Page 15 - 1955-07
P. 15
Nr, 496 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V I A Ţ A DE P A R T I D împotriva formalismului î d întrecere Gîtuitori ai criticii de jos
încheierea cursurilor Şcolii serate In majoritatea întreprinderilor din regiu zootehnică Haţeg, consfătuirile de produc Din anul 1950 şi pînă în prezent, la uzi care-şi construiesc locuinţe individuale, nu
de partid de doi ani din Petroşani nea noastră, întrecerea socialistă se'bazează ţie nu se ţin nici pe grupe sindicale, nici na „V ictoria" Călan s-au calificat în şco le-a dat acelaşi concurs ca lui Deustch.
pe criterii sănătoase, se urmăresc angaja pe întreprindere. Se ţin un fel de „consfă lile de calificare, la locul de muncă, cursuri
în prima decadă a lunii iulie, s-au ter Inginerii Baciu Adalbert, Popescu loan, mentele luate, se popularizează şi se stimu tuiri" pe linie administrativă. de ridicarea calificării şi cursuri de mai După exemplul directorului — de gîtui
minat examenele la Şcoala serală de partid Mureşan loan, Caloian Gheorghe, cadre lează moral şi material fruntaşii ei. Un ştri, numeroase cadre de muncitori şi teh tor al criticii — se i-au şi alţi „şefi" din
din Petroşani. Felul cum s-au desfăşurat didactice ale Institutului de mine şi şcolilor exemplu bun îl oferă unele sectoare de la Datorită unor asemenea practici, dăună nicieni pentru diferite meserii. uzină. Cadre bine pregătite în şcoala de
examenele şi rezultatele obţinute, dovedesc medii din Valea Jiului ca tovarăşii Pâ- Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” toare, întrecerea socialistă a căpătat în în maiştri a uzinei, cum au fost de exemplu
că în activitatea şcolii s-au obţinut suc traşcu Mihai, Manea Aure^ medici ca to Hunedoara şi în special sectorul oţelărie şi treprinderile mai sus amintite un aspect -Din m ijlocul muncitorilor vrednici, s-au tovarăşii Coştiuc Ilie şi Coştiuc Teodor de
cese în anul şcolar 1954-1955. Din cei 78 varăşul Lepădata Constantin, precum şl laminoare. La laminoare de pildă, între formal, iar muncitorii sînt pe cale de a-şî ridicat cadre de maiştri capabili să mînu- la furnale, au fost „transferate" în alte
elevi ai anului 1 care s-au prezentat la mulţi conducători de întreprinderi şi acti cele trei schimburi conduse de maiştrii pierde elanul lor creator, se descurajează, îască puternicile agregate ale uzinei, aşa locuri de muncă şi, curios lucru, tocmai
examene, 71 au fost declaraţi promovaţi, vişti de partid care au fost încadraţi în Constantin Petru, Andrăşescu Gheorghe şi nu mai vin cu iniţiative noi. împotriva a- cum sînt tovarăşii Munteanu Ionaşcu mais acei maiştri pe care inginerul şef Dobra
dintre care 62 la sută au obţinut califica şcoală, s-au străduit să-şi însuşească cele Trifu Iosif, se duce o luptă hotărîtă pen cestor practici trebuie îndreptată toată a- tru furnalist, Dudaş loan maistru şef la Iosif nu-i putea suferi. Nu s-a lăsat ingi
tivul de bine şi .foarte bine, iar la cursul predate şi fac cu cinste faţă sarcinilor ce tru cucerirea titlului de schimb fruntaş în tenţia comitetelor de întreprindere şî a turnătorie, etc. nerul şef Dobra, pînă nu „le-a făcut vînt"
anului II 80 la sută din elevi au obţinut le sînt încredinţate. întrecere. conducerilor administrative. Trebuie să le din uzină, fără a se consulta măcar cu
calificativul bine şi foarte bine. fie clar, că organizarea întrecerii socialiste, La uzina „V ictoria" Călan însă, există conducerea sectorului furnale. Inginerul
Cu toate succesele obţinute, trebuie să Comitetul sindical al secţiei ţine regulat ţinerea evidenţei fruntaşilor şi a realizări o. metodă greşită în munca cu cadrele, lu Zburlan Petre a trebuit să plece din uzină,
Examenele au relevat faptul că m ajori arătăm şi unele părţi negative existente în consfătuirile de producţie,' conducerea ad lor lor, popularizarea şi stimularea celor cru ce reiese din atitudinea ce o manifestă deoarece în postul său de şef al secţiei me
tatea elevilor şi-au însuşit materialul pre* munca Şcolii serale de partid din Petroşani. ministrativă are grijă de evidenţa între ce obţin rezultate bune, cade atît în sar unii conducători aî uzinei în frunte cu to canice a fost pus maistrul Erdey Mihai,
:dat în cursul anului, că stăpînesc în mare Conducerea şcolii neexecutînd un control cerii, fruntaşii sînt popularizaţi şi stimulaţi. cina comitetelor de întreprinderi, cît şi a varăşul director Olteanu Iosif, care s-a în care face parte din familiuţa „şefilor". A-
•măsură problemele teoretice şi pot să le sistematic asupra studiului individual al Aşa se procedează şi la oţelărie şi în alte conducerilor administrative. Comitetul de în conjurat de o serie de elemente sub a că ceste metode se practică şi în alte sectoare
lege de activitatea practică. Mulţi elevi din elevilor, s-a ajuns ca anumiţi elevi să se sectoare. . treprindere organizează întrecerea, condu ror influenţă răuvoitoare a căzut, deve ale uzinei „V ictoria" Călan. Intr-o serie de
anul I, la examenele de Istorie a P.C.U.S., ¦pregătească superficial, iar la examen să cerea administrativă îşi dă concursul prin nind un gîtuitor al criticii de jos, un om posturi-cheie ale uzinei, sînt puse elemente
au reuşit să trateze problemele în mod nu cunoască cele mai elementare proble In unele întreprinderi ale regiunii noas maiştrii s ă i ; conducerea administrativă lipsit de răspundere, plafonat, depăşit de care mai mult pălăvrăgesc decît lucrează,
.just, arătînd concluziile ce se desprind din me. Aşa s-a putut întîmpla ca tovarăşul tre însă, mai există întrecere socialistă for a întreprinderii ţine evidenţa întrecerii, co evenimentele zilei. aşa cum ar fi N agy Carol de la organiza
studierea experienţei gloriosului Partid C o inginer Oancea Constantin, să nu cunoa mal organizată. Iată cîteva exemple de mitetul de întreprindere popularizează rea muncii, N agy Kobat de la planificare,
munist al Uniunii Sovietice. Astfel, tova scă principiile organizării socialiste a în formalism. Aşa-zisele „angajam ente" în fruntaşii, iar în cele din urmă, atît con In uzina „V ictoria" Călan bîntuie teama Frănţescu Octavian de la controlul finan
răşul Parchirie Lazăr, vorbind despre lupta treprinderilor, iar 'tovarăşul Niculescu întrecerea socialistă de la fabrica de pîine ducerea administrativă cît şi comitetul sin de a-1 critica pe director, iar acei care au ciar, element dubios şi făţarnic, care obiş
P.C.U.S. pentru industrializarea socialistă iEmii, problemele situaţiei internaţionale. din Hunedoara, nu sînt altceva decît în dical, stimulează moral şi material pe cel avut curajul să-l critice, au simţit şi mai nuieşte să se servească de oamenii din uzi
a ţării, a scos în evidenţă necesitatea dez Alţi elevi, au manifestat tendinţa de teore datoriri de serviciu. Aici, principalul obiec ce obţin rezultate bune în întrecere. simt încă, rigorile unei acute persecuţii. nă pentru scopurile sale personale, N agy
voltării cu precădere a industriei grele şl tizare a problemelor, orientîndu-se greu în tiv în întrecere nu este calitatea plinii. Aşa s-au petrecut lucrurile cu tov. Zăvo- Tiberiu, contabil şef, „sufleorul" directoru
ferul cum Partidul Muncitoresc Romîn con legarea tezelor teoretice cu practica. La I.F.I.L. Sebeş, muncitorii îşi i-au anga Organele şi organizaţiile de partid au îanu Petre inginer la sectorul furnale, care. lui Olteanu, etc.
duce opera de industrializare a ţării noas jamente concrete, dar conducerea întreprin sarcina de a veghea ca întrecerea să fie criticîndu-1 pe director pentru lipsurile sale.
tre. Tovarăşii Popescu Nicolae şi Giurgiu In privinţa disciplinei de şcoală, dacă derii nu asigură locurile de muncă cu cele temeinic organizată, pe bază de criterii s-a trezit chiar a doua zi, cu avertismen Ca un adevărat gură-cască, tov. Olteanu
losit, tratînd problemele situaţiei interna s-a reuşit să avem o frecvenţă de 82 la sulă necesare unei bune desfăşurări a întrecerii. sănătoase; conducerile întreprinderilor să tul : „Dacă în termen de 5 zile nu faci cu Iosif, apleacă urechea la cele ce-i spun
ţionale şi lupta popoarelor pentru apărarea la cursuri şi :86 Ia seminarii, am avut lo- Conducerea I.F.E.T. Orăştie consideră că asigure locurile de muncă cu cele trebuin răţenie lună în jurul furnalelor, vei fi sanc servilii strecuraţi în posturi de răspundere,
păcii, au vorbit despre ultimele eveni tpşi multe lipsuri. Anumiţi elevi recrutaţi întrecerea socialistă cade exclusiv numai cioase bunei desfăşurări a procesului de ţionat". Pentru această muncă, -trebuiau în loc să se consulte cu masa largă a oa
mente internaţionale, despre eforturile per fără a fi pătrunşi de importanţa rid icării' în sarcina comitetului de întreprindere şi producţie, iar evidenţa întrecerii socialiste cel puţin trei săptămînî. dar tov. Olteanu menilor cinstiţi din uzină. Zilnic se plînge,
manente ale Uniunii Sovietice pentru des nivelului politic şi ideologic, după un anu că ei nu-i rămîne nimic de Tăcu t; de aceea să fie ţinută la zi, clară şi pe înţelesul voia să fie executat totul numai în 5 că el, director, nu se bucură de autoritate,
tinderea încordării internaţionale. mit timp au începui să absenteze. Aşa au nici nu ţine evidenţa realizării angajamen fiecăruia. zile... Un alt avertisment al directorului de ajutor din partea organelor de partid
procedat tovarăşii Mathe Adalbert, Cazan telor luate în întrecere. La gospodăria agro- Olteanu către tov. Z ăvoia n u : „D acă nu şl sindicale. Ajutor însă, tov. Olteanu a
La problemele dezvoltării industriei şî loan,- Paxino Mihai, Gherlan Gheorghe, I. TUFARU vei repara conducta de la hala provizorie primit în nenumărate rînduri, atît din par
agriculturii în R.P.R., vorbind despre lupta ceea ce a contribuit la scăderea frecvenţei. în timp de 24 de ore, vei fi retrogradat". tea comitetului de partid, cît şi a com ite
oamenilor muncii pentru ridicarea produc Faţă de aceste cazuri, organizaţiile de par- ‘ FRUNTAŞA SECŢIEI Şi fără a se fi gîndit profund asupra sanc tului de întreprindere. De cîte ori a fost
tivităţii muncii şi reducerea preţului da tid din care tovarăşii fac parte, n-au luat ţionării ce o dă, dacă într-adevăr au exis- analizată munca conducerii uzinei în ca
cost, despre necesitatea îndeplinirii în mod nici o măsură. Succesele dobîndile de tînăra fruntaşă în ea se numără printre fruntaşele secţiei de tat posibilităţile de înfăptuire a „dispozi drul comitetului de partid, tot de atîtea
ritmic a planului de producţie, elevi c a ; muncă Lisca Maria de la secţia depănat :&• pănat. Numai într-un schimb a dat peste ţiilor" sale. tov. Olteanu a dispus retro ori directorul Olteanu şi-a luat angajamente
Bărbulescu Adrian, Merfu Pompiliu, Mîrza Lipsuri au existat şi în privinţa calităţii filaturii Lupeni, au făcut-o cunoscută .şi normă cu 122 la sută mai multe vîrtelniţe gradarea cu două categorii de salarizare formale, pe care nu şi Ie-a respectat. Ace
loan şl alţii, au arătat sarcinile ce revin muncii de şcoală. Unii tovarăşi din com i apreciată de muncitoarele din secţie şi din de mătase. şi pierderea primei de tehnicitate a tova laşi lucru l-a făcut şi în faţa Comitetului
întreprinderilor carbonifere în această di siile pe obiecte au participat în mod ne întreaga -întreprindere.. răşului Zăvoianu. raional de partid Hunedoara.
recţie. regulat la şedinţele comisiilor şi în mică In fiecare zi din luna Iunie, muncitoa
măsură au dat ajutor elevilor prin consul Cînd a fost angajată şi repartizată la rele secţiei depănat, în marea lor majori Practica dăunătoare de a sancţiona ne- Tov. Olteanu Iosif nu se bucură de au
Rezultatele pozitive obţinute în acest an taţii individuale. De asemenea conducerea secţia depănat — acum cîţiva ani — era tate tinere, s-au străduit să fie la înălţi gîndit pe unii şi pe alţii, a dus acolo toritate de conducător în faţa colectivului
şcolar, se datoresc în bună măsură mun .şcolii a permis ţinerea cîtorva lecţii de sla cea mai tînăra din întreaga secţie. Asta mea fruntaşei în muncă Lisca Maria. Parte îneît directorul să piardă încrederea masei uzinei „V ictoria" Călan, pentru că gîtuie
cii mal organizate a comisiilor pe obiecte, bă calitate, cum au fost de pildă lecţiile * însă n-a descurajat-o. Dimpotrivă, a făcut-o din ele, au reuşit să- obţină realizări preţi muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi critica, sancţionează nejust şi în dreapta şt
ce au funcţionat în cadrul şcolii noastre. „Sarcinile organizaţiilor de partid din in să-şi pună în muncă tot elanul eî tineresc oase. Aşa de pildă, depănătoarele Belovan funcţionarilor, să nu se mai bucure de au în stînga, dă tot felul de decizii ds schim
Comisiile pe obiecte au discutat majorita dustrie“, „Despre organizarea socialistă a şî numai la cîteva luni a devenit fruntaşă. Olivia şi Gherman Ioana, au înregistrat toritatea de conducător unic într-o între bare din diferite funcţii fără nici un rost.
tea lecţiilor în colectiv, înainte de predare, întreprinderilor“ , „Planul tehnic şi finan- N-avea nici 18 ani cînd se număra printre într-un singur schimb q depăşire de normă prindere socialistă. Tov. Zăvoianu Petre nu învaţă, nu posedă arta de a conducp
ceea ce a făcut ca lecţiile să nu conţină .cîar al întreprinderilor“ . Aceste lecţii ne- fruntaşe. de 118 şi respectiv 111 la sută. nu-i singurul căruia i s-a întîmplat cele oamenii şi nu o posedă, pentru că-i lipsesc
confuzii sau denaturări ideologice, ele aju- fiind exemplificate decît în mică măsură, arătate. Pentru că a criticat, tov. Bogoş cunoştinţele politice şî economice absolut
lînd pe elevi la însuşirea materialului. De au fost greu înţelese de elevi. Deşi au trecut de atunci cîţiva ani, dra GHIŞU ELISEU Lazăr, maistru turnător, azi este pus la necesare unui director de întreprindere.
asemenea, pregătirea în colectiv a proble gostea de muncă a tinerei Lisca Maria nu -o muncă inferioară pregătirii Iu i; tov. Pi- Tov. Olteanu aleargă zi şî noapte prin
melor de seminar, a făcut ca semînariile Incheindu-se cursurile şcolii serale, din a scăzut. Succesele ei dovedesc că şi astăzi corespondent ¦lly Nicolae — retrogradat cu două categorii uzină fără rost, vede că nu merg bine unele
ră fje conduse just, să se desfăşoare mal activitatea desfăşurată în anul şcolar 1954- de salarizare, etc. treburi, dar nu ştie de ce nu merg. Nu
viu, dezbălîndu-se problemele cele mai Im 1955, se pol desprinde învăţăminte preţi Să se ia măsuri împotriva, elementelor ştie, pentru că nu învaţă, iar cînd i s-a
portante în mod liber, la un nivel satis oase pentru munca de viitor. In noul an afaceriste Nu este înţîmplător faptul că mulţi teh spus aceasta de oameni care au dorit să-l
făcător şi cu participarea largă a elevilor. şcolar, în amil I, va trebui să se recru nicieni şî ingineri capabili au plecat de la
teze elevi cu un nivel corespunzător, care Este cunoscută de mulţi cumpărători ati vîndut, s-a încasat patru Iei în plus, (preţ ajute, a persistat în încăpăţînarea-i carac
Un mare ajutor I-au constituit pentru să fie în stare să facă faţă muncii de tudinea de nepăsare şl dispreţ a gestio de vînzare 12 în loc de 8) aşa cum de fapt uzina „V ictoria" Călan. Inginerul Frunză
munca în şcoală şedinţele de analiză, orga şcoală şi să fie convinşi de necesitatea ' narilor Igna Adam şi Locel Elisabeta, de la era prevăzut pe bonul de livrare nr. 264 teristică. ->» i
nizate trimestrial pe grupe de semlnaril studiului politic. Comisiile pe obiecte vor unitatea nr. 11 T.A.P.L. Deva. Nu în pu Ghenadie a plecat din uzină pentru fap
în care s-au dezbătut problemele legate de trebui formate din tovarăşi bine pregătiţi, ţine rîndurî, vocea ridicată a gestionarei Cel do? afacerişti Igna şî Loceî, deşi au Asemenea oameni care Ia un moment dat
ridicarea nivelului procesului de învăţă- care să fie pătrunşi de marea răspundere Locel se aude .pînă în stradă. Cele,..două, fost făcuţi -atenţi în repetate rînduri de tul că în postul său .de inginer furnalist,
mint. In discuţiile purtate în aceste şedin- ce o au faţă de ridicarea nivelului politico- casiere, din cauza tonului ridicat cu care către casiera H erşcovlcî Frîda. să sisteze devin neînsemnaţi, practicieni lipsiţi de
ţf, elevii au fost deprinşi să ia atitudine ideologic al cadrelor din raion. este obişnuită aceasta să dea comenzi, sînt vinderea vinului cu suprapreţ, n-au v rut a fost pus maistrul Deustch Francisc, care
critică faţă de cei care absentau de la nevoite să execute „m uţeşte", chiar şi s-asculte şî au continuat pe maî departe perspectivă, gîtuitori ai criticii, nu mai pot
cursuri, sau dovedeau pasivitate la semîna- Conducerea şcolii va trebui să acorde a- atunci cînd anumite băuturi se vînd cu să fure din banii cumpărătorilor. Ba mal a furat din uzină scîndprî şl cărămizi pen
rii, făcîndu-se şi multe propuneri preţioase tenţie mai mare ajutorării elevilor în stu suprapreţ. mult, ei au răspuns brutal casieriţei şi i-au fî conducători de întreprindere de tip so
conducerii şcolii în vederea îmbunătăţirii diul individual. De asemenea, este necesar spus să-şî vadă de treabă. tru a-şi face casă, iar directorul Olteanu
muncii. a se urmări mal mult felul cum elevii a- cialist.
plică în practică cele studiate. î-a mai dat şi camion să-şî transporte z g u
Consultaţiile organizate de conducerea I. DIACONU
şcolii, în mod deosebit în preajma exame îndrumată mai îndeaproape de comitetul ra pentru fundaţie. La muncitorii harnici
nelor, au ajutat elevii să înţeleagă mai te raional de partid, lichldînd lipsurile cp
meinic problemele politicii actuale ale parti MINERII ÎN ÎNTRECERE
s-au manifestat în acest an, Şcoala serală
dului nostru. de partid-Petroşanî, îşî va putea îndeplini Un astfel de caz s-a întîmplat în zi Pentru îndepărtarea elementelor necinsti Minerii din Ţebea scot la lumină bogă Tănase, Căţăleanu Roman, Golcea Lazăr şî
Materialul predat în şcoala serală a aju rolul care-1 are, de a înarma cadrele din lele de 30iunie şi I iulie a.c. cînd din ţia adîncurilor munţilor — cărbunele. Che- Ilieş Zaharle, au scos cu 41-86 la sută mai
Valea Jiului cu învăţătura marxist-leninistă. cantitatea de 100 kg. vin -primită de I r te din muncile de răspundere din ‘corner-* mîndu-se la întrecere între ele, în luna iu mult cărbune peste plan.
tat cadrele de conducere ce au urmat cursu ajutîndu-le astfel să rezolve cu mai mult depozit, 58,500 kg. vin a fost vîndută cu nie, echipele conduse de tovarăşii Ştefan
suprapreţ. Pentru fiecare kilogram de vin ţul socialist, este necesar ca organele eco ¦loan, Cor loan lui loan, Ckor loan lui I n . urma depăşirilor obţinute, s-a reuşit
rile şcolii, să se orienteze mai just în munca succes sarcinile construirii socialismului. ca planul de livrări pe această lună să fie
nomice de stat, să aplice întocmai legile depăşit cil 14 la sută.
lor profesională, cea mai mare parte din POMPILIU UNGUR
statului. |
elevi fiind la locul lor de muncă cadre pri directorul Şcolii serale de partid
de doi ani — Petroşani Dimineaţa se revărsa senină şi razele C LIP E D E N E U IT A T Ana şi directorul Sîrbu, cum să organi
cepute şi exemplu de comportare personală. soarelui -făceau ca bucuria din ochii co zeze programul de seară.
piilor să rîdă în sclipiri jucăuşe. Josan O zi în tabăra de pionieri de la Peşteana
Ana — conducătoarea unităţii — o fetiţă — Eu zic tovarăşe director să facem
cu codiţe blonde ş i gene prelungi, răsări în seara aceasta un...
Din activitatea deputaţilor sprintenă în faţa careului. După ce făcu Cind soarele ajunse la amiază, excur Foc de tabără
semn trompetiştilor să tacă, ceru rapor Povestea Tăului sioniştii porniră spre tabără.
Aprins dintr-o glugă mare de lemne,
Deputata A r mioni Aneta tul conducătorilor de detaşamente, apoi In curînd sosiră şi întîrziaţii.. Priveliş focul îşi întindea limbile to t mai sus,
salutînd pioniereşte se opri în faţa in tea era minunată. Jos, spre sat, şerpuiau
structoarei Pavel Elena. printre lanuri apele viclene ale Breazo- Hai ,,Dinatno ! căutînd să alunge întunericul. In jurul
vei. Dintr-o parte a platoului se ridica
— De hărnicia şi priceperea d , a ailat — Tovarăşă instructoare, tabăra de prăpăstios vîrfui dealului, iar la p icio a In curte, zarvă mare. Cele două echipe lui, copiii cîntau, jucau, săreau.
pionieri „ Peşteana" este gata pentru ri rele lui se odihneau apele neclintite ale
In crucea drumului, peste pîrîul care stră lot satul. dicarea drapelului roşu al unităţii. Tăului. trimiteau cu îndemînare peste plasă, „Joacă, joacă, joacă băiete,
bate satul Păucineşti, este o bancă, unde Acum, are 25 de ani. Pentru hărnicia eî.
se adună mai în fiecare seară sătenii. Dacă Trompetele sfîşiară din nou liniştea, Departe, în fund, se pierdeau ultimele mingea ce nu voia să cadă. împărţiţi şi ,\Căci tinereţea vrea să te-nveţe...
ar şti să vorhească, multe din viaţa satu sătenii au ales-o deputată în sfatul popular larma toboşarilor le însoţi şi din pieptu culmi ale Retezatului.
lui ar putea spune. Aci şi în vremuri'e de al comunii. Şi nu s-au înşelat de loc. Tî rile copiilor, un cîntec izvorit fără de ei în două grupuri, cop iii se aşezaseră P erechile însoţite de jocul umbrelor,
de mult, cind se muncea pămîntul în aren năra Armioni Aneta este cea mal bună de veste, se aşternu lin, învăluind pînă sus
dă, se adunau sătenii. Banca ar putea să putată a comunii Sarmisegetuza, din raio- r deoparte şi de cealaltă a terenului. se învîrleau în tact, din artificii se înăl
povestească despre necazurile pe care Ie
aveau locuitorii, care stînd pe bancă, îşi nul Haţeg. 14 la 13. La servă e Cîmpeanu. El face ţau în mănunchiuri seîntei de toate tcu
descărcau atunci sufletul. Pe timpurile ace Locuitorii din circumscripţia nr. 21, caro
lea, se auzeau mai multe oftaturi de obidă {parte dota. echipa „ Dinamou. Dinamo lorile, bucuria stăpînea toate inimile.
decît rîsete. au ales-u să le fie deputată, i se adresează
cu încredere, convinşi că ea îi ascultă şi p e catarg, pînza sîngerie a drapelului. Artiştii mai aveau şi alte planuri. Un
Tînăra Armioni Aneta, Netuţa cum i dacă este cazul. îi sprijină la sfatul popu
se spune în sat, pe atunci -era abia un co Începea o vouă zi, o nouă zi de nease festival „fulger" începu pe loc \ Cînte-
pil. Cu toate acestea, cind se ducea cu lar. muite bucurii.
mama sau tatăl în crucea drumului, lingă Convingerea lor este pe deplin Îndreptăţi cele se înălţau lin, glasul pionierei Ma
nelipsita bancă, în loc să se joace, asculta tă. Nu s-a întîmplat niciodată ca tînăra
cu fruntea încreţită vorbele triste ale co deputată să nu-î ajute. La rîndul lor, locu — In dimineaţa aceasta copii, anunţă riana Vlad pătrundea adînc in s u fle te :
lor bătrîni. Nu înţelegea mare lucru dar itorii îi ascultă sfaturile şi-i urmează e- ¦instructorul Uriţescu Aurel, vom face o
observa de pe feţele părinţilor şi ale veci xemplul. excursie la Tăul Dosului. Noi am întins înalte corturi
nilor că sînt trişti şi, numai la joacă nu-î
6lătea gîndul. Nu de mult. în sat s-a creat o întovă La umbra deasă dintre cetini.
răşire zootehnică. Prima din circumscripţie
Au trecut de atunci ani. Odaia cu el a s-a înscris deputata Armioni Aneta. După Dumbrava, brazii, cărăruia
crescut şi Netuţa. S-a făcut o fată zvel- ea, s-au înscris încă 7 ţărani muncitori.
tă, plină de viaţă. Şi satul s-a schimbat. Detaşamentul nr. 3 Şi rîul, — toate n i-s prieteni.
Urmîndu-i sfatul, ţăranii muncitori din
Tînăra Armioni Aneta, îşi aminteşte bine circumscripţia ei, au făcut prin muncă vo In fruntea detaşamentului său, Drăgan In cealaltă parte, echipa de gimnas
de zilele cînd a început schimbarea. Avea luntară repararea drumului care iese dîn loan căuta atent prin iarbă semnele ce tică dădea şi ea reprezentaţii. Gimnasta
vreo 14— 15 ani. Ca de obicei, se ducea sat, curăţitul ^izlazurilor, prăşitul lotului le arătau drumul. Cărarea şerpuia prin Kutosi Viorica, făcea tot felul de acroba
cu părinţii, în crucea drumului, la banca zootehnic, înfrumuseţarea satului, şî-au tre tufişuri, sălta sprintenă peste pîraie
unde se întilneau şi tăifăsuiau sătenii. In predat cotele şi au participat la multe alte şi gropi, se pierdea la marginea cîte unui ţii şi uimea spectatorii cu mişcările ei
serile acelea, a auzit multe lucruri Nici acţiuni de folos obştesc. luminiş. Pornite pe drumuri diferite, fie graţioase.
nu ştia ce să creadă din toate. Se vorbea care din cele trei detaşamente se gră
despre o nouă putere. Unii spuneau că o Locuitorii circumscripţiei nr. 21, urraîn- bea să ajungă primul. Apoi, continuă din nou dansul. O fetiţă
6ă fie bine, alţii dimpotrivă. Dar îşi aduce du-şl deputata, îşi întreţin culturile după micuţă îl invită pe director. Acesta primi
bine aminte că în serile acelea, a văzut regulile agrotehnice înaintate. Iar cînd îi invitaţia şi in hazul general ju ca pînă
pe mulţi din vecinii ei cum se luminau, la cheamă să participe la unele acţiuni între se făcu lac de apă.
faţă cînd vorbeau despre unele lucruri care prinse de sfatul popular, sau la constătui-
spuneau ei, că au să se întîmple. Şi aşa a ril’e ce se ţin în şat, ţăranii muncitori o încă o piedică. Potecuţa se strecoară — Uiţi că ai trecut de 50 de ani, îl luă
fost. urmează, învăţînd multe lucruri necunos
cute de ei pînă atunci. spre stînga, dar niciun semn nu spune că nevasta dojenitoare la rost.
De atunci, &¦ începui să se schimbe viaţa
în satul lor. Tot mai des se auzeau rîse- De multe ori, tînăra deputată Armioni pe acolo ar fi drumul. Drăgan îşi îm — A ic i toţi sîntem tineri, răspunse
lele şi glum ele sătenilor. Aneta, merge prin casele alegătorilor ei
stă de vorbă aducîndu-le la cunoştinţă unele prăştie detaşamentul şi copiii începură să directorul, privind in jurul lui cu ochii
Tînăra Armioni Aneta, a înţeles atunci, acţiuni şi hotărîri ale sfatului popular, vor- cerceteze iarba. Ia tă ! O pietricică ascun plini de duioşie.
şi mai mult din povestirile părinţilor, că bindu-le despre evenimentele interne şi in
ternaţionale şl despre multe alte probleme. să. N-o mişcaţi. Pe ea un cerculeţ, în Sus, bolta-şi tremura făcliile stelelor,
noua putere sprijină munca lor. Seara m erge în crucea drumului, unde se
aduna sătenii şl discută împreună pro m ijloc cu cifra patru şi o săgeată. Ce să iar luna se ridica blîndă deasupra făge
Şi Netuţa, copil care ascultă cu fruntea blemele ce frămînlă satul.
însemne asta ? Dar Drăgan ştie ce şă tului.
încreţită vorbele triste ale sătenilor, a în Despre toate acestea şi despre multe alte
lucruri care s-au petrecut şi se petrec în facă. Numără de la piatră în direcţia să ¦4c
ceput să muncească alături de părinţi, a- viaţa satului, dacă ar fi "vie, ar pute3 să
povestească banca din crucea drumului... geţii patru metri. Găsiră o scorbură ju instructoarea superioară, Josan Ana condu .catoarea unităţii şi Bunea Letiţia conducă Cititorule trecut poate de mult de vîr-
Jungînd să cunoască bine tainele agricultu mătate acoperită cu pămînt. Înăuntrul toarea detaşamentului nr. 1. sta zburdălniciilor! Iţi mai aminteşti de
rii. B. ROMULUS un bilet.
anii cînd colindai pădurile, cînd ascultai
— Citeşte-l, citeşte repede. şoaptele pîraielor şi freamătul ierbii ? Cu
— „Şi căluţul, — spunea povestea, — Nici nu terminară gustarea şi turiştii joacă mai bine şi e mai „cavaler", nu cită em oţie nu-ţi aminteşti de ele, ori cît
după ce şi-a rupt ultima piedică a por porniră să escaladeze dealul. caută nod în papură. De aceea, fetele de grei ar fi fost anii aceia. Dar aceşti
nit-o în galop spre soare răsare". ţin aproape toate cu „Dinamo". Mingea cop ii care peste cîteva zile vor trebui să
— Vedeţi — căuta Stoicoi Victor să-i servită de Cîmpeanu trece dincolo, dar se despartă, vor uita vreodată aceste
C op iii se uitau nedumeriţi, dar Dră convingă pe istorici — măgura din vale clipe ?
gan nu mai stătu pe gînduri. „Ultima
piedică va să zică şi... spre soare răsare e plină cu oseminte de ale luptătorilor e trimisă fulgerător înapoi. V o r pierde Nu, ele-î vor însoţi pretutindeni şi pe
— După mine strigă el şi o pom i la daci. serviciul ? Nu, Cioroianu face un plonjon cerul amintirilor lor, vor forma o stea
fugă drept spre costişă. La o parte ier Strînşi în jurul profesoarei Tliescu, na- „extraordinar” şi mingea este salvată. pentru totdeauna nestinsă.
buri, mărăcini, tu fişuri! turaliştii ascultau povestea Tăului. Cioroianu, vestit pentru curajul său, Ascultă numai glasul Marianei Vlad
Ia tă ! Uraaa! In faţa lor se înălţa un — Aici copii, a fost odată un lac ca este răsplătit din plin cu aplauze. Curtea în care vibrează de pe acum tristeţea des
platou pe care flutura drapelul atît de toate celelalte. Dar muşchii au înaintat răsună de glasurile înfierbîntate şi re părţirii :
cunoscut. m ereu spre m ijloc şi au format un strat pezi : Rămîl cu bine cărăruie
Primii. care din an în an se tot îngroaşă. Vedeţi, — Hai Dinamo! Şi tu pîrîu cu line şoapte,
cu timpul ei vor acoperi cu totul apele — Hai Dinamo! Voi focuri ce din seri de basme,
Instructoarea superioară făcu un semn şi peste ani, cînăva, aici se va găsi In cancelarie, instructoarea superioară Sclipeaţi pînă tîrziu în noapte.
şi trompetistul unităţii vesti celorlalte turbă.
detaşamente, izbînda detaşamentului trei. Mihuţ Elena se sfătuieşte cu Novăceanu VASILE TINCU
