Page 18 - 1955-07

Pag. 2
Oameni din agricultură
A gronomul
Să fii agronomul satului, nu e lucru uşor.
Cîte nu ai de făcut. Trebuie să stai zi de
zi fn mijlocul ţăranilor muncitori, să le dai
sfaturi, îndrumări, să le arăţi cum se fac
practic unele lucrări şi cîte altele...
L-am cunoscut pe inginerul Bica Virgil,
de la punctul agricol din Oarda de Jos,
stînd de vorbă cu ţăranii muncitori. Am
dorit să aflu mai multe despre el. Cele 28
de primăveri, cît numără tinereţea ingineru­
lui, m-au impresionat. Părul lui asemănă­
tor cu culoarea spicelor, statura sa înaltă şi de planşe şi seminţe din toate soiurile, ţă­
solidă, mă făceau curios să ştiu cum lu­
crează cu meşterii ogoarelor de aur. Am
aflat. Şi vă voi descrie acum cum mun­
ceşte el şi cu cine.
Cu ajutorul meşterilor recoltelor bogate,
a făcut ca, multe lucruri care erau dăună­
toare agriculturii să nu se mai practice în
sat. Azi, în satul Oarda de Jos, ţăranii
muncitori nu mai fac răriţatul porumbului.
Au însamînţăt în majoritate cartofii în
cuiburi dispuse în pătrat, Iar unii care nu
au avut încredere în această metodă, şi-au
Se înfrumuseţează pădurile
Pe semestrul I al anului trecut, condu­
cerea Ocolului -silvic din comuna Dobra, ra­
ionul Ilia, a propus în planul său de mun­
că, o serie de lucrări care să fie executate
prin muncă voluntară cu ajutorul tineretu­
lui din satele învecinate.
Nu a trecut mult timp şi tinerii mobili­
zaţi de către organizaţiile U.T.M. din sa­
tele Furcşoara, Căbăeşti, Sîrbi, Şcoala
tehnică din Dobra, precum şi ţăranii mun
citori din satele Strigoanea şi Roşcani, s-au
alăturat cu mare entuziasm la această muncă.
In scurt timp, lucrările de plantarea pu-
ieţilor de salcim, recoltatul de seminţe de
ulmi, repicări de puieţi. plivitul şi prăşitul
de a doua oară a foioaselor şi alte lucrări,
Au curăfat izlazul
Spinii din păşunea aparţinătoare com u­
nii Cut, raionul Sebeş, deşi au fost cură­
ţaţi în primăvară, totuşi, au început să
ciească pentru a doua oară.
Conducerea sfatului •-popular a luat mă­
suri din timp prin deputaţi, să mobilizeze
ţăranii muncitori pentru a curăţa din nou
Pentru dezvoltarea întovărăşirii
La întovărăşirea de creşterea oilor din
satul Chergheş, raionul Ilia, întovărăşiţii în rea cantităţii de 50 kg. brînză.
adunarea generală, au discutat posibilită
Iile pe care le au, pentru a forma fondul de
bază al întovărăşirii.
La adunare, mulţi întovărăşiţi printre
care se numără şi Josan Ioan, au 'p ropus
ca fondul de bază să fie format din taxa
de înscriere în sumă de un leu pe cap de
Nou magazin săfesc
Pînă acum, ţăranii muncitori din satele Dealul Mare, aprovizionat cu diferite măr­
Dealul Mare şi Gruelaci, raionul Ilia, erau furi, fapt care a fost salutat cu multă bu­
nevoiţi de a face mulţi kilometri pentru
a-şi cumpăra mărfurile ce le trebuiau.
Dar iată că cooperativa „Sprijinul plu­
garilor" din Băiţa a rezolvat această si­
tuaţie şi cu ajutorul ţăranilor muncitori
din aceste sale a deschis un magazin în
f o i l e t o n Stofă sub tejghea
P e uşa magazinului „ Confecţii, textile,
'tricotaje", unitatea nr. 71 din Hunedoara,
fintrară doi clienţi.
— Cu ce sa vă servim ?
— Cu nişte stofă import.
Vînzătoarea dădu a părere de rău din
cap şi răspunse:
— Nu avem.
— Cum nu aveţi tovarăşă cînd cd:nea-
ori am trecut pe aici şi era.
— A fost dar nu mai e.
— Unde e tovarăşul gestionar ?
— A colo, 2im bi ea de parcă ar fi vrut
să spună „tot de geaba“ şi arătă uşa.
Gestionarul şedea la birou şi cerceta
o adresă.
— Dumneata eşti tovarăşul W eiss 7
— Da, ce doriţi 7
— Noi sîntem...
— L u aţi loc, poftiţi, le luă el vorba din din sprîncene şi apropiindu-se, întrebă cu
gură.
— Cum staţi cu aprovizionarea tovarăşe
gestionar ?
Foarte bine.
— Aveţi stofă import 7
— Avem , cum să nu avem 7...
— Putem s-o vedem şi noi 7
— Sigur, cum să nu, poftiţi.
Ii conduse în magazin şi scoase de sub
tejghea cîteva suluri de stofă. Vînzătoarea
se retrăsese roşie foc într-un colţ.
— Păi tovarăşa spunea că nu aveţi.
- Cum, aşa va spus 7 Asta păţeşti dom­
nule cînd te porţi bine cu subalternii, zise
el dînd dojenitor din cap.
— D ar de ce o ţineţi sub tejghea 7
— Apoi să vedeţi dumneavoastră, asta-i
stofă fină. In rafturi, mai vine praf, mai
una. alta...
— Daa, mai vine praf, mai vin. poate şi
clienţi... ,
făcut la capătul locului un mic cîmp de ex­
perienţă, pentru a vedea care sînt diferen­
ţele de recolte între cel cultivat în rînduri
şi cel cultivat în cuiburi aşezate în pătrat.
Acum ţăranii muncitori de aici, nu mai fac
prăşitul cu muşuroi la porumb şi au înce­
put să cunoască bine duşmanii culturilor
la orz, ovăz, legume şi altele, şi îi combate
imediat. Acestea toate, i-a învăţat cu pri­
cepere inginerul, în scurt timp.
La casa agronomului unde are tot felul
ranii muncitori vin cu multă încredere. C o­
laboratorii casei, Barbu Ioan Teiu, Rusu
Ioan Neică. Susan Vasile şi alţi fruntaşi ai
recoltelor bogate, sau obişnuit să vină să
se sfătuiască aici pe cale ştiinţifică cu in­
ginerul. Fiecare dintre ei, au cîte un lot ex­
perimental. Toate lucrările ce le fac la cul­
turile însămînţate în loturi, sînt coordonate
şi supravegheate de inginer. La grîu de
exemplu, ei au aplicat îngrăşăminte chi- •
mice pe jumătate din suprafaţa însămînţată,
să vadă care-i diferenţa de recoltă', iar cînd
porumbul va da în floare, îi vor face pole­
nizarea artificială. Dar nu-i numai atîta
munca inginerului 1 Secerişul în sat a în­
ceput nu de mult la grîu şi orz. Agronomul
stă zi de zi parcă la pîndă în lanurile au­
rii. Şi-i normal să facă aşa, fiindcă, atunci
cînd grîul dă în pîrgă, ţăranii trebuie
să-l secere imediat. Toţi cei care au înce­
put secerişul, s-au consultat mai întîi cu
inginerul Bica Virgil. Şi acesta i-a ajutai
cu mult drag. ...Aş mai avea multe de po­
vestit despre agronomul din Oarda. Căci la
acest tînăr cu faţa arsă de soare, poţi vedea
multă căldură şi dragostea cînd împărtă­
şeşte cunoştinţele sale ţăranilor muncitori,
pentru a face din fiecare, un meşter neîn­
trecut al ogoarelor de aui
, E. SIMON
au fost terminate, făcîndu-se şi economii în
valoare de 5.298 lei. ILINCARU PETRU
corespondent
Şi la Ocolul silvic din oraşul Hunedoara,
s-au obţinut rezultate frumoase în muncă.
La plantarea puieţilor de foioase şi răşi-
noase, planul a fost realizat cu o depăşire
de 100 la sută. Deşi plantarea puieţilor s-a
făcut pe terenuri degradate totuşi, briga­
dierii Babeş Petru, Vasilache Gheorghe şi
Muntean Gheorghe, sau străduit împreună
cu muncitorii ce-i conduc, să execute lucrări
de bună calitate la plantarea puieţilor.
GHEORGHE MARINOV1CI
’ - corespondent
spinii de pe păşune. In cîteva duminici,
suprafaţa de 300 ha. a fost curăţată de
spini, evidenţiindu-se în această muncă
ţăranii muncitori Vasilca Vaier, Ispas Gh.,
Bena Petru şl alţii';
BLAGA ECATERINA
corespondentă
oaie şi din suma rezultată prin valorifica­
Toţi membrii întovărăşiţi au răspuns cu
căldură la această propunere şi s-au anga­
jat să contribuie fiecare cu banii şi canti­
tăţile de brînză prevăzute în hotărîrea lor,
la crearea fondului de bază.
LAZAR LEONTIN
corespondent plările pe care Cibu, le citeşte.
curie de ţăranii muncitori de aci şi din sa­
tele apropiate. Interes în această acţiune a
depus preşedintele cooperativei din Băiţa,
Ighian Dumitru.
VALEA- ILIE
corespondent
— De fapt, începu din nou W eiss, nu eu
sini gestionarul.
— Dar ce eşti dumneata 7
— Eu sînt cu „aranjarea vitrinelor" aşa
că dacă doriţi să le vedeţi...
— Dar gestionarul unde-i 7
— E plecat, eu îi ţin locul.
— Da 7
— Da. Şi nici tovarăşa vînzătoare nu-i
de la raionul stofe, ci ţine locul alteia.
— Bine le mai ţineţi locul. Dar în lo ­
cul dumneavoastră cine-i 7
— Cum cine 7 Noi.
— Dumneavoastră vă ţineţi locul 7 Pă­
cat.
înlocuitorul de gestionar încruntă jignit
jumătate de gură.
— Dar dumneavoastră cine sînteţi da­
că nu vă supăraţi 7
— Noi, cine să fim... clienţi.
— Daaa 7 Clienţi 7 Şi cine va dat mă
rog dumneavoastră voie să mă luaţi pe
mine la rost şi să faceţi zarvă în maga-
gazin 7 Ia uite domnule, fac pe inspecto­
rii de parcă ar fi cine ştie cine /...
— Tovarăşe, te rugăm vorbeşte frumos.
— Tot eu 7 Ia uite la ei, mal umblă şi
cu mofturi după ce făcură scandal într-un
magazin de stat. Nu vă place 7 Atunci
poftiţi în aer liber şi nu ne mai creaţi
timpi morţi. Aici e întrecere socialistă...
„M orţi", sînt cei de la secţia comercială a
Sfatului popular raional Hunedoara care se
„ întrec" să ţină aici asemenea elemente,
gîndiră clienţii şi părăsiră magazinul.
Iar biata ştofă a călătorit din nou sub
tejghea şi acolo, la întuneric „ ferită" de
„ mT„_TTpraf, a aşteptat pînă au venit „ clienţii"
gestionarului.
V. TINCU
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pe marginea concursului echipelor de teatru
şi al brigăzilor artistice de agitaţie
— Faia regională —
Sala clubului cooperatorilor meşteşugari
din Deva, a devenit neîncăpătoare pentru
numeroşii spectatori, care voiau să vadă
echipele de teatru şi brigăzile artistice de
agitaţie din raioanele Orăştie şi Sebeş, care
s-au prezentat la faza regională de con­
curs.
Concursul şi-a început spectacolul cu pie­
sa de teatru .„Zestrea Ilenuţei" prezentată
de căminul cultural din comuna Miercurea.
Apoi au urmat piesele : „Fata de pe Mureş"
jucată de echipa căminului cultural din
Spini, un program al brigăzii artistice de
agitaţie din Sebeş, „Tovarăşul referent prin­
cipal", interpretată de artiştii am a'ori ai
Casei de cultură din Orăştie şi primul act
din piesa de teatru „întoarcerea lui Vasia"
de căminul cultural din Sebeş.
Repertoriul a fost bine întocmit, prezen-
lîndu-se piese cu teme variate, despre lupta
pentru transformarea socialistă a agricul­
turii, lupta de clasă la sate şi birocratis­
mul care se manifestă la unele instituţii de
stat.
Din punctul de vedere al interpretării,
programul a fost bine prezentat.
Piesa de teatru „Zestrea Ilenuţei" a plă­
cut mult spectatorilor. Unii artişti amatori,
interpreţii lui Niţă, Tudose şi Safta, şi-au
învăţat bine rolurile şi au jucat cu multă
siguranţă. Nu acelaşi lucru se poate spune
însă despre Ilenuţa şi Firica care s-au-bîl-
bîil pe scenă necunoscîndu-şi la perfecţie
rolurile.
In probleme de machiaj şi costume tre­
O seara de basm ..-........ -...%
t:
Nu mă aşteptam ca în seara aceasta, să
întîlnesc la Biblioteca raională din Alba,
prea mulţi cititori. Afară ploua, stropi mari
biciuiau oraşul cu ropot. Dar intrînd înăun­
tru, am văzut mulţi vîrstnici şi tineri aple­
caţi cu sîrg peste cărţi şi reviste, ori schim-
bîndu-şi cărţile. După mine, mai sosiră şi
alţii la bibliotecă. Majoritatea noilor ve­
niţi erau elevi şi pionieri. Această avalan­
şă de copii, pe un asemenea timp, m-a
mirat oarecum, dar tovarăşa bibliotecară
şefă Şerban Ana, m-a scos din nedumerire,
spunindu-mi că în această seară avea să
se ţină o „Seară de basm"...
Iată-ne în camera unde se găseşte secţia
de copii din cadrul bibliotecii.
Scaunele din încăpere, vreo douăzeci,
sînt ocupate. Pe unele stau chiar cîte doi.
Biciuiţi de ploaia de afară, sosesc în acest
timp alţi pionieri şi şcolari.
...In cameră, s-a lăsat liniştea. La masa
din faţă, cu atenţie şi rar, Popovicl Horea
elev în a IV-a la Şcoala elementară nr. 3
din oraş, citeşte basmul „Fata pădurarului"
de Dimitrie Stelaru. Ca dintr-un izvor, şi­
rul întîmplărilor cuprind în plasa lor minţile
co p iilo r: „A fost odată ca niciodată"...
După un timp, lectura basmului o face
mai departe Cibu Romi, coleg Ia aceeaşi
şcoală cii Popovici, însă din clasa a V l-a.
De pe un scaun, doi copii negricioşi ţintesc
aproape fără clipire pe Cibu. Sînt fraţii
Băieşu : Lucian în clasa IlI-a elementară şi
Ionuţ de patru ani, membru cu frecvenţă
regulată la „Serile de basm“ .
Nimic nu tulbură liniştea lăsată, în afa­
ră de glasul lui Cibu care citeşte cum un
tînăr „Pornind-nainle pe-un izvor". / „Pe
unde n-a fost călător", vede deodată în faţa
sa un cerb cu stea în frunte. Răpăitul ne­
contenit al ploii nu pătrunde pînă aici. In
camera aceasta, imaginaţia copiilor cuprin­
să de fantasticul basmului, trăieşte întim-
...Lectura s-a sfîrşit. Ca după o trezire
bruscă dintr-un somn plăcut, auzim cum
Campania de recoltare a început. Este
necesar ca printr-o organizare mai bună
a muncii, treieratul să se facă repede, să
se evite pierderile de recolte. Experienţa
sovhozurilor sovietice şi a S.M.T.-urilor,
precum şi a tractoriştilor şi mecanicilor a-
gricoli din Uniunea Sovietică, constituie un
izvor nesecat de învăţăminte pentru tracto­
rişti, balozari şi mecanicii agricoli din ţara
noastră.
Pentru mărirea productivităţii muncii şi
pentru scurtarea perioadei de treieriş, in
Uniunea Sovietică se aplică pe scară largă
metode avansate de lucru cum ar fi de
exemplu cuplarea a două batoze la un
tractor, treieratul în două schimburi şi
organizarea temeinică a muncii în aşa fel,
ca Întreaga capacitate de lucru a batozelor
şi tractoarelor să fie folosită din plin. Staha-
novistul sovietic Nikolai Brediuk, mecanic
la S.M.T. „Berezneansc" regiunea Cerni-
gov, deputat în Sovietul Suprem al
U.R.S.S., care a organizat munca la treie
rat în două schimburi şi a introdus graficul
orar, a putut treiera, în medie, cu o batoză
cu lăţimea de lucru mai mică decît batozele
„Vasile Roaită", acţionată de un tractor de
cca. 30 C. P., în 22-24 ore, o cantitate de
83 tone grîu, sau 100 tone secară, sau
125-150 tone ovăz.
Metoda stahanovistului sovietic Nikolai
Brediuk, ca şi alte metode de lucru,' s-a
bucurat la noi în ţară de o largă popu­
laritate. Sute de tractorişti au aplicat anul
trecui metoda graficului orar la treieriş.
Staţiunea noastră a treierat în doi ani la
rînd, în gospodăriile colective din Miercu­
rea, Gîrbova şi Apoldul de Sus, după me­
toda Brediuk. Rezultatele aplicării acestei
metode, au fost b u n e ; aceasta a scurtat
perioada de treieriş, în fiecare din aceste
gospodării, cu cîte 5-6 zile. In acest an, de
asemenea, împreună cu conducerile go s­
podăriilor din Daia Romînă, Gîrbova şi
Miercurea, am stabilit ca să organizăm
treieratul la arie după metoda Brediuk.
Metoda mecanicului batozar sovietic N.
Brediuk. constă în încărcarea completă şi
continuă a tobei de la batoză. In mod obiş­
Nr. 497
m
buie amintit că a fost realizată cu grijă, cu îşi îndeplinesc HT inerii de la uzina ţia de bază U. T. M. mun­
excepţia Iui Tudose care purta cojoc, deşi angajamentele * „ Victoria“ Călan, şi- ceşte activ în rîndul tine­
era timpul secerişului. au luat şi ei frumoase an­ retului de aci, mobilizîn-
J\Tu de mult, tinerii de !a gajamente în cinstea Fes­ du-l la diferite acţiuni fru­
Piesa de teatru „Fata de pe Mureş“ in­ * v Combinatul siderurgic tivalului. moase.
terpretată de artiştii amatori ai căminului „Gh. Gheorghiu-Dej" din
cultural din Spini, a fost prezentată la Hunedoara, s-au angajat Astfel, schimburile I şi Fiind în plină bătălie a
un înalt nivel artistic, ţinînd mereu încor­ să cinstească cel de al II, schimburi de tineret, campaniei agricole de vară,
dată atenţia spectatorilor, emoţionîndu-i şi V-lea Festival Mondial al s-au angajat să dea peste tinerii au luat sub patro­
convingîndu-i că pe scenă se află chiar eroii Tineretului de la Varşovia, plan mai multe tone de naj o arie, asigurînd-c cu
din piesă. Piroş de pildă, a jucat cu mul­ dînd peste plan trei trenuri fontă, angajament care a tot necesarul: punct sani­
tă căldură dînd dovadă că înţelege pe de­ cu metal. fost îndeplinit în propor­ tar, barăci pentru strînge-
plin biografia personajului interpretat de ţie de peste 60 la sută. rea uiumului şi a cotelor,
ea. De ?(semenea şi interpretul măcelaru­ Dar iată că eforturile de­ S-au remarcat în mod deo­ gazetă de perete pe care
lui chiabur Gheza, a reuşii să dezvăluie cu puse de ei şi însufleţirea sebit brigăzile conduse de şi-au propus s-o întreţină
putere caracterul josnic al chiaburului. care i-a animat, au dus la tinerii topitori: Păuceanu cu toate noutăţile, etc. In
rezultate neaşteptate. Pînă Gheorghe, Suciu Ioan şi al­ acţiunea de întreţinere a
Scenografia în această piesă nu s-a bu­ în prezent, angajamentul a tele. culturilor, s-au ivit mulţi
curat însă de atîta grijă neţinîndu-se sea­ fost realizat în proporţie de tineri fruntaşi ca: Popovici
ma de realitate. Aşa de pildă din piesa re­ peste 90 la sută. Numai tî- / n oraşul Hunedoara, se Sabin, Ceanu Ioan, Miclean
iese că Piroş este o fată săracă. Ea apare nărul Lăbuneţ Vaier de la munceşte cu rîvnă la Ioan, Popovici Tănase şi al­
însă pe scenă cu ceas la mînă. O.S.M., a dat peste plan înfrumuseţarea oraşului. La ţii.
002 tone de oţel depăşin- această acţiune gospodărea­
Artiştii amatori de la Casa de cultură din du-şi în felul acesta cu 2 scă, participă cu însufleţire Pe lingă aceasta, datori­
Orăştie, au realizat cu multă pricepere tone angajamentul luat. De şi numeroşi tineri care tă muncii colectivului spor­
piesa „Tovarăşul referent principal“ , cunos- asemenea, furnalistul, Ţîm- prestează muncă voluntară tiv „Recolta", tinerii au a-
cînd bine rolurile, armonizîndu-şi gesturile pău Constantin ă dat peste în timpul lor liber. In cin­ menajat un teren sportiv,
cu vocea şi jucînd cu multă naturaleţe ţi- plan pînă la 1 iulie peste stea Festivalului, un nu­ iar 30 tineri au obţinut in­
nînd de asemenea seama şi de prezenta­ 76 tone fontă. măr de 146 tineri au lucrat signa G.M.A. In această ac­
rea scenică a piesei. Aceleaşi cuvinte de peste 2.250 ore, aducînd un
laudă se pot spune şi despre interpreţii pie­ La realizarea acestor în­ preţios ajutor constructori­ tivitate se remarcă munca
sei „întoarcerea lui Vasia". semnate succese, au contri­ lor.
buit din plin şl brigăzile depusă de Luca Ioan, Aron
Artiştii amatori care urmează a se pre­ de tineret conduse de: Cos- Tinerii din Rişculiţa
zenta la faza regională de concurs în dumi­ tache Vasile, Brînzei Du­ Livia şi alţii, precum şi a
nicile viitoare este bine să înveţe din lip­ mitru, Stanciu Aurel, de la / n comuna Rişculiţa, ra­
surile manifestate de echipele de teatru a- O S.M.. Mîtcă Iile şi Bis- ionul Brad, organiza­ preşedintelui colectivului
mintile mai sus. trianu Gh. de la furnale.
sportiv Luca Simion.
ANA CARANFIL
TOMA IOSIF
corespondent
MANIFESTĂRI SPORTIVE
tovarăşa bibliotecară de la secţia de co­ Petroşani concurs în cinstea Festiva­ avut loc la cabana „ Bale-
pii Berghian Leliţia, întreabă: „Cine vrea lului pentru trecerea nor­ ia" din munţii Retezat.
să povestească ce a înţeles din basm ?“ Dar / n scopul popularizării melor G.M.A. Cu această
trec cîteva clipe pînă vraja aşternută în jocului de volei în ocazie, din cei peste 20 de La acest concurs, au luat
urma lecturii a fost risipită, pînă cînd cu oraşul Lupeni, şi în cinstea aspiranţi, majoritatea f e ­ parte următoarele echipe
timiditate, întîile mînuţe să se ridice şi să Festivalului, consiliul co­ mei, au trecut probele la feminine: „M etalul" C.S.H,.
se audă : „Eu, eu, eu". lectivului sportiv „Minerul" cursa cu obstacole, tir şi „ Constructorul" I C. S. H.,
a organizat un campionat gimnastică. „Progresul" Deva I, „Pro­
— Vorbeşte tu Mitrofan. zise tovarăşa orăşenesc, care în prezent gresul" Deva II, „Progre­
Berghian. este în c urs de desfăşurare iz sul" Haţeg, „Minerul" Lu­
cu participarea unui nu­ peni, „Flacăra 14” I şi
Cu glas clar, ca un clopoţel de cristal, măr de 12 echipe masculine r ot în cinstea celui de „Flacăra 14” II.
o fetiţă cu părul de culoarea spicului a- şi patru feminine. al V-lea Festival al
uriu, începe să povestească întîmplările Organizarea acestei com­ Tineretului şi Studenţilor, După terminarea con­
„fetei pădurarului". De acum, atenţia tu­ petiţii este binevenită, de­ de la Varşovia, colectivul cursului, a fost întocmit
turor se îndreaptă către ea, apoi către aceia oarece, cu acest prilej o sportiv „Flamura roşie" din următorul clasam ent: „M e­
ce povesteşte mai departe, spre Coza Con­ serie de tineri şi tinere se Petroşani a organizat o în­ talul" C.S.H. 527 de puncte
stanţa elevă în clasa V l-a la Şcoala medie antrenează şi practică acest tâlnire cu sportivii din a- dih 741 posibile, „Construc­
de zece ani de fete. ce sosi la „seară" în ­ sport. ceeaşi asociaţie din oraşul torul" I.C.S.H. 517 puncte,
soţită de sora sa Elena, mai mică cu mulţi In ceea ce priveşte orga­ Lupeni, pentru disputarea iar „Progresul" II Deva
ani ca ea. nizarea, .programele se sta­ unui meci de tenis de ma­ 285 de puncte.
bilesc din timp şi apoi se să.
S-a întîmplat însă ca Honing Iosif, să afişează la gazeta sportivă Pentru etapa finală au
mai adauge de la el cîteva întîmplări la din oraş. Şi arbitrii se stră­ Mai bine pregătiţi, spor­ fost alese în echipa ce va
păţaniile „feciorului viteaz". Imediat însă duiesc să fie cît mai co­ tivii din Lupeni au cîştigat reprezenta regiunea Hune­
insistente s-au ridicat mai multe mîini. M i­ recţi în acordarea deciziilor, întâlnirea cu 3-2 pe echi­ doara. Pocola Gloria de lo
cul Ionuţ, Golbergher Miiu, lovanov Du­ evitîndu-se astfel eventua­ pe, iar individual a cîştigat „Metalul" C.S.H., Nicules-
mitru şi ceilalţi, arătară nemulţumiţi că lele nemulţumiri. jucătorul Adler Aristide,
Honing nu spune adevărul, că n-a fost tot din Lupeni. cu Elena şi L ăpăduş Viori­
aşa. Copiii, chiar în lumea basmelor, nu iz
admiteau neadevăruri. Discuţiile pe mar­ Deva ca de la „ Constuctorul"
ginea lecturii făcute, s au sfîrşit tîrziu. îna­ R e c e n t , colectivul sportiv
inte de a pleca acasă, copii n-au uitat să-şi ,.Flamura roşie" din ITl e curînd, s-a desfăşu- I.C.S.H. şi Pui Tiberiu con­
schimbe cărţile împrumutate. lovanov Du­ " - f rat concursul de ori­
mitru predă tovarăşei bibliotecară cartea Petroşani a organizat un entare turistică-femei, ce a ducător tehnic.
S. Băloi şi Gh. Cionanu
corespondenţi
„Domniţa Alina",, cerînd în schimb" Bas­ Fînt ma la arie
me sîrbeşli", a patruzecea carte citită de el
în acest an de la bibliotecă. Coza Constan­ In comuna Pricaz din raionul Orăştie, a de incendiu, cil şî ca apă de băut. De ase­
ţa împrumută „Insula misterioasă" de Jou luat fiinţă de curînd o echipa de pompieri menea, ei au asigurat aria cu nisip, gă­
Ies Verne. Fiecare dintre copiii, înainte de voluntari compusă din ţărani muncitori. leţi, tîrnăcoape şi tot ce este necesar pre­
a pleca acasă şi-a luat cîte o carte. Această echipă a avut multe iniţiative fru­ venirii Incendiilor. S-au remarcat în această
moase în ce priveşte securitatea comunii lăudabilă acţiune ţăranii m uncitori: Ma-
In camera unde cu cîteva minute înainte împotriva incediulul. glaş Nicolae, şeful echipei, Pîrva Solomon,
se ţesea vraja basmului, n-a mai rămas Davidescu Miron şi alţii din echipa de pom­
nimeni. Dar peste o săptămînă, din nou In vederea asigurării securităţii ariei din pieri voluntari.
cele douăzeci de scaune poate chiar mai comună, ei au luat acum o nouă iniţiativă:
multe, vor fi ocupate, căci oricum ar fi tim­ construirea unei fîntînl care serveşte atît HANCIU NICOLAE
pul, ploaie sau soare, copiii nu lipsesc de la procurarea de apă îndestulătoare în caz corespondent
la „seara lor de basme".
SEVER UTAN
păie s în t : tractorul şi batoza să fie bine
reparate, aplicarea cu stricteţe a normati:
Să extindem metoda vului de îngrijiri tehnice atît la tractor cît
şl la batoză, mărirea distanţei dintre bă­
tător şi contra bătător, mărirea numărului
cuplelor şl a diametrului şaibei de antrenare
Nâcolal Brediisk Ia tre ie ra t a curelei cu cupe (aceasta din urmă nu­
mai cînd producţia la hectar este mare), în­
locuirea sitei superioare a primei curăţiri
cu o sită cu găuri de cca 8 mm, montarea
nuit, atunci clnd în 12 ore se treieră 12 sigură încărcarea el pe toată lungimea şl unui grătar alcătuit din şipci la gura ba­
pînă la 14 tone cereale, toba batozei este în mod continuu. Pentru ca cel doi coşar! tozei, mărirea platformelor laterale a bato­
alimentată mai mult pe centru şi face un să poală alimenta complet şi continuu ţo­ zelor şl confecţionarea celor două mese de
alimentare.
Măsurile organizatorice s în t: alegerea
număr însemnat de ture în gol. Pentru ba batozei. Brediuk a luat o serie de mă­ terenului pentru arie, care trebuie să fie
înlăturarea acestui neajuns, Brediuk a găsit suri tehnico-organizaforice. la cel puţin 200 metri departe de marginea
că alimentarea tobei de către doi coşari, a*. satului şi de calea ferată, la 100 m. depar­
Printre măsurile tehnice cele mai princî- te de casele izolate şl cel puţin 50 m. de­
parte de şosele sau drumBri principale; sta­
bilirea suprafeţei ariei şi izolarea ei de res­
tul cîmpului printr-un brîu de arătură lat
de cel puţin 3 m. (periodic vor fi îm ­
prospătate brazdele de arătură care for­
mează brîul) ; aducerea şi clădirea snopi­
lor în patru şire, în aşa fel ca batoza să
poată fi aşezată cu gura în direcţia vîntu-
lui dom inant; stabilirea locului pentru fu­
mat şî a chioşcului cu răcoritoare, panouri,
etc., care trebuie aşezate în afara brîului de
arătură; amenajarea panourilor de incen­
diu ; asigurarea oamenilor necesari şi pre­
gătirea lor pe posturi.
Din schiţă se vede cum trebuie să arate
o arie organizată pentru a lucra după me­
toda lui Nikolai Brediuk, precum şi postul
fiecărui om dintr-un schimb.
Oameni ai muncii din agricultură ! O rga­
nizaţi munca la treieriş după metoda lui
Nikolai Brediuk, Ia cît mai multe arii. Lu-
crînd după această metodă, evitaţi pier­
derile de boabe, deoarece se scurtează pe­
rioada treîerişului şl se economiseşte un
număr mare de braţe de muncă necesare la
alte munci ce trebuie executate în perioada
Inginer VESCU VLADIMIR