Page 2 - 1955-07
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 492
PE T E M E DE P A R T I D
Fondul de bază — mijloc de dezvoltare „Iubiţi cartea“ «/?Va şi-a ţ/iaiit eţcctai
a întovărăşirilor de creştere a oilor
Tovarăşa Bixa Irina de la Biblioteca ra N u se ştie cine a răspîndit vestea că punem faţă în faţă un ţăran fruntaş şl
0 ramură economică importantă, chemată MUREŞAN TEODOR Adunările generale ale întovărăşirilor tre ională din Hunedoara, a discutat îndelung brigada artistică de agitaţie din Subcebate unul codaş la întreţinerea cultu rilor şi
să contribuie din plin la îmbunătăţirea con şeful secţiei agrare a Comitetului buie să ţină cont de contribuţia fiecărui în cu mînuitoarea Csepella Maria despre sar va prezenta primul program. Fapt este că aplicarea metodei agrotehnice, a vorbit
diţiilor de trai, prin producerea bunurilor tovărăşit la crearea fondului de bază, Dacă cinile ce le* revin în vederea pregătirilor cît noutatea a făcut repede înconjurul satu utemistu! Brăteanu Pantele. Toţi au fost
de larg consum, este creşterea animalelor. regional P.M.R. Hunedoara un membru are un număr de oi mai mare şi mai temeinice pentru mobilizarea cititorilor lui, cu cîteva zile înainte de a fi anunţată de acord.
contribuţia la mărirea fondului de bază este la concursul permanent „Iubiţi cartea", or oficial.
Una din speciile de animale care are un scriere, să fie trecut la fondul de bază şi mai mică, acesta va primi mai puţine pro ganizat de către U.T.M. cu ajutorul M i Cehan Marin le-a povestit apoi despre
rol foarte important în dezvoltarea econo suma de bani ce rezultă din cota predată duse decît acela care are un număr mai mic nisterului Culturii, Ministerului Invăţămîntu- Ia duminica aceea, oamenii nu s-au lă ţăranul muncitor Muntean Adămuţ care
miei noastre naţionale, este oaia. De la a- statului. La fel şi întovărăşiţii din satul de oi, însă a adus o contribuţie mai mare lui şi C.C.S. sat deloc aşteptaţi. Fdeoare-şi căuta loc în loc să muncească la întreţinerea cultu
cest animal, se obţin o serie de produse ne Vadul Dobrii, au propus ca taxa de înscrie la mărirea fondului de bază. cît mai aproape de scenă să vadă mai rilor, m erge în fiecare zi cu căruţa la
cesare ca materie primă, lînă, blănuri şi piei. re să fie de un leu pentru fiecare oaie, iar Absorbite de discuţii, nici nu observară bine. In curând, sala a devenit aproape ne gară şi transportă pasageri pînă la Haţeg
Totodată, oaia este o sursă importantă de. pentru lărgirea acestui fond, au propus să In ceea ce priveşte produşii obţinuţi de la cînd s-a deschis uşa. Au întors amîndouă, încăpătoare. Prin ropote de aplauze care pentru cîţiv a Iei, în tim p c e porum bul din
aprovizionare a populaţiei cu carne, lapte, se valorifice laptele obţinut la trei mul- oile ce formează proprietate obştească, o capetele cînd au auzit în apropiere o voce trădau nerăbdarea, spectatorii au anunţat holda lud este năpădit de buruieni şi prăşit
brînză şi alte produse alimentare. sori, iar banii încasaţi să fie trecuţi la fon parte din ei (mieluţele), vor fi lăsate pen cunoscută dîndu-le bineţe. Era pionierul B o pe cei din dosul cortinei că sînt enamaţi numai odată, ou muşuroi.
dul de bază. Nici întovărăşiţii din satul P o tru reproducţie, iar berbecutii se vor va tez Nicolae, unul dintre cititorii cei mai să-şi arate măestria.
Cunoscînd calea arătată de partid, pre ieniţa Voinei, nu s-au lăsat mai prejos. El lorifica. Suma realizată astfel va contribui harnici ai bibliotecii. — Muntean mai ară încă cu plug de
cum şi faptul că în regiunea noastră creş au hotărlt ca taxa de înscriere să fie stabi la mărirea fondului de bază. In felul acesta, Cortina s-a ridicat şi pe scenă a apărut lem n şi foloseşte raniţa — a com pletat
terea oilor se poate bucura de condiţiile ce lită la 2 lei pe cap de oaie. fondurile de bază din întovărăşirile de oi, — Vreau să particip şi eu Ia concurs, s-a un grup de tineri şi tinere. Programul MIînja Pantele, spusele lui Cehan.
le mai favorabile, putem spune că ramura au posibilitatea de a creşte repede, pentru adresat acesta bibliotecarei. brigăzii artistice de agitaţie a început cu
creşterii oilor trebuie lărgită, iar rasa lor îm Asemenea hotărîri au luat toate celelalte faptul că se măresc din două surse. In pri prezentarea com ică a artiştilor. A poi au Colectivul de com pozitori ai brigăzii au
bunătăţită fără întîrziere. Pentru realizarea 20 de întovărăşiri din raionul Hunedoara, mul rînd, prin contribuţia membrilor din După ce a făcut cererea de înscriere Ia urmat celelalte. Munteanu Corteza, una compus un dialog între ţăranul muncitor
acestora, posibilităţi serioase oferă întovă astfel că într-un timp scurt, ele au reuşit să taxa de înscriere şl valorificări de produse, concurs, Botez Nicolae a ascultat cu aten dintre m em brii brigăzii, a realizat cu m ul Băloi Teodor oare aplică m etodele agro
răşirile de creştere în comun a oilor. Dorinţa realizeze fonduri de bază în valoare de iar în al doilea rînd, din producţia obţinută ţie lămuririle date în privinţa concursului, tă măestrie figura învăţătoarei Teodoro- tehnice şi deţine steagul de fruntaş pe
de asociere se manifestă tot mal mult în 22.446 lei. De exemplu, întovărăşirile zoo de la oile ce formează proprietatea ob apoi a cerut o carte indicată în tabelul cu vdcd Rozalia, care m ai foloseşte în că m eto comună, ţăranul M untean Adăm uţ şi a-
comunele şl satele regiunii noastre, dorin tehnice din satele Lelese şi Alun, şi-au creat ştească. cărţile ce trebuie citite. de pedagogice învechite în m unca de edu gronomul. Punînd astfel faţă în faţă me
ţă care se caracterizează prin crearea a tot fonduri de bază din taxele de înscriere şi caţie, pedepsind copiii să stea în genunchi todele bune de muncă, şi cele proaste, bri
mal multe întovărăşiri de creşterea în co din valorificară unor produse, în valoare de In afară de importanţa pe care o au fon Mînuitoarea Csepella Maria, cunoaşte pre ore întregi. Apoi a urm at un m onolog sa- gada artistică de agitaţie a reuşit să pre
mun a oilor. Astfel, în regiunea noastră 8270 lei. durile de bază în privinţa dezvoltării înto ferinţele multor cititori. Ea ştie că lui Ni tnic la adresa oficiului P.T.T.R. din com u zinte în faţa spectatorilor un program edu
s-au constituit pînă în prezent un număr de vărăşirilor, ele mai oferă şi posibilitatea de colae Botez îi plac mult cărţile scrise de nă a factorilor Care nu aduceau ziarele la cativ şi reuşit, cu exem ple concrete din
82. întovărăşiri cu 3311 familii şi 22623 ol. De acum, în aceste întovărăşiri s-a creat îmbunătăţirea rasei. Oile ce urmează a fi Mihail Sadoveanu. Ţinînd seama de acest timp. comuna lor.
Ceea ce este caracteristic în întovărăşirile baza posibilităţilor de dezvoltare, adică a- cumpărate din aceste fonduri, trebuie să fie lucru i-a recomandat să citească romanul
din regiunea noastră, e faptul că majorita cel fond de bază care va fi lărgit în fiecare din rase superioare, oi cu lînă fină şi semi „Baltagul” . Spectatorilor, lea plăcut m ult primul Dialogul „Cine rîd e la urmă", a plăcut
tea crescătorilor de oi au Intrat în întovără an şi care va da posibilitate acestor înto fină. Pentru aceasta, inginerii zootehnişti şi program al brigăzii artistice de agitaţie, m ult oam enilor. M ulţi au rîs din toată ini
ş ir i'c u toate oile ce le aveau. Acest lucru vărăşiri să-şi construiască cu posibilităţi medicii veterinari, vor trebui ca de pe a- Sînt unele cărţi recomandate participan răsplătind pe artişti cu multe aplauze. m a, ia r unii oare s -a u sim ţit cu miusoa pe
constituie o parte posltjyă a nţuncli poli proprii adăposturi pentru oi, cît şi de a cum cum să sprijine comitetele de conducere ale. ţilor, din care, la biblioteca raională, se gă căciulă, au rîs cu jum ătate de gură. Sa
tice desfăşurate de comitetele raionale de păra diferite materiale necesare întovărăşi întovărăşirilor în procurarea oilor de rasă sesc puţine. De pildă, sînt numai cîteva vo In urma programelor prezentate de bri
partid şi organizaţiile de bază. rilor. şi în special a reproducătorilor din rasa ţi- lume din „însemnările unui partizan" şl gada artistica de agitaţie, s-au schimbat tira şi-a făcut însă efectul. Muntean Adă
gaie, să îndrume pe întovărăşiţi să aplice „Mitrea Cocor” . Pentru a reglementa aceas m ulte în com una Subcetate. învăţătoarea
Trebuie arătat însă că, această parte po De aceea, se recomandă comitetelor raio măsurile zootehnice în creşterea oilor. Asis tă situaţie, bibliotecara a întocmit un tabel cu Teodorovici R. s-a lăsat de vechea metodă m uţ m erge mai rar pe la gară şi şi-a pră
zitivă în munca comitetelor raionale de par nale de partid şi sfaturilor populare raionale tenţa zooveterinară, trebuie să constituie cărţile necesare şi a început să le procure de a ţine pe copii în genunghi, iar oficiul
tid s-a manifestat nurnal pînă la crearea de a sprijini comitetele de conducere a în preocuparea permanentă a tehnicienilor din' de la librărie. P.T.T.R. aduce ziarele la timp. Brigada îşi şit porum bul ca să nu mai fie de rîsul
acestor întovărăşiri, iar după crearea lor, tovărăşirilor, pentru a folosi cu mult simţ acest domeniu. Ei au sarcina de a apăra Continuă însă m unca pe m ai departe cu
atît organizaţiile de bază cît şi comitetele de răspundere aceste fonduri şi numai în sănătatea animalelor, dînd atenţie specială De la începerea concursului şl pînă acum, satului.
raionale de jfertid, nu s-au mai ocupat de scopuri de interes obştesc, deoarece dezvol prevenirii bolilor, pentru a nu se ajunge pînă s-au înscris mulţi muncitori, tehnicieni, func aceeaşi perseverenţă, căutînd să-şi axeze
ele, pentru a le orienta şl a le da un con tarea întovărăşirilor depinde în mare măsură la luarea de măsuri de combaterea lor. ţionari şi gospodine, locuitori ai Hunedoarei, M embrii brigăzii artistice de agitaţie au
ţinut socialist, care-şl găseşte expresia în atît de creşterea fondului de bază cît şi de dornici să-şi ridice lot mai mult nivelul cul- programul pe problemele cele mai actuale
crearea fondurilor obşteşti, în contractări de felul cum este el folosit. Comitetele raionale de partid şi în special fural. Tovarăşele Bixa Irina şi Csepella, ex hotărît să pregătească un nou program în
produse animale în comun, precum şl în cele din raioanele Ilia, şi Alba (unde sînt plică cu răbdare fiecărui cititor în parte, din viaţa comunii. Intr-una din zile, ar
construcţii de adăposturi comune. Fondurile de bază, care provin din taxa secretari cu problemele economico-agrare to obiectivele concursului. îndemnîndu-î să care să vorbească despre recoltarea în
de înscriere, cît şi din sumele realizate prin varăşii Radovici Ioan şi respectiv Covaci Do- participe la el şi recomandîndu-le cărţi după tiştii amatori stăteau în jurul aparatului
Acest lucru nu a fost înţeles în primul valorificarea produselor animale, trebuie minic) trebuie să treacă de îndată la preferinţele fiecăruia, ţinînd seama de vîrstă pîrgă a păioaselor, am enajarea ariilor, p ra-
rînd de secretarii cu problemele economi- folosite în scopul cumpărării de oi şi re punerea în practică a hotărîrii Comitetului şi pregătirea ce o are fiecare. de radio şi aşteptau pe Cehan M arin direc
co-agrare, de pe lîngă Comitetele raionale de producători cu lînă fină şi semifină, care regional de partid, în legătură ci\ sprijinul şila a treia la culturile prăşitoare, plivi
partid Hunedoara, Ilia, şi Alba. duc la îmbunătăţirea rasei şi a calităţii pro şi îndrumările pe care trebuie să le dea înto 0 torul căminului cultural, să se sfătuiască
duselor la lină şi lapte. vărăşirilor zootehnice. Organele de partid rea buruienilor din grădinile de zarzavat
Comitelui regional de partid, analizînd şi de stat trebuie să desfăşoare o susţinută „Cum putem îm bunătăţi ce problem e să mai trateze în noul pro
această stare de lucruri, a ajuns la con Oile cumpărate din banii proveniţi din muncă politică de masă în rîndul crescă rasele de oi" şi alte problem e ale m uncii din perioada
cluzia că este necesar ca, comitetele raio fondul obştesc, în anul următor, vor aduce torilor de animale, în scopul de a crea cît gram al brigăzii. Curînd, a sosit şi Cehan
nale de partid, să treacă de îndată la reme noi venituri în lînă, lapte, precum şi în mai multe întovărăşiri de creşterea oilor. Să Lucrarea „Cum putem îmbunătăţi rasele aceasta.
dierea acestor lipsuri şi să sprijine munca produşi. O parte din veniturile din lapte, orienteze crescătorii de animale din satele de oi“ de Ing. Raicu Emil apărută recent şi sfatul a început.
comitetelor de conducere ale întovărăşirilor lină şi brînză, trebuie destinate reîmpros de munte ale regiunii noastre, spre îm în editura agro-silvică de stat pune la în- Cu ocazia concursului la faza de raion,
în crearea fondurilor de bază. Astfel, în ur pătării fondurilor de bază, tot pentru cum bunătăţirea rasei de oi, pentru a putea da demîna crescătorilor de oi din G.A.C. G.A.S., — Eu propun să satirizăm atitudinea u -
ma îndrumărilor date de Comitetul raional părarea de oi, iar cealaltă parte, se va îm patriei mai multă lînă şi de bună calitate, şi celor cu gospodării individuale, date pre brigada artistică de agitaţie s-a bucurat de
de partid Hunedoara, adunările generale ale părţi membrilor întovărăşiţi în raport cu lapte, brînză şi carne, în vederea aprovizio ţioase necesare în munca lor de zi cu zi nor ţărani din comuna noastră, care nu
întovărăşirilor de creşterea oilor din acest numărul oilor înscrise in întovărăşire şi cu nării oamenilor muncii cu produse multe şi pentru sporirea producţiei de lapte şi lînă. un binemeritat succes. In momentul de
raion, au văzut necesitatea ca fiecare înto contribuţia fiecăruia la mărirea fondului de ieftine. dau atenţie întreţinerii culturilor, a spus
vărăşire să-şi adopte statutul ei propriu şi bază. Inspirată din experienţa zootehniştilor so faţă, m em brii brigăzii artistice de agitaţie
care să cuprindă pe lîngă problemele orga Hotărirea Consiliului de Miniştri a Repu vietici şi a experienţelor de la noi, cartea unul dintre artişti.
nizatorice şi crearea fondurilor de bază. Aceste două laturi de folosirea fondului blicii Populare Romîne, cu privire la dez cuprinde metode de îmbunătăţirea raselor se pregătesc cu însufleţire pentru faza re
de bază, duc la cointeresarea materială a voltarea creşterii oilor, cheamă toate go s de oi din ţara noastră. — Ce ar fi să com punem un dialog in
Membrii întovărăşirii zootehnice . din sa întovărăşitilor, de a mări în fiecare an a- podăriile agricole de stat, gospodăriile co gională a concursului, în vederea căruia se
tul Ruda, au propus în adunarea generală cest fond. Cu cît fondul de bază este mai lective, întovărăşirile de creşterea ' oilor, •5 titulat : „C ine rîd e la urm ă", în care să
ca fondul de bază să fie format, o parte din mare (adică numărul oilor proprietate ob sfaturile populare comunale, precum şi pe Valoarea lucrării creşte prin faptul că străduiesc să prezinte un program c ît m ai
laxe de înscriere, iar o altă parte din su ştească), cu atît veniturile întovărăşitilor toţi ţăranii muncitori cu gospodării indivi ea tratează într-un stil cursiv, plăcut şi pe
mele rezultate prin valorificarea produselor sînt mai mari, pentru că, partea ce îi revine înţelesul oricui, cele mai importante pro bun, axat pe problemele locale cele mai
animale c a : lapte, brînză şi lînă. Aşa de din produsele ce le primeşte, creşte în fie duale, să depună toate eforturile pentru mă bleme ale creşterii oilor avînd ca obiective
exemplu, tovarăşul Manailă Ioan (Necşa), care an. In al doilea rînd, fiecare întovără sporirea produselor lor. actuale.
a propus ca taxa de înscriere (care de alt şit este cointeresat de a avea cît mai multe rirea numărului de oi, în aşa fel, îneît la
fel fiecare membru trebuie s-o achite oda oi, deoarece este ştiut că repartiţia venitu AN A CARANFIL
tă cu înscrierea sa în întovărăşire) să fie de rilor provenite din gospodărirea fondului de sfîrşitul anului 1960, ţara noastră să aibe
un leu de cap de oaie. Tovarăşul Popovici bază, se face în raport cu numărul de oi Să le spunem pe nume
Vichente, a propus ca pe lîngă taxa de în- pe care le posedă, precum şi cu contribuţia peste 15 milioane capete, din care cel puţin
sa la crearea acestui fond. O c h e s t i u n e de r u d e n i e . . .
8 milioane oi cu lînă fină şi semifină.
Bine mai este să ai pe sens abuziv. TJzînd de ea Nimeni! Să fi îndrăznit
Consfătuire eu crescătorii de animale cineva din familie care să în chip nepermis, se ames numai, că apoi avea de fur
fie om cu autoritate şi ca tecă acolo unde nu trebuie că cu tovarăşul secretar. Şi
De curînd, în com una Cîrjiţ, raionul La consfătuire. Printre cei ce au vorbit, se Popa Aron, care a arătat că în comuna re să te ştie proteja la caz şi nu are ce căuta. Bunăoa a te „pune rău“ cu el, e
Ilia, a fost organizată ou ţăranii m unci numără şi ţăranul muncitor Jurcău Petru. Cîrjiţ s-au construit un mare număr de de nevoie. Cîte nu-ţi mai ră. nu de mult, a fost ple un lucru destul de îndrăz
tori o consfătuire despre creşterea anima „Ou vreo ci ţiva ani în urmă, a spus el, grajduri în care animalele trăiesc în con - poţi îngădui în asemenea cat în concediu. Ce şi-a zis. neţ.
lelor. Aloi, inginerul Brădeanu Simion a coseam fînuil aproape cînd îm bătrînea. diţiuni igienice, şi s-a început încă de împrejurări. Faci aşa, ce te Concediu de unul singur
prezentat un referat despre felul cum tre Acum, îl cosesc atunci cînd e în floare, mult să se aplice metoda montării vacilor taie capul şi priveşti ste- cine a mai văzut ? Sîntem Iată dar, cft e de bine să
buie în grijite anim alele ca să nu se îm fiindcă am observat că animalele îl m ă- numai atunci cînd acestea au călduri. nin la cei care nu mai pot şi noi de părerea că e bine ai un soţ ca tovarăşul Poie
bolnăvească, dum trebuie hrănite p e tdnup niîncă m ai cu poftă şi conţine mai m ulte de invidie. De nu credeţi, să fie organizat în aşa fel, naru, gata cţe a se prinde
de vară, cum trebuie asigurată baza fu substanţe hrănitoare. Lucrul acesta, l-am Participanţii la consfătuire s-au angajat întrebaţi atunci pe tovară îneît să-l petreci împreună de piept cu oricine, care
rajeră, cu m se construiesc grajdurile, şi învăţat de la tehnicianul zootehnist, şi îl să pună în aplicare m etodele dezbătute la şa Poienaru Eleonora învă- cu familia. Acest lucru nu s-ar apuca să zică ceva des -
alte probleme. recom and şi altor ţărani m uncitori cres consfătuire şi în acelaşi timp, să dea sfa ţătoare în comuna Filimon trebuie făcut însă în mod pre chiulul practicat de ne-
cători de animale, să-l aplice". turi şi altor ţărani muncitori crescători de Sirbu raionul Ilia. Ea ştie abuziv, uzină de autorita vastă-sa. Aşa dar, tovară
Da discuiţii, au luat cuvântul un m are animale care nu au fost prezenţi la con foarte bine ce avantaj se tea funcţiei pe care o în şa Poienaru Eleonora nu
număr de ţărani muncitori participanţi A mai luat ouvîntu! ţăranul muncitor rios poate aduce o aseme deplineşti, aşa cum a făcut are de ce se plînge pentru
sfătuire. nea fericită combinaţie. De tovarăşul Poienaru. că soţul ei este secretar de
pildă, soţul ei, tovarăşul sfat. Nu ştiu dacă n-are
Poienaru Petru, este secre De cîte ori sofia Iui avea cumva de a se plînge sfa
tar la sfatul popular comu poftă de a se recrea şi ea,
nal. Aşa dar, om cu auto tul popular raional pentru
ritate. Şi de fapt aşa şi tre pleca pe cîte trei patru zi
buie să fie, numai că a- faptul că secretarul Sfatu
ceastă autoritate a dum le, de la serviciu, desigur
nealui e folosită într-un lui popular din comuna Fi
neînvoită de nimeni, dar
limon Sîrbu este soţul to
ocrotită de soţ. Putea oare
varăşei Poienaru...
să-i spună cineva ceva ? V. D.
Un nou cămin cultural
In satul de munte Bulzeştii de Sus, ra Un aport preţios în construirea noului că
ionul Brad, ţăranii muncitori jucrează cu min l-a adus în special: ţăranul muncitor
rîvnă la noul cămin cultural pe care s-au Alba Dionlsie, care este preşedintele comi
angajat să-l termine pînă la 23 August. tetului de construcţie, Aden Maria direc
toarea căminului şi Paul Iosif secretarul
Noul cămin va avea o sală de spectacole organizaţiei de bază U.T.M.
cu scenă, cuprinzînd 300 locuri, bibliotecă
şi sală de lectură.
P E P Ă M Î N T ROM lNESC parcă prin întreaga ei înfăţişare liniştită că canizatori unde au învăţat şi cîţi ani au. Nici aşa s-a întîm plat! Anul trecut, pe acope
aici trăiesc oameni de treabă şi că dincolo de nu prea era nevoie să întreb cîţi ani au. Şi rişul de stuf al bordeiului lui Sabin îşi făcu
Printre haturi şi loturi. (Din carnetul de însemnări al unul scriitor) ale semănăturile gospodăriilor colective nu satul Şura Mică domneşte munca paşnică. aşa, după feţele imberbe; neatinse încă de cuib o familie de berze. Această familie îşi
sînt decît nişte insule mici, totuşi aceste in brici, puteai să-ţi dai seama că cei trei tineri făcu cuibul şi crescu doi pui de barză. Şi ce
Mergeai cu căruţa şi oriunde priveai, perit şi îndoind spinarea udă de sudoarea sule cresc şi se întăresc în fiecare nouă pri Priveam arătura şi berzele şi iată că în nu aveau la un loc nici măcar. 60 de ani. să v e z i: sărăcanul Sabin se îmbogăţi din-
peste tot, sub cerul albastru al &udului se sărată. măvară. Ele pot fi recunoscute de departe tre timp dinspre satul Şura Mică veni o fe Aceşti tineri ţărani din satul Şura Mică au tr-odată. îşi cumpără o viţea, un porc, gă
întindea stepa romînă, ciudat de pestriţă şi şi nu numai după taberele brigăzilor sau meie în vîrstă, legată cu o basma cenuşie. luat în primire maşinile abia anul trecut, ini...
neobişnuită pentru ochi. Au tăiat-o, biata, în Pe veci am uitat acest tablou al vieţii de după echipe, nu numai după întinderea neo Aceasta era bucătăreasa, aşteptată de multă cînd la S.M.T.-ul din Turnişor au fost or
fişii în loturi înguste, au crestat-o prin la ţară... O priveşti ca ceva cunoscut, dar bişnuită aici a ogoarelor, ci şi după trac vreme aici. Ea a adus prînzul într-un coş ganizate cursuri pentru tractorişti. Ei po — Mătuşică bucătăreasă, da ce vină au
haturi deluroase, care arată ca nişte cica prin care al trecui demult şi fără să vrei te toarele roşii ca flacăra. Maşinile cu şenile, acoperit cu un ştergar brodat, asemănător vesteau cu mîndrie despre cursurile lor, des berzele? zise neamţul Martin, terminînd de
trice învechite, au ciopîrţit trupul ei galii gindeşti: Iat-o aceasta este bucuria amară a construite în Romînia sînt vopsite ţoale în ştergarelor ucrainene. pre profesia lor şi, după feţele lor însufle mîncat un colţunaş şi ştergîndu-şi buzele
de primăvară în aşa hal îneît pe întinderi ţăranului care cu «haturi, aidoma unor pîr- culoarea macului. Dacă într-o zi cu soare ţite, se vedea că manifestă multă dragoste groase cu un prosop. Sabin lucra în colec
de mulţi kilometri ea părea acoperită de pe leazuri, îi dezbina pe ţărani. Veşnica „stă- le priveşti de la o înălţime ele par a fi nişte Pe cîmp nu era nici un vagon, nici o pentru munca lor. tivă, muncea cinstit şi aşa se îmbogăţi...
tice multicolore. pînire a pămîntului" a dat naştere la sate faruri vii în flăcări, care parcurg un drum căruţă, nici chiar un cort. Trei maşini şi Berzele nu au nimic de-a face cu asta...
unei munci istovitor de grele, ea a făcut pe încă neumblat, creînd oamenilor calea spre tiei tractorişti — aceasta era întreaga gos Apoi, nu se ştie de ce, a venit vorba des
Ici un petic cenuşiu din miriştea de anul unii bogaţi şi sătui, pe alţii săraci şi flă- o viaţă nouă pe pămînt romînesc. podărie a brigăzii. Chiar pe iarbă, lîngă drum, pre fericire, despre ce înseamnă ea, această — Nu mai spune 1 susţinea bucătăreasa.
trecut îl aştepta stingher pe plugar: colo se mînzi, — ca şi cu nişte lanţuri ce l-a legat bucătăreasa aşeză coşul şi aşternu şterga fericire şi cum o dobîndesc oamenii. Au vor El a lucrat şi înainte de asta doi ani în co
întindea brîul negru al arăturii proaspete şl de petecul lui de pămînt pe agricultorul-izo- Berze pe brazdă. rul. Tractoriştii înfometaţi îşi lăsară ime bit mult şi toţi au ajuns la părerea că feri lectivă, însă pînă cînd berzele nu-şi făcură
lăstarii trandafirii ai porumbului se ridicau lat. Această „slăpînire a pămîntului’' a că diat frumoşii lor roşii pe brazdă şi se în cirea trebuie cucerita prin muncă şi că oa cuib pe căsuţa lui, trăia aşa şi aşa. Oh, pa
ca nişte ace spre soare; dincolo verdele viu pătat deja în satul romîn o fisură conside Nu departe de satul Şura Mică ne apro- dreptară să ia masa. Numai berzele nu se menilor tineri nu le este greu s-o facă, sărea asta e un mare prieten al om ului! Şi
al arăturii de toamnă fugea spre orizont ca rabilă. Maşinile şi munca colectivă a ţăra piarăm de „plugarii’ ’ roşii. De la marginea depărtau de maşini, lăsîndu-şi ca şi pînă a- doar să dorească acest lucru... Iată însă că de ce, continuă ea adresîndu-se mie prin
un pas îngust de tighel. Şi peste tot se nilor au zdruncinat-o, au lipsit-o de forţa satului şi pînă la poalele dealurilor se în cum din cînd în cînd ciocurile în jos şi pri în vorbă se amestecă şi bucătăreasa care intermediul traducătorului, de ce credeţi că
profilau răzleţiţi plugarii cu căruţele lor ei din trecut. Aproape în fiecare sat exis tinde o fîşie de cernoziom, avînd aceeaşi în vind cu atenţie brazdele. pînă atunci tăcuse. iubesc atît de mult berzele pe tractoriştii
înalte, cu cai şi boi pe brazdă. Şi întoc tă un germene al vieţii noi — fie o gospo făţişare peticită. Aici se întinde ogorul nu noştri ? Le prevestesc fericirea. Uitaţi-vă,
mai după cum un lot nu semăna cu celălalt, dărie colectivă, fie o întovărăşire pentru lu prea mare al gospodăriei colective „Drumul Trei tineri cu faţa tuciurie s-au spălat pe — Băieţii noştri sînt fericiţi din fire, spu acolo ară un ţăran cu gospodărie individu
tot astfel nu semănau între ei şi stăpînii lor. crarea în comun a pămîntului. libertăţii". Cu pintenii strălucitori ai şenile mîini şi pe faţă. Bucătăreasa le turna apă se ea apăsat adresîndu-se lui Gheorghe Ma ală ; la el nu e nici o barză. Şi de ce nu
Unul ara cu trei cai bine hrăniţi — fumega lor, trei maşini încă noi, scunde şi cu mo dintr-o cană. Am făcut cu ei cunoştinţă cînd iorescu şi aşteptînd pînă cînd acesta ti re este. Fiindcă omului aceluia nu î se prevăd
colbul de sub brăzdar, iar plugarul cu bi Adeseori, la marginea satului poţi vedea toarele mult ieşite în afară, se întorceau cu s-au aşezat să ia prînzul şi începură să petă cuvintele în ruseşte pentru mine. Şi asta în viaţă nici succese, nici fericire... Asta e un
ciul în mînă, cu iţari albi şi cămaşă lungă, clădiri noi cu acoperişuri de olane — aces greu pe această fîşie de pămînt îngustă. In mănînce cu poftă cartofii bine prăjiţi şi încă nu întîmplăior. Vedeţi berzele acelea pe semn sigur.
trăgea hăţurile şi cu greu izbutea să ţină tea sînt clădirile unei staţiuni de maşini şi bătaia soarelui de amiază luceau frumos fierbinţi cu colţunaşi cu carne. însoţitorul brazdă ?
pasul cu plugul; altul setîra somnoros şi agale tractoare. Tot acolo sînt ateliere de reparaţii proaspetele brazde de pămînt negru. Pe ară nostru în această călătorie, poetul romîn — Nu-î adevărat, se împotrivi din nou
pe lotul său cu o pereche de boi pistruiaţi, iar şl şoproane încăpătoare pentru maşini, şi g a tura neagră, chiar în urma plugului şi fără Gheorghe Maiorescu, care a absolvit anul — Ei şi, ce-i cu berzele astea ? întreabă Martin aprinzîndu-şi o ţigară. Barza este o
scirţiitul jugului şi ţipătul roţilor nu amu raje, şi o cantină, şi un depozit de petrol, să se teamă de zgomotul motoarelor, se trecut Institutul de literatură „M. Gorki” din romînul Drumaş. O pasăre ca oricare alta. pasăre deşteaptă care îşi dă seama unde
ţea pînă la apusul soarelui; altul scormo împreună cu colectiviştii, de acolo au venit plimbau berze ca la ele acasă. Moscova, ne-a spus pe ruseşte: Ii plac şoarecii şi viermişorii. Cum prinde sînt recolte mari. Tocmai de aceea s-au şi
nea pămîntul cu un plug de lemn, la care pe ogoare nu numai tractoare, ci şi pluguri un şoarece îl duce copilaşilor ei I aciuit berzele lîngă tractoare pentru că la
înjuga un cal sau o vacă. Ici şi colo lîngă complexe, semănătoare cu disc, cositoare, — Controlează calitatea arăturii, glumi — Un trio închegat 1 Observaţi compo ţăranul cu gospodărie individuală nu au ce
căruţe se vedeau ca nişte moviliţe cenuşii legăloare de snopi, combine autopropulsate. şoferul nostru, basarabeanul Victor. Uită-te nenţa naţională a acestei mici brigăzi. Ia- — Cum poţi vorbi astfel ? — se miră bu face, nu pot trăi. Pluguşorul nu ară, el nu
corturi făcute din pînză, în umbra cărora se Hotarele dintre loturi s-au extins, şi interese ce atent examinează brazda. tă-1 pe tînărul Martin Roth, cu părul bălai, cătăreasa. Ce tot vorbeşti acolo Rusalim l face decît să zgîrîie, să strice pămîntul. Pri
ţineau copilandri sau şedea o femeie şi alăp le agricultorului s-au lărgit. Din ţărani sim de naţionalitate german, alături de el negri Acesta e doar semnul cel mai bun. In popor veşte însă calitatea arăturii noastre. Nicio
ta un prunc. Pe brazdă stăteau două vaci pli s-au format conducători pricepuţi — Berze pe brazda... Curios ! La noi, la Sta- ciosul Drumaş Rusalim — romîn şi iată-1 şi se ştie de muil că unde sînt berzele acolo e dată încă pămîntul din Şura Mică nu a fost
înjugate la un plug cu un singur brăzdar. preşedinţi, şefi de brigadă, şefi de echipă. vropol, sau chiar şi în Cuban, pe ogorul pe acest lînăr bine făcut Lazăr Valmaş — şi fericirea. Păi dar cum să fie altfel I Ele prelucrat în felul acesta... Nu prea avea loc,
Slabe, istovite, cu ugerele seci, înnegrite de Şi cu toate că sfărîmarea vieţii vechi, care proaspăt arat apar deobicei stoluri zgom o ungur. De altfel aceasta se vede şi după cu sînt deştepte şl nu degeaba vin la oameni. asta e nenorocirea ! Nu ai loc să le desfă-
praf, ele lăsau în jos capetele, iar jugul de a existat timp de secole, se desfăşoară încet, toase de ciori sau corbi, tar aici, un cîrd loarea ochilor ! Unul are ochii albaştri care Nuuu, nu vin degeaba ! — repetă bucătă ş o r i! Dacă am putea să mînăm tractoarele
mult alunecase spre coarne. Pe brazda bo cu cea mai strictă respectare a principiului de berze păşeşte atit de vajnic în urma trac au împrumutat mult de la albastrul cerului; reasa. noastre cu şenile peste toate haturile!
lovănoasă şedea gospodarul cu capul desco- liberului consimţămînt şi a dorinţei ţărani toarelor ! Această pasăre de casă, cu picioare altul are ochii negri ca murele, iar cel de
lor înşişi; deşi în marea loturilor individu lungi şi îngroşate la încheieturi, cu fîşii ne al treilea ochi cenuşii. Adunînd vasele în coş, ea povesti pentru In timp ce stăteam de vorbă despre toate
gre pe spinarea albă şi încovoiată spune a-şi întări spusele cum ţăranul Sabin, să cîte puţin, de după dealuri se ivi dintr-odală
Am vorbii despre lucrurile cele mai sim rac lipii pămîntului, din comuna Şura Mică, un nor inluneco<= prin care răzbăleau razele
ple şi obişnuite; despre felul în care se a fost argat multă vreme şi trăia tare greu. soarelui. El era minat, deslînat de vînt,
desfăşoară arăturile, cum lucrează tractoa înlr-o zi, dădu peste el fericirea. creştea, se umfla şi cuprindea repede cerul.
rele, despre normele de lucru şi economiile Pe drumuri se formară vîrtejuri ducînd spre
de combustibili l-am întrebat pe tinerii me — Şi cum credeţi că dădu fericirea peste
el ? Berzele au adus-o pe aripile lor mari. Da,