Page 17 - 1955-07

PROLETAR] DIN TOATE TARILE UNIT1-VÄ!
Anul VII. nr. 497
Pentru destinderea încordării
internaţionale, pentru asigurarea Angajamentele minerilor
păcii în lume!
La 18 Iulie s-a deschis la Geneva con­ diale care se pronunţă împotriva politicii de
ferinţa şefilor guvernelor celor patru mari pe „poziţii de forţă", este faptul de care
puteri — Uniunea Sovietică, Statele Unite trebuie să ţină seama în primul rînd, şefii
ale Americii, Anglia şl Franţa.
Pe bună dreptate, opinia publică mon­ Geneva. Opinia publică mondială cere con­
dială îşi îndreaptă atenţia spre acest eve­ ferinţei de a pune capăt războiului rece, de
niment de o uriaşă însemnătate internaţio­ a traduce în fapte principiile nobile ale
nală, primul de acest gen după cei 10 ani menţinerii păcii pe baza coexistenţei paşnice,
care au trecut de la ultima conferinţă de la respectării reciproce a suveranităţii şi in­
Berlin.
Necesitatea conferinţei şefilor guvernelor tecului în treburile interne şi egalităţii în
celor patru mari puteri nu poate fl tăgă­ drepturi ale statelor, fie mici sau mari şi in­
duită, deoarece în ultimii ani, situaţia în diferent de orînduirea lor socială şi de stat.
relaţiile internaţionale a fost umbrită de o
încordare primejdioasă, prin dezlănţuirea •
„războiului rece" de către cercurile agresive
şi care trezeşte o continuă nelinişte în rîn-
dul popoarelor de pe glob.
Intensificarea cursei înarmărilor, amenin­ tru crearea unui sistem de securitate colec
ţarea războiului atomic, crearea de blocuri tivă în Europa, singura soluţie justă, în
militare agesive în Europa, în Extremul Ori­ lăturîndu-se în primul rînd primejdia reîn­
ent şi Orientul Apropiat, construirea de noi vierii militarismului german.
baze militare în jurul Uniunii Sovietice şi
a ţărilor de democraţie populară, provocă­
rile împotriva R. P. Chineze, etc., pot aduce
omenirii mari nenorociri. De aceea, popoa­
rele, dîndu-şi seama de acest pericol, au
început o luptă uriaşă împotriva pregătirii
războiului şi pentru destinderea încordării
internaţionale. Hotărîrea popoarelor de a
pune stavilă acestei nenorociri se oglindeşte
în recentele evenimente, care, fiecare pe
rînd, a avut importanţa sa istorică, contri­
buind, în pofida încercărilor unor cercuri a-
gresive de a le submina, la destinderea în­
cordării între state.
Este incontestabil faptul că în fruntea a-
cestor acţiuni se află Uniunea Sovietică, şi
ţările din lagărul democrat. Este de ajuns
să amintim doar unele acţiuni ale politicii
externe a guvernului sovietic, pentru a ne
da seama cine a netezit calea spre des­
tinderea încordării internaţionale şi spre
convocarea conferinţei celor patru mari pu­
teri. aşteptată cu interes de toate popoa­
rele. Aceste acţiuni s în t : încheierea Trata­
tului de stat cu Austria, normalizarea re­
laţiilor dintre Uniunea Sovietică şl Iugos­
lavia, importantele propuneri sovietice pen­
tru dezarmare, declaraţia comună a preşe
dintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
N. A. Bulganin şi a primului ministru al
Indiei, Jawaharlal Nehru, propunerea gu­
vernului sovietic pentru a stabili legături
directe — diplomatice, comerciale şi cultu­
rale — cu Germania occidentală, etc.
Aceste acţiuni au stîrnit ataşamentul tu­
turor popoarelor iubitoare de pace faţă de
politica externă a Uniunii Sovietice, ceea
ce s-a dovedit cu prilejul recentei Adunări
Mondiale a Păcîf de la Helsinki.
Faptul că numeroase probleme importante
ce frămîntă omenirea în momentul de faţă
pot fi rezolvate prin tratative — punct de
vedere al Uniunii Sovietice — s-a văzut în
mod incontestabil la această adunare aşa
cum arată şi Apelul lansat.
Tocmai de aceea, popoarele lumii aşteaptă
de la conferinţa celor patru mari puteri o
deplină înţelegere şi rezultate pozitive in
destinderea încordării dintre state urmărind
găsirea unei soluţii acceptabile pentru toate
părţile.
Creşterea neasemuită a forţelor păcii -şi
unitatea de vederi a opiniei publice mon­ orînduirea lor socială şi de stat.
Se mîndresc de realizările obţinute
In abataje şi preabataje, la fiecare loc
de muncă, minerii de la Aninoasa obţin
noi şi însemnate succese în extracţia cărbu­
nelui. Aplicînd metoda graficului ciclic, bri
gada de mineri condusă de tovarăşul Praţa
Gherasim din sectorul I, reuşeşte să-şi în­
treacă zilnic sarcinile de plan cu 25-32 la
sută. Datorită acestui fapt, brigada tova­
răşului Praţa dă cărbune în contul ultime­
lor zile ale lunii ianuarie 1959.
1 Cu avînt sporit munceşte şi brigada de
tineret condusă de minerul fruntaş Aurel
w ,Cristea. In cinstea Zilei minerului şi a zi- Ioan în contul lunii ianuarie 1956 şi alţii.
Iei de 23 August, brigada de tineret şi a
luai angajamentul să dea peste sarcinile
>->00000000 s o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o g cu o fetişcană ie -a noastră...
4 pagini 20 bani
J o i 21 iulie 1955
Olt mai multe acumulări socialiste peste plan !
din Petrila ¦..
P entru a da patriei cit mai multe acu-
mulări socialiste peste plan, colectivul minei
noastre a trecut de fa început la o analiză
amănunţită a posibilităţilor existente in
acest scop, iar din şedinţele pe grupe sin­
dicale care s-au ţinut în toate sectoarele de
muncă, au izvorît numeroase angajamente.
celor patru guverne care s-au întîlnit la
Centralizînd aceste angajamente ne-am
dat seama că în întreprinderea noastră e-
xistă multe posibilităţi ca pînă la sfîrşitul
acestui an să realizăm acumulări socialiste
peste plan în valoare de 691.000 lei din care
pînă la 23 August 150.000 lei.
Pentru a traduce în fapte aceste angaja­
mente, am luat o serie de măsuri ca, în­
tocmirea unui pian tehnico-organizatoric
pentru asigurarea locurilor de muncă cu
tegrităţii teritoriale, neagresiunii, a neames­ cele necesare, repartizînd personalul tehni-
co-lngineresc de a ajuta în mod concret lo­
curile de muncă. De asemenea, am luat
măsura de a repara şi introduce mecanis­
mele care erau nefolosite. Pentru aceasta
s-a trecut la modificarea şi punerea în func­
ţiune a celei de a treia maşină de încăr­
cat. la sectorul V abatajul 23. S-a luat
Pentru soluţionarea radicală a problemei apoi măsura de extinderea perforajului
securităţii Europei, ale cărei state să pă­ electric şi umed în abatajele cu front lung,
şească pe calea unei strînse colaborări eco­ folosind două perforatoare electrice care
nomice şi culturale, se cere ca cele patru dau o productivitate mărită şi micşorează
mari puteri să cadă la un acord comun pen­ efortul fizic al minerilor.
Aceleaşi măsuri de mecanizare s-au luat
şi-n alte locuri de muncă ca de pildă, la
sectorul V abatajul frontal nr. 14 vest, iar
la abatajul V vest orizontul 10, se va In­
troduce un troliu de manevră pentru a uşura
manevrarea vagonelelor goale şi pline, sub
suitor.
Pentru extinderea micii mecanizări am
luat măsuri ca la sectorul 10 să se ame
najeze şi să se doteze cu sculele necesare
un atelier mecanic, să se pună în funcţiune
o magazie cu utilaje de rezervă c a : mo­
toare de craţere, angrenaje, întrerupătoare,
In problemele Asiei şi Africii, popoarele etc. care să asigure continuitatea mersului
cer conferinţei de la Geneva de a ţine sea­ producţiei. La fel s-au luat măsuri pentru
ma de lucrările conferinţei de la Bandung, intensificarea amenajării galeriilor de la
unde cele mai însemnate state din Asia şi orizontul XII pentru a se ’ extinde transpor ­
Africa s-au înţeles în privinţa coexistenţei tul cu locomotive electrice.
paşnice, să pregătească, prin tratative, eva­
cuarea tuturor trupelor străine din insula Pentru a realiza economii la material- lem­
Taiwan şi să vegheze la respectarea strictă nos. s-au luat măsuri de răpire a lemnului
a acordurilor de la Geneva cu privire la
Indochina.
Dacă reprezentanţii guvernelor celor pa­
tru puteri vor ţine seama de acestea, con­
ferinţa va da roadele aşteptate de popoarele
globului, iar norii războiului ce plutesc dea­
supra omenirii vor putea fi risipiţi.
Nu se poate trece cu vederea faptul că
în timp ce lagărul păcii în frunte cu Uniu­
nea Sovietică şi R.P. Chineză, depune eforturi
pentru netezirea căii spre o înţelegere între cele
patru puteri, cercurile agresive occidentale în
cearcă să menţină o situaţie încordată, de
pe „poziţii de forţă". Dacă nu au reuşit să
împiedice convocarea conferinţei de la Ge­
neva, ele caută acum să-I dea alt curs, po­
trivit politicii lor. Această încercare insă,
este zadarnică, deoarece dorinţa de pace a
popoarelor este astăzi mai mare decît fap­
tele unora care vor război şi acaparare te
ritorială. v OCK><><><><><><><><><>0<><><><><><><>0<><><><>0<:><><><><><><><><><><><><><><><x>oo<xx>o<><xxxx> < x x > o < x x x x > o < x x > o o < x x > o o < x x x x x x x x x x x x x > o < x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x > o o < x >
Poporul romîn salută cu bucurie confe­ Nici o zi întîrziere — nici un bob pierdut
rinţa şefilor guvernelor celor patru mari pu­
teri şi îşi exprimă speranţa că acest act
istoric, de mare Importanţă, va aduce apor­
tul hotărîtor în stabilirea unei păci trai­ Secerătoarea în lanul întovărăşiţilor
nice.
Voinţa poporului romîn pentru pace şi Prin lanurile întinse de grîu ale întovă-
înţelegere între popoare s-a oglindit în ne­ X răşirii din satul Spini, de departe auzi
numărate acţiuni cu scopuri paşnice. El şi-a X zgomot de motor. Nu vezi nimic, şi curiozx-
exprimat întotdeauna şl continuă să-şi ex­ O tatea te duce spre locul acela. Am ajuns.
prime dorinţa de a-şi uni puterile sale cu X Tractoristul Setna Pavel lucrează pe trac-
cele ale tuturor popoarelor iubitoare de pace, L tor, iar elevul practicant Vlad Ioan pe se-
în vederea înlăturării primejdiei unui nou O cerătoarea-legătoare. In urma lor, snopi
război. q grei de spice aurii. De undeva din lan,
Alălurîndu-se politicii externe a Uniunii O se aud cintecele întovărăşiţilor ce muncesc
Sovietice, bazată pe interesele comune ale <S la strînsul snopilor. Unii dintre ei adună
<%snopii de grîu, alţii îi clădesc în cruci,
popoarelor, guvernul romîn păşeşte ferm pe O iar alţii adunăt cu grebla spicele rămase
calea luptei pentru destinderea încordării ¦ prin lan de la secerătoarea-legătoare.
internaţionale, a dezvoltării legăturilor eco­ După salutul obişnuit, intrăm în vorbă.
nomice şi culturale multilaterale şi cola­ — Noi — mi-a spus preşedintele înto­
borării prieteneşti între state, indiferent de vărăşirii Rusu Dumitru — deşi astăzi este
zi de duminică, totuşi, cînd este vorba de
strînsul recoltei, nu ţinem cont de ea. Ve­
deţi plugurile cum stau lîngă dormitorul
tractoriştilor ? îndată ce terminăm de se-
$ cerat, tractoriştii vor face dezmiriştitul.
O Nu vrem să întîrziem cu nici o lucrare.
de plan sute de tone de cărbune. Muncind cu ^ Ne-am hotărît să secerăm holda ce-o ve-
însufleţire, minerii acestei brigăzi au reu­ X deţi acolo, cu secerile, fiindcă acela, este
şit ca în numai 10 zile din această lună A grîul de sămînţă. La fel, strînsul recoltei
să-şi îndeplinească mai bine de jumătate Y şi treieratul le vom face în comun.
din angajamentul luat. Minierii conduşi de — Frumos muncesc întovărăşiţii dum­
tov. Cristea dau cărbuni în contul lunii fe­ neavoastră, tovarăşe preşedinte...
bruarie 1953. Dar o femeie, pe nume Muntean Maria,
Numeroşi sînt minerii de la Aninoasa, mă întrerupse:
care extrag cărbune în contul anilor viitori. — Aşa ca noi. muncesc şi tractoriştii.
Printre aceştia se numără şi minerii con­ I-a priviţi pe fecioraşul Setna Pavel, a-
duşi de Nistor Petru, care dau cărbune In cela care conduce tractorul, cu cîtă dra­
contul ultimelor zile ale anului 1957, Nagy goste munceşte el la noi. A însămînţat în
Carol în contul lunii martie 1957, Opreanu toamnă grîul, şi tot el ne-a secerat pînă
acum 22 ha. Ii bun băiat. Şi ne face
numai lucrări de calitate cu tractorul. De
LUCICA LICIU aceea, n-o să-l mai lăsăm să plece în altă
corespondentă parte din satul nostru. O să-l însurăm aici,
IN A C E S T NUMĂR:
¦A. Caranfil: Pe marginea con­
cursului echipelor de teatru şi al
brigăzilor artistice de agitaţie
(pag. 2-a)
V. Tincu: — Foileton — Stofa sub
tejghea (pag. 2-a)
Ing. Vescu Vladimir: Să extindem
metoda Nicolai Brediuk la treierat
(pag. 2-a)
vechi din galeriile nefolosite care să se îa
soneze pentru armături poligonale şi ban­
daje, înlocuind în felul acesta însemnare
cantităţi de lemn nou. Tot din acest lemn
răpit precum şi din alte deşeuri, muncitorii
sectorului VII s-au angajat să confecţio
neze 120 vagonele de bandaje.
Din totalul angajamentelor luate, numai
sectorul XI investiţii, s-a angajat să exe­
cute lucrări în galerii în valoare de 142.000
lei peste plan. De asemenea, o valoare de
13.000 lei va fi realizată din colectarea fie
rului vechi.
Indeplinindu-şi aceste angajamente, colec­
tivul nostru este convins că va contribui ia
dezvoltarea economiei naţionale, la întări
rea patriei şi consolidarea păcii.
PALL lOSIF
directorul minei Petrila
...Şi ale muncitorilor
de la fabrica „Vidra“
L chemarea întreprinderilor din regiu­
nea Stalin, muncitorii şi tehnicienii din
întreprinderea noastră s-au angajat să-şi
sporească eforturile pentru a realiza peste
plan o serie de produse care vor duce la spo­
rirea acumulărilor socialiste şi vor reduce
în acelaşi timp preţul de cost al produselor.
Astfel noi ne-am angajat să producem,
pesta pian, mai multe produse care vor
mări acumulările socialiste cu 117.000 , lei
peste plan, pînă la sfîrşitul anului, din care
17.000 lei pînă la 23 August.
Şi înainte de aceasta, colectivul nostru
s-a străduit să obţină succese frumoase în
producţie. De pildă, în luna iunie, sarcinile
planificate au fost depăşite cu 26,80 la
sulă, mărindu-se în acest timp productivi­
tatea muncii, faţă de luna mai cu 7 la
sută. Prin antrenarea unui mai mare nu­
măr de muncitori în întrecerea socialistă, am
reuşit ca să obţinem economii în valoare
de 9.220 lei la materii prime şi alte mate­
riale, fapt care a dus la micşorarea preţului
de cost al produselor cu 0,60 la sută faţă
de sarcina planificată.
PAUL AUGUSTIN
directorul fabricii „Vidra" Orăştie
Multe am mai vorbii şi cu întovără­
şiţii Ricoşan Achlm, Muntean Adam, Be-
rian Maria, Suciu Livia, Ghinea Aron şi
alţii. Şi ei şi alţii, mi-au spus că vor să
înceapă primii pe comună treieratul grîu-
Marea de aur a colectivei
Zare nesfîrşită. Cerul e curat ca lacri­
ma. Mureşul insă e gata, gata, să-şi iasă
din fire, ameninţă cu spumele chiar pra­
gul albiei sale. In anul acesta, ploile n-au
contenit multă vreme. Şi acum, prin păr-
Pentru a strînge recolta la timp şi fără
pierderi, conducerea gospodăriei agricole
de stat din Galtiu, raionul Alba, a luat din
timp măsuri pentru folosirea din plin a
mijloacelor mecanizate la strinsul recoltei
In clişeu : Combina gospodăriei, într-un
Ian de griu. Combinerul Stîncel Ioan, aju­
tat de Iclozan Gheorghe, legător de saci şi
de cei doi muncitori Bucuran losif şi Moga
Nicolae de la strîngătorul de paie, reuşesc
zilnic să recolteze cu combina, păioase de
pe suprafaţa de 9-10 hectare. Pînă în pre­
zent, ei au recoltat de pe cele 17 ha., peste
35.000 kg. boabe, ceea ce înseamnă o pro-,
ducţie mai mare de 2.000 kg. la hectar.
• I. Karda: Organizaţia de bază — /. Dtaconu : Printre furnalişttl ti­
în fruntea luptei pentru ridicarea
neri (Pag- 3-a)
productivităţii muncii — A. Cibian : întreprinderile din ra­
(pag. 3-a)
ionul Sebeş luptă pentru îndepli­
R. Budin: Femeile — sprijin pre­
nirea sarcinilor de plan (pag. 3-a)
ţios fn munca sfaturilor populare
(pag. 3-a) — N. Cazan: Poporul polonez, con­
Mihăilă Simion: Cum am devenit structor al vieţii noi şi luptător
un bun oţelar (pag. 3-a) activ pentru pace (pag. 4-a)
Pentru 10 milioane tone cerea le..................*. ,j
|şi cel puţin 2000 kg porumb-boabe la hectar|
ii Chemarea la întrecere a membrilor întovărăşirii agricole „ Mureşul" jj
II din Sălciva, raionul llia, către toate întovărăşirile agricole din regiunea |
$ Hunedoara:
jj Noi, membrii întovărăşirii agricole din satul Sălciva, raionul llia, în adunarea ge- 11
f| nerală ce am avut-o nu de mult, am discutat planul de producţie privind desfăşurarea jj
jj începerii muncilor de recoltări, treieriş şi dezmiriştit.
H Pentru a contribui Ia obţinerea celor 10 milioane tone de grîu şi porumb şi cei pu- j:
fi fin 2000 kg porumb-boabe la hectar, am hotărît să chemăm la întrecere socialistă toate ij
’* întovărăşirile agricole din regiunea noastră. Noi ne luăm următoarele angajamente : ji
1. Să facem recoltatul şl treieratul în comun, iar repartizarea producţiei s-o facem jj
după ce cunoaştem media la hectar. Să terminăm cu aceste lucrări înainte de termen cu n
trei zile.
2. Pentru a mări fondul de bază al întovărăşirii, fiecare dintre noi pe Ungă taxau
de înscriere, va da 3 Ia sută din producţia ce o obţine la grlu şi porumb^ Iar câ n ii-|
tatea rezultată o vom valorifica prin cooperative, cumpărînd in schimb unelte şi maşini jj
v11
agricole.
3. Ne obligăm să achităm in întregime şlimediat după treierat cotele obligatorii fa-jj
ţă de stat, precum şi datoriile faţă de S.M.T., astfel incit pînă Ia data de 20 octombriejj
să nu mai avem nici o restanţă. jt
4. La trei zile după recoltatul păioaselor ne vom apuca cu toţii să facem dezmlrîş- j!
«tul.
5. Ca să mărim producţia de porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr la hectar, vom Ü
executa cel puţin trei praşile Ia porumb şl cartofi, iar la sfecla de zahăr patru praşîle, jj
luptind astfel să obţinem o producţie de 2500 kg pnrumb-boabe la hectar, 15.000 kg cartofi jj
Ia hectar şl cel puţin 25.000 kg sfeclă de zahăr la hectar.
Pentru ca aceste angajamente să poată fi îndeplinite întocmai, ne vom organiza jj
munca pe baza Întrecerii socialiste pe echipe şiindividual şi vom mobiliza toate braţelejj
de muncă şl atelajele ce Ie deţinem.
Duma loan Mărgău Teodor
preşedinte secretarul organizaţiei de bază P.M.R. jj
i::::u:::!UiKm:Kiuu::u::u.:::::u:::i:.i:t. :imit:u::u:um:::i:uut:::::i] :::::i:it::u:::ir::!tiu:::t:u>::u:umuuu:m:n:um:r.:
Noi succese ale constructorilor
Echipele de constructori de la şantierul decadă a lunii iulie, numeroşi constructori
Petrila şi-au luat noi angajamente în în­ au obţinut rezultate frumoase. Brigada
trecerea socialistă pornită în cinstea celui complexă de zidari care este condusă de
de al V-lea Festival Mondial al Tineretului fruntaşul în producţie Froşt Ştefan, lucrează
şi Studenţilor de la Varşovia şi în cinstea Ia lotul nr. III A al şantierului. Aplicînd
zilei de 23 August. metoda de zidărie rapidă Orlov, a reuşit să
dea peste normă 133 m.c. de zidărie şl 890
Colectivul şantierului de construcţii Pe m.p. de glot. Brigada de tencuitori de sub
trila a lansat o chemare la întrecere că­ conducerea tovarăşului Kinal Ioan, care Iu*
tre toate şantierele de construcţii din Va­ crează la lotul nr. 1, aplicînd metoda soi
lea Jiului. Printre principalele obiective ale vietică Kutencov a reuşii să dea peste nori
chemării sînt : depăşirea planului anual cu mă 216 m.p. tencuieli. Tot la lotul nr. 1
3 la sută pînă Ia 20 august, sporirea pro­ lucrează şi brigada Iui Doboşi Andrei, care
ductivităţii muncii cu 2 la sută faţă de execută lucrări de tencuieli şi beton de ega­
p la n ; predarea pînă la 20 august a diferi­ lizare. Această brigadă muncind organizat
telor lucrări de Ia loturile I, II şi III, etc. a reuşit să-şi depăşească norma cu 316
Constructorii şi-au propus să extindă mun m.p. lucrări.
ca în brigăzile complexe şi de specialitate,
să aplice metode înaintate în construcţii şl Constructorii de la Petrila sînt hotărîţJ
să realizeze economii de materiale în va­ să cîştige întrecerea între muncitorii cons
loare de 6.000 Iei. tructori din Valea Jiului.
Pentru realizarea acestor angajamente, Moraru Maria şi R. Boteanu
întrecerea a luat un mare avînt. Pe prima corespondenţi
departe, pînă în pragul Mureşului, alte
patrusprezece. Lanul părea că se sftrşeşte
acolo, departe unde se întilneşte cu bolta
cerului.
lui la arie, şi nu vor obţine o producţie Am zărit oamenii. Ciţiva cosaşi, făceau
mai mică de 2600 kg la hectar. cărarea în lan, largă de două trei brazde.
Apoi alţii adunau snopii şi-i legau. Iar
în urma lor, iat-o namila de fier,
K. D-ul, tîrînd neobosit secerătoarea-legă­
toare. Maşina se afla la primul tur in lan.
De acum, în urma ei. numai trebuie legă-
tori. Snopi mari, cad unul după altul, rîn-
duiţi cu grijă.
L-am întrebat pe badea Stoinescu losif,
care aşeza un snop în claie, ce gîndeşte el
de rodul anului ? Ii mulţumit oare ? O -
mul, mă cumpăni întîi in ochii lui mari
şi negri, luă un spic cu palma, îl sfărî-
mă, şi apoi îmi arătă miezul bobului:
— II vezi ?... Ca neaua. Musai să lasă
peste 2000 la hectar... Că nu degeaba l-am
lucrat aşa cum scrie la carte. Şi-apoi, dra­
gul meu, prin ’940, de pe pămîntul meu
duceam acasă cel mult trei-patru sute da
kilograme. Dar în '954 de pe pămîntul co­
lectivei am dus acasă peste 2500 kg A-
nul ăsta musai peste 3000 să duc. Şi nu
uita, îs numai eu, nevasta, fătuca şi fecio­
rul...
Am aflat apoi, că tînărul oacheş cu mus •
faţa abia m ijind, întors in toamnă de la
armată, care spunea ceva tractoristului, era
preşedintele colectivei „11 Iunie", feciorul
Harnică muncă şi frumoasă recoltă. lui badea Stoinescu.
Oare sînt cuvinte să o cuprindă ?
Strîngînd şi aşezînd de zor snopii, m ai
E. RĂ IAN ŢU într-o margine a lanului pe unde trecuse
secerătoarea, am aflat brigada „fraţilor".
Zic aşa, nu pentru că ar fi o brigadă rîn-
duită anume, dar aşa o denumesc toţi co­
file locului nu trec două zile, ca a treia lectiviştii. Aşa-i zice-n glumă şl Gabor
să nu vină cu ploaie. Neţi, fem eie sprinţară la vorbe şi fapte.
Astăzi însă, soarele stăpîneşte singur
cerul. Pămîntul abureşte cald, o mireasmă
de piine proaspătă se simte în toată na­
tura. Lanuri nesfirşite — mare de aur —
se întinde în faţa noastră Purtaţi pe un
drumeag, pe care încă n-au secat ochiurile Brigada asta are in ea toţi fraţii O ana:
străvezii de apa, coborîm spre Bretea Mu- Mihai, Elena şi Maria, codană de 16 ani.
reşană. După un viraj scurt al „Skodi-
ţei", ne-am găsit deodată in parcul gos­ cu plete mari, cu mînă iute la adunatul
podăriei agricole colective „11 Iunie" Aici,
snopilor dar şi cu picioare iuţi la joc. Mai
nici ţipenie... Dar, dintr-odată, dintr-un
este apoi secretara U T.M.-ului din colec­
boschet, răsări ca din pămint o copilă.
tivă. Viorica, dar ei, fiindcă e măritată,
Iată totuşi un om. Să stăm de vorbă cu
el. fraţii îi zic la şedinţă „tovarăşa Filipescu".
— Noroc bun tovarăşi, chiui veselă co­ N-are sfîrşit bogăţia colectivei „11 Iu­
pila cu obrajii ca bobocii de trandafiri din nie". Şi cu ea, pe dreptate se mîndresc
mina ei.
toţi cei de aici. *
— Uncie sînt ai voştri ?
Cînd am plecat din Bretea Mureşană.
— La holdă. departe, ascuns intre spice, tractorul lui
— Şi pentru cine strtngi florile ? Herci Toma călca de zor in şenile, pămîn­
— Pentru ei, cînd s-or întoarce... tul văduvit de spice. O ciocirlie, săgeta
...Holda colectivei. Spicele de griu, s e ­ lanul imbucurînd oamenii. Pe drumeag,
mănate în rîndurl încrucişate, cu trudă venea un stol de copii. Veneau cu educa­
mai stau in picioare ; le apasă in jos mul­ toarea Mihailescu Elena, să-i ajute pe pă­
ţimea boabelor, greutatea lor. rinţii lor la strinsul spicelor. In vremea
— Mult belşug, şopti cu mulţumire în­ asta, pe nevăzute, se arătă pe albastrul
soţitorul meu. Şi zadarnic, încerca să cu ­ cerului un nor. Secerătoarea insă mergea
prindă în ochii lui totul, cele douăzeci şi înainte.. ION HUNEDOREANU
trei de hectare de pe dîmb şi de aîci mai