Page 13 - 1955-07

»»»/?<>.
Creşte puterea industrială a 0. H §. S.
Cu 37 de ani în urmă, cînd poporul so-
vîetic a început transformarea socialistă vietic îşi dau bine seama că numai tradu-
a tării sale, el dispunea de o bază econo­ cînd în viaţă linia generală a partidului cu
mică extrem de slabă — moştenire grea privire la dezvoltarea accelerată a indus­
a trecutului. Lenin a trasat atunci Partidu­ triei grele, poate fi realizat un avînt continuu
lui Comunist şi întregului popor o sarcină al tuturor ramurilor agriculturii, al indus­
m ăreaţă: de a nu-şi precupeţi eforturile triei uşoare, ridicarea continuă a bunăstării
pentru a lichida înapoierea tehnico-econo- materiale a oamenilor muncii.
mică a Rusiei în cel mai scurt timp. Re­
zolvarea grabnică a acestei probleme era Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. a
dictată de întregul mers al dezvoltării in ­ subliniat din nou în mod ferm că Par­
terne şi Internationale. Lenin a arătat că tidul consideră ca şi pînă acum drept sar­
baza materială a construirii socialismului cină principală dezvoltarea continuă a in­
este marea industrie de maşini, producţia dustriei grele. Această linie a partidului este
mijloacelor de producţie.
Călăuzindu-se după planul leninist, Par­
tidul Comunist al Uniunii Sovietice a în ­
făptuit transformarea radicală a economiei
pe baza industrializării socialiste. In pre­
zent U.R.S.S. este un puternic stat Indus­
trial. Aceasta s-a realizat în mai puţin de
două decenii. Angliei — cea mai veche tară
capitalistă — i-au trebuit aproape două se­
cole pentru a deveni o tară industrială, iar
S.U.A. au parcurs acelaşi drum în aproape
100 de ani.
Progresele realizate de U.R.S.S. în acest
domeniu sînt ilustrate de următoarele date.
In 1954, producţia globală a marei indus­
trii a Uniunii Sovietice a depăşit de 35 de
ori (în preturi comparabile) nivelul anului
1913. In ritm deosebit de rapid s-au dez­
voltat ramurile industriei* grele, adică pro­
ducţia mijloacelor de producţie, care în a-
ceastă perioadă a crescut de 60 de ori. In
acelaşi interval producţia de energie elec­
trică a sporit de peste 75 de ori, iar pro­
ducţia industrială constructoare de maşini
— de peste,. 160 de ori.
Dezvoltarea planică proporţională pe
baza proprietăţii socialiste constituie legea
economică a socialismului. Această dezvol­
tare se înfăptuieşte în interesul satisfacerii
maxime a nevoilor mereu crescînde ale oa­
menilor muncii şi constituie baza trainică
a ritmului înalt şi a lărgirii necontenite a
producţiei sociale. De pildă, înainte de re­
voluţie Rusia ocupa al cincilea loc din lume
în ce priveşte volumul producţiei de fontă
şi oţel, al şaselea loc în ce priveşte extrac­
ţia de cărbune şi al 15-lea loc în ce priveşte
producţia de energie electrică. Astăzi însă
U.R.S.S. a depăşit la toate aceste ramuri
toate ţările capitaliste, în afară de S.U.A.,
ocupînd al doilea loc în producţia mondială.
Anul acesta, volumul producţiei indus­
triale a U.R.S.S. va depăşi de peste trei ori
nivelul dinainte de război, iar al produc­
ţiei industriei grele — de peste 3,5 ori.
Este edificator ritmul dezvoltării econo­
mice a U.R.S.S. Dacă în ultimii 25 de ani
ritmul mediu anual de sporire a produc­
ţiei industriale (cu excepţia anilor de răz­
boi) a fost în U.R.S.S. de 18,2%, în S.U.A.
— a fost de 2,4%, în Anglia — 3,6%, în
Franţa — 2,1% Trebuie relevat totodată
că în aceaita perioadă economia capitalistă
a fost în repstaie rînduri zgud-aiă de crize
de supraproducţie, de depresiuni economice.
In acelaşi timp, economia socialistă n-a cu­
noscut şi nu cunoaşte anarhie în producţie,
concurenţa distrugătoare; ea păşeşte ferm
înainte, fără a înregistra fluctuaţii ciclice.
Astfel, în cadrul întrecerii economice dintre
cele două sisteme, tînărul sistem economic
socialist îşi dovedeşte superioritatea incon­
testabilă fată de sistemul economic capi­
talist.
Marea industrie socialistă este bogăţia de
nepreţuit a poporului, forţa conducătoare a
întregii economii naţionale a U.R.S.S.
Sprijinindu-se pe puterea sa industrială,
poporul sovietic a luptat pentru avîntul şi
reconstruirea tuturor celorlalte ramuri ale
economiei, a înfăptuit transformări radi­
cale, socialiste în agricultură şi a con­
struit bazele societăţii socialiste. In pre­
zent, în faţa statului sovietic stă sarcina de
a desăvîrşi construirea societăţii socialiste
şi de a înfăptui trecerea treptată la cea de
a doua fază a comunismului. Pentru aceasta
este însă necesară o uriaşă creştere con­
tinuă a forţelor de producţie ale societăţii,
o asemenea creştere care să permită electri­
ficarea întregii economii naţionale, desăvîr-
şîrea mecanizării complexe a muncii în
toate ramurile economiei naţionale, dezvol­
tarea pe scara largă a automatizării şi
chimizării pe baza tehnicii înaintate, adică
crearea bazei tehnico-materiale a comunismu­
lui. Iar acest lucru poate fi înfăptuit la
rîndul său numai pe baza dezvoltării ac­
celerate a industriei grele.
Pentru odih na copiilor
Ca şî în anii precedenţi, în anul acesta
conducerea Combinatului siderurgic „Gh.
Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, a dat o
deosebită atenţie creării de condiţii cit mai
bune odihnei pentru copiii muncitorilor.
Cei 210 copiii care urmau să plece în
tabără în vara aceasta, au fost eşalonaţi în
trei serii. Prima serie a plecat pe data de
20 iunie pentru a-şi petrece vacanta mult
dorită. Buna îngrijire şi deservire a co ­
piilor e o preocupare permanentă a tova­
răşei directoare Macoveî Victoria.
Astfel, copiii au la dispoziţia lor camere
confortabile, sală de lectură, sală de tenis
de masă, bibliotecă, şah, teren de volei,
etc. La sănătatea copiilor veghează în
permanentă medicul şi surorile.
Aceleaşi lucruri îmbucurătoare se con­
stată şl la Poieni unde copii de la creşă şl
cămin, stau înlr-o frumoasă vilă înconju-
/ ‘•3 <?en fr,-/â /
/ Ir s y ' ° r'*iă
I
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAI
Partidul comunist şi întregul popor so-
Călăuzindu-se după învăţătura leninistă,
oglindită clar în planul economic pe anul
1955. Anul acesta pentru dezvoltarea in­
dustriei au fost alocate aproape 190 mi­
liarde ruble, din care aproximativ 164 mi­
liarde sînt destinate industriei grele. In
1955, volumul întregii producţii industriale
a U.R.S.S. va depăşi cu 80% nivelul anu­
lui 1950. Totodată producţia industriei grele
va spori cu 84®/q,. a industriei uşoare cu
71% , depăşind considerabil prevederile pla­
nului cincinal.
Construcţiile capitale în industria cărbu­
nelui, petrolului, metalurgică, constructoa­
re de maşini şi în alte ramuri industriale
iau anul acesta o amploare fără precedent.
Trebuie să se ţină seama că în anii de după
război în construcţiile capitale s-au investit
peste 900 miliarde de ruble şi că în această
perioadă au fost refăcute şi construite peste
8.000 de mari întreprinderi industriale.
Cheltuielile capitale din acest an depăşesc
cheltuielile din oricare din anii celui de al
cincilea cincinal.
O atenţie deosebită se acordă dezvoltării
energeticii. In anii industrializării, Uniunea
Sovietică a obţinut importante succese în
domeniul electrificării. Dacă Rusia ţaristă
producea mai puţin de două miliarde kw/ore
pe an, U.R.S.S. a produs numai anul tre­
cut aproape 150 miliarde kw/ore. In cel de
al cincilea cincinal Ţara Sovietică face un
nou pas înainte în domeniul lărgirii bazei
sale energetice. In primii patru ani ai cin­
cinalului au fost construite şi lărgite apro­
ximativ 500 centrale electrice, fără a mai
socoti centralele mici. Marile hidrocentrale de munca noastră pentru îndeplinirea planu­
pe Don, Irtîş, Kama, Nistru şi alte rîuri au
şi început să furnizeze energie electrică. Se
află în curs de construcţie giganţii energe­
tici de pe Volga, Angara, Obi. Anul acesta
va intra în funcţiune hidrocentrala de !a
Kuibîşev — cea mai mare din lume, a cărei
putere prevăzută în proiect este de 2.100.000
kw. In curînd vor da curent industrial hi­
drocentralele de la Kahovka, Gorki şi altele.
Succesele industriei sovietice şi dezvolta­
rea continuă şi fermă a industriei grele a
U.R.S.S. au o uriaşă importanţă mondială,
întrucît odată cu creşterea puterii ecoromice
a U.R.S.S. creşte şi se întăreşte întregul
lagăr socialist, care stă de strajă păcii şi
progresului întregii omeniri. Succesele dez­
voltării industriale a U.R.S.S. au de aseme­
nea importantă primordială pentru Industria­
lizarea continuă a ţărilor de democraţie
populară care construiesc socialismul. La
timpul său U.R.S.S., fiind singura ţară care
construia socialismul, a înfăptuit Indus­
trializarea fără nici un ajutor din afară,
sprijinindu-se exclusiv pe resursele sale
interne. Cu totul alta este situaţia acum.
cînd ţările de democraţie populară înfăp­
tuiesc industrializarea în condiţiile exis­
tenţei puternicului lagăr socialist. Astăzi
ele pot primi şi primesc din partea U.R.S.S.
un ajutor economic şî tehnico-ştiinţific
multilateral şi se ajută una pe alta. Uniu­
nea Sovietică trebuia să construiască indus­
tria grea cu toate ramurile într-un ritm deo­
sebit de rapid. Ţările de democraţie popu­
lară nu mal au de înfruntat aceleaşi greu­
tăţi. Intrînd în lagărul socialist, cu spri­
jinul U.R.S.S. şi cu ajutorul ţărilor fră­
ţeşti, ele dezvoltă, în primul rînd, acele ra­
muri ale economiei pentru care în tara res­
pectivă există condiţii favorabile.
Poporul sovietic, sub conducerea Partidu­
lui comunist, munceşte cu însufleţire pen­
tru îndeplinirea planului pe 1955 — ultimul
an al celui de al cincilea cincinal.
Sarcinile planului cincinal în domeniul
circulaţiei mărfurilor şl transportului de în­
cărcături pe căile ferate au şi fost înde­
plinite. Organele sovietice de planificare
lucrează la întocmirea celui de al şaselea
plan cincinal, în care ca şi în cele cinci
cincinale precedente, industria grea va ocu­
pa un loc de cinste, întrucît ea a fost. este
şi va fi temelia temeliilor puterii de nebiruit
a U.R.S.S.
rată de un parc amenajat cu flori, pomi şl
zonă verde. Aici vor fi găzduiţi 90 de
copii.
In aceste locuri pitoreşti, copii se simt
fericiţi şi sînt mereu veseli. Printre micuţii
aflaţi în staţiuni se găsesc şi acei ai mun­
citorilor Ursu Gheorghe de la secţia turnă­
torie, a furnalistului Haşu Gheorghe şi al
ofelarului Plrva Gheorghe.
Odată cu plecarea acestora copii în ta­
bere, a urmat şi plecarea lotului de 20 de
pionieri, la staţiunea taberei din Mamaia.
Muncitorii manifestă o deosebită bucurie
şî mulţumire pentru grija dată odihnei şi
sănătăţii copiilor. Ei muncesc cu avînt spo-
rit pentru realizarea planului şi fericirea
copiilor lor. viitorul de mîine al patriei
noastre.
GHEORGHE MARINOVICI
corespondent
Oam enii
m u n c i i p a l i d ă d lp d u i de, La jfâel&itild.
Intr-o adunare însufleţită, muncitorii fa­
bricii „Ceramica“ din Baru-Mare, au sa­
lutat Apelul lansat de Adunarea Mondială
a Păcii de la Helsinki.
In cuvinte înflăcărate, ei şi-au exprimat
încrederea în forţele păcii şi hotărîrea de
a sprijini prin toate eforturile uriaşa luptă
împotriva războiului.
Iată de pildă ce a spus muncitorul Ado-
rian Traian, invalid de război: „Noi
muncitorii din industria ceramică, sîntem
hotărîţi de a depune tot efortul pentru ca
oamenii muncii să nu mai devină carne de
tun. Eu care am suferit din plin ororile
războiului trecut, nu mai vreau ca şi alţii
să trăiască grozăviile trăite de mine. In
acest scop mă angajez să dau o producţie
de calitate din ce în ce mai bună şi să
lupt pentru reducerea preţului de cost al
produselor“ .
Pentru a sprijini înfăptuirea celor ară­
tate în Apel, s-au mai angajat la lucruri
frumoase şi alţi muncitori printre ca re :
Bardoş Estera de la uscătorie şi cuptoare.
Ştefănescu Sabina responsabila brigăzii de
tineret de la ?uptoare, Bucea Gheorghe,
conducătorul brigăzii U.T.M. de la secţia
Pentru o mai bună organizare
şi conducere a locului de producţie
Apariţia Hotărîrii partidului şi guvernu­
lui cu privire la ridicarea rolului maiştri­
lor în producţie, a umplut de satisfacţie pe
toţi maiştrii din întreprinderea noastră. Sta­
bilind rolul, îndatoririle şi drepturile mai­
ştrilor, hotărîrea devine un preţios ajutor în
lui, deoarece înlătură multe neajunsuri de
pînă acum întărindu-ne totodată prestigiul
de conducător.
In secţia turnătorie pe care o conduc, eu
am şi început să iau o serie de măsuri
care le-am crezut necesare sporirii produc­
ţiei. Astfel, cunoscînd că tov. Gazacu Gh. este putut avea aceasta. De asemenea, voi lupi a
mai bine calificat Ia alimentarea cubiloului,
l-am trecut la acest loc de muncă unde dă
un randament mai bun. De asemenea, vă-
zînd că tînărul Moga Iosif, muncitor ne­
calificat. are înclinaţii în branşa turnăto­
riei, l-am încredinţat brigăzii conduse de
fruntaşul în producţie Damian Petru pen­
tru a fi calificat.
Cu scopul de a strînge orice bucăţică de
bronz vechi aflată în întreprindere, am for­
mat o echipă din trei tovarăşi. Din bronzul
Strîngerea recoltei — sarcina de mare răspundere
Primii la baza de recepţie
Luînd din timp toate măsurile pentru
strîngerea recoltei, membrii gospodăriei
colective „Petofi Şandor" din Deva, au ob­
ţinut succese deosebite în munca de recoltat
şi treieriş. Pînă în prezent eî au recoltat
griul de pe o suprafaţă de 22 ha., iar pen­
tru a nu se pierde nici un bob din recoltă,
au organizat munca astfel, în timp ce o
parte din colectivişti lucrează la seceriş,
alţii transportă griul Ia arie şi treieră.
Cele 564 kg. boabe de grîu, rezultate în
primele ore de lucru la treieriş, în ziua de
16 iulie, au fost predate drept cotă statului
la baza de recepţie din Deva, obţinînd astfel
chitanţa nr. 1 pe regiune.
In primele zile
Griul şi orzul a început să se coacă şi
în comuna Şibot din raionul Orăştie. Aici,
ţăranii muncitori Codea Avram şi Viorei
Alexandru, au fost primii la începerea se­
cerişului. Fn puţinele zile de seceriş, s-au
recoltat pe întreaga comună 8 ha. grîu şi 10
ha. orz.
B o a b e noi
Boabele de griu şi orz formate din spi­
cele aurii din lanurile însămânţate de ţă­
ranii muncitori din oraşul Alba-Iulia, au
început a fi recoltate. Nu s-a început de
mult culesul. Cu toate acestea, ţăranii
muncitori Muică Irimie, Mărginean Ioan,
Moldovan Gheorghe şi alţii, au secerat pînă
acum o suprafaţă de 9 ha. orz şi 5 ha. de
grîu.
Seceră şi dezmiriştesc
Holdele de griu din hotarul comunii Fi-
limon Sîrbu, au dat în pîrgă. Secerişul e în
toi. In întrecere patriotică, ţăranii munci­
tori şi întovărăşirii, au pornit cu avînt spo­
rit la recoltarea păioaselor. Organizaţiile
de bază, comitetul executiv al sfatului
popular comunal şi tehnicianul agronom,
au desfăşurat o largă muncă de mobili­
zare a ţăranilor, pentru a executa la timp
secerişul griului. Datorită acestui fapt, în
comună s-a recoltat 20 la sută din suprafa­
ţa însămînţată cu grîu. Odată cu secerişul
se face şi dezmiriştitul.
In fruntea întrecerii patriotice, sînt ţă­
ranii muncitori Braţe Aurel, Barbu Avram.
Zasloţi Filaret şi Boancă Aron.
IN A C E S T N U MĂ R :
— Pentru folosirea deplină a maşinilor — Oameni „nevinovaţi“ (pag. 2-a). putata Armioni Anete (pag. 3 -a)
şl tractoarelor în perioada muncilor de Viaţa de partid: — Încheierea
— Cu privire la convocarea celui
cursurilor Şcolii serale de partid de
vară. (pag. 2-a) doi ani din Petroşani (pag. 3-a) de-al XX-lea Congres ordinar al
— Cuvîntul agronomului: Prin cul­ Clipe de neuitat .— O zi în tabăra P.C.U.S. (pag. 4-a)
de pionieri de la Peşteana. (pag. 3-a)
tivarea miriştilor se măreşte produc­ — Ecouri la declaraţia agenţiei TASS
Din activitatea deputaţilor — De­ în legătură cu poziţia U.R.S.S. în
ţia de furaje. (pag. 2-a)
— Marea Adunare a păcii (pag. 2-a) problema germană (pag- 4-a)
Să dăm patriei mai multe
acumulări socialiste peste plan
formare, Torok Ştefan conducător tehnic şi
alţii. = 1 . = =====? * — - ¦ ¦— ~ -
Membrii
?
gospodăriei agricole colective Ne alăturăm chemării
din Rîu-Bărbat au discutat şi ei cu multa
însufleţire Apelul de la Helsinki. Prin cu­
vîntul colectivistului Avrămescu Francisc. In urma chemării colectivelor de între­ ţie ce nu puteau fi folosite din lipsa bra­
prinderi din regiunea Stalin de a da mai ţelor de muncă, organizarea întreprinderii
multe acumulări socialiste peste plan, co­ şi a secţiilor pe principiul gospodăririi
lectivul filaturii noastre verifieîndu-şi po­ chibzuite, controlul bugetar preventiv pe
secretarul organizaţiei de bază, ei s-au an­ sibilităţile de care dispune şi-a luat anga­ toate materialele de întreţinere şi cheltuieli
jamentul de a da pînă la 23 August acu­ administrativo-gospodăreşti, etc. De aseme­
gajat să popularizeze Apelul în masa de mulări socialiste peste plan în valoare de nea prin modificările aduse maşinilor de
1.819.000 lei, iar pînă la sfîrşitul anului să depănat, bobinat şi răsucit am reuşit să
ţărani muncitori şi să-i îndrume pe aceştia dea acumulări în valoare de 2.592.000 lei. reducem cu mult procentajul deşeurilor.
să se încadreze în marea luptă pentru Experienţa de pînă acum ne dovedeşte Folosind cu pricepere orice rezervă inter­
că noi vom putea să ne îndeplinim anga­ nă, colectivul filaturii noastre va putea să
pace. jamentul. Pînă în prezent am pus deja în aducă un preţios aport la întărirea econo­
In cuvîntul lor, colectiviştii. Bercu Ioan, practică o seamă de obiective prevăzute miei noastre naţionale, sporind continuu
pentru îndeplinirea acestui angajament. fondul acumulărilor socialiste.
Kiş Irina, Fărcaşu Ion, Rusu Gheorghe şi Printre măsurile luate se num ără: trece­
rea în rezervă a unor m ijloace de produc­ OTTO LUDOVIC
alţii, au arătat că ei vor sprijini Apelul directorul filaturii Lupenî
prin lupta de a obţine recolte bogate. In
acest scop, colectiviştii de aci au lansat şi
o chemare la întrecere către celelalte două
gospodării colective din raionul Haţeg, în
care şi-au propus executarea a cel puţin
trei praşile la întreaga suprafaţă semănată Angajamentele vor f i îndeplinite
cu porumb şi cartofi, recoltarea la timp şi
fără pierderi a cerealelor, executarea dez- Alături de celelalte întreprinderi din re­ rea de la depănatul pe rame mici, Ia ds»
giunea noastră, colectivul fabricii „Teba” pănatul pe rame mari, mecanizarea a două
miriştitului pe întreaga suprafaţă plani­ răspunde chemării grupului de întreprinderi maşini ştrik, reducerea consumului de com ­
din regiunea Stalin de a da tot mai multe bustibil prin înlăturarea pierderilor de a-
ficată, organizarea ariilor pentru a funcţio­ acumulări socialiste peste plan, ştiind că buri. întrebuinţarea completă a capsulilor
în felul acesta contribuie la creşterea ni­ şi lucrarea mai îngrijită a acestora la sec­
na zi şi noapte şi predarea la timp a cote­ velului de trai a celor ce muncesc. ţia depănat, etc.
lor către stat. Măsurile pe care ni le-am propus în ve­ Angajament. . luat de colectivul fabricii
derea realizării unei acumulări socialiste noastre va fi dus la îndeplinire prin efor­
de 830.000 lei pînă la 23 August şi de turile susţinute ale tuturor muncitorilor,
1.408.000 lei pînă la sfîrşitul anului, cu­ ştiind c astfel vom da un ajutor de preţ
prind obiective care prevăd depăşirea pla­ Ia îmbunătăţirea nivelului de trai a celor
colectat am realizat cca. 560 kg piese de nului anual de producţie, reducerea preţu­ ce muncesc şi la dezvoltarea economiei
locomotive. lui de cost, îmbunătăţirea calităţii produ­ noastre naţionale.
selor şi depăşirea realizărilor din impo­
Văzînd grija partidului şî guvernului zite pe circulaţia m.ărfurilor. GROZA SIMION
pentru justa răsplătire a muncii noastre, directorul fabricii „Teba”
precum şi celelalte prevederi care vin să Printre măsurile luate se numără trece­
întărească rolul nostru în producţie, eu mă Sebeş
angajez ca să lupt pentru ridicarea con­
tinuă a calificării unor muncitori ca Albu PE S C U R T
Nicolae de pildă, care într-una din zile,
neţinînd seama de îndrumarea mea, a a- • Pînă în prezent, 22 de colective de în­ losirea raţională a lemnului de mină şi a
mestecat. Ia cernut, nisip de la turnătoria treprinderi din regiunea Hunedoara s-au explozivului, folosirea întregii capacităţi a
de «bronz cu nisip de la turnătoria de fon­ angajat să dea patriei acumulări socialiste utilajului şi alte măsuri tehnico-organlza-
tă, fără să-şi dea seama ce urmări ar fi peste plan pînă la sfîrşitul anului în va­ torice, acumulări socialiste peste plan în va­
loare de 56.428.000 lei, dintre care peste loare de 11.600.000 lei.
ca să nu se mai întîmple cazuri de indisci­ 26.000.000 pînă la 23 August.
plină cum s-au ivit la tov. Sorinca Augus­ • Constructorii Trustului nr. 4 din Hu­
tin şi Surdu .Victor, • Colectivul Combinatului siderurgic nedoara, vor realiza pînă la sfîrşitul anu­
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara şi-a lui acumulări socialiste peste plan în va­
Mă voi strădui să organizez bine' mun­ luat angajamentul că va realiza pînă la loare de peste 1.800.000 lei. Ei valorifică
ca şi repartizarea pe locurile de muncă, sfîrşitul anului venituri peste plan în va­ balastul din albia Cernei, care costă mai
în aşa fel ca productivitatea muncii să crească loare de 14.633.000 lei. Realizarea acestei puţin decît balastul adus de la mari depăr­
cit se poate mai mult, pentru ca sectorul însemnate sume este garantată de măsurile tări şi folosesc blocuri de zgură la fu n ­
pe care-1 conduc să realizeze cît mal multe tehnice şi organizatorice luate pe baza pro daţiile clădirilor.
economii şi să-şi depăşească sarcinile de punerilor făcute în consfătuirile de produc­
plan la toţi indicii. ţie, cum ar fi de pildă la sectorul O.S.M., 0 Colectivul întreprinderii „Simion Băr-
unde, pentru căptuşirea jgheaburilor de nuţiu“ din Sebeş s-a angajat să dea patriei
MINDRESCU ŞTEFAN scurgerea oţelului, se va folosi masă car­ acumulări socialiste peste plan în valoare
maistru, Atelierele C.F.R. Simerla bonică, înîocuindu-se cărămizile de magne- de 759.000 lei. Tovarăşele Gligor Florica
zită şi şamot. şi Moldovan Ana de Ia secţia croi, şi-au
?? luat angajamentul să economisească pînă
• Minerii şi muncitorii din întreprinde­ la 23 August 260 dm.p. piele de box, Iar
rile carbonifere ale Văii Jiului vor realiza, tov. Haţegan Ioan şi Wingfeim Mihaî de
prin reducerea posturilor neproductive, fo­ la secţia ştanţă — 425 kg. talpă.
?
A p roa p e în toate raioanele regiunii noastre a îndeput secerişul păioaselor. In La dezmiriştit
raioanele Hia, H unedoara şi Orăştie, secerişu l orzului este aproap e pe terminate,
iar la grîu se seceră intens. De treci prin lunca „Mureşului“ pe lingă
lanurile comunii Turdaş, de departe poţi ve­
Asigurând strîngerea recoltelor la timp fără nici un pic de pierderi, este o dea ţăranii muncitori cu cit elan şi bucu­
sarcină care trebuie privită cu toată răspu niderea. De aceea fiecare om al m uncii din rie, muncesc la seceratul griului şi a orzu­
agricultură, trebuie să se simtă m obilizat în perioada acestor m unci, să folosească lui. Cît de frumos se văd snopii încărcaţi
atit ziua cît şi noaptea fiecare oră bună de lucru. doldora de boabe, aşezaţi în cruci, în mij­
locul luncii. Iţi dai seama imediat, că în sa­
Printre secerătorii din Şoimuş tul acesta ai de-a face cu oameni harnici şl
pricepuţi în meşteşugul pămîntului.
Trecu-i grăbit Mureşul dea Ion se întrece la coasă, — Nu ştiu cum să-l mai
cu cinul (barcă) cum îi zic la legatul snopilor şi făcu­ i-au tovarăşe — mi se a- Şl pentru a nu fi străin de oamenii ce-î
şoimuşenii. O adiere de tul clăilor, cu Andronic gi- dresă baci Pătruţ, reze- vezi la muncă, îndrăzneşti să poposeşti pu­
vînt face să foşnească u- nere-său. mîndu-se puţin în coada
şor plopii care străjuiesc coasei. Dar azi şi mîine ţin în lanuri şi să faci cunoştinţă cu el.
drumul de pe marginea — Cînd m i-or veni din l-om termina noi...
Mureşului, drum ce duce cătănie cei doi „ Iei" cum Mă oprii, lingă holda lui .Iunie Iosif Iul Pe­
spre ogoarele ţăranilor numeşte el pe copiii lui, — Scuipă odată în palme, a- tre, fruntaş al recoltelor bogate. Ce credeţi
muncitori din Şoimuş. Pe îm i zice badea Ion — mă poi apucă cu mîinile coada că făcea ? Terminase de secerat griul, îl a-
nesimţite, bolta cerului se i-au la întrecere cu un coasei şi începu să tragă cu şezase pe tot in cruci la mijlocul holdei şi
luminează de ziuă. In faţa sfert din sat. Şi aşa sînt putere în brazdă, iar firele se apucase de dezmiriştit.
ochilor, pînă departe spre fruntaş, sînt cel dinţii în de grîu cu spicul de o pal­
Balata şi Hărău, se întinde sat care am început seceri­ mă cădeau frumos la pă- — Noroc şi bun lucru, li zisei eu.
o mare nesfîrşită de spice şul la grîu. Orzul l-am se­ mînt. In urma lui, nevas­ — Noroc şi fii bine venit tovarăşe, îmi
aurii. cerat demult, dacă aveam tă-sa şi cu nană Anlţă. zise el. Din vorbă în vorbă intrarăm în
batoză in sat, ar fi şi tre­ mama lui baci Pătruţ, se vorbă despre dezmiriştit.
Printre holde se desluşesc ierat. întreceau la făcutul snopi­ Dezmiriştitul mi-a spus el, ii fac imediat
băsmăluţe multicolore şi lor. după »ce secer, fiindcă m-am convins că ast­
pălăriile ¦celor ce seceră şi Alături de holda cu griu, fel pămîntul nu mai pierde apa, ci o ţine
cosesc. La capetele holde­ era una cu porumb de a ? în el şi mai mult, buruienile care sînt aco­
lor stau care cu vite des- lui Andronic ginere-său. perite pe brazde putrezesc, şi ajută mult
jugate, iar în care pe un După cite am văzut, badea Indreptindu-mă spre sfa­ Ia îngrăşarea pămîntului.
aşternut subţire de fin, co­ Ioan, l-a învăţat şi pe el să tul popular, văzui pe Bo- Multe aş fi putut vorbi cu .Iunie Iosif,
pilaşii îşi continuă somnul lucreze pămîntul după me­ drean Ioan, Dumitru Tovic dar între timp m-am dus şi pe holdele ţă­
dulce de dimineaţă. Pe a- tode noi. Era prăşit de două şi Trufaş Ioan zidind ranilor muncitori Josan Ioan şi Roşu Aurel,
proape, flăcăi şi vîrstnid, ori, fără muşuroi şi fiecare o căsuţă din cărămi­ care dezmirişteau şi ei.
fete şi neveste, mînuiesc plantă avea cite 2 şi 3 ro- dă. E magazia de la aria
cu iuţeală secerile sau fac duri. electrificată de curînd. Aci — Ca să fii fruntaş în satul nostru —
legături pentru snopi. se vor strînge uiumul şi co­ au zis ei — trebuie să faci orice lucrare
Mai la deal de holda lui ta, apoi se vor transporta la Ia timp, căci altfel... pierzi şi din recoltă,
Toată familia lui Ion badea Ion, tot în hotarul baza de recepţie. pierzi şi locul de fruntaş. Agricultura asta,
Turcit dă zor la seceratul „Teleci", Chişana Nicolae, este o meserie frumoasă, dar şi grea. Ca
griului. Pînă la răsăritul secerase deja un hectar şi întrebai pe secretarul ţăran, trebuie să ştii cum să foloseşti mai
soarelui, ei seceraseră 5 mai are de secerat unul. Sfatului popular comunal, bine fiecare zi. In agricultură, nu se admit
clăi — şi vor să termine cînd se termină secerişul. întîrzierî Ia muncă şi toate lucrările trebuie
pînă la asfinţit. Ion Turcu Secerile şi coasele, care El răspunse sigur, ca unul executate la timpul lor. Aşa ne învaţă a-
are aproape 50 de primă­ strălucesc acum în bătaia care s-a preocupat de or­ gronomul nostru Igna Cornel şi noi ţăranii
veri, dar la coasă se ţine soarelui, taie lacom în grî- ganizarea muncii în comu­ din Turdaş aşa facem.
tare şi aproape că-l- între­ ne. DUpă „Livade" ţăranii nă, că pînă vineri, sau
ce pe ginere-său. Din cînd muncitori Maier Ion lui sîmbătă, secerişul va fi ga­ Harnici oameni sînt în Turdaş. Au se­
în cînd, roteşte privirile să Augustin şi Florea Rusa- ta pe cele 600 ha. De alt­ cerat 53 ha. de orz, 110 ha. de griu şi s-au
vadă ce fac femeile. Badea lim, se întrec cu coasele în fel, pînă ieri seară peste apucat imediat de dezmiriştit. Mai mare
Ion, le-a pus să se întrea­ cele două holde cu grîu. 40 la sută era secerat. dragul să descrii munca plină de roade, a
că. Maria, nevastă-sa. se Ion Maier, i-a luat-o îna­ acestor oameni harnici.
întrece cu Aniţa, cuscrăsa, inte pentru că i-a venit in­ Am plecat de la arie pe
Lina fiică-sa, care de vreo tr-ajutor Sever, băiatul înserat, gîndindu-mă că în E. BAIA NŢ U
5 toamne şi-a luat zborul care este elev la şcoală. curînd va începe să curgă
de la casa lui, se întrecea din batoză şuvoiul de boa­
cu maică-sa şi cu soacră- In Sigheci" , hotarul de be aurii — plinea poporu­
sa, făcîndu-le legături. Ba­ pe marginea Mureşului,
Crişan Petru cu familia, lui muncitor, putere pentru
abia înoată cu coasa prin
griul înalt cît trestia. patrie.
D. DEMEA