Page 16 - 1955-07
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 496
Cu_ privire la convocarea celui de-al Din partea Com itetului C entral Ecouri la declaraţia agenţiei TASS In legătură
ai P artidului Comunist ai cu poziţia ti. R. S. S. in problema germană
c. u.s.Congres ordinar al P. Uniunii Sovietice şi al
Consiliului de M iniştri BERLIN (Agerpres). — Declaraţia a- PARIS (Agerpres). — Corespondentul
MOSCOVA (Agerpres). — Agenţia TASS transmite: R.S.F.S.R., delegaţii se aleg în cadrul conferinţelor de al U. R. S. S. genţiei TASS în problema germană atrage din Bonn al agenţiei France Presse trans
Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. hotărăşte : partid regionale, de ţinut. In celelalte republici unionale, atenţia întregii prese vest-berlineze din 13 mite că „declaraţia agenţiei TASS în pro
alegerea delegaţilor la congresul partidului se va face în MOSCOVA (Agerpres). — TASS iulie. blema germană a stîrnit un viu interes în
I. — Să se convoace cei de-al XX-lea Congres ordinar cadrul conferinţelor regionale de partid sau la congresele cercurile politice de la Bonn...
partidului comunist în republicile unionale — după apreci Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consi Majoritatea ziarelor publică comentarii
al P.C.U.S. la 14 februarie 1956. erea C.C. al partidului comunist din republicile unionale. ample consacrate declaraţiei agenţiei TASS. Cercurile politice germane acordă o deo
liul de Miniştri al U.R.S.S. anunţă cu du Sînt scoase în evidenţă acele părţi ale sebită atenţie pasajului din declaraţie în
II. — Să se aprobe următoarea ordine de zi a con Comuniştii care fac parte din organizaţiile de partid declaraţiei în care- se spune că Uniunea care agenţia TASS subliniază că rezolva
ale armatei sovietice, flotei maritime militare, unităţilor rere că la 14 iulie a.c. a încetat din viaţă Sovietică se pronunţă, ca întotdeauna, pen rea problemei germane nu poate fi despăr
gresului : de grăniceri, pazei interne şi altor unităţi ale Ministeru tru unificarea Germaniei şi este adversara ţită de problema securităţii europene".
1. Raportul de activitate al Comitetului Central al lui Afacerilor Interne al U.R.S.S. vor alege delegaţii la în urma unei boli îndelungate, prol politicii de reînviere a militarismului ger
Congresul al XX-lea al partidului împreună cu celelalte man şi de atragere a Germaniei occiden PARIS (Agerpres). — TASS
P.C.U.S. — raportor tov. N. S. Hruşciov, secretar al Co organizaţii de partid în cadrul conferinţelor de partid re Vladimir Dmitrievici Bonci-Bruievici, doc tale, la fel ca şi Germaniei unificate, în Declaraţia agenţiei TASS în problema
gionale, de ţinut sau la congresele partidului comunist în grupări militare nu pentru că se teme de germană -se află în centrul atenţiei prese!
mitetului Central. republicile unionale. tor în ştiinţe istorice, unul din cei mai o Germanie unificată militaristă, ci pentru pariziene. .
2. Raportul de activitate al Comisiei centrale de re că o asemenea politică duce la agravarea
Comuniştii care fac parte din organizaţiile de partid vechi activişti ai partidului comunist şî primejdiei unui nou război. Ziarul „Figaro" este vădit nemulţumit
vizie a P.C.U.S. — raportor tov. P. G. Moskatov, preşe ale unităţilor armatei sovietice şi flotei maritime militare, de principiile expuse în declaraţia agen
aflate în străinătate, vor alege delegaţii la Congresul al ai statului sovietic, care în timpul vieţii Punctul principal al declaraţiei agenţiei ţiei TASS şi califică acest document drept
dintele Comisiei de revizie. XX-lea al partidului în cadrul conferinţelor de partid ale TASS, scrie ziarul „Der Tag“, este con „o bombă sovietică lansată cu 5 zile îna
unităţilor militare respective. lui Lenin a îndeplinit funcţia de director statarea că Uniunea Sovietică, astăzi ca inte de conferinţa de la Geneva".
3. Directivele celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. şi înainte, se pronunţă pentru unificarea
V. — Conferinţele de partid regionale, de ţinut şi general al Treburilor Consiliului comisa Germaniei şi că problema alegerilor li Potrivit afirmaţiilor ziarului „Franc
cu privire la cel de-al 6-lea plan cincinal de dezvoltare a congresele partidului comunist în republicile unionale să bere are „o însemnătate subordonată“ Tireur“ , declaraţia agenţiei TASS „spui-,
se ţină în decembrie 1955 — prima jumătate a lunii ianua rilor poporului. Consiliul de Miniştri faţă de „problema hotărîtoare“ dacă Ger beră unele iluzii" întrucît ea „opune uni-,
economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1956-1960 — ra rie 1956. Comitetul Central mania occidentală va fi un stat milita ficarea Germaniei acordurilor de la Pa
rist făcînd parte din grupări militare ris, lăsînd poarta deschisă pentru un pact
portor tov. N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de N. Hruşciov al P.C.U.S. al U.R.S.S. 6au dacă vor fi luate măsuri pentru a îm de securitate",
Miniştri al U.R.S.S. piedica o asemenea evoluţie a Germaniei
{secretar a l C.C. al P.C.U.S. Ziarul englez „ Manchester Guardian" occidentale. ¦jir
4. Alegerea organelor centrale ale partidului. despre contribuţia U.R.S.S. la
Ziarele reacţionare încearcă în fel şl NEW YORK (Agerpres)'. — TASS
III. — Să se stabilească următoarele norme de repre convocarea conferinţei de la Geneva chip să denatureze poziţia Uniunii Sovie Agenţiile şi ziarele americane acordă o
zentare la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. : un de tice în problema germană dar şi ele sînt deosebită atenţiei declaraţiei agenţiei TASS
legat cu vot deliberativ la 5.000 de membri de partid şi un LONDRA (Agerpres). — Referindu-se nevoite să arate că declaraţia agenţiei în legătură cu problema germană.
la convocarea conferinţei şefilor guver TASS „trebuie studiată cu temei".
delegat cu vot consultativ la 5.000 de candidaţi de partid. nelor celor patru puteri, ziarul. „M an După cum subliniază Hightower, co
IV. — Delegaţii la cel de-al XX-lea Congres al par chester Guardian“ , s c r ie : „Fără iniţiativa Comentînd declaraţia agenţiei TASS mentatorul agenţiei Associated Press, in
sovietică nu ar fi avut loc o conferinţă la ziarul social-democrat „Telegraf" scrie: „A- cercurile influente din Washington „se
tidului se aleg, potrivit Statutului partidului, prin vot în un nivel înalt şi, în orice caz, nu ar fi arată că acest document (declaraţia agen
chis (secret). Din partea organizaţiilor de partid ale re avut loc o conferinţă la cel mai înalt ni ceastă declaraţie lasă să se înţeleagă că ţiei TASS — N.R.) va fi studiat cu aten
giunilor, ţinuturilor şi republicilor autonome ale vel". ţie“ . Hightower susţine că poziţiile Uni
Uniunea Sovietică intenţionează să ducă unii Sovietice şi puterilor occidentale
Delegaţia parlamentară Recepţia oferită de ambasadorul Franţei în U. R. S. S. ¦ 6 ¦¦ faţă de problema germană sînt de neîm
cu seriozitate tratative în problema ger păcat.
siriană vizitează Moscova MOSCOVA (Agerpres). —¦ TASS vietului Suprem al U.R.S.S., I. G. Kaba Delegaţia 'de observatori mană".
La 14 . iulie, Louis Joxe, ambasadorul nov, N. A. Mihailov, miniştri ai U.R.S.S., a R. D. Germane la conferinţa Corespondentul din Washington al
MOSCOVA (Agerpres). — TASS extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei I. H. Bagramian, S. S. Biriuzov, V. D. BERLIN (Agerpres). —• Potrivit rela agenţiei United Press declară că cercurile
La Moscova se află de trei zile o delega în U.R.S.S., a oferit o recepţie cu prilejul Sokolovski, mareşali ai Uniunii Sovietice, de la Geneva bine informate contestă indicaţia cu
ţie parlamentară siriană care vizitează sărbătorii naţionale — Ziua căderii Basti- N. G. Palgunov, conducătorul responsabil tărilor agenţiei D.P.A., cercurile social-de- prinsă în declaraţia agenţiei TASS. şi
Uniunea Sovietică la invitaţia Sovietului liei. al agenţiei TASS, şi alţii, ziarişti sovietici BERLIN (Agerpres). — A.D.N. anume că în politica Occidentului „pro
Suprem al U.R.S.S. şi străini. La 14 iulie, delegaţia de observatori a mocrate competente de la Bonn au subli blema Germaniei este trecută pe pla
In dimineaţa zilei de 13 iulie, membrii La recepţie au luat parte N. A. Bulga Republicii Democrate Germane la confe nul doi".
delegaţiei au vizitat uzina constructoare de nin, N. S. Hruşciov, L. M. KaganovicI, La recepţie au luat de asemenea parte rinţa de la Geneva a şefilor guvernelor niat că declaraţia agenţiei TASS în pro
maşini-unelte „S . Ordjonikidze" din M os şefii reprezentanţelor diplomatice acredi U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei a pă „La Washington, scrie corespondentul,
cova, unde au stat peste două ore. G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Mo taţi în U.R.S.S., membrii ambasadelor şi răsit Berlinul, plecînd la Geneva. D elega blema germană arată cu toată claritatea
In după -amiaza zilei de 13 iulie, dele legaţiilor. ţia este condusă de G. Handke, locţiitorul este considerat un lucru aproape sigur că
gaţia parlamentară siriană în frunte cu lotov şi M. G. Pervuhin, D. T. Şepîlov, ministrului Afacerilor Externe al R. D. problemele care vor fî obiectul discuţiilor
Rafik Başşur, vicepreşedinte al Camerei Germane. drept răspuns la aceasta, puterile occi
Deputaţilor, a fost primită de M. A. Iasnov, preşedintele Comisiei pentru afaceri ex la conferinţa de Ia Geneva. Unificarea
preşedintele Comitetului executiv al So —o— dentale vor propune premierului sovietic
vietului orăşenesc din M oscova de depu terne a Sovietului Naţionalităţilor al So Germaniei nu poate fi obţinută decît în
taţi ai oamenilor muncii. PE SCURT Nikolai Bulganin în cadrul conferinţei „la
MOSCOVA (Agerpres). — TASS cazul renunţării la includerea unei părţi
La 13 iulie, delegaţia parlamentului si ° Intre guvernele R. P. Ungare şi Islan- cel mai înalt nivel", care va avea loc săp-
rian, în frunte cu Rafik Başşur, vicepre 6au alteia a Germaniei, sau a întregii
şedinte al Camerei Deputaţilor, care se află dei a fost încheiat un acord cu privire la tămîna viitoare la Geneva, unele planuri
la Moscova, a vizitat mauzoleul lui Lenin Germanii în alianţe militare. In locul aces
şi Stalin, unde a depus o coroană de flori. Sărbătorirea zilei de 14 iulie la Paris stabilirea de relaţii diplomatice între U nga privind reunificarea Germaniei".
tora, Germania unificată trebuie să parti
— O— ria şl Islanda. cipe la sistemul securităţii colective.
Represiuni colonialiste PARIS (Agerpres). Deoarece guvernul a interzis tradiţio • Ansamblul coregrafic sovietic „Beriozka”
In dimineaţa zilei de 14 iulie cu prile nala demonstraţie a oamenilor muncii din
jul sărbătorii naţionale — Ziua căderii Paris, pe traseul începînd din piaţa Basti a sosit în R. P. F. Iugoslavia unde va da o
Bastiliei — la Paris a avut loc o paradă liei pînă in piaţa Naţiunii, în diferite car
militară. La paradă au asistat Rene Coty, tiere ale capitalei precum şi într-o serie serie de spectacole. La 14 iulie pe stadionul
preşedintele republicii, Edgar Faure, pre de suburbii ale Parisului şi în cîtţva
şedintele Consiliului de Miniştri, membri oraşe din Franţa au avut loc mitinguri şi „Taşmaidan“ din Belgrad are loc primul
ai guvernului, membri al parlamentului, demonstraţii ale oamenilor muncii, de
membri ai corpului', diplomatic. monstraţii care s-au desfăşurat sub sem spectacol al ansamblului „Beriozka". An
samblul va da spectacole şi la Zagreb,
Ljubljana, Skoplje, Opatija, Osijec, Suboti-
ca, Novi Sad, Zemun. Vizita delegaţiei guvernamentale
a R. D. Vietnam în U. R. S. S'
• După cum anunţă agenţia France Pre
sse, la 13 iulie, Ovela Culp Hobby a demi
Alte parăzi militare au avut loc în alte nul luptei pentru pace şi pentru succesul sionat din funcţia de ministru al Sănătăţii, MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans
oraşe din Franţa. conferinţei de la Geneva. mite :
în Algeria şi Aden Invăţămîntului şi Asigurărilor Sociale al M OSCOVA (Agerpres.). — TASS
La 13 iulie delegaţia guvernamentală a La 13 iulie, Nguen Long Bang, ambasa
ALGER (Agerpres). r - Situaţia din S. U. A. Preşedintele Eisenhower a numit R. D. Vietnam în frunte cu preşedintele dorul extraordinar şi plenipotenţiar al Re
Algeria continuă să rămînă la fel de în Ho Şi Min, care se află la Moscova la in publicii Democrate Vietnam în U.R.S.S., a
cordată. Autorităţile franceze intensifică în această funcţie pe Marion Folson, fost vitaţia guvernului sovietic, a vizitat Krem oferit un prînz cu prilejul vizitei în
măsurile represive împotriva patrioţilor • linul, luînd cunoştinţă de monumentele U.R.S.S. a delegaţiei guvernamentale a
algerieni. Agenţia France Presse rela 66 de fări au acceptat să participe la conferinţa ministru de Finanţe adjunct. Iuî arhitectonice — catedrala sf. Arhan R. D. Vietnam în frunte cu preşedintele
tează că la 12 iulie, în' cursul unor razii internaţională pentru folosirea energiei atomice ghel, catedrala Buna Vestire şi alte opere Ho Şi Min.
efectuate la Blida, trupele colonialiste .......... ~ ~ în scopuri'"paşiiice' • După cum anunţă corespondenţii din ale maeştrilor ruşi, unice în genul lor. Din partea sovietică la prînz au luat
franceze au omorît trei algerieni şi au p arte: N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov,
arestat alţi şase în apropiere de locali Washington ai agenţiilor de presă, Comisia Membrii delegaţiei au vizitat cabinetul de L. M. KaganovicI, G. M. Malenkov, A. I.
tăţile Soukies şi Hodna. lucru şî locuinţa din Kremlin a lui V. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin,
P.?PÎF.ţl...Afep8ţUe_ externe a Camerei Repre Lenin. Ho Şi Min a făcut în registrul K. E. V oroşilov ; D. T. Şepilov, preşedin
CAIRO (Agerpres). - TASS de impresii următoarea însem nare: „Le
După cum relatează ziarele egiptene, zentanţilor a aprobat în unanimitate o re nin este marele învăţător al revoluţiei pro tele Comisiei pentru Afaceri Externe a
în protectoratul englez Aden continuă letare. El este un om de înaltă morală, Sovietului Naţionalităţilor al Sovietului
ciocnirile armate dintre trupele engleze GENEVA (Agerpres). — TASS ştiinţifice prezentate la conferinţă de că zoluţie care propune ca Spania franchîstă care ne învaţă să fim muncitori, economi,
şi trupele triburilor nomade arabe. Tru tre 33 de ţări, precum şi de Organizaţia puri, simpli. Lenin este nemuritor I" Suprem al U.R.S.S., şi alţii.
pele engleze folosesc aviaţia. După cum comunică Centrul de infor mondială a sănătăţii, Organizaţia Naţiu să fie primită în blocul Atlanticului de La prînz a participat de asemenea I.îu
Ziarul „Al-Ahram " scrie că trei bata nilor Unite pentru problemele alimenta
lioane engleze au fost trimise împotriva maţii al O.N.U. de la Geneva, un număr ţiei şi agriculturii. Organizaţia Naţiunilor nord. Siao, ambasadorul extraordinar şi pleni
triburilor arabe. In Aden continuă să so Unite pentru problemele învătămîntului. potenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S.
sească din zona Canalului de Suez întăriri de 86 de ţări au acceptat pînă în prezent ştiinţei şi culturii (U.N.E.S.C.O.) şi de • Referindu-se la o corespondenţă din
pentru trupele engleze. Organizaţia Naţiunilor Unite însăşi.
să participe la conferinţa internaţională Londra, revista „France Observateur" scrie
După cum se ştie, pregătirea conferin
pentru folosirea energiei atomice în sco ţei este condusă de un grup format din 17 că în ultimele săptămîni cursul lirei ster
reprezentanţi a diferite ţări în frunte cu
puri paşnice care va avea loc la Geneva prof. W. Witman (S.U .A.), secretar gene line a ajuns la nivelul cel mai scăzut în
ral al conferinţei internaţionale pentru
între 8 şi 20 august a.c. Printre aceste folosirea energiei atomice în scopuri paş raport cu dolarul, îar deficitul balanţei de
nice, şi de adjunctul său,, V. Vavilov
ţări s în t : Albania, Anglia, Austria, Bie- (U.R.S.S.). conturi este în creştere. Speculaţiile care au
lorusia, Birmania, Bulgaria, Elveţia, avut loc la Bursa din Londra au contribuit
Franţa, Republica Federală Germană. In în mare parte la agravarea acestei situaţii.
dia, Indonezia, Iugoslavia, Japonia, P olo Conducătorii Băncii Angliei şi reprezen
nia, Romînia. S.U.A., Ucraina, Ungaria tanţii trezoreriei urmează să discute măsu
rile pentru restrîngerea creditului. Revista
U.R.S.S. şi alte state. citată relatează că la Londra circulă cu
Guvernele acestor ţări au primit pentru persistenţă svonurl despre Iminenta deva SPORT
a-1 studia rezumatul a 1084 de lucrări
lorizare a lirei. ,
Panica a început în mod organizat. De M ai sînt savanţi în Illinois nelor"? In urma desfăşurării etapei a V lII-a, din Etapa IV -a 14 august a.c.
îndată ce au început să urle sirenele, — La ce v-a trebuit „numărul telefoa cadrul campionatului regional de baschet,
s-au obţinut următoarele rezu ltate: „M inerul“ Lupeni — „M etalul“ Brad.
locuitorii din cele mai mari oraşe ále A - nelor"? „Constructorul“ Petroşani — „M inerul“
„M inerul“ Lupeni — „M inerul“ Petroşani. Petroşani.
mericii s-au năpustit spre adăposturi. A — Din notiţele unui scriitor — — A trebuit. Iar apoi am aplicat aces — 35— 37/32— 32 „Progresul“ Deva — „M etalul“ Hunedoara,
încremenit întreg transportul, cu excep „D inam o“ D eva — stă.
ţia maşinilor speciale care transportau de BO RIS LAiSKIN tor indexuri o metodă statistică com „Constructorul“ Petroşani— „Dinam o” Deva.
plexă. — 36— 58/29— 12 Etapa V -a 21 august a.c.
detaşamente de apărare anti-atomică. Oa rea este cea de a doua jumătate. — A sta-i răsuflată... Despre aceasta — Cum se numeşte ea ? Clasamentul etapei a V lII-a „Progresul“ Deva — „Constructorul“ Pe
meni de stat cu funcţiuni de răspundere — „Analiza pe factori". troşani.
au umplut cabinele helicopterelor, care Cum poţi să deprimi milioane de ame noi vorbim de mulţi ani. Nu se poate — Sînteţi grozavii „M etalul“ Brad — M inerul“ Petroşani.
„M inerul“ Lupeni — „Dinamo“ Deva.
au evoluat spre cerul albastru dispă- ricani cu gîndul inevitabilităţii războiu oare, la naiba, să se obţină de la voi, oa „M inerul“ Petroşani 6 60 412 : 265-12 „M etalul“ H unedoara — stă.
rind într-o direcţie necunoscută. Ediţiile „M inerul“ Lupeni 5 4 1 349 :213-9
speciale ale ziarelor au anunţat în uri lui atomic şi să-i faci să accepte uriaşe meni de ştiinţă, ceva mai concret ? Nu vom afirma că convorbirea s-a „Dinamo“ Deva 6 3 3 350 : 286-9 Etapa V I -a 28 august a.c.
aşe titluri ţipătoare: „Atac atomic asu le cheltuieli pentru înarmare ? — Cum să nu, au răspuns cu vioiciu desfăşurat întocmai cum am expus-o „M etalul“ Hunedoara 5 3 2 281 : 264-8
pra S.U.A.!", „A început războiul ato noi. Dar aceasta nici nu importă. Im „M etalul“ Brad 5 2 3 208 : 210-7 „M inerul“ Petroşani — „Dinamo“ Deva.
mic". Coloane întregi erau pline de co Ce să mai spunem, sarcină grea, foar ne psihologii, — poftim, vă prezentăm o portă altceva. însăşi formula, explica „Constructorul“ „Progresul“ Deva — „M etalul Brad.
municate asupra operaţiilor militare ci te grea. In încercarea de a o rezolva sînt formulă, lat-o, caldă, călduţă. Abia a- Petroşani 5 1 4 169 : 268-6 „Constructorul“ Petroşani — „M etalul“ Hu
folosite discursuri de aţîţare directă, „de rea ei şi enumerarea eforturilor ştiinţi „Progresul“ Deva 6 0 6 185 : 448-0 nedoara.
mascări" falsificate şi alte procedee de cum născută. fice care au premers naşterii ei, toate a- „M inerul“ Lupeni — stă.
propagandă militaristă. Dar pînă acum Cităm form ula: ,J?w=0,60 F -l+0,19 cestea noi le-am citat întocmai cum au
Etapa V il-a 4 septem brie a.c.
tind cifre astronomice de „ucişi" şi „grav F-2-0,06 F-2".
răniţi". „M etalul“ Brad — „M etalul“ Hunedoara.
succesele nu se văd. Evident, mai trebuie „P w " înseamnă „posibilitate de război" fost expuse în paginile revistei „Science Etaipa din 17 iulie a.c. „Dinam o“ Deva — „Progresul“ Deva.
Astfel, în iunie anul curent, mii de a - ceva. Dar ce anume ?... („possibility o f ivar"), F -I reprezintă Digest". Dar nici acesta nu este lucrul „M inerul“ Petroşani — „M inerul“ LupenL
mericani au devenit fără voia lor, parti „presiunea culturală", F-2-0,06 „sîrguinţă cel mai important. „M etalul“ Brad — „M inerul“ Lupeni orele „Constructorul“ Petroşani — stă.
La această întrebare au încercat sa şi capacitatea de a duce război" şi F-3 11.
răspundă după „cercetări" asidue repre Important este faptul că revista mai „M etalul“ Hunedoara — „Constructorul“
cipanţi la o înscenare de proporţii fără zentanţii aşa-numitei „psihologii sociale", „gradul de maturitate al culturii". sus numită scrie pe tonul cel mai serios Petroşani orele 17.
P en tru neprezentare la uILtimile două
precedent denumită „atac atomic". încununîndu-şi răspunsul prin pre Admiţînd nu fără tem ei că această for din lu m e: „Această formulă a reţinut
competiţii, subcomisia regională de baschet
Isteria p e scară naţională descrisă mai zentarea unei „form ule" speciale. mulă este niţel prea greoaie pentru o atenţia Departamentului de Stat, ea fiind a sc'os din turul acestui cam pionat c o le c
tivele „FI. roşie“ Sebeş şi „Ştiinţa“ Deva.
sus a stîrnit la timpul său ample com en In numărul ei p e luna iulie, recent minte de rînd, profesorul Kattel, şeful o călăuză posibilă pentru oamenii poli
tarii în presă. Milioane de oameni inte apărut, revista americană „Science Dl- grupului de cercetători în domeniul tici interesaţi în prezicerea acţiunilor di
ligenţi din lumea întreagă au apreciat pe gest" publică o notiţă sub titlul „O for psihologiei sociale de la universitatea feritelor ţări".
bună dreptate această manevră ca ulti mulă prezice războiul", în care se sp u n e: statului Illinois, dă următoarea inter Cu mulţi ani în urmă a fost publicată
mul truc de o grosolănie fără precedent „V a face oare Rusia război ? pretare formulei mai sus citate : următoarea problemă aritm etică: „S-au Program area returului
cam pionatului regional
al clicii militare americane care, după Oameni de stat şi istorici meditează a- „R u sia păşeşte relativ tîrziu pe calea cumpărat 20 de partizi de ceai. In fiecare
cum se ştie, nu cruţă nici mijloace, nici supra acestei întrebări încă de cînd s-a industrializării şi urbanizării. partidă erau cîte cinci puduri, fiecare de baschet
eforturi „ creatoare" pentru a aţîţa iste terminat cel de al doilea război mon Putem să ne aşteptăm că ea va resim pud avea 40 de livre. Dintre caii care au
ria războinică înăuntrul ţării şi departe, dial". ţi o puternică nevoie de agresiune îm transportat ceaiul doi au sucombat în
dincolo de hotarele ei. După cum vede cititorul, psihologii so potriva altor ţări şi o nevoie mai im pe drum, unul dintre cărăuşi s-a îmbolnă Etapa l - a 24 M i e a.c.
Nu credem că ar avea vreun rost să ciali americani au avut m otive să-şi fră- rioasă de expansiune politică decît este vit, iar 18 livre s-au vărsat. O livră are „M inerul“ Lupeni — ,/Progresul“ Deva
explicăm în amănunte în ce scop a fost mînte creerul. Problema a depăşit limi caracteristic pentru majoritatea celorlal 96 de zolotnici de ceai. Se pune întreba „M etalul“ Hunedoara — „Dinam o“ Deva
rea : ce deosebire există între o ciorbă „M etalul“ Brad — „Constructorul“ Petro-
organizat acest spectacol care a fost tele ştiinţei curate pentru a se impune te ţări din lume".
Trebuie să admitem că auzind aceasta, cu castraveţi muraţi şi o nedumerire ?" ' şani.
atît de bogat în efecte de focuri de arti atenţiei oamenilor de stat. „M in eru l“ Petroşani — stă.
Veţi recunoaşte că, făcînd cea mai fu
ficii. Intenţia regizorilor acestui spec Şi iată acum şi răspunsul! Psihologii oamenii de stat s-au înviorat în mod vi
tacol este astăzi limpede pentru orice om plătiţi de stat nu şi-au primit salariul de zibil. gitivă comparaţie între această „p rob le
cu judecată sănătoasă. geaba. Un grup de profesori americani, — A şa da, cop ii /... Una, două ş i toate m ă a unui matematician nebun" a lui Etapa I l- a 31 iulie a.c.
Pe noi ne interesează în cazul de faţă ne informează „Science Digest", au în sînt d oved ite!... Mult aţi lucrat la aceas Cehov şi „form ula" de mai sus, ne iz „Dinamo“ Deva — „Constructorul“ Petro
beşte uimitoarea lor asemănare atît în ce şani.
împrejurări de alt ordin. tocmit pentru prima oară o formulă tă formulă ? priveşte logica lor intrinsecă cît şi des „M etalul“ Hunedoara — „M inerul“ Lupeni.
care poate arunca o oarecare lumină şti făşurarea ideilor şi concluziilor. „M inerul“ Petroşani — „Progresul“ Deva.
Poţi să pui zeci de mii de oameni să inţifică asupra posibilităţii unui război. — Cinci ani în şir. „M etalul“ Brad — stă.
fugă în adăposturi, poţi să sperii de — B ra vo! Sînteţi grozavi!... Psihologii sociali au executat cu sîr
moarte nişte şcolari punîndu-i să se In ce priveşte Rusia, această formulă — Am analizat istoria a 69 de ţări pe guinţă comanda. Formula lor dementă Etapa H l-a 7 august a.c.
víre sub băncile din clasă şi să stea acolo oferă următorul răspuns sinistru: o perioadă de peste 100 de a n i!... Pentru a devenit un bun al politicienilor. Există.
într-o poziţie inestetică pînă în momen fiecare ţară am întocmit 80 de indexuri, aşa zicînd, o bază teoretică, iar a pune „M etalul“ Hunedoara — „M inerul“ Petro Rezultatul tragerii din 15 iulie 1955.
tul încetării alarm ei; poţi să opreşti cir „Rusia este dispusă să facă război a- caracterizînd viaţa ţării respective. Prin în funcţiune sirena de alarmă nu mai şani. Au fost extrase din urnă următoarele
culaţia autovehiculelor în întreaga ţară cuma, sau va fi dispusă să facă război tre acestea figurează şi indexuri privind „Constructorul“ Petroşani — „M inerul“
— toate acestea sînt, cum se spune, în viitorul cel mai apropiat". literatura, raportul numărului de divor este lucru greu. Lupeni. numere :
chestii de pură tehnică. Dar aceasta, după ţuri faţă de numărul căsătoriilor, frec Aceasta, după cum se spune, nu mai „Dinam o“ Deva — „M etalul“ Brad. 75'. 80 76 68 14 74 62 15 60
părerea noastră, nu este., decît o jumă E lesne să ne închipuim gestul de dis venţa asasinatelor politice, gravitatea de „Progresul“ D eva — stă.
tate din ceea ce trebuie făcut. Mult mai preţ schiţat de oamenii de stat care au presiunilor, veniturile, numărul telefoa este decît o chestiune de pură tehnică. Premiul general pe ţară lei 1.789.946.
luat cunoştinţă de această declaraţie a (Agerpres).
oamenilor de ştiinţă.
R ed aojia şi Agm . zsajwlMÎ S r , 6 Martie* n i. 9. T e le f o n : 188-189. T a x a plătită în num erar eoni. aprobării D irecţiunii G enerale P.T.Ţ.R. nr 236320 din 6 noiem brie 1949 - T iparul Intrepr. P o lig r a fic ă de Stat D EVA .