Page 12 - 1955-07

Pag. 4 DPUMUL SOCIALISMULUI Hr. 494

Congresul Mondial ai Mamelor Presa franceză despre perspectivele Plenara C. C. al P. C. Francez

— Şedinţa din seara zilei de 7 iulie — rezolvării problemelor internaţionale PARIS (Agerpres). — TASS Desfăşurarea luptei pentru pace (rapor­
tor Laureat Cassanova).
LAUSANNE (Agerpres). — TASS Irene Cervd (Italia) a vorbit de 1a tri­ PARIS (Agerpres). — TASS transm ite: legăturilor culturale şi economice între La 7 iulie s-a deschis plenara Comite­
L a începutul şedinţei din seara ziled de bună despre soarta tragică a familiei ei In legătură ou pregătirile în vederea ele şi că nu consideră războiul ca fiind tului Central al Partidului Comunist Crearea unui front unic al clasei mun­
7 iulie a Congresului Mondial al Mamelor Soţul şi bei şapte fraţi Cervi — viteji pa­ conferinţei şefilor guvernelor celor patru inevitabil Francez. P e ordinea de za a plenarei figu ­ citoare şi lupta pentru apărarea revendi­
delegatele au ales în omanlmiitaite domi- trioţi italieni — au căzut în lupta armată puteri, care se deschide la 18 iulie la Ge­ rează următoarele chestiuni: cărilor oamenilor muncii (raportor Mar­
sia de validare şi secretariatul congre­ îm potriva fascismului. neva, ziarele pariziene comentează pe larg Totuşi, „L ’A u rore" şi albe oîteva ziare cel Servin).
sului. posibilităţile de reglementare a problem e­ burgheze continuă să informeze în mod
In sală a apărut apoi o numeroasă de­ lor internaţionale în cadrul apropiatelor denaturat pe cititori asupra politicii ex ­ Cuvîntarea preşedintelui Ho Şi Min
Participantele la congres au ascultat legaţie cu pancarte de diferite culori, tratative. terne a Uniunii Sovietice abrtbuindu-i in­
cu o deosebită atenţie cuvântarea doam­ Acestea sînt mame din Milano, Florenţa, In comen târlii© lor, num eroase ziare tenţii agresive inexistente. PEKIN (Agerpres). — China Nouă H o Şi M in a spus că poporul vietnam ez
nei Cenon, una din cele oîteva locuitoare Neaipole, Bodogna şi alte oraşe din Italia subliniază că hotărîrea Uniunii Sovietice La 7 iulie, preşedintele H o Şi Min, sub conducerea Partidului Muncii din
!rămase întâmplător în viaţă în oraşul oare au adus pe pancarte mari lista copii­ de a duce tratative nu trebuie calificată Pe de altă parte, numeroase ziare fran­ conducătorul delegaţiei guvernamentale a Vietnam şi a guvernului Republicii
francez O rad our-sur-O lane, ştesns de pe lor italieni care au murit în timpul răz­ ca un semn de slăbiciune şi că încercările ceze condamnă pesimismul răspîndit în Republicii Democrate Vietnam, a rostit o Dem ocrate Vietnam luptă activ pen­
boiului. O altă delegaţie de fem ei italiene de a duce o politică de dictat faţă de m od intenţionat de adversarii întăririi cuvântare radiodifuzată. tru consolidarea păcii, pentru realizarea
faţa pămiîntului de către bitierişti în iu­ a trimis prezidiului congresului numeroa­ Uniunea Sovietică nu au şanse de succes. păcii în legătură cu propunerile oare au Delegaţia Republicii Democrate Viet­ unităţii şi independenţei întregii ţări. Ne
nie 1944. se album© cu fotografii ale copiilor Deputatul Paul Reymaud, mem bru al drept scop îmbunătăţirea relaţiilor in­ nam şi eu personal, a spus Ho Şi Min, lovim de m ulte dificultăţi, dar nu ne te­
lor, A ceste album e siînt trimise de m a­ Adunării Naţionale (fost vicepreşedinte al ternaţionale. sintem nespus de bucuroşi că vizita noa­ mem de ele. Sintem ferm convinşi că
A lisa Mu&alova, deputata în Seimul p o­ m ele din diferite oraşe şi sate ale Italiei Consiliului de Miniştri), scrie în ziarul stră în China contribuie la întărirea con­ mulţumită eforturilor noastre proprii, a
lonez, a rostit o amipdă cuvântare. Ea a ca semn al hotărârii lor de a lupta pentru „L e Figaro“ că Uniunea Sovietică „a ho­ Ziarul „Com bat“ subliniază că „O cci­ tinuă a prieteniei frăţeşti dintre popoarele sprijinului primit din partea Uniunii So­
vorbit despre voinţa neclintita a fem ei­ viaţa şi fericirea m icuţilor lor, înfăţişaţi tărât să ducă tratative desigur nu din dentul ar fi în pierdere dacă ar continua R epublicii Populare Chineze şi Republicii vietice şi a ţărilor frăţeşti, precum şi a
lor din Polonia de a lupta pentru pace. pe fotografii. cauza slăbiciunii ei“. să rămînă prea sceptic“. Democrate Vietnam. simpatiei popoarelor din ţările Asiei de
Sintem extrem de recunoscători Parti­ sud-est şi a ţărilor iubitoare de pace din
„Axa“ Washington— Bonn trezeşte Ţinînd seama de starea de spirit a fran­ Relev-înd că Uniunea Sovietică dă do­ dului Comunist Chinez, guvernului şi în­ lumea întreagă, noi vom învinge negreşit
cezilor de rînd, care insistă ca diplomaţia vezi reale de bunăvoinţă şi năzuieşte spre dificultăţile şi vom obţine victoria de­
nelinişti occidentală, drept răspuns la acţiunile de rezolvarea problem elor internaţionale ar­ tregului popor al Chinei pentru această plină.
pace ale Uniunii Sovietice, să întreprindă zătoare, ziarul „Edhos" cheamă puterile primire cordială care poate fi acordată
Rolul tot mai im­ neri" apuseni neră- şi ea acţiuni efective în vederea micşo­ occidentale să părăsească poziţia de „res­ numai unor oameni apropiaţi veniţi de de­ In încheierea cuvântării sale, Ho Şi M in
rării încordării internaţionale, multe pingere cu încăpăţânare“ a tuturor propu­ parte. Sintem bucuroşi că preşedintele a urat poporului chinez succ'ese marj în
portant pe care îl mînîndu-le decît „să ziare se pronunţă în sprijinul principiu­ nerilor sovietice. M ao Ţ ze-du n şi ceilalţi tovarăşi cu munci m uncă şi a rostit cuvinte de salut in cin s­
lu i traitativeloT şi al colaborării paşnice de răspundere sânt sănătoşi, plini de ener­ tea prieteniei între popoarele vietnamez
joacă Germania oc­ S p îc u iri din pre sa o c c id e n ta lă fie de acord cu dintre state cu sisteme politice diferite. Ziarul „Liberation“, relatînd despre pă­ gie şi fericiţi. şi chinez, în cinstea păcii în lumea în ­
rerile exprimate în cercurile politice din treagă.
cidentală in detri- __ hotărîrile luate” . Ziarul de dreapta „L ’A urore“ scrie în Vorbind despre situaţia din Vietnam,
articolul său de fond că orede în posibi­ M oscova, Washington, Londra şi Paris în
mentul Franţei, in Căutînd motivele litatea coexistenţei paşnice a tuturor ţă­
rilor, precum şi în posibilitatea dezvoltării legătură cu actuala situaţie internaţională,
coaliţia militară oc­ pentru care S.U.A.
s c r ie : „Un singur lucru este d a r : Geneva
cidentală, provoacă tot mai multă neliniş­ acordă mai multă atenţie Germaniei o c­
poate şi trebuie să deschidă perspective
te în Franţa şi contribuie intr-o măsură cidentale decit Franţei şi chiar Angliei,
reale şi largi pentru un acord şi pentru
din ce în ce mai mare la ascuţirea contra­ ziarul arată că „americanii s-au plîns Greve în ţările capitaliste
destindere“ .

dicţiilor franco-germane. Ziarele occiden­ deseori de rezistenţele engleze şi de nesi­

tale au relevat nemulţumirea cercurilor guranţa franceză în ceea ce priveşte poli­ WASHINGTON (Agerpres). — In ca­ la Washington unde în prezent, din cauza
pitala Statelor Unite continuă greva mun­ grevei, problem ele de circulaţie au deve­
oficiale din Franţa, îndeosebi după re­ tica lor în Europa. In această situaţie, La 15 iulie va avea loc la Paris o conferinţă citorilor de la transporturile în com un în nit aproape de nerezolvat.
a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale urma refuzului societăţii „Capital Transit
centa vizită a cancelarului Adenauer la S.U.A. cred — după cum scrie „A rbeiter Company“ de a le mări salariile. Cores­ •A
pondentul agenţiei France Presse relatează BRUXELLES (Agerpres). — TASS
Washington, vizită care a precedat cu Zeitung" — că au găsit în Germania de că atitudinea societăţii „Capitel Transit G reva celor 15.000 de docheri din por­
C om pany“ oare refuză să trateze cu gre­ tul Anvers care luptă pentru mărirea sa­
puţin sosirea la Washington a m iniştrilor vest un aliat puternic, viştii, a provocat o indignare generală lariilor, continuă de aproape două săptă­
mâni.
de Externe ai Angliei (Mac Millan) şi Fran­ Urmînd politica agresivă a S.U.A. in LONDRA (Agerpres). — TASS Externe ai celor trei mari puteri occi­
După cum re-latează agenţia Reuiter, la dentale la care va fi coordonată politica
ţei (Pinay). Europa, prestigiul Franţei a scăzut mult în 7 iulie un purtător de cuvânt al Minis­ puterilor occidentale în vederea conferin­
terului Afacerilor Externa din Anglia a ţei de la Geneva a şefilor guvernelor ce­
„Cu cit dr. Adenauer este m ai mult săr­ faţa celorlalte ţări. Datorită „devotamen­ declarat că la 15 iulie va avea loc la P a­ lor patru puteri. Conferinţa de la Paris
ris o conferinţă a miniştrilor A facerilor va dura o zi.
bătorit în S.U.A. — a scris cu acest pri­ tului faţă de pactul Atlantic — scrie zia­

lej ziarul elveţian „A rbeiter Zeltung" în- rul amintit mai sus — Franţa a devenit

tr-un articol intitulat în mod sugestiv „Pa­ neinteresantă pentru celelalte naţiuni“

risul şi Konrad cel Mare" — cu atît co ­ Pe de altă parte, înseşi S.U.A., după cum legătură cu invifa ţia făcută m inistrului de Externe
a l C a n a d e i de a v iz ita U . !R. S . S.
mentariile Parisului sînt mai amare. Aici s-a văzut, desconsideră Franţa, „locul ei

nu este vorba numai de a invidia pe A d e­ fiind ocupat de Germania occidentală". Situaţia din Indonezia

nauer, care dintr-o-odată a început să joa­ „In momentul de faţă — conclude „A r­ OTTAW A (Agerpres). — TASS Francisco, dl. M olotov m -a invitat să viu
După cum anunţă corespondentul agen­ într-o vizită oficială în Uniunea Sovie­
ce primul rol. Desigur că la apropiata beiter Zeltung" — cînd Germania de vest D JAK ARTA (Agerpres). — TASS ţiei United Press, Lester Pearson, minis­ tică.
trul Afacerilor Externe al Canadei, a de­
conferinţă (de la Geneva — N.R.), Pinay porneşte la înfiinţarea armatei ei, deve­ Potrivit relatărilor presei, situaţia din semnătate conflictului şi se străduiesc să clarat la 5 iulie în Camera Com unelor că I-am declarat că apreciez mult această
Indonezia continuă să rămînă încordată. provoace o criză de guvern şi să zădăr­ „studiază posibilitatea“ de a vizite Mos­ invitaţie şi că sper ca în tr-o bună zi să
nu va juca un asemenea rol. Francezii îşi nind un factor important, cuvîntul Fran­ Conflictul în legătură cu numirea de către nicească ţinerea alegerilor generale. Ast­ cova. am posibilitatea să vizitez ţara sa şi să
guvern a generalului Bambang U tojo în fel, partidul „M aşum i“ şi partidul socia­ văd cum trăieşte şi munceşte poporul
dau seama în mod subit — continuă au­ ţei nu mai are greutate". postul de şef al statului m ajor al forţelor list, aflate în opoziţie boicotează în par­ Pearson a confirm at că a fost invitat de acolo. Obligaţiile mele nu-m i permit însă
terestre ale Indoneziei nu este încă re­ lament votarea rezoluţiei propuse de gu­ să fac această călătorie în vara acestui
torul — că locul alianţei americano-fran- Comentînd această stare de lucruri, zolvat. vern în legătură cu confirm area acordului M olotov, ministrul A facerilor E xterne al an. Am arătat că exam inez posibilitatea
privitor la lichidarea uniunii olandezo- U.R.S.S. să viziteze Moscova. de a face această vizită ceva mai tîrziu".
ceze a fost ocupat de o altă alianţă şi anu­ un alt ziar elveţian, „Gazette de Lausanne", Cercurile reacţionare acordă o mare în­ indoneziene, realizat cu cîtva tim p în
urmă. Răspunzînd la o întrebare, Pearson a
m e „axa" Washington-Bony,". aminteşte că relaţiile franco-germane sînt
s p u s : „Cînd am fost împreună la San
Amintind apoi de vremea cînd anumite de fapt piatra de încercare a însăşi aşa-

hotărîri erau luate în primul rînd prin numitei „comunităţi occidentale". „Toată

consultări între Washington, Londra şi teza coeziunii naţiunilor Europei occiden­

Paris şi după aceea aduse la cunoştiinfa tale — scrie ziarul — se bazează pe o nor­

lui Adenauer, ziarul arată că în momen­ malizare a relaţiilor dintre Bonn şi Pa­

tul de faţă situaţia este cu totul alta. „Cînd ris". Or astăzi, în lumina desfăşurării ul­ Procesul intentat Partidului Comunist
din Germania
Mac Millan şi Pinay sosiseră la New timelor evenimente, „apare din nou vechea

York, hotărîrea în legătură cu viitoarea li­ dispută franco-germană". Aceasta este De la Comisia regională de baschet

nie a Apusului fusese deja luată de către un factor serios de şubrezire a „alianţei"

Dulles şi Adenauer..." celorlalţi doi „parte- occidentale sub egidă americană. BERLIN (Agerpres). — In cursul ulti­ baza „considerentelor“ formulate de re­ In urma desfăşurării etapei a 7-a din „Metalul" Brad 5 2 3 2 0 8 :2 1 0 -7
m elor şedinţe ale prodesuflui intentat P ar­ prezentanţii guvernului. cadrul campionatului regional de baschet,
tidului Comunist din Germania au con­ subcomisia de omologări a stabilit urmă­ „Progresul" Deva 6 0 6 185:448— 6
tinuat pledoariile. Reprezentanţii guver­ Această declaraţie a provocat un vai de toarele rezultate:
Conferinţa de presă a lui J. Nehru nului de la Bonn s-au dedat la atacuri indignare în întreaga Germanie occiden­ „Constructorul" Petro­
îm potriva P.C.G. Reprezentantul guver­ tală. Pe adresa Tribunalului fe d e ra l'd e la 1. „Dinamo" Deva — „FI. roşie" Se­
BEI GRAD (Agerpres). — " stă problem ă trebuie mai devrem e sau nului, avocatul Dix, a pretins că prin po­ Karisruhe sînt trim ise zilnic sute de -scri­ beş 20—0. şani 4 1 3 1 3 3 : 2 1 0 - 5
După cum anunţă agenţia Tanîug, la 6 m ai târziu rezolvată pe calea unificării litica sa în sprijinul reuniiicării Germ a­ sori de protest prin oare se cere încetarea
iulie J. Nehru, prim ul m inistru al Indiei Germaniei pe baza unui acord paşnic în­ niei Partidul Comunist din Germania ar procesului. Totodată, continuă să sosească 2. „Metalul" Hunedoara — „Ştiinţa" De­ Luîndu-se în discuţie comportarea echi­
a convocat la Drioni o conferinţă de presă tre puterile interesate. vrea, chipurile, să extindă regimul exis­ la Karisruhe delegaţii din întreaga Ger­ va 20—0. pelor „Ştiinţa“ Deva şi „FI. roşie" Sebeş,
pentru ziarişti străini şi iugoslavi. tent din R. D. Germană asupra Germaniei manie occidentală pentru a-şi exprima care de la începerea campionatului nu
Nehru a declarat c'ă în cursul tratati­ Nehru a declarat oă în timpul tratati­ occidentale. solidaritatea ou Partidul Comunist din 3. „Progresul" Deva — „Minerul” Lupeni s-au prezentat la două jocuri, comisia re­
velor cu preşedintele Tito s-au discutat velor de la M oscova şi-a form at părerea Germania. 36— 88. gională de baschet a luat hatărîrea ca a-
multe probleme atît cu caracter interna­ că conducătorii Uniunii Sovietice doresc La 12, 13 şl 14 iulie v o r lua cuvîntul ceste echipe să fie scoase din campionat
ţional, cît şi problem e oare prezintă im ­ o soluţionare rezonabilă a problemei ger­ reprezentanţii Partidului Comunist din Mişcarea de protest împotriva procesu­ 4. „Minerul” Petroşani — „Metalul” conform procesului verbal întocmit la înce­
portanţă pentru cele două ţări. mane. Germania. lui de la Karisruhe se desfăşoară şi în Brad 66—54. perea campionatului regional pe anul 1955.

Nehru şi-a exprimat convingerea în Primul ministru Nehru s-a referit la După cum anunţă agenţia A.D.N„ în alte ţări. MM de scrisori şi telegram e au In urma acestor rezultate clasamentul Etapa 18-a din 10 iulie 1955.
reuşita conferinţei şefilor guvernelor ce­ şedinţa din 6 iulie, secretarul de stat al se prezintă astfel:
lor patnl puteri, care va avea loc la Ge­ problema rolului Organizaţiei Naţiunilor guvernului de la Bonn, Ritter von Lex, fost expediate din Franţa pe adresa Tri­ 1. „Minerul“ Lupeni — „Minerul" Pe­
neva. a cerut în numele guvernului interzicerea „Minerul" Petroşani . 5 5 0 375:230 — 10 troşani ora 17.
Unite şi şi-a exprim at părerea că rolul Partidului Comrmist din Germania pe bunalului federal de la Karisruhe, ce­
Referindu-se la problemă germană, Ne­ „Minerul" Lupeni 4 4 0 314:176— 8 2. „Constructorul” Petroşani — „Dinaj
hru a declarat dă, după părerea sa, acea­ O.N.U. va creşte şi mai m ult după ce rând u-se încetarea procesului intentat mo" Deva ora 10.
„Metalul” Hunedoara 5 3 2 281 : 264 — 8
R epublică Populară Chineză şi alte ţări Partidului Comunist din Germania.
„Dinamo" Deva 5 2 3 292 : 250 — 7
v o r fi prim ite ca m em bre ale O.N.U.

C om enfariu exfern poziţii de forţă" care intenţionau să atra­ Dacă politicienii occidentali ar aprecia în Naţiunilor Unite, Dulles s-a limitat să re­
gă Austria într-o grupare militară agresi­ mod real situaţia internaţională, ei ar tre­ pete odată mai mult discursurilor lui ante­
Politica „de pe poziţii de forţă“ şi realitatea vă, să creeze pe pămîntul Austriei baze bui să recunoască că politica „de pe po­ rioare, să repete atacurile sale împotriva
militare şi să se instaleze pentru multă ziţii de forţă" ajunge tot mai vădit în marii Republici Populare Chineze care a
Politica Internaţională cere oamenilor de M. MARININ încerca să impună pretutindeni sistemele vreme în bazinul Dunării. impas. Pe plan militar, s-a dovedit neîn­ devenii un factor clin cei mai importanţi pe
de stat priceperea de a aprecia lucid si­ cele mal reacţionare şi să înăbuşe mişcă­ temeiat faptul că această politică a mizat arena mondială, să repete atacurile sale
tuaţia creată, de a sezisa limpede rezulta­ zesc în această privinţă îndoieli serioase, rile democratice. Cine nu ştie în fine că promotorii po­ în primul rînd pe superioritatea S.U.A. în împotriva ţărilor europene de democraţie
tele principale ale evoluţiei ei precedente liticii „de pe poziţii de forţă" au mani­ domeniul armei atomice. Această superio­ populară. Nu este iniimplălor nici faptul că
şl de a trage pe această bază concluziile îndeosebi discursul rostit de Dulles la se­ In condiţiile actuale, formarea de blocuri festat un deosebit interes în menţinerea şi ritate a fost de mult lichidată şi a devenit Duiles a trecut sub tăcere propune­
cuvenite pentru viitor. Tocmai această pri­ militare pe o bază ideologică, lucru la care agravarea relaţiilor încordate dintre Uni­ de domeniul legendei. rea istorică a Uniunii Sovietice în
cepere constituie de fapt deosebirea fun­ siunea jubiliară a Adunării Generale a Or­ duce politica „de pe poziţii de forţă", în­ unea Sovietică şi Iugoslavia şi că normali­ problemele reducerii armamentelor, in­
damentală dintre adevăraţii oameni poli­ seamnă crearea unor grupări închise, alcă­ zarea relaţiilor sovieto-iugoslave înseamnă Pe plan economic politica „de pe po­ terzicerii armei atomice şi înlătu­
tici şi acei care nu ţin seama de realităţi, ganizaţiei Naţiunilor Unite dovedeşte lip­ tuită din anumite state capitaliste în sco prăbuşirea acestor speranţe? ziţii de forţă" implică cheltuieli deşănţate, rării primejdiei unui nou război. Cel care
acel care, acţionînd în pofida bunului simţ pul pregătirii unei agresiuni împotriva fără precedent, legate de cursa înarmărilor se menţine pe terenul politicii „de pe po­
şl contrar raţiunii, păşesc pe o cale cu sa de dorinţă sau de pricepere de a privi statelor socialiste precum şi împotriva miş­ Afirmînd că politica „de pe poziţii de forţă" şl acoperite prin impozite stoarse de la ziţii de forţă“ nu poate prezenta vreun
totul greşită. cării de eliberare naţională a popoarelor din înregistrează succese şi că „procesul evolu­ populaţie. Numai impozitele federale (ex- program pozitiv şi constructiv ai regle­
realitatea în faţă, de a-şi da seama de ţările dependente şi coloniale. Este abso­ ţiei“ provocat de ea „ a adus multe lucruri ceptînd cele locale) s-au ridicat în S.U.A. mentării problemelor internaţionale liti­
In analele perioadei de după război faza lut limpede că o asemenea politică este în bune" şi că de aceea trebuie şi de acum în decurs de şapte ani la aproximativ 400 gioase şi nerezolvate.
actuală ocupă un loc deosebit. Ea este mar­ cauzele care au dus la înrăutăţirea relaţii­ contradicţie flagrantă cu adevăratele prin­ înainte urmată vechea cale, adepţii aces­ miliarde de dolari. Contribuabilii americani
cată printr-o anumită slăbire a încordării cipii fundamentale ale Organizaţiei Naţiu­ tei politici nutresc iluzii dăunătoare şi întreabă cu insistenţă cînd se va pune ca­ Popoarele Europei cer crearea unui sis­
internaţionale, ca rezultat al eforturilor lor internaţionale şi în primul rînd de a nilor Unite, a cărei Cartă subliniază în primejdioase, nu ţin seama de realitate. păt însfîrşit acestei politici ? Această în­ tem de securitate colectivă. In ce priveşte
perseverente ale Uniunii Sovietice, Repu­ mod deosebit că popoarele care au creat Or, în prezent este deosebit de necesară o trebare răsună to( mai puternic deoarece însă pe promotorii politicii „de pe poziţii
blicii Populare Chineze, tuturor ţărilor de prezenta propuneri concrete în interesul în­ O.N.U. sînt ferm holărîte „să dea dovadă apreciere lucidă şi realistă a realităţii. vremelnicul efect pe care l-a avut cursa de forţă", aceştia adîncesc scindarea Eu­
democraţie populară. Se ştie de asemenea de spirit de toleranţă şi să trăiască în înarmărilor de a stimula economia ameri­ ropei în blocuri militare, caută să perma­
cît de mare a fost contribuţia adusă la tăririi păcii. pace unul cu celălalt ca buni vecini“ . Ast­ Ce anume cere aprecierea lucidă şi rea­ cană se apropie de sfîrşit, iar contradic­ nentizez» dezmembrarea Germaniei. Forţe­
lupta pentru pace de Republica India şi de fel, ţelurile şi sarcinile O.N.U. sînt radical listă a situaţiei internaţionale ? Ea cere să ţiile economiei americane se accentuează tot le iubiloare de pace luptă pentru restabi­
toate forţele iubiloare de pace. După cum Secretarul de stat al S.U.A. şi-a pro­ opuse telurilor şi obiectivelor politicii „de se recunoască faptul că „politica de pe mai mult. In ce priveşte însă discrimina­ lirea drepturilor legitime ale Republicii
îi este limpede fiecărui om obiectiv, ini­ pe poziţii de forţă". Ele nu pot fi împă­ poziţii de forţă“ este o politică mioapă şi rea economică a ţărilor iubitoare de pace, Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor
ţiativa manifestată de Uniunea Sovietică pus ca sarcină cu adevărat irealizabilă : cate. ireală. Istoria nu poate fi strînsă în men­ care se Integrează în politica „de pe pozi­ Unite, pentru restituirea către R.P. Chi­
în domeniul politicii externe este atît de ghine ; nu poţi pune bariere în calea mersu­ ţii de forţă", această discriminare, după neză a insulei Taivan. Promotorii politi­
importantă din punct de vedere ai conţi­ să prezinte politica americană „de pe po­ Campionii politicii „de pe poziţii de for­ lui înainte al societăţii. Pentru a fi rea­ cum este îndeobşte recunoscut a lovit simţi­ cii „de pe poziţii de forţă" sprîjnă însă
nutului şi al amploarei ei. încît pune pe ţă“, în străduinţa lor de a-şi convinge oa­ lă, politica internaţională trebuie să por­ tor nu în acei împotriva cărora era îndrep­ pe toate căile clica aventuristă a lui Cian
ordinea de zi realizarea unor hotărîri în ziţii de forţă“ drept un factor hotărîtor al recum adepţii că această politică se dove­ nească de la un adevăr simplu şi de ne­ tată, ci în acei care au încercat să prac­ Kai-şi, împiedică restabilirea drepturilor
problemele cele mai importante deşte a fi justă, se dedau la cele mai gro­ clintit : întrucît în lumea de astăzi trăiesc tice această discriminare. legitime ale Republicii Populare Chineze în
relaţiilor internaţionale, iar Organizaţia solane măsluiri, denaturînd întru totul fap­ şi acţionează sistemele sociale, socialist şi O.N.U., continuă să ţină în mîinile lor
începutul slăbirii încordării internaţio­ te îndeobşte cunoscute. Ei merg pînă acolo capitalist, relaţiile dintre statele aparţinind însfîrşit, nu se poate să nu recunoaştem
nale poate fi urmat de o continuare dem­ Naţiunilor Unite drept una din pîrghiile încît încearcă să prezinte drept victorii ale acestor sisteme pot şl trebuie să fie înte­ că rezultatele politice ale orientării agre­ insula Taivan.
nă ; atmosfera de încordare şi teama creată meiate pe principiul coexistenţei paşnice. sive “ de pe poziţii de forţă“ sînt destul
de anumite cercuri occidentale poate fi realizării politicii „de pe poziţii de forţă". lor evenimente ca încetarea războiului din de lamentabile pentru adepţii şi promo­ Ţoale popoarele iubitoare de pace salută
înlocuită cu o atmosferă de încredere şi Coreea şi Indochina, reglementarea pro­ Politica „de pe poziţii de forţă" neagă torii ei. In vremurile noastre, judecătorii iniţiativa luată de Uniunea Sovietică pe
colaborare între state dacă puterile occi­ Dindeclaraţia sa a reieşit că scopul prin­ blemei Austriei şi chiar... normalizarea re­ în întregime acest principiu. Declarînd că cei mai severi ai unei orientări politice planul politicii externe, considcrînd-o drept
dentale vor merge realmente în întîmpi- iaţilor sovieto-iugoslave. scopul lor este să obţină un „echilibru al internaţionale sînt popoarele; or, ele res­ o contribuţie preţioasă la cauza slăbirii
narea iniţiativei Uniunii Sovietice şi nu cipal al Organizaţiei Naţiunilor Unite nu forţelor'' pentru ca pe această bază să se ping politica „de pe poziţii de forţă", po­ încordării internaţionale. Unii reprezenlanţi
numai în mod formal. încă de pe acum In realitate însă, cine nu ştie că înce­ instaureze aşa-numîta „pace armată", adep­ ai politicii „de pe poziţii de forţă" vor
succesele în ce priveşte slăbirea încor­ ar fi colaborarea paşnică internaţională în­ tarea războiului din Coreea a însemnat o ţii politicii „de pe poziţii de forţă“ în­ litica „războiului rece" ca fiind incom­ să creeze impresia că problema destinderii
dării internaţionale ar putea fi şi mai re­ victorie a forţelor iubitoare de pace şi tot­ şeală cu bună ştiinţă opinia publică. „P a­ încordării internaţionale nu-i mai priveşte.
marcabile dacă ele nu ar fi împiedicate de tre state în interesul izbăvirii „viitoarelor odată o înfrîngere serioasă a acelor cercuri cea armată" nu este altceva decît „războiul patibilă cu înferesele vitale ale cauzei
sus-menţionatele cercuri. Astăzi problema din S.U.A. care, urmînd politica „de pe rece“ cu tendinţa de a degenera într-un Atît în trecut, cît şl cu atît mai mult
cea mai arzătoare este următoarea : îşi dau generaţii de ororile războiului“ , aşa cum poziţii de forţă", au dezlănţuit agresiu­ „război cald", care pentru sistemul capita­ păcii. astăzi, politica „de pe poziţii de forţă"
oare seama cercurile influente din unele nea împotriva poporului coreean. list perimat ar însemna fără îndoială ulti­ este lipsită de orice perspectivă. Năzuinţa
ţări occidentale de învăţămintele hotărî- este înscris în Carta O.N.U., ci crearea ma lui acţiune lipsită de glorie. Se poate fireşte face încercarea de a sinceră de a obţine destinderea încordării
toare care trebuie trase din cei zece ani Se ştie că încetarea războiuluidin In- internaţionale, de a asigura o colaborare
de după război şi care scot !f evidenţă ne­ de blocuri militare „ale ţărilor care gîn- dochina a fost obţinută în ciuda atitudi­ Ce înseamnă a duce o politică „de pe po­ ascunde eşecurile politicii „de pe poziţii de paşnică rodnică între state cu sisteme so­
cesitatea renunţării la politica „de pe po­ nii obstrucţioniste a lui Dulles care a ciale diferite, este incompalibilă cu po­
ziţii de forţă“ ? desc la fel". mers pînă acolo încît a părăsit în mod de­ ziţii de forţă" faţă de Uniunea Sovietică, forţă" — îndărătul unui optimism prefă­ litica „de pe poziţii de forţă".
monstrativ Geneva numai şi numai pentru Republica Populară Chineză, ţările de de­
Trebuie să recunoaştem că unele decla­ Dulles declară cu un aer serios că blo­ a îngreuna desfăşurarea tratativelor. mocraţie populară ? înseamnă încercarea cut. Asemenea procedee nu vor adăuga Problemele arzătoare privind relaţiile in­
de a le impune voinţa altora, de a le ternaţionale pol şi trebuie să fie rezolvate
raţii ale oamenilor de stal din S.U.A. tre- cul nord-atlantic, blocul militar al Asiei Se ştie de asemenea că reglementarea dicta condiţiile altora. Este deajuns a a- nici prestigiu şi nici forţă acelora care ur­ dacă ambele părţi vor da dovadă de bună
problemei austriace a dat o puternică lovi­ profunda sensul acestor cuvinte pentru a voinţă de a ajunge la înţelegere, dacă se
de sud-est şi Uniunea Europei occidentale tură socotelilor adepţilor politicii „de pe înţelege întreaga deşertăciune şi absur­ mează o asemenea politică. Nesocotind în ­ va ţine seama în modul cuvenit de intere­
ditate a calculelor pe care se bazează po­ sele părţilor interesate.
înjghebat ca urmare a acordurilor de la litica „de pe poziţii de forţă” . văţămintele clare ale vieţii, cercurile gu­

Londra şi Paris, ar reprezenta... „întru­ vernante din S.U.A. nu fac decît să so
pună într-o situaţie de neînvidiat.
chiparea principiului fundamental al
Nu întîmplător în ultimul său discurs
O.N.U.“ . Adevărul însă este diametral o- rostit la sesiunea jubiliară a Organizaţiei.

p u s : blocurile militare create de S.U A.

nu constituie o întruchipare ci o încăl­

care a principiilor fundamentale ale Orga­

nizaţiei Naţiunilor Unite.

Carta O.N.U. cuprinde 111 articole. Dar

în nici unul din ele nu se poate găsi nici

măcar o aluzie la posibilitatea creării de

blocuri militare ale „ţărilor care gîndesc.

la fel", adică a unor blocuri militare în­

temeiate pe aderarea participanţilor lor la

o anumită ideologie. Şi aceasta fireşte nu

este înlimplător. Organizaţia Naţiunilor

Unite îşi desfăşoară activitatea în cea de

doua jumătate a secolului al XX-lea şi nu

în primul pătrar al secolului al XlX-lea

cînd coaliţia unor ţări europene care ac­

ţiona sub denumirea de „sfînta alianţă '

Redacţia şi Adm ziarului SVr. 6 Martie, m>, 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.TR, nr. 236,320 din 6 noiem brie 1949 — Tiparul! Intrepr. P oligrafică de Stat DEVA.