Page 20 - 1955-07
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 497
C o n fe rin ţa de Ia G eneva a ş e filo r g u v e rn e lo r c e lo r p a tru p u fe ri Al cincilea plan cincinal al Sosirea la New York a delegaţiei agricole a U.R.S.S«
U. R. S. S. a fost îndeplinit
zi a c o nf e r i nţ e i NEW YORK (Agerpres). — TASS Vreau de asemenea să mă folosesc de a*
în 4 ani şi 4 luni La 16 iulie a sosit la New York dele cest prilej pentru a-mi exprima recunoştinţa
gaţia agricolă a U.R.S.S. condusă de V. faţă de ziarul „Des Moines Register" care
(Prin telefon de la Geneva). Ora 10 şi zece. Conferinţa a început. înlocuiesc prin sistemul general european MOSCOVA — In raportul „Despre sar Maţkevici, prim-locţiitor al ministrului Agri a luat iniţiativa organizării schimbului de
După discursul de deschidere al dom de securitate colectivă. cinile privind dezvoltarea continuă a in culturii al U.R.S.S. delegaţii agricole între U.R.S.S. şi S.U.A.
Multe întâlniri internaţionale de seamă nului D. Hammarskjoeld, secretarul gene dustriei, progresul tehnic şi îmbunătăţi Salutînd delegaţia agricolă sovietică, Ingăduiţi-mi să-mi exprim încrederea că a-,
a cunoscut Geneva, dar se poate afirma ral al O.N.U., care urează conferinţei su c O altă propunere importantă a delega rea organizării producţiei“, prezentat la Butz, ministru adjunct al Agriculturii al cest schimb de delegaţii va fi în folosul re
pe drepit cuvânt cji pîmă astăzi n -a fost ces în numele Organizaţiei Naţiunilor U - ţiei sovietice este aceea a retragerii tru plenara din 4 iulie a C. C. al P.C.U.S., S.U.A., a declarat printre altele: „Poporul ciproc al ţărilor noastre şi va face începu-,
niciodată gazda unui eveniment de o ase nite, urmează declaraţiile şefilor celor pa pelor străine de pe teritoriile statelor euro N. A. Bulganin,- preşedintele Consiliului american este bucuros că aţi sosit pentru tul unui schimb de experienţă larg şi per
menea însemnătate oa cei dare are loc as tru guverne. pene şi restabilirea din acest punct de v e de Miniştri al U.R.S.S., a anunţat că în a studia sistemul agricol american. Salu manent în domeniul agriculturii între cele
tăzi. Şefii gu vernelor celor patru m ari dere a situaţiei care exista înainte de cel ce priveşte volumul total al producţiei in tăm călduros vizita dvs. Sîntem ferm con două mari ţări ale noastre“ .
puteri, care au repurtat în ultimul război In cursul zilei de astăzi s-au desfăşu de al doilea război m on d ial, Uniunea So dustriale, cel de-al 5-lea plan cincinal ai vinşi că o înţelegere reciprocă mai bună
mondial o strălucită victorie asupra fas rat două şe d in ţe : una dim ineaţă şi alta vietică propune de asemenea ca statele U.R.S.S. a fost îndeplinit la 1 mai 1955, va fi spre binele celor două ţări ale noas *
cismului, s-au întâlnit aci, pe malul la după amiază. In tot timpul zilei, Casa care îşi vor retrage trupele de ocupaţie din adică în 4 ani şi 4 luni. tre“ .
cului Leman, după un răstimp de zece ani Presei a cunoscut o animaţie deosebită. Austria să le demobilizeze, dedarîndu-se In cuvîntul de răspuns, V. Maţkevici, şe DES MOINES (Agerpres). — TASS
în care asemenea conferinţe nu au avut Una după alta s-au desfăşurat conferin gata să fa că prim a acest pas. Ritmul rapid de dezvoltare a industriei ful delegaţiei agricole sovietice, a declarat: Delegaţia agricolă a Uniunii Sovietice ca
loc. ţele de presă ale diferitelor delegaţii. Cea U.R.S.S. depăşeşte cu mult ritm ul atins „Domnule Butz, dom nilor! re se află în Statele Unite a sosit în ora
mad m are anim aţie a fost la conferinţa de Preşedintele Consiliului de Miniştri al de industria celor mai dezvoltate ţări capi Eu şi prietenii mei sîntem foarte bucu şul Des Moines, capitala statului Iowa.
Uriaşul parc care îm presoară cu muliti- presă a delegaţiei sovietice, unde, după U.R.S.S. a subliniat totodată, replicând la taliste. Volumul producţiei industriale a roşi să vă salutăm pe dvs. care ne-aţi pri Deşi era o zi toridă, delegaţia sovietică
Coiora lu i feerie de flo ri şi copaci clădi o relatare scurtă şi cuprinzătoare asupra unele pasaje din cuvântarea preşedinte U.R.S.S. a crescut în 1954 de 18 ori faţă de mit cu atîta căldură pe pămîntul american. a fost întîmpinată de peste 3.000 de ame
rea albă a Palatului Naţiunilor este în desfăşurării şedinţelor de astăzi, făcută de lui Eisenhower, că chestiunea regimurilor nivelul atins de producţia industrială în Noi facem această călătorie cu mult avînt ricani. Membrii delegaţiei sovietice au fost
această dimineaţă martorul unui necur şeful secţiei de presă a Ministerului de din ţările de democraţie populară din ră 1929, în tim p ce în aceeaşi perioadă pro şi interes pentru a lua cunoştinţă direct cu întîmpinaţi cu aplauze calde, prieteneşti de
m at duite-vdno. Externe sovietic, tov. Ilicaov, a fost difu săritul Europei nu poate face obiectul a- ducţia industrială a S.U.A. a crescut nu agricultura S.U.A. Sîntem încredinţaţi că către cei prezenţi.
zat .printre ziarişti discursul preşedintelui cestei conferinţe, deoarece ar însemna un m ai de 2,1 ori, a Angliei cu 72%, a Fran delegaţia agricolă americană, despre a că
Membrii delegaţiilor, funcţionarii per Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., condu amestec în afacerile interne ale acestor ţei cu 14% şi a Italiei cu 77%. rei sosire la Moscova am aflat acum, va In numele locuitorilor statului Iowa, de
manenţi ai O.N.U., oare lucrează la insti cătorul delegaţiei sovietice, tovarăşul N. A. ţări. Totodată, N.A. Buflganin a subliniat găsi de asemenea multe lucruri interesante legaţia a fost salutată de conducătorul de
tuţiile instalate în acest palat, preoum şi Bulganin. Discursul este viu comentat în că nic'i cealaltă chestiune ridicată de pre V izita în U. R. S. S. vizitînd U.R.S.S. Acolo ea va găsi cordia partamentului agriculturii al statului, dr.
o numeroasă armată de ziarişti, fotografi, cercurile conferinţei. Se subliniază nume şedintele Eisenhower — şi anume aşa-zi- a delegaţiei agricole litate, ospitalitate şi dorinţa lucrătorilor Spry, iar în numele colegiului agricol din
operatori de cinematograf se îndreaptă roasele propuneri concrete şi constructive sa chestiune a „comunismului internaţio noştri din agricultură şi a colhoznicilor de statul Iowa — de dr. André. Conducăto
către clădire. In faţa parcului se adună o care sînt Conţinute în acest discurs. nal“ — nu poate face obiectul acestei con- a S. U. A. a arăta tot ceea ce delegaţia va voi să rul delegaţiei sovietice, V. Maţkevici, prim-
mare mulţime de ganevezi şi de turişti, ' ferinţe, deoarece este o problemă a relaţii vadă. locţiitor al ministrului Agriculturii al U.R.S S.
dornici să zărească, m ăcar în fulgerarea Tovarăşul Bulganin a subliniat că de lor între partide, în timp ce conferinţa ce MOSCOVA (Agerpres). — TASS a rostit un scurt cuvînt de răspuns în care
unei cLipf, chipurile acelora spre oare sînt legaţia sovietică a venit la conferinţă cu lo r patru se ocupă de relaţiile între state. 1 La1 Moscova se află o delegaţie agricolă a mulţumit pentru primirea cordială.
îndreptate speranţele de pace ale ome dorinţa de a găsi, pe calea eforturilor co a Statelor Unite ale Americii condusă de
nirii. mune ale tuturor participanţilor, soluţii în După ce conducătorii celor patru delega William Lambert, decanul Colegiului agri D e c la ra fia Iui N ehru în legatară cu c o n ie rin ja de ia G eneva
problem ele nereglem entate şi, în ceea ce o ţii au făcut fiecare declaraţia sa, preşe col de pe lingă Universitatea din statul
...Ora 10 fără un sfert. Prin aleea stră priveşte, este gata să exam ineze cu atenţie dintele Eisenhower şi-a exprimat satisfac Nebrasca. DELHI (Agerpres). — TASS urăm mult succes conferinţei.
juită de stejari de o respectabilă vechime propunerile celorlalţi participanţi la con ţia pentru faptul că fiecare delegaţie a ma După oum anunţă posturile de radio in Fireşte, a menţionat în continuare Nehru,
pătrund automobilele primelor delegaţii. ferinţă. Totodată delegaţia sovietică, prin nifestat, în declaraţia făcută, dorinţa de La 16 iulie delegaţia americană a fost diene, prim ul ministru Nehru, luând cu
Din maşini coboară delegaţia en gleză: tov. Bulganin, a făcut o serie întreagă de colaborare. El a spus că., atunci cînd pro primită de M. N. Luţenko, locţiitor al mi vîntul la un mare m iting organizat la 16 că problem ele Europei, oa, de pildă, exis
Eden şi MacMillan. Peste câteva minu propuneri deosebit de însemnate. Printre punerile făcute vor fi discutate în am ă nistrului Agriculturii al U.R.S.S. iulie la Delhi, a vorbit despre conferinţa tenţa bazelor militare şi reînorm area Ger
te, din două limuzine coboară delegaţia altele, delegaţia sovietică a arătat că Uni nunţime, fiecare delegaţie va apăra înţe de la Geneva a şefilor guvernelor celor maniei, merită o atenţie serioasă, dar
franceză — Edgar Faure şi Pinay. unea Sovietică este de acord oa în mo lepciunea propunerilor sale. Oaspeţii americani s-au interesat de nu patru mari puteri. Eu şi zecile de mii de probleme ale Asiei de sud-est, oa cea a
mentul când se va ajunge la un acord cu meroase probleme, în special de cultivarea oameni, întruniţi aici, a declarat Nehru, Taivanului şi situaţia din Indochina, aş
O ra 10 fără zece. Aclam aţii ale m ulţi privire la crearea Agenţiei internaţionale După închiderea şedinţei de după amia porumbului şi a sfeclei de zahăr în Uniu teaptă de asemenea o rezolvare.
mii de afară răzbat pînă în parc. Câteva atomice, Uniunea Sovietică să-şi aducă ză, între m em brii delegaţiei sovietice ?i nea Sovietică, de construcţiile pentru însi-
alipe după aceea, pe alei pătrund oîţeva contribuţia la fondul atom ic internaţional. mem brii delegaţiei americane a avut loc lozare şi de pomicultură. In cinstea Festivalului
ZIS-urd şi Z IM -u ri Din maşini deschise o convorbire neoficială, oare — după cum
coboară membrii delegaţiei sovietice. To Totodată, Uniunea Sovietică a propus, s-a aflat — s-a desfăşurat într-o atmos In cursul aceleeaşî zile membrii delegaţiei Concurs de portrete fotografice — Fotografiile vor fi prezentate in alb-
varăşii Buiganim, Hruşciov, M olotov şi în vederea creării sistemului de securitate feră cordială, prietenească. au vizitat Expoziţia Agricolă Unională. organizat de revista „Flacăra“ negru şi vor avea dimensiunile minime
Juikov zâmbesc celor din jur. colectivă care ar însănătoşi întreaga situa Oaspeţii au fost salutaţi de acad. N. V.
ţie din Europa, un plan realizabil în două Luni seara, preşedintele Eisenhower a Ţiţin, directorul expoziţiei. şi „Centrul de producţie 13/18. Nu se admit la concurs fotografii
Peste Cîteva m inute soseşte delegaţia e ta p e : în prima etapă ar urma ca statele oferit o recepţie în cinstea delegaţiei so cinematografică” retuşate. Toate fotografiile trebuie să
americană. Coboară din maşină preşedin legate între ele prin tratate şi acorduri să vietice. MOSCOVA (Agerpres). - TASS
tele Eisenhower, secretarul de stat Duiles nu se elibereze de obligaţiile luate de ele Membrii delegaţiei agricole americane care Cu începere de la 15 iulie, revista .,Fla fie actuale.
şi ceilalţi membri ai delegaţiei, îndreptân- potrivit acestor acorduri şi tratate, însă Marţi dimineaţă va avea loc o şedinţă se află în U.R.S.S. au vizitat la 17 iulie căra'" şi „Centrul de Producţie Cinema — Pe spatele fiecărei fotografii, se va
du-se spre sala conferinţei. să se abţină în relaţiile internaţionale de a miniştrilor de externe ai celor patru pu Moscova. Dimineaţa ei au vizitat străzile tografică“ instituie un concurs pe ţară
la folosirea forţei armate şi să rezolve teri, iar după amiază la orele 4 sa vor în şî pieţele capitalei, clădirile Universităţii de de portrete fotografice. scrie citeţ :
La ora 10 şi 5 minute ne aflăm în b a ll-u l toate problem ele litigioase pe căi paşnice. tâlni din nou şefii guvernelor celor patru Stat „M. V. Lomonosov" de pe Colinele a) numele, pronumele, profesia şi adre
anim at ai Casei Presei. A ci sânt instalate puteri. Concursul de portrete fotografice pe
cinci televizoare cu ecrane mari, care In a doua etapă statele menţionate îşi L en in . ţară are drept scop înfăţişarea în ima sa fotografului;
transmit festivitatea deschiderii conferin asumă prin tratat în întregime obligaţiile Popoarele îşi îndreaptă privirile cu gini fotografice artistice a chipurilor de b) numele, pronumele, profesia şi adre
ţei. In faţa ecranelor sînt adunate sutele legate de crearea sistemului de securitate speranţă spre istorica conferinţă de la Ge- In aceeaşi zi, oaspeţii au asistat la Tea tineri şi tinere, constructori ai vieţii noi
de ziarişti, deoarece în sala de conferinţă :neva. Ele aşteaptă oa această conferinţă să trul Mare la un spectacol dat de Teatrul de din ţara noastră. Concursul îşi propune sa persoanei portretizate.
n-nu putut pătrunde decât fotoreporterii, colectivă în Europa, încetînd totodată cu corespundă pe deplin aspiraţiilor lor spre Operă şi Balet din Novosibirsk. să contribuie într-o măsură cit mai lar Fotografiile vor fi expediate în plic în
operatorii de cinem atograf şi de televizi pace şi securitate, să aducă o contribuţie gă la ridicarea măiestriei artistice a foto
totul valabilitatea tratatului Atlanticului hotărâtoare la cauza slăbirii continue a în Plenara C om itatului C entral grafilor, care vor trebui să redea, prin chis, pe adresa: Revista „Flacăra", că
une. cordării internaţionale, la crearea unei at al P artidului M uncitoresc lucrările prezentate, entuziasmul şl în suţa poştală nr. 7, Bucureşti — şi vor
Pe ecranul din faţa noastră zărim cele de nord, acordurilor de la Paris şi trata m osfere de încredere, şi colaborare rodni U nit Polonez crederea în viitor, frumuseţea şi vigoa purta menţiunea „pentru concursul' „Ti
că în re1?t"1e dintre state. rea, optimismul şi dîrzenia caracteristice neretul patriei noastre",
patru delegaţii aşezate în jurul mesei pă tului de la Varşovia, iar grupările de sta V AR ŞO VIA (Agerpres). — P.A.P. tineretului nostru nou, din uzine şi fa
trate a conferinţei. Delegaţia sovietică are V. BIRLADEANU In zalele de 15 şi 16 indie a avut loc la brici, de pe şantiere şi ogoare, din labo Pentru cele mai reuşite fotografii, se
în faţa sa delegaţia franceză, în stânga te create pe baza lo r se lichidează şi se Varşovia cea de-a IV -a plenară a Comi ratoare şi instituţii de învăţămînt — vor acorda următoarele p rem ii:
delegaţia americană, iar în dreapta delega (Din „Soînteia“ nr. 3339) tetului Central al Partidului Muncitoresc
Unit Polonez. tineret care îşi făureşte prin muncă o — un premiu I de lei 3.000 ;
ţia engleză. Plenara a ascultat raportul lui Zenon viaţă fericită. — două prem ii II a lei 1.750 ;
Nowak, mem bru a l Biroului P olitic al — o bicicletă;
srîle Iui V . M . M o lo fo v cu J . F. D u ile s , C u p r iv ir e la tra ta tiv e le d in tre C .C .,cu privire, la dezvoltarea agriculturii Concursul îşi propune, de asemenea,
A . P in ay şi M a c M illa n guvernul U niunii Sovietice în următorul cincinal (1956-1960). La dis să-l facă cunoscuţi maselor largi pe cei — un aparat de ra d io;
şi delegafia guvernam entală cuţiile pe marginea raportului au luat cu- mai buni şi talentaţi fotografi amatori — un aparat de fotografiat.
GENEVA (Agerpres). — TASS trans vorbire cu A. Pinay, ministrul Afacerilor Ex a R. D. V ie tn a m vîntul 24 de persoane. şi profesionişti din patria noastră. Toţi fotografii premiaţi vor primi şl
mite : terne al Franţei. Plenara a elaborat şi a concretizat sarci un abonament la revista „Flacăra" pe un
MOSCOVA (Agerpres). — nile trasate de Congresul al II—lea al an.
La 17 Iulie, V. M. Molotov, ministrul Afa La convorbire a fost de faţă S. A. Vino- Intre 12 şî 18 iulie au avut loc la Mos
cerilor Externe al U.R.S.S., a avut o con gradov, ambasadorul U.R.S.S. în Franţa. cova tratative între delegaţia guverna P.M.U.P. în domeniul dezvoltării continue In afara premiilor de mal sus, se vor
vorbire cu J. F. Duiles, secretarul de stat mentală a R. D. Vietnam şi guvernul Uniu a producţiei agricole, atât în sectorul so acorda zece menţiuni în valoare de lei
al S.U.A. ? nii Sovietice. In urma tratativelor a fost 250 fiecare. Toţi fotografii cărora li se
dată publicităţi? o declaraţie comună a cialist cit şi al gospodăriilor ţărăneşti in
La convorbire a fost de faţă G. N. Zaru La 17 Iulie, V. M. Molotov, ministrul Afa guvernului U.R.S.S. şi guvernului R. D. CONDIŢII DE PARTICIPARE vor decerna menţiuni vor primi şi un a-
bin, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A. cerilor Externe al U.R.S.S., a avut o convor Vietnam. dividuale. Plenara a discutat de aseme bonament pe şase luni la revista „ Flacă
bire cu McMillan, ministrul Afacerilor Ex
•k terne al Angliei. întrevederea dintre nea m ijloacele de sporire a ajutorului acor — La acest concurs pot participa atit ra“.
şe fii g u v e rn e lo r S. U. A ., dat de stat agriculturii în viitorii cin ci ani.
La 17 iulie, V. M. Molotov, ministrul Afa La convorbire a fost de faţă I. A. Malik, fotografii amatori, cit şi cei profesionişti. Juriul pentru decernarea premiilor
cerilor Externe al U.R.S.S., a avut o con- ambasadorul U.R.S.S. în Marea Britanie. A nglie i şi Franţei Plenara a instituit o oom isie dare să
— Nu se pune nici o îngrădire în ceea pentru cele mai bune fotografii va fi al
LONDRA (Agerpres). — TASS elaboreze un proiect de hotărâre asupra
După oum anunţă agenţia Reuter, şefii ce priveşte alegerea persoanei portreti cătuit din reprezentanţi ai revistei „Fla
guvernelor S.U.A., Angliei şi Franţei an sarcinilor planului cincinal în direcţia dez
avut o întrevedere la Geneva în cursul zate. căra", artişti-fotografi, artişti-plastici,
dim ineţii de 17 iulie pentru a discuita pla voltării agriculturii. Hotărîrea va fi elabo
nurile lor în legătură cu conferinţa şefilor rată pe baza materialelor plenarei IV -a a — Fiecare participant la concurs va prezen operatori de luat vederi şi regizori de
guvernelor celor patru puteri.
C.C. al P.M.U.P., a raportului prezentat de ta obligatoriu pentru aceeaşi persoană film.
Recepţia oferită de Edgar Faure în cinstea delegaţiei Z. N ow ak şi a discuţiilor purtate pe mar portretizată cîte două fotografii: o fotogra- Cele mai reuşite fotografii se vor pu
guvernamentale sovietice
ginea raportului. fie-bust şi o fotografie-figură întreagă. blica în revista „Flacăra", sub semnă
La recepţie au luat parte N. A. Bulganin Nu se limitează numărul de fotografii tura fotografilor respectivi şi vor fi re
(şeful delegaţiei), N. S. Hruşciov, V. M. Mo prezentate la concurs de un participant tribuite separat. Fotografiile trimise pen
lotov, G. K. Jukov, precum şi ambasadorul
GENEVA (Agerpres)'. — TASS transmite: U.R.S.S. în Franţa, S. A. Vinogradov. (în afara fotografiilor obligatorii, mai tru concurs, inclusiv cele premiate, nu
La 17 iulie, preşedintele Consiliului de pot fi trimise şi alte fotografii ale ace se restituie.
Miniştri al Franţei, Edgar Faure, a oferit Din partea Franţei la recepţie au partici
o recepţie în cinstea delegaţiei guvernamen pat Antoine Pinay, A. Berard, J. Duhamel. leiaşi persoa n e; de asemenea, se pot Data închiderii concursului este 1 'No
tale sovietice la conferinţa şefilor guverne Irisou, Jean I.aloy, L<yp Joxe.
lor celor patru mari puteri. trimite fotografii de către acelaşi parti iembrie 1955.
cipant pentru mai multe persoane). La 15 decembrie 1955, se vor p^Tblica
— Fotografiile pot fi executate atit in rezultatele concursului în revista „ Fla
aer liber, cit şi la lumină artificială. căra“ .
u »n iM u m H m a i.«a y wmm
A 11-a aniversare a eliberării Poloniei important in viaţa economică a ţării. După şi colaborare între popoarele lumii, indife INFORMAŢIE
înfăptuirea principalelor reforme enumerate, rent de convingerile politice şi poziţiile so
Poporul polonez, constructor al vieţii noi s-a trecut Ia realizarea planului trienal ciale. Republica Populară Polonă se ridică ¦Şcoala profesională de Construcţii din
şi luptător activ pentru pace 1947-1949, care a fost îndeplinit în 2 ani şl împotriva tuturor blocurilor militare agre Deva, str. M olotov nr. 3, aduce La cunoş
10 luni; economia naţională făcînd un mare sive ale imperialiştilor, împotriva cursei tinţa celor interesaţi că examenul de ad
In ziua aceea de 22 iulie 1944, victorioa lonia, panii, erau stăpînii pămînturilor ara rea Patriei, a adus şi Poloniei eliberarea, salt înainte, avînd asigurată baza de trecere înarmărilor şî împotriva folosirii armei ato m itere în anul I începe în ziua de 17 au
sele trupe sovietice, în colaborare cu uni bile. După statisticile din 1921, 48,8 la deschizîndu-i largi perspective spre socia la executarea planului de 6 ani care va mice în scopuri de distrugere. Ea luptă gust 1955 ora 8.
tăţile armatei poloneze renăscute, au stră sută din întreg pămîntul ţării aparţinea lism. Apreciind ajutorul acordat de U.R.S.S. permite lichidarea totală a stării de îna pentru reglementarea paşnică a tuturor pro
puns apărarea rezistenţei germano-fasciste unui pumn de moşieri, iar 31,8 la sută se în refacerea economică şi politică a ţării, poiere economică. La sfîrşitul planului d« blemelor litigioase între marile puteri. Oa începând ou anul şcolar 1955-1956, şcoala
şi au început eliberarea Poloniei. împărţea la trei milioane de ţărani Boleslav Bierut, prim-secretar, al C. C. al 6 ani, în 1955, producţia industrială va de menii muncii din Republica Populară P olo va funcţiona cu următoarele meserii :
săraci care constituiau 87,1 la syjă din to Partidului Muncitoresc Unit Polonez, spu păşi nivelul cu mai bine de 2,5 ori faţă de nă, participă activ la mişcarea mondială a
Locuitorii din satele şi oraşele eliberate, talul populaţiei. La fel se poate spune şi nea : „Uniunea Sovietică a făcut posibilă 1949, iar perioada antebelică va fi depă partizanilor păcii. Aşa se explică faptul că 1. Zidărie;
Ieşeau în calea eliberatorilor şi le mulţu despre industria din vremea aceea. Afit apariţia regimului, de democraţie populară şită de 4 ori. In munca eroică a poporului Polonia populară a găzduit în două rîn- 2. Dulgherie ;
meau adine pentru măreaţa faptă umană, cu doar de menţionat, că în industrie, aproape deoarece a zdrobit forţele fascismului din polonez, se acordă o deosebită importanţă duri pe delegaţii popoarelor luptătoare pen 3. Fier beton. ;
ochii înlăcrimaţi de bucurie şi după obice în întregime, era investit capital străin. Europa". Legat de acest fapt, Republica creării şi dezvoltării unei puternice indus tru pace la Congresul Mondial al oamenilor 4. Meoanică ;
iul slav, cu pline şi sare. Populară Polonă nu a ajuns să depindă trii de construcţii de maşini şi a unei pu de ştiinţă şî cultură pentru apărarea păcii 5. Lăcătuşerie ;
Contradicţiile interne au făcut să izbuc economiceşte de nici o ţară capitalistă, iar ternice baze metalurgice şî energetice. Con care a avut loc la Wroclaw şi al doilea 6. încălziri centrale ;
Oare ce fel de ţară o fi Polonia ? se în nească o criză politică destul de acută, care în dezvoltarea ei, folosind experienţa şi a- strucţiile de cale ferată, şosele şi recons Congres Mondial al partizanilor păcii ce 7. Sculptori în piatră.
trebau ostaşii sovietici. Şi întrebarea a gă a adus la conducere prin forţă, dictatura jutorul multilateral al U.R.S.S,, a putut trucţia căilor de apă, sînt de asemenea obî s-a ţinui la Varşovia. Acestea sînt fapte
sit răspunsul pe drumul eliberării victori sîngeroasă a guvernului Pilsudţki, hepre- instaura şi îndeplini cu succes funcţiunile ective situate pe primul plan. Agricultura a importante in mişcarea mondială a luptei Condiţii de admitere :
oase. In înaintarea lor ostaşii sovietici eli zentant de seamă al burghezo-moşierimii. dictaturii proletariatului în stat. Importante fost înzestrată cu mii de tractoare şi mij pentru pace.
beratori şi-au putut da seama ce ţară a Cu consimţămîntul şi chiar cu sprijinul reforme întreprinse după eliberare, care au loace tehnice care contribuie la transforma 1. In anul I sînt adm işi absolvenţii a 7
fost şi ce ţară va fi Polonia nouă, iar efectiv al conducerii reacţionare poloneze, servit drept punct de plecare pentru dez rea socialistă a satului, astfel că poducţia In momentul de faţă, Varşovia se pregă clase elem entare şi care au vârsta între
populaţia eliberată, şi-a dat seama care le în anul 1939 Polonia a fost ocupată în voltarea unei industrii socialiste şi pen agricolă va spori în anul acesta cu 50 la teşte pentru găzduirea celui de al V-lea 14-17 ani.
sînt adevăraţii prieteni şi că viaţa de a- mal puţin de două săptămîni de germano- tru consolidarea ei, au fost : reforma agra sută în comparaţie cu anul 1949. Festival Mondial al Tinerelului şi Studen
cum înainte începe. fascişti. ră, naţionalizarea industriei mari şi mijlo ţilor pentru Pace şi Prietenie, festival la 2. Cererile de înscriere pentru exam e
cii şi dezvoltarea mişcării cooperatiste. Re Masele de oameni ai muncii din Repu care tineretul îşi va reînnoi dorinţa arzătoare nul de admitere se primesc zilnic, la se
•k Dar poporul polonez, sub conducerea co forma agrară a lichidat caracterul feudal blica Populară Polonă duc din ce în ce o viaţă pentru pace şi îşi va îndrepta eforturile pen cretariatul şcolii, pînă la data de 10 au
muniştilor, a luptat împotriva cotropitorului, al Poloniei vechi, împroprietărind peste mai bună. Plaga analfabetismului care cu tru apărarea păcii. gust 1955.
Istoria Poloniei se pierde în negura tre cu toată forţa şi ura ce o nutrea fascismu 900.000 de familii, împărtindu-le aproape prindea peste 2.000.000 de oameni, a fost
cutului. Desfăşurarea evenimentelor care lui. Şi lupta dusă cu eroism, a avut suc 7.200.000 hectare pămînt. Bună starea ţă înlăturată, iar cele peste 600 case de odihnă Sprijinindu-se pe ajutorul frăţesc al ma La cerere se anexează următoarele acte :
au avut să hotărască asupra soartei poporu cese după succese. Tradiţia vitejească a ranilor muncitori, creşte rapid asigurînd ale sindicatelor sînt puse la dispoziţia oa rii Uniuni Sovietice, pe întărirea continuă
lui, ne arată că poporului muncitor i-a fost muncitorimii poloneze, a inspirat curaj şî bazele unui sistem de muncă colectivă în menilor muncii care primesc şi ajutorul me a rîndurilor partidului revoluţionar al cla 1. Certificat de naştere (tip nou),
dat de la început să lupte împotriva mark- abnegaţie, astfel că după decenii întregi de cadrul cooperativelor agricole sau de pro dical gratuit. Şcolarizarea cetăţenilor se face sei muncitoare, P.M.U.P., pe succesele re 2. Certificat de şapte clase elementare.
grafilor germani, împotriva ordinului cava luptă, poporul polonez cu ajutorul U.R.S.S., ducţie. Primele cooperative de producţie în gratuit şî obligatoriu. Astfel că în Repu purtate pînă acutn, Republica Populară Po 3. Certificat de sănătate cu analiza sîn-
lerilor teutoni sprijiniţi de Papa de la îşi cîştigă independenţa naţională în 1944, fiinţate în 1948, au crescut la 240 în 1949 blica Populară Polonă nu mai există ne lonă merge înainte pe drumul glorios al gelui şi radioscopia pulmonară.
Roma, apoi împotriva lui Napoleon. înlăturînd pentru totdeauna exploatarea, mi şi la 2.000 în 1950, asigurînd astfel la ştiutori de carte. construirii socialismului şi apărării păcii. Examenul de adm itere constă din probe
zeria şî sărăcia. sfârşitul planului de 6 ani, baza mişcării Polonia nouă ca şi celelalte ţări de demo scrise şi orale la lim ba romînă şi mate
Pină la primul război mondial, teritoriile cooperatiste de producţie la sate. Gospodă Construcţia de locuinţe, confortabile, con craţie populară, au păşit — aşa cum arată matică.
poloneze se aflau sub dominaţia a trei state. De atunci, Imediat după terminarea ce riile agricole de stal, alături de gospodăriile stituie o sarcină de care constructorii se tovarăşul G. M. Malenkov — în acea fază
In timpul războiului mondial, S.U.A., An lui de al doilea război mondial, consiliile individuale şî cooperatiste, au atins un achită cu cinste, dînd oamenilor muncii de dezvoltare: „Cînd poporul care cunoaşte Durata şcolarizării este de 2 şi 3 ani,
glia şi Franţa, pregăteau Poloniei o nouă naţionale proaspăt înfiinţate ca nouă formă înalt nivel de cultură agricolă şi de meca spre folosinţă noi şcoli, spitale, case de bucuria unei vieţi libere şi independente, se după meseriile respective.
împărţire ruşinoasă, însă această intenţie de administraţie în stat, trec la înfăptuirea nizare a agriculturii, dovedind astfel şi pe cultură, locuinţe, etc. In ţară, cresc an de simte stăpînul ţării şi-şi consacră loate pu
le-a fost spulberată de Marea Revoluţie So năzuinţelor de veacuri a muncitorilor. Şî acest plan, superioritatea economiei socia an suprafeţele însămînţate, sporeşte recolta terile operei de întărire şi de ridicare a pa Drepturile elevilor şcolilor profesionale :
cialistă din Octombrie. rînd pe rînd, succesele vin s i încununeze liste. la hectar şi se cresc tot mai multe animale. triei sale“ .
munca şî strădania celor care ay scuturat 1. Şcolarizarea, cantina, internatul sînt
Pe lingă conflictele externe care măci jugul fascist, au înlăturat ultimele rămă Naţionalizarea principalelor ramuri ale * Faţa Poloniei populare se schimbă în fie gratuite. De asemeni pe toată durata şcola
nau fără încetare masele de oameni ai şiţe ale grupului gomulka şi îşi construiesc economiei naţionale, a constituit un pas care zi înspre mai bine. rizării elevii au spre folosinţă manuale,
muncii, se adăuga exploatarea, internă, de singuri viaţa. Măreaţa victorie a- Uniunii In opera de construire a socialismului, rechizite şcolare şi echipament.
multe ori mai crudă decît dominaţia ex Sovietice în Marele Război pentru Apăra- poporul polonez îşi îndreaptă atenţia spre Realizările devin mai măreţe, iar viaţa
ternă. Agricultura se găsea într-o stare de un singur ţ e l: păstrarea şi întărirea păcii. muncitorilor şi ţăranilor tot mai îmbelşu Şcoala este mixtă avînd internat atit
înapoiere de nedeseris şi 'aceasta se datora gată. pentru băieţi cit şi pentru fete.
relaţiilor feudale existente în ţară. In Po Politica externă pe care o duce Repu
blica Populară Polonă, este politica de pace N. CAZAN Orice inform aţii suplim entare se vor
cere la secretariatul Şcolii din Deva,
str. M olotov nr. 3,
Redacţia şi Adm ziarului Str. 8 Martie, nr, 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar eonf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr.236320 dta 6 noiembrie 1949 - Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.