Page 19 - 1955-07

Nr. 497
lei Irarstea luptei
însufleţită de lozinca de a da patriei cit
m ai m ulte laminate şi la un preţ de cost
wai scăzut, organizaţia de bază „Lam i­
noare“ din Combinatul siderurgic „Gh.
Gheorghiu-D ej“ Hunedoara, acordă grijă
deosebită ridicării permanente a producti­
vităţii muncii. In această direcţie, organi­
zaţia de bază îndrumată de comitetul de
partid al combinatului, a acum ulat expe­
rienţă bogată.
în că de la începutul anului, organizaţia
de bază a trasat ca sarcină colectivului de
specialişti, din care fac parte ingineri,
m aiştri laminorişti, fruntaşi şi inovatori,
m em bri şi nem em bri de partid, să studi­
eze posibilităţile existente pentru o mai
bună organizare a muncii, în vederea fo ­
losirii din plin a cuptoarelor şi lam inoare-
lor. Studiul făcut de colectivul de specia­
lişti a fost dezbătut în adunarea generală
a organizaţiei, care a stabilit program ul
concret de măsuri tehnic o-organizatorice
de oreşterea productivităţii muncii, mă­
suri primite de către conducerea secto­
rului.
Biroul organizaţiei de bază a vegheat
ca hotărîrea luată să fie pusă în aplicare.
Printre măsurile cele mai de seamă ce au
fost aplicate se num ără turnătoarele:
micşorarea numărului trecerilor lingourilor
la caja finisoare, reducerea timpului de
reparaţii p lan ificate d e la 12 la 8 zile,
mărirea capacităţii de tăiere a foarfece!
şi altele.
Paralel ou luarea acestor măsuri tehni-
co-organizatorice, o r"anizaţia de bază a
desfăşurat o largă munc'ă politică în v e ­
derea cunoaşterii de către fiecare munci­
tor din secţie a căilor reducerii preţului
de cost.
Inginerii şi tehnicienii sectorului, printre
care se num ără tovarăşii Şerban Nicolae,
M ax Tiberiu şi alţii, au susţinut în faţa
m uncitorilor mai multe conferinţe legate
de îmbunătăţirea procesului de încălzirea
lingourilor, d e îm bunătăţirea Calităţii la­
m inatelor, de gospodărirea chibzuită a
secţiei, etc.
B iroul organizaţiei de bază a îndrumat
Femeile — sprijin preţios
în munca sfaturilor populare
— Terezi, ce zici, ne luăm şi noi la în­
trecere ?
— Cum n u ! Dar să te ţii bine.
A şa a pornit întrecerea la plivitui şi
prăşitul tuturor culturilor între gospodina
G herm an Ilca din satul Galaţi, com una
Pui, care este m em bră în com isia de fe ­
m ei şd gosp od in a V a d oan e T erezia. A s e m e ­
nea întreceri patriotice, între ţărăncile
muncitoare din raionul Haţeg au fost
m ulte în anul acesta şi ele au dat roade.
La antrenarea lor în numeroasele ac­
ţiuni, o m uncă intensă au depus com isiile
şi delegatele de femei, sprijinite de sfa­
turile populare şi organizaţiile de bază din
com unele respective.
Frumoasa acţiune de creştere a cit mai
m ulte păsări, întreprinsă de com isia şi de­
legatele de fem ei din com una Berthelot,
este cunoscută aproape în întregul raion.
Fruntaşe în această direcţie sînt gospo­
dinele Tom esou Victoria, Florincaş H er­
mina, V ona Nicuţa şi altele, care au cres­
cu t 80-100 d e păsări.
A sem en ea a cţiu n i au fo s t în trep rin se şi D e această lipsă se face vinovată şi tova­
de com isiile de fem ei din oraşul Haţeg,
din com unele Pui, Sm tăm ăria-O rlea şi al­
tele.
Activitatea femeilor, nu se rezumă nu­
mai la astfel de ocupaţii gospodăreşti. Tot
mai m ulte sînt fem eile care sprijină m un­
ca sfaturilor populare. L i com una Toteşti,
de pildă, com isia de femed ajutată de
m em brii com itetului executiv îşi desfă­
şoară munca pe baza planului întocm it
care a fost axat pe problem ele muncii sfa­
tului popular. Astfel, m ajoritatea gospodi­
nelor au fost antrenate în executarea lu­
crărilor agricole, Contribuind prin aceasta
la realizarea u n ei re c o lte de 10 m ilioane
ton e g n u şi p orum b. Ţ ă ră n ci m uncitoare,
ca Popa Silvia, Muşa Viorica, Boante Iu -
liana şi altele, sînt fruntaşe în m uncile
agricole.
Din păcate însă, m ai există unele sfa­
turi populare care subapreciază rolul pe
care îl au fem eile în viaţa .politică şi eco­
nom ică, nesprijinind com isiile de fem ei în
activitatea lor.
Comitetul executiv al Sfatului popular
din Comuna Clopotiva de pildă, ieşind din
extrem a în care căzuse înainte, conside-
rînd com isiile de fem ei ca organizaţii de
sine stătătoare, a căzut în altă extrem ă.
Subapreciind m unca fem eilor, m em brii co­
mitetului executiv întocm esc planul de
m uncă al comisiei de femei, fără ca m ă­
car o m em bră din Comisie să fie prezentă,
după care, un exem plar îl trim it sfatului
popular raional, iar celălalt îl încude în
sertar, crezînd că prin aceasta s-au achitat
P A R A L IZ IA IN FA N TILAS fa lu l m e d ic u lu i
Poliom ielita sau paralizia infantilă, este
o boală in fecţioasă şi m o lip s ito a r e ; este
infecţioasă pentru că se răspândeşte prin
m icrob şi m olipsitoare pentru că se trans­
m ite de la emul bolnav la cel sănătos.
Paralizia infantilă se întîlneşte mai ales
în tim pul verii şi se m anifestă prin fier­
binţeală, oboseală, dureri de gît şi muşchi,
urmată adesea de paralizia definitivă a di­
feritelor părţi ale corpului. Ea îm bolnă­
veşte îndeosebi copii, de aceea i se spune
infantilă. P oa te însă să apară şi La adulţi,
dînd aceleaşi turburări ca la copii.
Paralizia infantilă se poate răspîndi ast­
fel : virsul pe care bolnavul îl răspîndeşte
în aer odată cu tuşea sau cu strănutul,
poate pătrunde în nasuil sau în g îtu l co ­
piilor. De asemenea, copiii sănătoşi pot a-
tinge cu mina obiecte infectate de bolnavi
şi d ucînd apoi m ina la gură, ei se p o ţ;
m olipsi.
V irusul p oliom ielitei este răspîn dit şi
prin m ateriile feoale (scaunele bolnavilor
sau purtătorilor de virus). A ceştia sînt oa­
m eni care au virusul poliom ielitei în or­
VIAŢA DE P A R T I D
com itetul sindical, să discute în consfă­
tuiri de producţie ridicarea productivităţii
muncii. La o consfătuire de producţie pe
secţie, la care au luat parte pe lingă m un­
citorii fruntaşi, m aiştri,' ingineri şi agita­
torii, şeful secţiei lam inoare a susţinut re­
fera tu l in titu la t: „O a re siînt fa c to r ii p rin ci­ unde tovarăşii au Cerut să se organizeze
pali care duc la reducerea preţului de cost
a lam inatelor“ . Problem ele indicate de re­
ferat au fost larg dezbătute de cei pre­
zenţi, iar în consfătuirile grupelor sindi­
cale care au urmat imediat după aceasta,
au fost aduse la cunoştinţa fiecărui mun­
citor de către agitatori.
Organizaţia de bază a susţinut prin toate
m ijloacele acţiunea de folosire din plin
a utilajului — principalul m ijloc al spo­
ririi productivităţii muncii. La gazeta de
perete, şi la postul utemnst de control, au
apărut num eroase m ateriale prin oare au
fost criticaţi acei care nu acordau atenţie
acestei problem e cum sîn t: electricienii
Slovic, Binder şi Tusa L u dovic care au fă ­
cu t reparaţii de proastă calitate la una
din m acaralele ce deservesc secţia. M ais­
trul agitator Muntean Ioan a prim it sar­
cina de ă se ocupa în m od deosebit de
foch işti pentru a-i lămuri să îngrijească
m ai bine injectoarele şi să asigure în per­
manenţă tem peratura potrivită în cuptoa­
re. In secţie s-a pus la punct graficul de
urm ărire a încărcării şi descărcării cup­
toarelor adinei, care se com pletează din
oră în oră. S-a pus mai m are accent pe
organizarea întrecerii socialiste şi a folosi­
rii m etodelor înaintate de muncă. In frun­
tea întrecerii sînt în permanenţă mem brii
de partid. T ova ră şi ca : B a ida n Petru, ..An-
drăşescu Ioan, Badras Ianis, B ran N icolae
şi alţii, au însufleţit întrecerea atît prin
sfaturile ce le-a u dat, d t şi prin exem ­
plul lor personal în inundă.
Organizaţia de tineret de asemenea a
fost îndrum ată de biroul organizaţiei de
bază, să sprijine mai m ult brigăzile ute-
miGta prin in gin erii şi teh n icien ii u te -
m işti şi să pună accent m ai m are pe edu­
carea responsabililor de brigăzi în vede­
rea respectării program elor de lucru.
de sarcina ce le revine în sprijinirea ac­
tivităţii com isiei de femei. Rezultatul este
că neatrăgînd în m uncă şi pe gospodine,
au rămas m ai totdeauna în urmă cu m un­
cile agricole şi cu alte acţiuni obşteşti.
Un caz asemănător de supapreciere a
m uncii com isiilor de fem ei, îl dau şi m em ­
brii com itetului executiv de la Sfatul
popular al com unii Sarmisegetuza. Aici,
m ai bdne de o lună de zile, com isia de fe -
med n u are responsabilă. Se poate d ed u ce
deci ce fe l de activitate duce comisia.
răşa K ravecz Elena, responsabila ou m unca
de fem ei la sfatul popular raional, oare
deşi cunoştea cazul, s-a m ulţum it doar să
spună preşedintelui sfatului popular să a -
leagă altă responsabilă.
Dezinteres faţă de activitatea femeilor,
au m anifestat şi com itetele executive ale
Sfaturilor populare din com unele Baru
Mare şl Rîu-Alb.
D e lipsurile oare se m anifestă în pro­
blem a antrenării fem eilor în m unca politi­
că a sfaturilor populare în dom eniul econo­
m ic şi gospodăresc, se fa c vinovaţi şi m em ­
brii birourilor organizaţiilor de bază din
com unele respective.
Organizaţiile de bază din aceste comune
au uitat că m unca politică în rindul fe ­
m eilor este o sarcină a lor permanentă.
Ele n -au analizat pînă acum felul cum se
ocupă sfaturile populare de m unca cu fe­
meile şi n-au tras la răspundere pe co­
muniştii din sfaturi care au subapreciat ro ­
lul femeilor.
Această lipsă porneşte chiar de la co­
mitetul raional de partid care, în timp de
6 luni, n -a făcut nici o analiză a m uncii
p e oaTe o duce com itetul execu tiv al sfa­
tului popular raional în rîndurile fem ei­
lor.
Fem eile din raionul Haţeg, la fel oa
toate fem eile din patria noastră, sînt gata
oricînd să-şi aducă contribuţia pentru în­
tărirea libertăţilor Cucerite. E le însă tre­
buie îndrum ate şi atrase în acţiunile ob ­
şteşti de către organele de partid şi de
stat, Care trebu ie să a co rd e o g r ijă deose­
bită pentru condiţiile de m uncă ale fem ei­
lor.
P en tru aceasta, organ izaţiile de bază şi
sfatu rile popu lare trebu ie să aco rd e o d e o ­
sebită atenţie m uncii educative în rân­
dul femeilor, pentru a ridica necontenit
nivelul lo r politic şi cultural, pentru ri­
dicarea conştiinţei lo r Cetăţeneşti.
In felul acesta, sfaturile populare vor
prim i un sprijin preţios din partea fe ­
m eilor în realizarea sarcinilor ce le stau
în faţă. R- BUDIN
ganism, nu au semne de boală şi împrăş­
tie virusul fără ştirea lor.
Cum începe boala ? Uneori boala îndepe
de-a dreptul prin paralizii. D e cele mai
m ulte ori însă, ea începe cu fierbinţeală,
oboseală, nelinişte, dureri în muşchi,
greaţă, diaree, sau cu guturai însoţit de
dureri în g ît
Spre sfîrşitul prim ei săptămâni de boa­
lă. apar diferite paralizii. D e aceste para­
lizii bolnavul se vindecă greu, rămânând
uneori cu infirmităţi pentru tot restul vie­
ţii. U rm ările grele ale poliom ielitei fac din
aceasta o boală gravă îm potriva căreia
trebuie să luptăm cu toată încrederea. Iată
câteva m ăsuri care tre b u ie lu ate în Cazul
în care s-au ivit cazuri de poliom ielită în
localitatea sau în cartierul în care locuiţi.
Apa trebuie consumată numai după ce
în prealabil a fost fiartă şi răcită. De
asemenea. înainte de a mânca fructele, le­
gum ele şi zarzavaturile crude, trebuie spă­
late cu apă fiartă şi răcită, deoarece apa
izvoarelor şi fântânilor poate fi infectată pe
diferite căi. cu virusul poliom ielitei. Lap­
tele, nu trebuie consum at niciodată îna-
DRUMUL SOCIALISMULUI
ii m uncii
întrucât în calea sporirii productivită­
ţii m uncii lam inoarelor stătea ca piedică
faptul că oţelăria, într-un tim p, trim itea
numai lingouri r e c i, biroul organizaţiei de
bază a trimis o delegaţie de lam inorişti la
consfătuirea de producţie a oţelarilor,
m unca în aşa fel la cuptoarele M artin, oa
lam inoarele să primească lingouri calde.
Susţinută şi de către com itetul de partid
şi de către direcţiunea com binatului, ce­
rerea larmnoriştiior a fost satisfăcută.
T oa te aceste m ăsuri luate de organ izar-
ţia de bază, au avut da rezultat că la adu­
narea generală de partid, în care s-a ana­
lizat fe lu l Cum s -a realizat p reţu l d e cost
şi rezultatele sporirii productivităţii m un­
cii, şeful secţiei â putut raporta o sporire
a produ ctivităţii m u n cii de 5,1 la sută în
luna a p rilie şi 19,6 la sută p e lu n a mai,
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cu toate aceste realizări frumoase, or­
ganizaţia de bază „Lam inoare“ m ai are şi
unele lipsuri. M unca politică în direcţia
întăririi disciplinei socialiste a m uncii în
secţia lam inoare m ai lasă încă de dorit.
Este de datoria organizaţiei de bază ca pe
viitor să desfăşoare o m uncă educativă
m ai susţinută şi m ai perseverentă prin
m em brii de partid şi uiteirnişti, p entru ri­
dicarea simţului de răspundere personală
a fiecărui m uncitor, maistru, şi inginer.
De asemenea, este necesar ca fruntaşii
în producţie, cei ce aplică metodele îna­
intate de lucru să fie m ai larg populari­
zaţi şi mai ales m etodele lor de muncă, lu ­
cru c e nlu s -a fă cu t în m ăsură suficientă
pînă acum.
Folosind pe mai departe m etodele ce s-au
dovedit a fi bune, întărind m al mult mun­
ca politică de masă în rândurile m uncito­
rilor de către m em brii de partid şi ute-
mişti, licbidînd cu lipsurile ce mai există,
organizaţia de bază „Lam inoare“ v a putea
obţine succese şi mai m ari în mobilizarea
m uncitorilor şi tehnicienilor în bătălia rea­
lizării planului Cincinal înainte de termen.
I. KARJDA
Realizări gospodăreşti
??
ZI de zi, ţăranii muncitori din regiunea
noastră, mobilizaţi şi îndrumaţi de or­
ganizaţiile de partid şi de organizaţiile de
masă, fac să înflorească mereu comunele
şl satele lor. Aici construiesc un nou că
mln cultural, dincolo un nou local de şcoa­
lă, repară un drum, stăvilesc ape prin în­
diguiri, etc., prin autoimpunere Şi muncă
voluntară.
—O—
Un nou cămin cultural se ridică şl în co­
muna Livadia unde se munceşte^ cu
multă însufleţire. Căminul va fi un adevărat
palat de cultură. El va cuprinde o sală de
spectacole cu 500 locuri, scenă, bibliotecă şi
sală de lectură.
Mult suflet în această acţiune au pus
ţăranii m uncitori: Stoica Lascu, Ceută Las-
cu. Vladislav Petru H odorog, precum şî
deputatul Sîrbu Iordan care în numeroase
rinduri a ieşit la muncă voluntară cu tot!
cetăţenii din circumscripţia sa electorală.
Şî în celelalte comune şi sate din raio­
nul Haţeg lucrările construcţiilor din
autoimpuneri se desfăşoară viu. Pînă la 23
August, se vor termina multe construcţii
noi cum s în t: şcoala din cătunul Mosor, co ­
muna Berthelot, cea din satul Măţeşti, co ­
muna Rîu-Alb şi căminul cultural din sa­
tul Plopi care va cuprinde o sală de spec­
tacole cu peste 200 locuri, scenă şi sală
de lectură. De asemenea. In comuna Boşorod
s-a şi terminat noul local al sfatului popu­
lar.
—o—
Despre frumoase realizări în domeniul
gospodăririi satelor, ne sosesc nume­
roase veşti şi din raionul Ilia.
De pildă, corespondentul nostru voluntar
Gheorghiu M. din Şoimuş, ne vesteşte că în
această comună se munceşte cu mult spor.
In Soimuş, ţăranii muncitori confecţionează
în mod voluntar 100.000 cărămizi în ve­
derea construirii unui cămin cultural şi a
unui nou local al sfatului popular. In satul
Bălata. se confecţionează de asemenea
50.000 cărămizi preocurîndu-se totodată şi
cca 80 m.c. piatră care a şi fost cărată la
locul destinat construirii căminului cultu­
ral. Valoarea materialului confecţionat sau
procurat, se ridică pînă în. prezent la 34.600
lei. în afara fondului din autoimpunere.
De asemenea, lucrările de electrificare
a comunii sînt terminate.
In fruntea acestor acţiuni sînt ţărani!
m uncitori: Maier Nicolae. Certejan Ioan lui
Gheorghe, Ţibian Ion din Bălata. Henţiu
Nicolae. Maier Ioan lui Augustin, Brînduşa
Andronie, Şuter Avram şi mulţi alţii.
( P o 'i° ™ e lif a )
ixrte d e a fi fiert, deo a re ce şi e l poate fi
infectat cu virusul poliomielitei.
Lum ina şi căldura solară, care om oară
foarte repede virusul poliom ielitei, trebuie
lăsate să pătrundă cît mal mult în ca­
mere.
Jocurile prea obositoare pot slăbi orga­
nism ul uşurând îm bolnăvirea. U nele desin­
fectante (gomenol, mentol), în anumite
concentraţii, pot irita nasul sau gîtul copi­
lului, deschizînd calea pătrunderii m icro­
bului în organism. D e aceea ele trebuie
evitate cît m ai m ult posibil.
Este cu desăvîrşire interzis copiilor să
stea în preajm a celor b oln avi Virusul po­
liom ielitei are o m are putere de răspân­
dire. Este de a ju n s c a un co p il sănătos să
treacă prin camera unui bolnav de polio­
mielită, pentru ca să se molipsească.
T rebu ie bine ştiut, că ori de cîte ori copi­
lul are tem peratură, se plînge de oboseală,
dureri în muşchi, în gît, are guturai, văr­
sături, diaree, trebuie chem at m edicul. El
este acela care poate cunoaşte boala copi­
lului şi în caz de n evoie ü internează în
spital. Dr. W EBER NIOU LINA ,
Pag. 3
întreprinderile din raionul Sebeş luptă pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan
? ? ~
In prima Jumătate a anului acesta, ac­ fabrică, Jurconi Nicolae care dă produse bale pe semestrul I să fie îndeplinit în
tivitatea întreprinderilor de industrie uşoa­ numai de calitatea l-a şi Gobbel Rudolf
ră din raionul Sebeş a fost plină de roade. care-şî depăşeşte cu regularitate planul de proporţie de 103,84 la sută, iar productivi­
Muncind cu sîrg pentru îndeplinirea sarci­ producţie cu peste 100 la sută.
nilor de producţie, toate colectivele între­ tatea muncii să crească cu 8,21 la sută
prinderilor de acest gen şi-au îndeplinit şl Muncitorii Apolzan Margareta, Moldovan
depăşit planul pe primul semestru. Rozina, Dumitreasă Gheorghe, Navrady îmbunătăţirea calităţii produselor a stat
Rozlna şi alţii, au executat în afara pla­ de asemenea în centrul atenţiei colective­
Luîndu-se o serie de măsuri tehnîco-or- nului de producţie 350 poşete, 350 cor­ lor din întreprinderile acestui raion. Acest
ganizatorice menite să uşureze eforturile doane şi alte obiecte mici pentru Festiva.- fapt se reflectă şi prin aceea că în cursul
oamenilor muncii, s-a reuşit ca şi producti­ lul Mondial al Tineretului şi Studenţilor
vitatea muncii să înregistreze o creştere de la Varşovia. semestrului trecut la fabrica „Ardeleana*4
frumoasă. La fabrica „Sim lon Bărnuţiu'‘ de numărul reclamaţiilor a scăzut cu mult fa­
pildă, s-a reorganizat utilajul după cursul Bazaţi pe rezultatele obţinute pînă a*- ţă de perioada corespunzătoare a anului
de fabricaţie specific fabricii, s-a unificai cum, harnicul colectiv de aici candidează
normele tehnice la sectorul de încălţăminte, la titlul de fruntaş în sectorul de pielării trecut. P e lîngă aceasta, colectivul fabri­
s-a trecut la ştanţarea cartonului la sec­ din Direcţia generală a industriei de pie­ cii a reuşit să-şi îndeplinească planul va­
ţia marochinărîe, s-a introdus o linie deco- lărie şi cauciuc. loric în proporţie de 100,22 la sută Ia
vil pentru transportul pieilor crude de la şepcT, iar la plapume în proporţie de 108,65
magazie la tăbăcărie, etc. In activitatea colectivelor fabricilor din Ia sută. Productivitatea muncii a crescut
raionul Sebeş, s-a pus un accent deosebit
In urma aplicării acestor măsuri, cît şî pe antrenarea muncitorilor, maiştrilor şl cu 11 la sută. Iar economiile realizate la
a interesului cu care a muncit fiecare mun­ inginerilor ca aceştia să contribuie la re­
citor, planul de producţie pe primul se­ zolvarea diferitelor probleme ce privesc materiile prime şl materiale se ridică la
mestru a fost îndeplinit în proporţie de procesul de producţie. La fabrica „1 M al“,
106,27 la sută, productivitatea muncii a Petreşti de pildă, în semestrul I din acest suma de 10.000 lei. \
crescut cu 6,01 la sută faţă de plan, cali­ an au fost înregistrate 16 propuneri pen­
tatea s-a îmbunătăţit cu 1,46 la sută la tru inovaţii din care 10 au fost acceptate Mobilizînd masa de muncitori în între­
tăbăcărie, cu 0,80 la sută la încălţăminte, pentru aplicare. Din acestea fac parte pro­ cere, colectivul fabricii „Teba" a reuşit
cu 1,75 la sută la marochinărîe, cu 1,16 punerile făcute de tovarăşul Grum Ioan, de să-şl depăşească sarcinile de producţie în
la sută la articole de sport şi cu 1,66 la a adapta un dispozitiv anexă la macaraua prima jumătate a acestui an cu 13,6 Ia
sută la confecţiile de haine. Economiile rea­ ce transportă hîrtia la cuţitul de tăiai, a sută. Depăşiri cuprinse între 2,56— 11,8Î
lizate în această perioadă se cifrează Ia tovarăşilor Berzovan Marian şi Seiche Ca- s-au înregistrat la sortim entele: tricotaje
suma de 112.617 leî. Numai din economi­ rol, de a monta la maşina de hîrtie nr. 1 de bumbac, lînă şl mătase şi la ciorapi de
ile realizate la piele şl talpă se pot con­ un valţ „Kidner“ nou pe rulmenţi prin
fecţiona 951 perechi de încălţăminte peste care se prelungeşte durata de funcţionare mătase şi bumbac. Productivitatea muncii
plan. a maşinilor şi se dă posibilitatea de a se
fabrica hîrtie cu o lăţime mai m are; iar a crescut de asemenea cu 12,56 la sută, !ar
Numeroşi sînt muncitorii de aici care dispozitivul propus de tovarăşul Miilei
prin exemplul lor contribuie la antrenarea Erich II permite manipularea mecanică a economiile realizate se cifrează la suma de
şi a celorlalţi oameni al muncii Ia în d e­ vagonetelor cu lemn, înlocuind munca ma­
plinirea sarcinilor de plan. Printre aceşUa nuală de pînă acum. 145.000 lei. s
se numără tovarăşii Gheorghiu Nicolae
care de 2 an! deţine titlul de fruntaş, Ba- In urma interesului manifestat de fle­ Rezultatele dobîndite pînă acum de în-,
logh Eugen de la secţia croi 'c a r e are cel care muncitor de la această fabrică, de a treprlnderile de industrie uşoară din raio­
mai mare cont de economii din întreaga da produse mai multe şl de o calitate mai nul Sebeş sînt, după cum se văd, frumoase*
bună, s-a ajuns ca planul producţiei glo­
Hotărîrea colectivelor fabricilor din raio-;
nul Sebeş, aşa cum se vede din realizările
obţinute pînă acum, este aceea de a nu-şî
precupeţi nimic pentru a asigura îndeplini-,
rea cu succes a sarcinilor de plan, înlătu­
rând prin forţe proprii greutăţile ce Ie
stau în cale. In felul acesta, ele îşi aduc
din plin contribuţia la buna aprovizionare
a celor ce muncesc cu produse de larg con­
sum, la creşterea continuă a nivelului de
trai al poporului nostru. A. CIBIAN
Cum am devenit un bun oţelar
Cînd em venit în oţelărie pentru prima şi-m i recomanda şi cărţi pe care trebuia înlătur deficienţele în m uncă pe oare le
dată, nu ştiam decât din auzite despre să le citesc. Erau cărţi ce îm i vorbeau întâm pinam La ajustare, în cărca re, topire,
această muncă. Veneam aici de prin păr­ despre experienţa în m uncă a oţelarilor afînare şi elaborarea şarjelor.
ţile raionului Orăştie, ou o singură d o­ sovietici şi asta iarăşi m -a ajuitat. Astăzi
rinţă — să devin oţelar. Aceasta era în în munca mea aplic ou succes metodele D e la 1 iulie a.c., d e când lu crez La cu p­
anu l 1949. P rivea m tim id La viaţa de aici, sovietice Matulineţ, M acar-M azai, A n to- torul tineretului, aplic ou succes toate în­
La oam enii încleştaţi p e m acarale, la vâl­ nlna JancLarova, P riv a lo v şi altele. văţăm intele pe care le-am tras din munca
vătaia fo cu lu i în cuptoare, La zgom otul mea în oţelărie tâmp de 6 ani. Reuşesc
m aşinilor şi zăngănitul fiarelor. Totul mi A nii de „ucenicie“ au trecut pe nesim­ astăzi împreună cu echipa care o Conduc
se părea ca-n altă lume. Credeam că n-am ţite. Rând p e rând în cepeau să se lăm u ­ să elaborez şarje rapide a căror durată de
să mă obişnuiesc niciodată cu această rească în capul meu o serie de lucruri m u lte ori este sub 7 ore. In ziua de 10 iu ­
viaţă. Simţeam totuşi că încep s-o îndră­ c e la în cep u t m i se păreau atât d e greu lie, de pildă, echipa pe oare o conduc .a
gesc. de înţeles. In anu l 1951, am fost calificat obţinut o realizare a graficului în propor­
p rim -top itor. A m sim ţit bu cu ria dar şi ţie de 117,9 la sută. Aceasta este o m ică
A m în cepu t şd e u lujerul oa „om u l c in d “ răspunderea m are ce-m i stătea în faţă. contribuţie la îndeplinirea angajam entului
şi apoi „om ul doi“ într-o echipă de oţe- A v ea m în g r ija m ea cuptorul, oam enii şi pe care tin eretul din com bin atu l nostru şi
lari. D e adJci p riv ea m şi a d m iram hărnicia producţia de oţel. Toate acestea nu m i.se l-a luat, de a da peste plan, pînă la des­
primului topitor şi-n su flet. mai încolţea păreau lucruri uşoare. A m început să ch ib- chiderea Festivalului, trei trenuri de m e­
sămânţa unei noi dorinţi. M -am hotărât să zuiesc în m ine fiecare mişdare, fiecare pas tal. Un aju tor însem nat în m unca m ea
m uncesc pentru o calificare mai înaltă în pe care îl făceam. Mă loveam încă de o I-am prim it din partea organizaţiei de
această muncă. Alături d e oameni, acolo serie de lucruri pe care nu le cunoşteam partid,, iar prin Confirmarea mea candi­
la cuptor, cât şi în cele d ouă o re din tâm­ îndeajuns, dar nu mă descurajam. Mă sfă- dat de partid, în anul 1954, s-a întărit şl
p u l sch im b u lu i La şcoala d e ca lifica re gra ­ fcuiam c u oţela rii ce a veau o experienţă m ai m ult legătura dintre minp şi organi­
dul I şi II, am căpătat prim ele cunoştinţe m ai bogată Ca Brânzei, Forţu, D rîngă şi zaţie. Astăzi, alături de prim -topitorii
despre m unca în oţelărie. A fost un în­ Costache, şi le urmam exem plul. Acolo fruntaşi din oţelărie cum sînt tovarăşii
ceput promiţător. Simţeam că voi învinge unde aceştia nu mă puteau lămuri, ce­ Lăbuneţ Vaier, V asile Costache, A lexan­
în scurt tâmp greutăţile, căci sincer să ream ajutorul inginerilor şi tehnicienilor. dru D rîngă, Forţu P etru şi alţii. îm i i -
m ărturisesc îm i era tare greu la început. Nu pot trece ou vederea ajutorul însemnat duc contribuţia la realizarea producţiei
Vorbele prim -fopitorului Andruţ Gheor­ pe care l-am primit de la maiştrii oţela- sporite de oţel, călăuzitoare fiin du -n e tu­
ghe, le absorbeam nesăţios şi înţelegeam ri în special în privinţa dozării canti­ turor lozinca : „Patriei — mai mult oţel“ .
pe dată cit îmi sînt ele de folositoare. îm i tăţii de m inereu ce trebuie introdusă în
v o rb e a m ult, îmd arăta orice, îm i povestea cuptor, precum şi ordinea încărcării cup­ M IH ĂILA SIMION
despre m u n ca lud, despre f ie c a r e . succes torulu i. O u a ju toru l tu tu ror a m reuşit să p r im -top itor la cuptorul nr 3.
oţelăria Siem ens-M artin Hunedoara
PRINTRE FURNALIŞTII TINERI
l-am găsit în cabina aparatelor de pînă la deschiderea Festivalului trei tre­ II rugai pe tov. Bistrian să-mi vor­
bească ceva despre munca tinerilor din
control de la furnalul 2 — furnal al ti­ nuri de metal. Noi, cele trei brigăzi de brigadă, despre vrednicia cu care deser­
vesc furnalul.
neretului de la Hunedoara. Erau acolo tineret care deservim furnalul ce ni s-a
— In brigada pe care o conduc pot lăsa în
toţi trei p rim -topitorii: Bistrian Gheor­ încredinţat, am chemat la întrecere so­ funcţia de prim -topitor pe oricare dintre
tovarăşii Olariu Alexandru, Negrilă B.,
ghe, Mîtcă Tlie ş i Jurca Simion. Găsi­ cialistă toate brigăzile de tineret din ca­ Bogdan Gheorghe, sau pe alţii, fără tea­
ma că furnalul va m erge prost. Muncesc
seră o clipă de răgaz să se sfătuiască îm ­ drul secţiei furnale, pentru a ne da con­ bine şi sînt disciplinaţi şi tovarăşii Su-
ciu Petru de la separarea zgurii, tov. K a-
preună, fiindcă în acea zi lucrau toţi în tribuţia noastră la îndeplinirea acestui tona Dionisie de la rina de zgură, dar
n-ar fi rău s-o puneţi în ziar şi p e to­
acelaşi şut. Bistrian se afla în schimbul angajament. Obiectivele întrecerii sînt varăşa Wilher Terezia, care este o bună
apaductieră. Această fată a dat în nenu­
său norm al; Jurca făcea un şut în locul cam a cestea : depăşirea planului de pro­ mărate rînduri dovadă de operativitate
şi curaj, mai mult decît ceilalţi apaduc-
lui Negrilă Beni, un alt furnalist care ducţie cu 2 la sută ; reducerea declasa­ tieri. E de ajuns o mică neatenţie şi gata,
instalaţiile din jurul furnalului care
fusese învoit, iar lui Mîtcă îi este îngă­ telor cu 2 la sută faţă de procentajul funcţionează sub protecţia apei reci se
pot defecta. Cînd se află ea în şut, toţi
duit ca timp de o lună de zile să lucreze adm is; aplicarea corectă a metodei Fi- furnaliştii sînt bucuroşi şi siguri că in­
stalaţiile de apaduct vor funcţiona per­
numai în schimbul de dimineaţă, fiindcă lipov de folosire a volumului util al fu r­ fect.
după ora 15 m erge la sanatoriul de noapte nalului, etc. — Dar broaştele vă mal necăjesc ? —
întrebai eu, adueîndu-mi aminte de o
al combinatului. Acolo măhîncă şi se P e luna trecută — continuă tovarăşul păţanie a prim -topitorului Munteanu Lă-
păduţ, căruia din pricină că o broască
odihneşte, pentru a prinde noi puteri. El — în trecerea socialistă a fost cîştigată s-a strecurat odată pe conducta de ali­
mentare cu apă a ţevilor de răcire şi s-a
e cel mai tînăr dintre prim -topitori şi de brigada I-a de tineret de la furnalul oprit în sita de filtrare, i s-a ars o gură
de vînt, chiar în schimbul său. Tocmai
unul dintre cei mai buni. nr. 3 condusă de tov. Ţîmpău Constan­ atunci apăru lîngă noi şi maistrul Zlă-
tior Ioan. El spuse zîmbind şi cu un fel
...In cabina aparatelQr de control, ti­ tin, care a obţinut cele mai bune rezul­ de ciudă p refăcu tă .*
nerii se sfătuiau cum să pună capăt tate. Brigada sa şi-a îndeplinit planul de
unui mare inconven ient: temperatura producţie în proporţie de 105,07 la sută. — Mai vin cîteodată, dă-le în supăra­
din furnal şi descărcările, adică elabo­ Furnalul nr. 3 a avut o depăşire de 3.16 re, atunci cînd se umflă apele din cau­
rările şarjelor, au subţiat şticul. „ Pene­ la sută a sarcinilor de plan. Furnalul ti­ za ploilor, dar noi sîntem atenţi şi apa-
ductierii i-au imediat măsurile necesare.
~k
neretului şi-a îndeplinit planul în pro­
porţie de 100,16 la sută, iar brigada de
le“ de apă rece care au menirea de a -l tineret condusă de tov.Mîtcă Ilie a obţi­
proteja, nu mai aveau de acum putere nut cele mai bune rezultate dintre brigă­
să stăvilească temperatura. Şticul se zile care-l deservesc. Şi brigada pe care
subţia mereu. Neatenţia tinerilor furna- o conduc eu şi-a depăşit planul cu aproa­
lişti ar fi însemnat perforarea vetrei fur­ pe două procente. întrecerea însă nu a
nalului chiar acolo sub ştie, iar fonta, putut fi cîştigată de noi. Am pierdut-o,
în loc să curgă pe rină, spre oale, avea fiindcă tovarăşul inginer Marinescu Cle­
să se prefacă în tone de rebut. m ent şef de schimb, nu dă ajutorul cu­
venit brigăzilor noastre de tineret. Diri­
jarea oalelor de fontă o face defectuos,
nu respectă graficul. Eu am observat cum
se îngrijeşte de această treabă tov. O-
prea Ioan, maistru furnalist. Cînd vede
că oalele întîrzie, nu mai are linişte şi
pînă nu sosesc în faţa furnalelor, nu se
După mai multe propuneri, contrazi­
ceri, discuţii înfierbântate, s-a găsit solu­
ţia : rina pe care se scurge fonta din
furnal să fie coborită cu 20 cm. mai jos.
Să se facă un nou ştie ş i să se înfunde
gura de vînt nr. 8, pînă ce noul ştie se
va consolida.
•k
—E în regulă, spuse tovarăşul Bistrian, lasă. Nu întîmplător brigăzile de furna- ...Furnalul nr. 2, al tineretului este ga­
după ce problema şticului a fost defini­ lişti din. schimbul său îşi depăşesc sarci­ ta de descărcare. S-atL făcut toate pregă­
tiv rezolvată, iar cele discutate — apli­ nile de plan. tirile. Tinerii sînt toţi la posturile lor.
cate în practică. Treceţi fiecare la locul întrecerea — spuse tov. Bistrian ?i Se sparge şticul cu maşina specială de
vostru — spuse adresîndu-se ortacilor. Şi, m ai necăjit — am pierdut-o noi cei de perforat. P e rină începe să gîlgîie şuvo­
făcînd cu ochiul a glumă, Bistrian z is e : la furnalul tineretului şi pentru faptul iul de fontă, îndreptîndu-se spre oala
— Iţi fi voi prim-topitori, dar azi sîn - că tov. Păpuşoi Ioan, maistru în schim­ din faţa rinei. \
teţi sub conducerea mea. Fulger să um­ bul în care lucrează şi brigada mea, nu-şi G a ta ! Furnaliştii au elaborat o nouă
blaţi în jurul furnalului! face datoria cum trebuie. Să vedeţi nu­ şarjă. Bulgări de humă cenuşie sînt in­
Apoi, devenind serios, vorbi cu alt ton, mai : vin într-una din zile oalele, să troduşi imul cîte unul în maşina de as­
care exprima totodată grijă, prietenie şi descărcăm furnalul; el dă dispoziţii de tupat şticul. Maşina o mînuie cu în d e­
stimă pentru munca fiecăruia : aşezarea lor în faţa rinei. Din cauză că mânare prim -topitorul Bistrian Gheorghe.
— Jurca, rămîi puţin la postul meu. dispoziţiile au fost date greşit, fonta a Ceilalţi fum alişti se ocupă cu pregătirea
Tu Mîtcă, ai grijă la rina de zgură. Fiţi curs pe jos şi cîteva procente din plan rinei pentru o nouă şarjă. Sudoarea ce
atenţi, să nu ne pomenim cu vreo „ sur­ s-au dus pe „apa sîmbetii", rebut. II în ­ se prelinge pe feţele lor tinere nu este
priză“ . Eu mă duc să stau de vorbă treb : „C e-ai făcut tovarăşe maistru ? El luată în seamă. In ochii fiecăruia se
cu tovarăşul — şi arătă spre mine. de c o lo : „Nu te interesează“ . Păi asta-i citeşte victoria : o nouă şarjă s-a adău­
— După cum ştiţi — începu tînărul vorbă ? Cum să nu mă intereseze mun­ gat, pentru îndeplinirea angajamentului
prim -topitor — tineretul din Combinatul ca ortacilor mei ? De pomană curge su­ comun al tineretului din combinat.
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hu­ doarea de pe noi muncind în faţa şuvo­
nedoara şi-a luat angajamentul să dea iului de fontă ca s-o risipim pe jo s ? I. DIACONU