Page 14 - 1955-07
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 496
Pentru folosirea deplină a maşinilor şi tractoarelor Printre documentele vremilor
în perioada muncilor de vară
La răscrucea drumurilor ce duc spre
Duminica trecută, în cadru! clubului doilea rând, ei aduc m ari daune statului, la tim p şi în condiţiuni optime, par Zlatna, G eoagiu-băi, Câmpeni şi înspre Produc în contul anilor v iito ri
Stagiunii de maşini şi tractoare din A lba- poporului m uncitor care este stăpânul m a ticipanţii la sfatul S.M.T., au hotărât ur inim a m unţilor apuseni, sub cântecul pă
lulia, s-au adunat la sfat, toţi preşedinţii şinilor, produc mari pagube luptei pentru mătoarele : durilor şi al apelor repezi, se află satul In cinstea celui de al V -lea Festival vechi. P rin m uncă voluntară, ei au strâns
gospodăriilor colective, a întovărăşirilor a- recolte bogate. Cib din raionul Alba. Trecătorul necunos Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la
gricole şi preşedinţii sfaturilor populare 1. Staţiunea este obligată să organizeze cut prin locurile acestea, întîiul popas în Varşovia, tinerii m uncitori de la mina Pe- pînă acum o cantitate de peste 82.000 kg.
din raionul Alba, unde, împreună cu trac In vederea unei bune funcţionări a ma trei subdepozite cu carburanţi în raza de sat îl fa ce la casa-m uzeu. A ici, în faţa sa trila şi-au depăşit cu mult norm ele de
toriştii şi cu conducerea Staţiunii, au discu şinilor şi tractoarelor în campania de va activitate a tractoarelor, pentru a avea se deschid multe din paginile zilelor de plan pe trimestrul II al anului în curs. De fier vechi. In această muncă s-au eviden
tat despre felul cum s-au desfăşurat lu- ră, tovarăşul Ananie Ioan a arătat că sta carburanţi cît mai aproape de locul de răsm eriţă a lui Horia şi a urm aşilor săi. exem plu, utemistul Mihai Ştefan, prin
căriie agricole de primăvară şi despre m ă ţiunea lor s-a pregătit tem einic pentru muncă. Pot fi văzute de asemenea colecţii de lito aplicarea graficului ciclic şi p rin tr-o bună ţiat în m od deosebit organizaţiile de bază
surile ce vor trebui luate In vederea ex e aceasta. Tot utilajul agricol a fost bine re grafie şi m ineralogie, un ierbar ou organizare e locului de muncă, a reuşit oa
cutării în bune condiţiuni şi într-un timp parat. făcîn d u -i-se şi recepţionarea pînă la 2. A gron om ii d e sectoare, îm preună cu plante din regiune, obiecte de etn ografie şi la sfârşitul lunii iunie să dea cărbune U.T.M. d e la sectoarele III, V II, X I şi o r
scurt a lucrărilor de recoltat, treieriş şi data de 20 iunie. P rin e fortu l depus de şefii de brigăzi şi conducerile gospodării alte multe dovezi ale vieţii din locurile a- în contul anului 1959. Un deosebit aport
d ezm iriştit. mecanizatori, s-a reuşit să se scurteze tim lor colective şi a întovărăşirilor agricole, c'estea, d e -a lungul orânduirii com unei pri în lupta pentru plan l-au adus şi tinerii ganizaţia de bază a întreprinderii de pre-
pul reparaţiilor ou 5 zile. El a arătat de sînt obligaţi să organizeze executarea dez mitive, a sclavagismuiud şi feudalismului. Croitoru Gheorghe, K ibedy Adalbert,
Atât din raportul pe care l-a prezentat asemenea că un m ijloc puternic pentru m iriştitului noaptea, atât pentru tractoa Lupuleţ Constantin şi Nistoreanu Gheorghe, paraţie.
tovarăşul inginer Ananie Ioan egronom scurtarea perioadei de dezmiriştit şi treie rele ce v or lucra în câmp, cît şi pentru ce Interes pentru vizitatori, stârneşte apoi oare din primele zile ale lunii iulie dau
şef la S.M.T., cît şi din discuţiile purtate riş, este m obilizarea largă a m ecanizatori le ca re ziua acţionează 'batoze. biblioteca, unde pot fi văzute cărţi reli cărbune în contul anului 1959. De asemenea, tinerii din echipa frunta
de către participanţi, a reieşit că Staţiu lor, pentru însuşirea şi aplicarea metodelor gioase şi alte documente, începând din
nea de maşini şi tractoare din A lba în pe înaintate c a : folosirea de cupluri de sece- 3. P entru scurtarea perioadei de seceriş, secolul X V I -le a până în secolul X X . Succese frum oase au obţinut tinerii de şului în producţie M aizembach Mihai, care
rioada muncilor agricole de primăvară, a rători-legători, organizarea dezmiriştitului treieriş şi dezmiriştit, staţiunea este obli la m ina Petrila şi la colectarea fierului
obţinut succese deosebite în ce priveşte gată să organizeze cât m ai m ulte cupluri Muzeul de stat „Sabin Olea“ , din sa lucrează la întreţinerea sitelor din secţia
executarea unui volum m are de lucrări şi şi a treierişului după metoda sovietică a de maşini. tul Cib, raionul Alba, poate fi zilnic vizi
de calitate. Planul de m uncă pe staţiune a graficului orar, etc. In această direcţie — tat. Iar cei ce păstrează diferite piese ce spălătorii, m uncesc cu un deosebit avînt
fost depăşit c u 43,50%. Tractorişti c a : O - a arătat tovarăşul Ananie — S.M.T. a luat In. încheierea sfatului — tractoristul O - pot îmbogăţi tezaurul muzeului, conduce
leanoa Ioan, Groza Ioan, A nca Ioan şi O r- măsuri şi a pregătit cadrele necesare pen leanoa Ioan a spus c ă : .Pentru folosirea rea acestuia îi aşteaptă ori şi cînd, cu pentru ca în cinstea Festivalului să-şi în
pinesou Dumitru, au avut depăşiri de plan tru aplicarea acestor metode. cît mai productivă a tractoarelor şi a ma bucurie.
între 208-326%), iar brigada V I -a ş i-a de şinilor, o m are însemnătate au legătura deplinească şi să depăşească sarcinile de
păşit sarcina de plan pe felu l de lucrări cu Pînă în prezent. S.M.T. Alba, a pregătit strânsă şi ajutorarea în m uncă d intre b ri VALER P. OLEA
187%. două cupluri de secerători-degători şi două gada d e tractoare din S.M.T. şi brigada de corespondent plan ce le revin. De aceea, de la începu
cupluri de dezmiriştitori, pe care le vor oîmp din gospodăria colectivă. Buna orga
Luând cuvântul la discuţii, tovarăşul D u- fo lo si în gospodăriile cole ctiv e din B en ic şi nizare a muncii acestor verigi de bază ale tul lunii iunie ei lucrează în contul anu
şan Ioan preşedintele gospodăriei colective O breja. agriculturii socialiste, ca şi coordonarea
din Bergh'in, a criticat p e tractoristul P a s- muncilor pe baza unei colaborări perma lui 1956. MORARU M ARIA
cu. oare a lucrat ou tractorul pe ogoarele D e com u n aco rd Cu con ducerile gospodă nente, constituie în această perioadă o Ce
lor, pentru atitudinea şi com portarea ne- riilor colective din Cistei, O breja şi B e- rinţă de bază în lupta pentru strângerea corespondentă
justă ce a a vu t-o faţă de m uncă şi de nio, au stabilit să organizeze treierişul la recoltei la timp“ . De asemenea, el a mai
conducerea gospodăriei, oît şi pentru fap arie după metoda Brediuk. arătat că, m uncind pentru a asigura o Ş i-au ales delegatul fa Festiva!
tul că nu-şi îngrijea tractorul. El a arătat înaltă productivitate a parcului de trac
că Cei ce neglijează lu cră rile de întreţi Spre sfârşitul discuţiilor din cadrul sfa toare şi maşini agricole, tractoriştii aduc Voinţa face totul Zilele trecute, în sala C.F.U. a Com bi fost ales prim -topitorul Lăbun^ţ Vaier d9
nerea tractorului, ţşi •m icşorează posibili tului S.M.T., tovarăşul Ananie a dat citire o contribuţie de seamă la lupta pentru re natului siderurgic „Gh. G heorghiu-D ej“
tatea de executare a unui volum mare de planului d e desfăşurare a lu cră rilor şi colte bogate, pentru ridicarea nivelului de M ulţi gîndeau că la I. F. E. T. din Hunedoara, a avut loc un miting pen la cuptorul nr. 4, oare, în perioada 1 m ai —
lucrări şi deci a unui câştig sporit. In al repartiţia m aşinilor şi a traotoarelor pe trai al poporului muncitor, întărind pute — Sebeş, nu poate fi form ată o tru alegerea delegatului la cel de al V-lea
unităţi socialiste. Pentru oa m uncile a- rea economică a patriei noastre, factor ac echipă artistică’, deoarece m uncitorii de Festival M ondial al Tineretului de la V ar 30 iunie, a dat 602 ton e de oţel peste plan.
gncole din perioada de vara să se execute tiv în m area luptă a om enirii •pentru pace. aici sînt toţi, sau în m ajoritatea lor, oa şovia. Mitingul a fost deschis de tovară
m eni trecuţi de prima tinereţe. Şi au ră şul M arcu Vasile, secretar al comitetului In încheierea mitingului, tînărul prim -
mas miraţi atunci cînd au aflat că mica U.T.M. al com binatului, care în ouvîntul
form aţie de teatru, închegată aici, pregă sau a arătat angajamentul tinerilor luat în topitor Lăbuneţ Vaier, s-a angajat să re
teşte piesa „N ăpasta“ de I. L. Garagiale. cinstea Festivalului de a da 3 trenuri de
In curând, după aceea, o mână de oam eni prezinte cu cinste dincolo de hotare, ti
hotărâţi, în ciuda vârstei lor, au prezentat metal peste plan.
nu de m ult la G.A.C. din Gârbova, piesa Ca delegat la Festivalul M ondial al T i neretul patriei noastre şi să arate d ele
„Năpasta“ a cărei interpretare a fost a-
predată de ţăranii colectivişti. Cu această neretului şi Studenţilor de la Varşovia a gaţilor la Festival, realizările frum oase ale
piesă, un alt spectacol a fost prezentat şi
în com una Săsciori. tinerilor din Combinatul- siderurgic „Gh.
A cum puţini sînt cei oare se mai miră Gheorghiu-Dej“, precum şi voinţa lor dîrză
că la I.F.E.T. Sebeş s -a putut face o echipă
artistică. pentru apărarea păcii.
o- H O F FM A N ŞTEFA N SUCIU AUREL
corespondent corespondent
Odihnă plăcută Oameni „nevinovaţi“
PRIN CULTIVAREA Oa şi în anul trecut şi în această vară D acă-l întrebi pe Gheorghe Basarab, di k
un mare număr de copii, fii ai muncitori rectorul căminului cultural din Romos,
mmwmmi MIRIŞTILOR SE MĂREŞTE lor de la I.C.S. Hunedoara, îşi petrec o va despre felul cum sprijină căm inul cultural Cu secretarul de partid Oproiescu G heor
PRODUCŢIA DE FURAJE canţă recreativă aducătoare de sănătate şi m uncile agricole în campania de vară şi ghe e altă socoteală. El personal a luat
noi puteri de muncă pentru noul an şco cum îşi planifică munoa culturală pentru m ăsuri „con crete“ , cârtind directoru lu i
Unul din m ijloacele importante pen Având în vedere că la începutul acestei grăşămintele chim ice (azotatul de amoniu) lar, în tabăra de pionieri şi şcolari din a fi axată pe problem ele cele mai actuale, Gheorghe Basarab să prezinte o inform are
tru sporirea producţiei de nutreţuri verzi luni au căznit m ulte plod, m iriştea elibe se administrează după arătură şi înainte Gurasada, raionul Ilia. T im p de 20 zile, el te priveşte oarecum mirat, apoi îţi răs despre felu l cum m erge munoa Culturală.
şi pentru siloz, este însămJînţarea a două rată de orz şi destinată însămînţării plan de semănat. Nu este bine să se facă în- în trei serii, copiii vor petrece aici zile de punde :
serii de culturi în aceiaşi an şi pe aceiaşi telor de nutreţ, se va ara la 18-20 cm., sămînţări în mirişte pe terenurile desti frumoasă amintire. In tot acest timp, pînă Inform area s-a făcu t şi oam enii au d is
loc. Cerealele de toamnă, precum şi anu pentru a se menţine suficiente rezerve de nate culturilor de toamnă, deoarece dău la 31 august, ei se bucură în tr-u n colţ — Păi, am dat un program artistic la cutat cîteva o re 1în şir, pe m arginea in
mite culturi furajere anuale, ca secara, apă în sol. In cazul când celelalte păioase nează acestuia prin secătuirea solului. frum os al naturii de o grijă aleasă : cinci sfârşitul anului şcolar cu copii, s-au ţinut form ării prezentate. S-a întocm it şi un
orzul şi borceagu l de toam nă, recoltându- se recoltează m ai târziu, Cînd arătura în m ese p e zi, somn, sport şi leotură. conferinţe, conferinţe... un program... as- proces verbal care s-a aşezat frum os la
se mai timpuriu, lasă oîm pul liber şi ne- mirişte se face pe un timp secetos, se vor Cînd semănăm porum bul pentru nutreţ ta-i. dosar unde se găseşte şi astăzi.
folosit timp de 2-3 luni. Această perioadă regla plugurile la 8-10 cm. adâncime, ou verde, sau pentru fin, se va da La hedbar IOAN ROMAN
poate fi folosită cu succes pentru cultiva brazdă îngustă, astfel încât să nu se fo r cantitatea de 40— 50 kg. de sămânţă cu o corespondent •Şi-ntradevăr, m unca culturală în com una Acestea au fost măsurile concrete luate
rea unor plante anuale. meze bolovani, avîndu-se în vedere că distanţă în tre rânduri de 25 cm., iar pen Romos, raionul Orăştie, se rezum ă de mai în vederea îmbunătăţirii muncii oulturale
miriştea şi buruienile să fie totuşi îngro tru nutreţ murat, la 35-45 cm. între rân Neglijenţă bine de patru luni la un program artistic în campania agricolă de vară.
Pentru obţinerea de nutreţ verde, cultu pate. duri, dându-se o cantitate de 30-35 kg. prezentat de copii şi câteva conferinţe
rile cele m ai indidate să fie însămânţate sămânţă la hectar. îngroparea seminţei se In Staţia C.F.R. Livezeni, nu există o trim ise de S.R.S.C. Ba a uitat să spună Ce, este secretarul de partid vinovat cu
9înt porum bul simplu, sau amestecat cu Pentru a evita formarea bolovanilor, va face la 5-7 cm. adâncime, aceasta, -fântână cu apă potabilă din oare cauză d irectoru l căm inului, că aici se m ai ţin ceva pentru faptul că munoa culturală
leguminoase (linte, mazăre, soia, etc.) oare odată cu aratul se va face şi grăpatul, iar pentru oa sem inţele să intre în pământ călătorii sânt n evoiţi să alerge după apă şi horele ţărăneşti. nu s-a îmbunătăţit încă ?
ou un procent m are de albumină. Pentru pentru mămmţirea bolovanilor, este bine reavăn, asigurând astfel răsărirea la timp prin curţile oamenilor. Credem că conduce
însMozare, pe lingă cu ltu rile d e m ai sus se să se folosească tăvălugul stelat. şi uniform. rea staţiei trebuie să ia de urgenţă măsu — Doar oamenii au de lucru acum. k
poAto însămânţa şi floarea-soarelui. rile necesare pentru reglementarea acestei Prăşesc, seceră, n-au tim p de „pierdut“ —
Semănatul este necesar să se facă în După' rlsărire, la culturile distanţate, se situaţii. motivează Gheorghe Basarab, sub dulcea Şondor Petru, preşedintele Sfatului
Practica a dovedit că la noi în re- dată după grăpat. Apoi, pentru a uşura în- va face prăşitul pe intervale de cel puţin oblăduire a preşedintelui sfatului popular popular din Romos care răspunde de m un
gluno porumbul, floarea-soarelui, mază colţlrea şl creşterea uniform ă a plantelor două ori cu prăşitoarea, pentru a le asi GH. MULEANC şi a secretarului de partid din comună, ca culturală este „nou“ aici (de cîteva
rea furajeră, varza furajeră şi napii de terenul va f i tăvăilugit. gura condiţii optime de dezvoltare. corespondent starea de lucruri existentă. luni). Totuşi, cunoaşte perfect starea de
m irişte, sânt culturi, care sem ănate în lucruri şi a luat şi el măsuri „concrete“ :
mirişte, dau producţiile de nutreţ cele mai Plantele cultivate în mirişte, dau re Este ’ în Interesul tuturor Crescătorilor pentru oa această m uncă să aibă rezul Şi cînd te gîndeşti că Romosul era co în planul de m uncă a sfatului s-a trecut şi
raiarl, •întrucât ele suportă seceta d e vară colte mari, după Culturile prem ergătoare tate bune, s-au organizat în comuna trei mună fruntaşă în m unca culturală, nici sarcina de a ajuta m unca culturală. Atîta
cu mult mai bine decât alte plante. recoltate de pe terenurile care au fost în de animale de a semăna în mirişte plante consfătuiri cu ţăranii m uncitori fruntaşi ai nu-ţi vine să crezi că sînt adevărate cele tot.
grăşate. Dacă terenul nu a fost îngrăşat, recoltelor bogate şi cu cei fruntaşi în în auzite din gura directorului.
Insămînţarea în mirişte făcându-se în este bine ca să fie îngrăşat cu gunoi de de nutreţ pe suprafeţe cit mai mari, în treţinerea culturilor, unde li s-a arătat ce k
perioada cea mai călduroasă a anului, fa c grajd sau îngrăşăminte chimice. Gunoiul trucât aşa vor contribui la buna întreţi m etode agrotehnice trebuie să aplice în Avea comuna Rom os o echipă artistică
torul principal de care trebuie să ţinem de grajd se va împrăştia înainte de ară nere a animalelor, la creşterea productivi perioada actuală. de toată frumuseţea, form ată din peste Rezultatele acestei „m unci“ depusă de
seama este păstrarea um ezelii în sol. tură, pentru a fi băgat sub brazdă, iar în- tăţii lor. 100 de persoane. A cu m n u m ai are. F or cei trei am intiţi mai sus, în vederea îm
Datorită acestei activităţi politice şi or maţiile artistice s-au destrămat. A tre bunătăţirii m uncii culturale, n-au întîrziat
Ing. CERNELEA EUGEN ganizatorice, în com una Brănişca, toate cut mult timp de oînd de la bibliotecă nu să se arate. Prim a prăşiiă la porum b n-a
s -a luat nici o Carte d eoarece biblioteca fost încă efectuată în întregime, iar a doua
Ţăranii m uncitori din regiunea noastră, MUNCĂ RODNICĂ LA ÎNGRIJIREA CULTURILOR este aproape zilnic închisă. Despre con praşilă au făcu t-o foarte puţini ţărani
desfăşoară o mare bătălie în munca de cursul „Iubiţi cartea“ , nimeni nu ştie ni din Romos. M etodele învechite de muncă
întreţinerea culturilor şi recoltări, căutând Cum trebuie să m uncească în circu m scrip ceperea prăşitului, au făcut şi pe alţi ţă m ic. La concursul echipelor de teatru, de Ca răriţatui şi m uşuroitul se aplică în că
să traducă în viaţă hotărârile partidului şi ţiile pe oare le conduc. Bazaţi pe îndru rani m uncitori să se convingă de im por asemenea comuna Romos n -a participat pe m ulte tarlale.
^guvernului, în obţinerea d e c e l puţin 1400 mările primite, deputaţii au organizat în tanţa executării la tim p a acestor lucrări. deşi aici sînt mulţi tineri pricepuţi, oare
kg. grâu la hectar şi cel puţin 2000 kg. circumscripţiile lor, diferite adunări cu Datorită exem plului lor, a fost posibil ca ar dori din toată inima să fie antrenaţi Oît despre am enajarea bibliotecilor v o
porumb boabe la hectar. ţăranii muncitori, unde le-au arătat oare în această com ună ţăranii m uncitori să nu în viaţa culturală a comunii. lante la arii, form area cercurilor de citit
sînt căile ce contribuie la sporirea-produc mai facă răriţatui şi muşuroitul porum la locul de muncă, nici pomeneală.
Şi în com una B rănişca din raionul Hia, ţiei agricole. Ei le-au spus că prin pră- bului. M ulţi dintre ţăranii m uncitori oa Toate acestea, directorul căminului cul
acest lucru este în centrul preocupărilor şirea de mai m ulte ori a porumbului, O laru A vei,. Ştef Petru, D obrei Ioviţă şi tural nu le vede, nu le aude. Dar să nu credeţi cum va că în toate
ţăranilor muncitori. In această comună, cartofilor şi altor plante, se măreşte con alţii, au executat prăşitul porum bului aşa acestea au vreo vină Gheorghe Basarab.
prăşitul pentru a doua oară a culturilor siderabil producţia la hectar. In această cum prevede agrotehnica, lăsînd la prăşit — O am enii, -prăşesc... seceră... n -a u tim p Oproiescu Gheorghe şi Petru Şandor. După
s-a terminat. Conducerea sfatului popular m unc4 s-au evidenţiat deputaţii Şuşca fire le de poru m b la distanţă d e 70-75 cm., de „pierd u t“— atâta e tot ce ştie G heorghe atitudinea ce o au faţă de această stare
com unal (preşedinte Luoaci Sabin), împreu G heorghe, Betea A vei, Ursa Traâan, Pirva unul de altul. Basarab. de lucruri, ei dovedesc .cu prisosinţă ca
nă ou organizaţia de bază din com ună (se Laurenţi-u şi alţii. sînt com plet „nevinovaţi“.
cretar M oţ Petru) şi şeful punctului agri Inginerul punctului agricol Brădeanu Si
col inginer Brădeanu Simion, şi-au pre O luptă susţinută în acest sens a des- m ion, a ţinut o legătură strînsă Cu ţăra A. CARANFIL
văzut din timp în planul lor de muncă făşurat-o şi organizaţia de bază prin nii muncitori pentru respectarea întocmai
aceste lucrări. membrii de partid Josan Serafim, Paraoan a regulilor agrotehnice. Fiecare tehnician suprafeţele însămânţate cu cartofi, porumb,
loachim , P ădurean Petru şi alţii. Ei au din cadrul punctului a fost instruit, cum
Sfatul popular comunal a împărţit mun fost aceia oare prin exem plul lor, la în să-şi ducă m unca în această direoţie. Şi sfeclă de zahăr, legum e şi zarzavaturi au
ca pe fiecare deputat în parte, arătîndu-le
fost prăşite pentru a doua oară, şi s-a în ooeitea iutei eonii.u't
ceput prăşitul de a treia oară. Printre cei
dare au început să prăşească pentru a N e-a plăcut întotdeauna să citim şi să mai fost de cîteva ori pe la noi. dar nu
urmărim apariţia celor mai noi opere li s-a interesat niciodată cum îşi trăieşte
treia oară, putem arăta pe ţăranii mun terare oare ne sînt puse la dispoziţie în com isia viaţa.
biblioteci sau le procurăm de la librării.
citori M aier Gheorghe, Săbău Mihai, Ma Deci vă închipuiţi bucuria cu oare am Acum , după ce am citit în ziare, cum
primit vestea iniţierii concursului perm a se pregătesc tinerii din alte părţi în ve
ior Partenie şi alţii. nent „Iubiţi cartea“ d e către U.T.M. cu derea acestui concurs, cum muncesc co
m isiile săteşti, cum sînt îndrum ate acestea
Paralel cu această muncă, se desfăşoa
ră şi lucrările de recoltare, dezm iriştit şi
treieriş. E. SIMON
ajutorul Ministerului Culturii, Ministeru pentru a desfăşura o activitate rodnica,
Păstrez viu în amintire zilele de neui M area adunare a păci! mare speranţă. Reprezentanţii popoarelor lui învăţământului şi al C.C.S. ne dăm seama că în satul nostru nu s-a
tat ale Adunării M ondiale a Păoii de la de aci. făoîndu-se ecoul opiniei publice făcut aproape nim ic pentru bunul mers al
Helsinki şi eînt mândru de cinstea ce este mişcarea m on HAIDU IUL1U şi A fricii. Sântem con m ondiale, au cerut ca cei ce se v or întâlni Aşteptam cu nerăbdare să primim in acestui concurs, deoarece n-am fost in
m i-a acordat-o partidul, guvernul şi întreg dială pentru apărarea Erou al Muncii Socialiste, membru al vinşi că aceste as la Geneva să fie pătrunşi de spirit de înţe form aţii m ai detailate. In tr-o zi, a venit struiţi, controlaţi şi îndrumaţi.
poporul m uncitor, de a m ă trim ite oa de legere reciprocă, pentru găsirea celor mai la noi în sat Alexandru Nemeş, instruc
legat la această adunare istorică. păoii, m işcare p e oa delegaţiei poporului romîn Ia Adunarea piraţii sînt com une bune soluţii care să ducă la destinderea tor al Comitetului raional U.T.M. Haţeg, ne-a D upă c e le citite, om d obîndit uneT.e c u -
încordării internaţionale. Mai sînt încă chem at la căm inul cultural şi ne-a adus la ,noştinţe de felul cum trebuie să-şi ducă
Vreau pe această cale să împărtăşesc re o vedeam reală în Mondială a Păcii de la Helsinki tuturor, oam enilor iu- forţe care ar dori să îm piedice o înţelegere cunoştinţă că amândoi, îm preună cu tova Comisia m unca şi de aceea ne vom apu ca
oam enilor muncii din regiunea noastră între dele patru mari puteri. Dar aceste răşul Băluţă Florian, învăţător şi biblio cu toată priceperea să înscriem c ît m ai
.impresiile m ele oa delegat la această adu faţa ochilor, iar din- ___ — bitori de pace şi de cercuri, agresive, cărora le convine răz tecar, vom face parte din comisia să m ulţi participanţi la concurs îndrum în-
nare la dare au participat delegaţi din 68 boiul rece, vor trebui să ţină seama de do tească de coordonare a Concursului literar.
de ţări ale lumii. colo, aevea, întreză bună credinţă de pe rinţa opiniei publice mondiale, orioît le-ar „Iubiţi cartea“ . N e-a mai spus că va tre du-i spre cărţile preferate, făcînd recenzii,
cădea de greu. „N oi vrem , noi cerem să bui să înscriem tineri, să-i examinăm, seri literare, consfătuiri cu cititorii, etc.
* ream uriaşa arm ată a sutelor şi sutelor întregul glob pământesc“ . El a arătat apoi vă înţelegeţi. Sute de milioane de ochi vă epoi a amintit ceva despre cărţile obliga
vor urmări — a spus scriitorul sovietic torii, şi n e -a asigurat că secţia culturală Totuşi, cerem comisiei raionale de or
A ju n s în „O raşul a lb a l nordu lu i“ aşa d e m ilioane de oam eni iubitori de p a ce şi e fortu rile U niunii Sovietice pentru destin Fadeev. Şi dacă se va găsi cineva care în raională a Sfatului popular raional Haţeg ganizare a Concursului „Iubiţi cartea“ din
cum este denumită capitala Finlandei, mă scopuri egoiste va dori să zădărnicească ne va procura cărţile ce nu le avem. Haţeg, să-şi schimbe m etodele de lucru,
simţeam cuprins de acea stare sufletească progres, reprezentaţi prin c e i 2000 de de derea Încordării internaţionale şi propu tratativele, el va fi înfierat de toate po pentru că dacă şi alte com isii au fost
pe care o încearcă orice om la vederea poarele de pe glob". Acesta a fost tot instructajul, pe care „instruite“ şi „controlate“ la fel ca noi, nu
acelui nou, necunoscut pînă atunci şi în legaţi din această sală. nerile guvernului U.R.S.S. în problem a re l-a primit comisia sătească de organizare a ne putem aştepta ca acest concurs să-şi
care vrea să pătrundă c u toată vigoarea Document de cea mai mare însemnă concursului literar „Iubiţi cartea“ din ajungă scopul dorit.
sa pentru a-1 cunoaşte. Ş i n u dup ă mult, A dînc întipărite în m emorie m i-au ră ducerii armam entelor şi interzicerea ar tate a fost Apelul de la Helsinki, votat în Băieşti- Cu aceasta, problem a era „rezol
mi ş-au ivit numeroase prilejuri. mas cuvintele m ultora din aceştia. A şa de m ei atomice, exprimându-şi speranţa că vată“ , ba într-o măsură oarecare era chiar p . f a r c a ş i u şi f . i u l i a n
pildă, em inentul om de ştiinţă francez, adunarea reprezentanţilor popoarelor va „epuizată“, deoarece instructorul Nemeş a m em bri’ ai com isiei de organizare a
lată-n e în faţa somptuosului palat „M es- profesorul Frederic Joliot Gurie, care, după studia aceste propuneri, procedând la un
suhalli“ dare va găzdui marea adunare de ce a trecu t în !revistă dife rite le even im en schimb rodnic de păreri şi va îndemna concursului literar „Iubiţi cartea“
pace. O m ulţim e pestriţă se îndreaptă spre te din ultima vreme, care au dus la obţi guvernele altor ţări să răspundă cît mai din satul Băieşti
uriaşa sală cu aspect de sărbătoare şi îm nerea unor 'im portante succese pe calea p ă grabnic la aceste propuneri.
podobită cu drapelele tuturor ţărilor par
ticipante. A m început să facem cunoştinţe cii, a spus în încheiere : „Sântem conştienţi Emoţionante au fost şi cuvintele prof.
noi, n e-am întîlmit cu oam eni cunoscuţi do
la alte adunări cu acelaşi ţeL A m auzit n u de greutăţile sarcinii pe care o întreprin K aoru Iasui, secretar general al Consiliu unanimitate de participanţi. Pentru satisfacerea cererii oamenilor m uncii din regiunea Hunedoara în ceea ce pri
m e cunoscute de m ilitanţi ai luptei pentru dem îm preună astăzi, ne dăm seama cu lui japonez de luptă îm potriva bom belor V ă d şi acum înaintea och ilor şi parcă veşte transporturile aeriene, Direcţiunea Generală TAROM a modificat orarul curse
pace, precum şi altele necunoscute pînă toţii cît de m are este răspunderea şi nu atomice şi cu hidrogen : „O biectivul nostru lor de avioane de la data de 15 iulie 1955, după cum urm ează:
atunci, ele mai m ultor oameni de diferite vom dezamăgi pe cei oare au dovedit în actual — a spus el printre altele — este îm i răsună încă în ureohi ropotul prelung
culori, credinţe religioase sau vederi p o credere în noi. N oi vom şti să găsim solu d e a atinge 30 m ilioane de sem nături. P a r al aplauzelor, cînd s-a anunţat rezultatul
litice, animaţi însă de aceeaşi dorinţă fier ţiile care ne unesc şi care vor da m îlne tizanii păcii din Japonia pregătesc cea de
binte de a trăi în linişte şi înţelegere. opiniei publice foiţa pentru a depăşi ob a 10-a com emorare a distrugerii oraşelor votării apelului, ultim a şi cea m ai vie do
stacolele şi a im pune căile păcii“ . H irosima şi Nagasaki, dorind să trans
Reprezentanţii popoarelor îşi ocupă locu form e această dată într-o zi de protest vadă a unităţii depline a reprezentanţilor Plecarea din Deva 6,20 Deva i ÎS,55 sosirea la Deva.
rile şi clipa solemnă a deschiderii măreţei Din cuvintele num eroşilor reprezentanţi, m ondial îm potriva arm elor nucleare şi a p o p oa relor ce lo r 68 de ţări, pentru în fă p 6,50 Sibiu 18,25
adunări a sosit. Cu vii aplauze a fost*sa,lu- a reieşit în mod evident că războiul nu unui război atom ic“ . tuirea ţelului comun — pacea. Entuzias 7,10 Sibiu ÎS,05
tat prezidiul din care fac parte militanţi ai este o dorinţă a popoarelor oi numai in m ul de nedescris, îmbrăţişările şi sărută 8,15 r Bucureşti 17,00
diferitelor pături sociale şi activişti de sea teresul anumitor grupuri financiare oare * rile frăţeşti, au fo s t m anifestări c e -a u Cu
mă ai Consiliului M ondial al Păcii, iniţia
tori ai acestui evenim ent istoric. prins întreaga asistenţă. Cît de m ăreţ era Prezentarea călătorilor pentru zbor se face la Agenţie, zilnic la orele 5,15.
acest neasemuit spectacol. Cît de plăcut
Sim ţăm intele care m -au cuprins In aceste urmăresc mărirea profiturilor lor, indife Adunarea, dezbătând evenim entele din era să asculţi cuvântul scum p — pace — Plecarea autobusului la aeroport la orele 5,30.
m om en te sânt greu de redat în cuvinte, rent dacă aceasta costă milioane de vieţi ultim ul tim p a ajuns la concluzia că nu ieşit din m ii de piepturi în toate lim bile Cursele de avioane circulă numai în zilele de lucru.
oricât aş căuta corespondenţi în tezaurul om en eşti. există problem e litigioase oare să nu poată globului !
lim bii noastre. Simţeam cum o forţă uria Agenţia TAROM se află în oraşul Deva, Piaţa Unirii nr. 11, telefon nr. 52, iar tele
şă îm i um ple trupul şi inima îmi bate mai Participând la adunarea de la Helsinki,
m i-am dat seama că popoarele lumii tind fonul aeroportului Deva, inter. 8.
hotărâte spre o viaţă nouă, asemenea ce
R eferindu-se la situaţia actuală din fi rezolvate prin tratative, cale deschisă de lor din ţările de dem ocraţie populară. Costul biletelor de avion este urm ătorul: Deva — Bucureşti lei 146,15
Asia, Go M o-Jo, reprezentantul R.P. Chi iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice.
neze, a arătat printre a lte le : „In aprilie R.P. Chineze şi celelalte ţări de dem ocra Sînt convins că lupta popoarelor pen Deva — Sibiu lei 42,00
tru stabilirea unei păci trainice va duce
la prosperitatea tuturor ţărilor din lume. Agenţia TAROM Deva, eliberează şi stoc uri de bilete [p alb (fără nume şi fără dată)
Această convingere m i-a fost insuflată de
1955 au avut lo c una dup ă alta conferinţa ţie populară. succesul lucrărilor Adunării M ondiale a valabile un an de ziie de la data emisiunii, care se pot ridica şi pe baza de cecuri ac
ţărilor Asiei şi conferinţa ţărilor Asiei şi In atenţia lucrărilor Adunării Mondiale VM 1 « 1 1 * ceptate, dacă valoarea stocului de bilete depăşeşte - lei 500. Biletele în alb emise de
Africii, conferinţe de o m are importanţă a Păcii, a stat apropiata conferinţă a şe Agenţia Deva se completează Ia data zborului numai de Agenţia Deva.
Nu se pot rezerva telefonic locuri la avion.
istorică. filor guvernelor celor patru mari puteri, Se consideră că locul s-a :e?erv?t numai atunci cînd acesta s-a achitat şi calatorul
Cele două conferinţe au exprim at aspi- ce va avea loc în curând la Geneva, confe- a dat toate datele cerute de diagrama de de rezervare a locurilor.
gW * cît |e M s in ^ qw asfr g m . s t
