Page 21 - 1955-07

Biblioteca Centrală
Regională
Hunedoara-Deva \
Sarcinile de răspundere ale lucrăMfor
úm comerţy! socialist
Comerţul socialist la noi în ţară a luat
o mare dezvoltare în ultimii ani. An de
an, a crescut volumul mărfurilor desfăcute,
s-a îmbunătăţit calitatea acestor mărfuri şi
s-a acumulat o experienţă bogată în organi­
zarea comerţului de stat. Numărul unită­
ţilor comerciale prin care se desfac produ­
sele industriei noastre socialiste a crescut
mult. Numai de la 1 ianuarie 1955 şi pînă
în prezent, în regiunea noastră, reţeaua de
desfacere a organizaţiilor O.C.L. şi T.A.P.L.
a crescut cu încă 40 noi unităţi.
Reducerea de preţuri care s-a făcut la
patru luni după desfiinţarea sistemului de
aprovizionare pe bază de cartele şi raţii
— rezultat al creşterii volumului de mărfuri
livrate în industria noastră în plină dez­
voltare — precum şi măsurile luate de par­
tid şl guvern în vederea îmbunătăţirii apro­
vizionării populaţiei, pun în faţa' lucrători­
lor din comerţ sarcini de mare răspundere.
Sarcina de onoare a lor, este de a lupta
pentru continua dezvoltare a comerţului s o ­
cialist care este pus în întregime în slujba
intereselor poporului, pentru a satisface ce­
rinţele oamenilor muncii şi a sprijini dez­
voltarea economiei noastre naţionale. De
aceea, a fi muncitor în reţeaua comerţului
socialist, este un lucru de cinste şi de răs­
pundere.
Acolo unde munca de educare a lucrăto­
rilor se face cu simţ de răspundere, unde
conducerile unităţilor au sprijinul organi­
zaţiilor de bază, realizarea planului de
aprovizionare şi desfacere al unităţilor nu
suferă.
Multe unităţi comerciale din regiunea
noastră, în care muncesc lucrători ce se
îngrijesc de asigurarea aprovizionării cu
mărfuri, ţinînd legătura cu întreprinderea
sau organizaţia comercială respectivă, care
luptă pentru realizarea planului de aprovi­
zionare şi desfacere, satisfac cerinţele oa­
menilor muncii. Astfel la magazinele ali­
mentare din Brad. Hunedoara, Deva, Sime-
tîa, etc. responsabilii David Ioan, Săbău
Gheorghe, Boer Romulus şl Fekete Iosif,
se îngrijesc de aprovizionarea cu sortimente
bogate şi variate de mărfuri de bună cali­
tate Iar consumatorii sînt mulţumiţi de
felul în care se face deservirea.
Cerinţele oamenilor muncii oresc, şl ele
trebuie să fie satisfăcute. Oamenii muncii
au pretenţii justificate să găsească în ma­
gazine mărfuri de calitate, să fie serviţi
ireproşabil.
Lucrătorii ce se ocupă cu recepţlonarea
mărfurilor, trebuie să fie exigenţi, să nu
primească mărfuri care nu corespund con­
diţiilor tehnice, de calitate, etc., a mărfu­
rilor degradate, deformate sau alterate. Un
exemplu de felul cum trebuie să se facă
recepţionarea, ni-1 dau tovarăşii lucrători
ai depozitului Deva, care au refuzat justi­
ficat un vagon de orez venit de la Brăila
şi 100 kg. mezeluri de la I.A.R.T. Deva,
fiind necorespunzătoare.
Aceste fapte, dovedesc că lucrătorii din
comerţul socialist sînt tot mai conştienţi,
caută să satisfacă cerinţele consumatorilor,
cerînd întreprinderilor să livreze mărfuri de
calitate.
Directorul organizaţiei comerciale este
acela de care depinde funcţionarea în bune
condiţiuni a întreprinderii. Acolo unde di­
rectorii organizaţiilor comerciale au urmă
rit graficele de livrare a mărfurilor de că­
tre industrie, s-a reuşit să fie asigurată
aprovizionarea tuturor unităţilor de desfa­
cere.
Lucrătorii din comerţul socialist trebuie
să fie zi de zi, ceas de ceas, preocupaţi
de a sluji cît mai bine interesele oameni­
lor muncii. Ei trebuie să lupte pentru re­
ducerea cheltuielilor de circulaţie, lucru
care cere îmbunătăţirea planificării circula­
ţiei mărfurilor, să poarte o atenţie deose­
bită păstrării mărfurilor.
Mai sînt însă lucrători care nu se stră­
duiesc s i fie Ia înălţimea sarcinilor ce
lerau fost încredinţate. Unii responsabili se
ocupă de aprovizionarea cu mărfuri dar nu
şi de aranjarea şi depozitarea lor în bune
condiţiuni, aşa cum este cazul la magazi­
nul mixt al cooperativei raionale dfn Se­
beş. Se mai întîmplă ca unii vînzători, să
răspundă grosolan consumatorilor, să nu
ajute pe consumatori în alegerea mărfurilor
şi lucru mal grav să vîndă „pe sprin­
ceană", şi chiar din magazie. Aşa sa în-
tîmplat la O.C.L. produse industriale Pe­
«!É l
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI
troşani, unde fostul magazioner Clos Ifrim,
vindea la cunoscuţi mărfuri, fără a ţine
seamă că şi alţi consumatori solicită ace­
leaşi obiecte. Această lipsă gravă se da-
toreşte în primul rînd conducerii O.C.L.
produse industriale Petroşani şl organizaţiei
de bază, întrucît nu au controlat în per­
manenţă activitatea lucrătorilor pe care-i
conduc şi nu au dus o muncă temeinică de
ridicare a nivelului politic şi a conştiinţei
lucrătorilor.
In unele localuri de restaurante, deseori
unii ospătari în stare de ebrietate, vor­
besc grosolan jignind pe consumatori, nu
servesc într-un mod conştlncios, civilizat,
nu prezintă listele de preţuri aşa cum au
datoria să facă. Faptul că aceste cazuri
se repetă în unele restaurante şi cu aceiaşi
ospătari, cum sînt la restaurantul „Mure
şui" din Deva, dovedeşte o totală lipsă de
răspundere a conducerii restaurantului.
Lucrătorii din comerţul socialist trebuie
să ia atitudine împotriva acelora care caută să rumb-boabe la hectar.
profite de pe urma funcţiilor ce le au. în-
suşindu-şi din mărfurile destinate pentru
aprovizionarea oamenilor muncii. La noi în
regiune, au fost asemenea cazuri de ges­
tionari necinstiţi care au făcut chiar şi
delapidări de bani. Ei au fost daţi pe mîna
organelor judiciare. Un caz recent este al
gestionarului Roman Romulus din Vulcan
care are o lipsă In gestiune de 60.000 lei.
Asemenea elemente care pătează cinstea
lucrătorilor din comerţul socialist, trebuie
să fie demascate la timp. Aici, revin sar­
cini şî organizaţiilor de bază U.T.M. şi
sindicale, de a educa pe lucrătorii din co­
merţ în spiritul vigilenţei şi a grijii faţă
de bunurile materiale destinate îmbunătă­
ţirii traiului celor ce muncesc.
In această perioadă, trebuie să se acorde
o atenţie deosebită comerţului de legume
şl fructe, unde mai sînt unele lipsuri.
Este condamnabilă atitudinea tovarăşului
Veg Alexandru director adjunct al Aproza­
rului din Petroşani, care face comandă pen­
tru un camion necesar transportării mărfu­
rilor şi-l foloseşte în interes personal, fă-
cînd excursii la Geoagiu sau în alte părţi.
Sarcinile de răspundere pe care partidul
şî guvernul le-au pus în faţa lucrătorilor
din comerţ, pot fi duse cu succes la înde­
plinire. Trebuie însă desfăşurată pe scară
cît mai largă întrecerea socialistă; trebuie
depusă o muncă intensă de ridicarea nive­
lului profesional şi politic al lucrătorilor.
Organizaţiile de bază, sindicale şi U.T.M
din comerţ, trebuie să-şi orienteze munca
politică de masă spre ridicarea spiritului
de răspundere al lucrătorilor din acest sec­
tor, spre educarea acestora în spiritul unei
atitudini noi faţă de muncă.
Trebuie să se răspîndească experienţa
fruntaşilor, să se dea exemple de lucrători
cum sînt tovarăşii Cosma Valeria, cofetar,
şi Vlădoianu Constantin ospătar de la
TA.P.L. Hunedoara, Vochold Luiza gestio­
nară la O .C .L Alimentara Petroşani, Pop
Irina gestionară la O.C.L. produse indus­
triale’ Petroşani, şl alţii, care prin atitudi­
nea lor fac cinste lucrătorilor din comerţ
şi care pentru munca depusă au obţinut in­
signa de fruntaş în comerţul de stat.
Lucrătorii din comerţ şi mai cu seamă
lucrătorii tineri, trebuie educaţi în spiritul
unei înalte principialităţi, în spiritul grijii
permanente pentru interesele oamenilor
muncii.
In această direcţie trebuie să-şi îndrepte
atenţia organele de partid, de U.T.M. şi
sindicale precum şi comitetele executive ale
sfaturilor populare.
Organizaţile de partid, U.T.M. şi sindi­
cale au datoria să sprijine şi să îndrume
munca organizaţiilor comerciale. Organiza­
ţiile de partid trebuie să tragă Ia răspun­
dere pe membrii de partid din conducerile
organizaţiilor comerciale şî pe lucrătorii
membri de partid care nu au o atitudine
tocmai sănătoasă faţă de sarcinile ce le
revin.
Datoria fiecărui lucrător din comerţ, este
de a sluji prin munca sa cinstită cauza ri­
dicări! continue a bunei stări materiale a
oamenilor muncii.
Lucrător! din comerţul de stat I
Achitîndu-vă cu cinste de sarcinile de
răspundere puse de partid şl guvern, adu­
ceţi o însemnată contribuţie la înfăptuirea
măreţei cauze a construirii socialismului I
k v Au crescut mîndre şi pline de rod bogat lanurile gospodăriei colective „21 Decem-
brie" din Prlcaz raionul Orăştie. Colectiviştii, pentru a nu pierde nici un bob din re-
coltă, participă cu toate forţele la stringerea el.
In acest an, vintul şi ploile au culcat la pămlnt culturile de păioase, de aceea re­
coltatul se face mai anevoie faţă de anul trecut.
Organizîndu-şi bine munca, colectiviştii din Pricaz, in tocmai după cum arată agro-
tehnica, Ia 3 zile după seceriş, au început dczmiriştitul şi la 5 zile treierişul.
> In clişeu: stingă — un grup de ţărani recoltează griul cu secera: la mijloc — trc-
:-¦>! ierişul este in toi. Mecanicul batozar Murgan Florea, organizindu-şi bine munca la arie
- ’ reuşeşte ca zilnic să treiere cîte 13.000 kg. boabe, cu batoza ce are lăţimea tobei de S0.1
- ''ţ- mm. Piuă în prezent a treierat orzui de pe 17 ha şi griu de pe 12 hectare; dreapta —
.ractoristul Crăciun Nicolae, execută dezmiriştitul cu tractorul printre clăi.
IN A C E S T NUMĂR:
Pentru o mal bună aprovizionare — Foileton — Ne recomandăm o sarcină importantă (pag. 2-a)’
şi deservire a ţăranilor muncitori — O iniţiativă preţioasă (pag. 2-a.),
(pag. 2-a) — Conferinţa de la Geneva a şefilor
(pag. 2-a)
Pentru Festivalul Tineretului — Să îmbunătăţim activitatea orga­ guvernelor celor patru , puteri
(pag. 3-4-a)'
(pag. 2-a) nelor sindicale (pag- 2-a)
— Colectarea produselor vegetale —
CHEMARE Colectivul nostru
a trecut la fapte
către ţărănimea muncitoare din cuprinsul regiunii Hunedoara Colectivul fabricii „Ardeleana" din Sebeş*
munceşte cu elan pentru ca angajamentele
mînţă de soi, îngrăşlnd pămîntul şi prăşind la timp a reuşit să luate, de a da patriei 337.000 lei acumulări
obţină o producţie medie de 28.000 kg. cartofi Ia hectar.
Prin hărnicia voastră aplicînd mai mult ca oricînd In anul peste plan, să devină fapte. Prin munca
acesta cele mai potrivite măsuri agrotehnice, aţi reuşit să obţineţi Cultura sfeclei de zahăr atît de importantă, a inceput să fie
rezultate însemnate pe ogoare, în vii şi livezi. din an în an mai apreciată, să se obţină rezultate mai bune. plină de însufleţire a muncitorilor şi teh­
La cele mai multe culturi au fost asigurate condiţiunile ob­ Statul a venit anul acesta cu o serioasă îmbunătăţire in pri­ nicienilor, lupta lor pentru a evita risipa
ţinerii unor recolte bogate. vinţa preţului şi a zahărului atribuit cultivatorilor.
de materii prime şi alte materiale, pentru
Dintre toate culturile, porumbul vă este cea mal îndrăgită. Sînt numeroşi cultivatori care au reuşit — prin o bună pregă­
Această minunată cultură aducătoare de multe foloase pentru tire a pămîntului, însămînţarea la timp — să obţină recolte bogate. reducerea pierderilor planificate, etc., pre­
oameni şi animale, a făcut ca mll şi mii de gospodari din regiunea
noastră începînd din văile munţilor şi pînă în Valea Mureşului, pe Astfel ţăranul muncitor Budoi Francisc din comuna Hărău a cum şi o serie de măsuri tehnico-organiza-
Ioturi mai mici sau mai mari să cultive cu multă sîrguinţă porum­ reuşit să obţină o producţie de 28.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar,
bul. . ceea ce i-a adus un venit de 7.000 Iei şi 140 kg. zahăr gratuit. torice ce s-au luat pentru a spori producţia
Deosebita preţuire arătată acestei culturi a făcut ca nenumăraţi
cultivatori prin folosirea cu chibzuială a regulilor agrotehnice să şi productivitatea muncii, colectivul nostru
obţină recolte bogate, să devină adevăraţi fruntaşi al recoltelor
sporite. a obţinut succese frumoase. De la începutul
Astfel G.A.C., din comuna Berghln, prin însămînţarea porum­
bului în bune condiţiuni în cuiburi aşezate în pătrat şi prăşit Ia lunii şi pînă la data de 20 iulie, s-au rea­
timp, a obţinut anul trecut pe suprafaţa de 23 ha. clte 3.320 kg. po- lizat acumulări s.ocialiste peste plan în va­
7ARANI MUNCITORI! loare de 33.375 lei.
. Gospodarul Precup Nicolae din comuna Blandiana, însămînţînd
Prin strădania voastră aveţi toate posibilităţile ca la aceste Pentru asigurarea îndeplinirii angajamen­
porumbul după lucernă în cuiburi aşezate în pătrat prăşindu-1 de 3
ori, a reuşit să obţină 5.100 kgi ştiuleţi la hectar. 3 culturi să obţineţi recolte bogate. telor noi am mai luat o serie de măsuri
Spre cinstea lor au fost încă mulţi alţii care au obţinut re­ Comitetul executiv al Sfatului popular regional a hotărît să cum s în t : desfiinţarea schimbului II prin
colte asemănătoare.
lărgirea noii secţii ceea ce va duce la rea­
De mare folos pentru nevoile proprii gospodăreşti şi ale eco­
nomiei statului sînt culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr. organizeze în acest an un concurs al cultivatorilor de porumb, car­ lizarea de economii Ia combustibil şi ener­
Condiţiunile naturale ale regiunii noastre sînt prielnice pentru tofi şi sfeclă de zahăr, în care scop, cheamă — gospodăriile agrico­ gie electrică în valoare de cca. 12.000 lei,
aceste culturi şl ele vă sînt cunoscute.
le colective, întovărăşirile agricole şi ţărănimea muncitoare cu gos­ acţionarea a 5 maşini de cusut cu energie
Cultura cartofului se dezvoltă minunat pe văile dealurilor,
munţilor noştri ca şi pe Valea Mureşului, avînd mari posibilităţi podării individuale să participe în număr cît mai mare Ia acest electrică lucru care va ridica simţitor pro­
de a lărgi această cultură şi a obţine recolte bogate.
concurs, străduindu-vă să ajungeţi în marea voastră majoritate ductivitatea muncii şi va uşura efortul
Ţăranul muncitor Tomuţa Ilie din comuna Beriu folosind să-
fruntaşi ai recoltelor bogate. muncitorilor, precum şi alte măsuri ce
Concursul se organizează pe comună, raioane şi regiune sub vor duce la sporirea producţie! întreprin­
derii.
îndrumarea inginerilor şi tehnicienilor agricoli. Avînd un colectiv de muncitori şi tehni­
In urma participării Ia acest concurs, participanţii care au în­ cieni de nădejde, lucru dovedit prin faptul
trebuinţat cele mai bune măsuri agrotehnice şi au obţinut cele mai că încă din luna octombrie a anului trecut
bune recolte vor fi premiaţi Ia comună, vor fi admişi Ia concursul lucrăm în contul anului 1956, sîntem în­
pe raion şi regiune, iar metodele aplicate vor fi popularizate pen­ credinţaţi că angajamentele ce le-am luat
tru ca în viitor să fie folosite de cît mai mulţi cultivatori. vor fi îndeplinite cu cinste, dînd oamenilor
Pentru înscrierea voastră adresaţi-vă sfaturilor populare comu­ muncii tot mai multe bunuri de larg con­
sum. CRIŞAN PARASCHIVA
nale, tehnicienilor şi inginerilor de Ia comună, punctul agricol sau directoarea fabricii „Ardeleana"
secţia agricolă raională. Sebeş
=* ^- ¦ =
Nici o zi îniîrziere — nici un bob pierdut
??? Dacă privim situaţia recoltării păioaselor, dezmiriştiţului şi a treierişului pe re­ ???
giune, ne putem da seama că aceste lucrări se desfăşoară neîngăduit de încet.
Au început treierişul Pînă în prezent, păioasele s-au recoltat în procentaj de abia 20 la sută, iar în ce pri­ In ra io n u l Sebeş a în fîr z ia f
veşte treierişul, aproape că nici nu se poate vorbi. Doar, pe ici pe colo se face proba
Colectiviştii din comuna Ilia, de cîteva la cîte o batoză. Din numărul ariilor cîte trebuie să funcţioneze, sînt amenajate secerişul şi tre ie riş u l
zile au început treierişul orzului. Lucrînd numai 50 la sută şi nici acestea complet. De asemenea, despre dezmiriştit nu se
organizat la această muncă şi datorită bu­ poate t vorbi. Din suprafaţa recoltată s-a dezmiriştit doar 2 la sută. In raionul Sebeş, secerişul se desfăşoară
nei funcţionări a tractorului şi a batozei a cu mare încetineală. Nu se respectă Ic
cărei mecanic este tov. Mozeş Iosif, ei tre­ începînd de la regiune, raioane şi pînă la comune, organele tehnice agricole, special viteza zilnică de lucru stabilită
ieră zilnic cîte 12.000 kg. trebuie să privească cu mai mult simţ de răspundere sarcinile ce li s-au înc^zdin- Dacă secerişul ar fi început la vreme şl
ţat, pentru a«strînge recolta la timp şi fără pierderi. s-ar fi urmărit realizarea vitezei zilnice de
Colectiviştii Suciu Moise, Bolea Vergele, lucru, pînă la data de 25 iulie, întreaga su­
şi tinerii Florea Ionel, Suciu Viorica, Ba- Oameni ai muncii din agricultură! Nu precupeţiţi niciun efort în lupta pentru prafaţă ar fi fost secerată. Ori, timpul cel
cean Victor şi alţii, acordă un ajutor pre­ strîngerea pîinil poporului muncitor, pentru a strînge rodul bogat al muncii voas­ mai potrivit pentru seceriş, cînd grlnele
ţios la treieriş. tre de un an I erau în pîrgă, a fost pierdut, iar acum cînd
grînele sînt răscoapte, nu sînt încă folosite
2.3 4 5 k g o rz la h e cta r tînd sfaturile tehnicienilor agronomi, au în P regătiri pentru aplicarea toate forţele şi mijloacele existente. Astfel
ceput secerişul. Munca continuă. Pînă în metodei Brediuk pină în prezent pe raion s-a secerat numai
La G.A.C. „11 Iunie" din satul Bretea prezent pe întreg raionul, s-a secerat 58 5 la sută din suprafaţa însămlntafă ci
Mureşană, treierişul orzului s-a terminat ha. grîu şi 36 ha. orz. Pentru ca treierişul să se facă în cel păioase.
de cîteva zile şi s-a început treieratul griu­ mai scurt timp şi fără pierderi, colectivul
lui. Producţia obţinută de colectivişti, de Neglijează secerişul de conducere al S.M.T. Miercurea, a luat Tehnicienii agronomi de la punctele agri­
pe cele 4 ha. cultivate cu orz, a fost în toate măsurile necesare aplicării metodei cole şi comune, se ocupă doar de a con­
medie de 2.345 kg. la hectar. Deşi griul este trecut de coacerea in mecanicului batozar sovietic N. Brediuk, la stata dacă griul este copt sau nu, fără ca
pîrgă, membrii întovărăşirii agricole „Fi- un număr de 6 batoze, ce vor funcţiona pe să îndrume tiranii muncitori să înceapă
îndată după treieriş, colectiviştii au pre­ limon Sîrbu" din Orăştie, pînă la data de ariile gospodăriilor colective din Daia Ro- secerişul. Inginerul agronom Socol Ioan,
dat cota de orz la baza de recepţie, iar din 22 iulie, încă nu începuseră secerişul. mînă, Gîrbova, Miercurea, Apoldul de Sus, şeful punctului agricol din Miercurea, ştia
griul ce l-a treierat în decurs de două zile, Aceasta dovedeşte slaba preocupare a orga­ Dobîrca şi Ungurei. In acest scop, tehni­ că griul colectiviştilor din Miercurea este
a predat statului cantitatea de 1.077 kg., nelor tehnice agricole din Orăştie, care nu cienii şi agronomii de sector ai staţiunii, au copt, dar nu i-a îndrumat să înceapă sece­
obţinînd chitanţa nr. 1 pe raion la predarea au îndrumat întovărăşiţii, ca să ştie cînd făcut un instructaj special în cadrul gos­ rişul, lăsîndu-i să muncească la întreţinerea
cotelor. trebuie secerate păioasele. Nu le-au arătat podăriilor colective,. întocmindu-se totodată celorlalte culturi. Iar griul să se scuture
practic pagubele ce se produc prin nerecol- şi un plan de acţiune pentru stabilirea echi­ pe cimp.
Se seceră şi-n raionul Brad tarea la timp. Membrii întovărăşirii agri pelor, care vor lucra în schimburi, precum
cole din Orăştie. trebuie să ştie că prin şi a locului precis de muncă la batoză al In raionul Sebeş, nu există o preocupare
Pe dealurile şl lunca „Crlşului Alb“ din scuturarea numai a unui bob din fiecare fiecărui colectivist. de seamă pentru începerea grabnică a tre­
satele raionului Brad, lanurile de grîu şi spic, se produc pagube pînă Ia 120-130 kg. ierişului. In întreg raionul, pînă la data
orz au început a da în pîrgă. la hectar. De aceea, ei trebuie să înceapă de 21 iulie, nu erau amenajate decît trei
neîntîrziat secerişul griului. arii. Iar din numărul total de batoze nece­
Ţăranii muncitori din aceste sate, •a.scul- sare pentru treieriş, nu erau scoase la arii
decît 5 batoze. Mulţi ţărani muncitori do­
resc să înceapă treierişul, dar comitetele
executive comunale, din acest raion, tără­
gănează începerea treierişului de la o zl
la alta.
Pentru tntîrzferea secerişului şl a trele-
rfşului în raionul Sebeş, are o vină şl co­
mitelui raional de partid, care a neglijat
munca de agitaţie în această campanie.
Multe organizaţii de bază nici nu au Instruit
agitatorii, iar gazetele de stradă şl panou­
rile de onoare nu sînt folosite pentru mo­
bilizarea ţărănimii muncitoare la muncile
de vară, cum este cazul chiar în comuna
Apoldul de Sus, unde atît la panoul de
onoare cît şi Ia gazeta de stradă, nu se
vorbeşte nimic despre muncile de vară.
Comitetul raîonal de partid Sebeş, are
datoria să asigure mobilizarea membrilor
comitetului executiv al sfatului popular ra­
ional şl a organizaţiilor de bază săteşti,
pentru grăbirea stringent recoltei.