Page 22 - 1955-07
P. 22

Pag. 2                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                 Hr. 498

        BMBCTBSEBiaBHKBa

Pentru o mai bună aprovizionare                                                                              POPAS                                                 S-efiioam ¦ ~ - r ~
şi deservire a ţăranilor muncitori                                                                                      la o casa de odihnă
                                                                                                                                                                   căfre m inerul M olnar Şfelan
      Redacţia ziarului „ Drumul Socialismului", ajutată de unii corespondenţi vo­                              Pe oţelarii lui Costache Vasile, Lăbuneţ                                                                                                                                                 Im S U V tW
luntari, a organizat un raid anchetă la cooperativa „Şiboteana" din comuna Şi-                               Vaier şi Brînzei Dumitru, adică întregul                         - --------R. P. U N G A R A
bot, raionul Orăştie, cu scopul de a ajuta- o să-şi îmbunătăţească activitatea.                              „echipaj" al cuptorului Siemens-Martin                                                                                                                      ~^neMăâd
                                                                                                             nr, 4 de la Combinatul siderurgic „Gh.                    Dragă prietene,
      Dăm mai jos aspectele pozitive şi negative cela mai semnificative ale activită­                        Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, i-am cu­                    Mi-aduc aminte de muie ori, de zilele            Multe din angajamentele        A ngajam entele             ză U.T.M. a şi amenajat
ţii ei, constatate cu ocazia raidului.                                                                       noscut în urmă cu un an. Acum i-am în-                 frumoase ale Festivalului de la Bucureşti,       luate în producţie de ti­             p rin d viafă           cu ajutorul sfatului popular
                                                                                                             tilnit din nou, însă în alte condiţii, nu lingă        de măreţia manifestaţiilor, de tinerii pe        neri în cinstea Festivalului                                  aria model din comună, în­
 Dimineaţa la cooperativă                               dere că la acest raion ai de-a face cu un            şarja înfierbîntată ci în parcul casei de              care i-am cunoscut. îm i sînt încă vii în        încep să devină fapte. S-a     kilogram fier vechi colec­     zestrată de către tineri cu
                                                        gestionar „foarte gospodar".                         odihnă de la castelul din Mintia. Singurul             memorie împrejurările în care ne-am în-          reuşit ca numărul tinerilor    tat pînă în prezent, oglin­    cele necesare. Această or­
     Soarele se ridicase de mult de după col­                                                                ce lipsea din „echipaj" era Lăbuneţ. In                tilnit noi doi. Ai venit cu delegaţia ţării      aflaţi in întrecere socialis­  deşte dragostea cu care        ganizaţie de bază a recru­
  nic, învăluind cu razele lui calde şi auriî,             Cum ai intrat în magazin, la dreapta, te          zorii zilei acelea, o maşină l-a luat de aici          voastre în cantonamentul nostru de la Co-        tă să crească cu peste 5000    privesc tinerii cel de ăl      tat tineri care în cadrul
  bogăţiile comunii Şibot.                              întîmpină cîteva lăzi cu marmeladă stri­             ducîndu-I la Bucureşti. Lăbuneţ avea să                troceni şi ne-am împrietenit îndată. Ne­         faţă de cei cîţi erau în în­   V-lea Festival Mondial al      căminului cultural pregă­
                                                        cată, cîteva lăzi goale aşezate una peste            ducă mai departe la Festivalul Tinereţii şi           despărţiţi am fost tot restul zilelor de          trecere in preajma zilei de    Tineretului.                   tesc programe ce le vor
     Ca-n orice dimineaţă de vară, şi-n dimi­           alta la întîmplare, diferite butoaie, diferite       a păcii cuvîntul tovarăşilor săi.                     Festival. Ne-am mărturisit deschis gîndu-         1 Mai. Numai în Combina­                                      prezenta la arie în pauze­
  neaţa aceasta, străzile comunii sînt pline            lăzi cu gunoi. Pe lăzile cu marmeladă, au                                                                  rile ce ne frămîntă, năzuinţele ce le avem        tul siderurgic „Gh. Gheor­        Alături de tinerii din în­  le de la treieriş. Cu ocazia
  de viaţă. Ţăranii muncitori se duc spre               răsărit ciuperci (mucegai) care-şi privesc              — Cu ce ocazie pe aici tovarăşe Costa­             şi ne-am convins că pe amîndoi ne leagă           ghiu-Dej" din Hunedoara,       treprinderi, şi tinerii de la  pregătirilor pentru Festi­
  ogoarele mănoase cu grîu copt şi bun de               „slăpînul" cu multă bucurie pentru că le              che, l-am întrebat pe vestitul oţelar hune-          acelaş ideal — PACEA. Priveam în ju ­             numărul tinerilor încadraţi    sate se pregătesc cu drag      val, organizaţiile U .T.M
  secerat. Mergînd pe drum, am ajuns în                 lasă să sugă siropul de marmeladă, nestin­           dorean.                                                rul nostru şi ne dădeam seama că nu eram         în întrecere a crescut cu      pentru Festival. Exemplu       săteşti au muncit cu multă
 dreptul cooperativei, în faţa căreia un grup           gherite.                                                                                                   singuri. Bucureştiul devenise atunci un           peste 500, iar al celor din    bun îl constituie chema­       dragoste pentru atragerea
 de bărbaţi şi femei aşteptau să se deschidă                                                                    Dînsul, uitîndu-se la băieţii lui, mi-a             glob în miniatură şi în el de pretutindeni       raionul Sebeş cu peste 600.    rea comună lansată de or­      tinerilor la încheierea de
 magazinul. Nu era încă ora 7, (ora- de des­               In rafturi, borcanele cu conserve, pache­         răspuns:                                              veniseră solii păcii şi ai prieteniei.                                           ganizaţiile de bază din co­     contracte pentru întreceri
 chidere a magazinului) d 7 fără un sfert.              tele cu cafea, articole de fierărie şi altele,                                                                                                                  Chemarea lansată de bri­     muna Miercurea raionul        patriotice. Pînă în prezent,
                                                        sînt acoperite de un strat de praf care le              — Cuptorul nostru este în reparaţie capi­             Ne plimbam seara prin parcurile fru­           gada utemistă a minerului      Sebeş, către toate organi­     numărul tinerilor care au
    Din grup, privirile-ml au deosebit o fată           îmbracă pe zi ce trece într-un veşmînt mai           tală. Noi în timpul acesta, stăm să ne a-             moase ale capitalei noastre şi vorbeam de         Nistoreanu Glxeorghe           zaţiile de bază din regiune    încheiat contracte de în­
 tînără care ţinea în spate o pereche de de­            gros.                                                dtinăm forţe noi pentru viitor. Cînd ne în­           munca de miner, de rezultate, de viitorul         lansată în. cinstea Fes­       în vederea obţinerii unei      trecere patriotică trece
 sagi. Mi s-a- părut curios acest lucru, pen­                                                                toarcem-, trebuie să dăm şarje şi în contul            ţărilor noastre, ce merg pe acelaşi drum.        tivalului a fost îmbrăţişată   recolte bogate, prin între­    peste 5000.
 tru că nici unul din cei de faţă nu aveau                 Curenţii aerului deranjează însă odihna           lui Lăbuneţ. Deocamdată însă, ne plim                  Cînd m-am întors în mijlocul minerilor de        cu entuziasm de brigăzile      ţinerea culturilor şi spriji­
 desagi. Am hotărît să aflu pricina.                    acestui veşmînt şi purtîndu-1 pe deasupra            băm toată ziua.                                        la Petrila, le-am vorbit de tot ce am vă­        de tineret din Valea Jiului.   nirea din plin a secerişu­          Bazîndu-ne pe reali-
                                                        lăzii cu unt îl aruncă în golul făcut de cu­                                                               zut, de prietenia noastră, de jurămîntul          Dovadă a entuziasmului ti­     lui şi treierişului. A ceste   zările obţinute de tinerii
    Gestionarul a deschis magazinul cu 10               ţitul ce-a tăiat în el, schimbîndu-i culoa­             Aici ai unde să te plimbi căci parcul a-           tinerilor participanţi la Festival — de a         nerilor mineri este expedi­    organizaţii şi-au propus       noştri pînă acum, sîntem
 minute mai devreme şi fata- a dispărut in-             rea din galbenă, în cenuşie.                         cesta are 6 hectare. Apoi pescuim, batem              apăra cu fermitate pacea. Ii văd cît de           erea primului tren cu căr­     să form eze 15 echipe de ti­   îndreptăţiţi să credem că
 trînd în magazin. Am Intrat şi eu să-mi                                                                     mingea, citim şi... mîncăm pe săturate.               atenţi mă ascultau, şi-l aud şi acum pe           bune peste plan.               neri şi pionieri pentru        sub conducerea organizaţi­
 cumpăr un pachet de ţigări şl să văd ce                   Acest veşmînt de praf nu coboară numai            Costache zîmbl expunîndu-şi acest program             Nagy Adalbert, un ortac de-al meu, spu-                                          strîngerea spicelor.
 face ea acolo. După ce mi-am cumpărat ţi­               de pe rafturi. El se ridică şi de pe podele-        „încărcat".                                           nînd:                                                Cu multă bucurie au îm­                                    ilor de partid, organizaţiile
 gări mi-am îndreptat privirile spre raionul            în special atunci cînd gospodarii magazinu­                                                                                                                  brăţişat tinerii din toate        Multe organizaţii de ti­
 cu textile şi-am văzut că fata tîrgula cu              lui mătură atît în orele de serviciu cît şi             Cind am plecat de la casa de odihnă, oţe-              — Să punem şi noi umărul la temelia           raioanele regiunii şi che­     neret şi-au luat asupra lor    de bază U.T.M. îşi vor în­
 gestionara Bădlulescu Marîoara o basma                 în afara lor, fără să stropească cu apă pe           larii se aşezau la masă. In urmă, perdeaua            păcii şi s-o apărăm prin munca noastră            marea lansată de către Co­     sarcini de a patrona ariile
 pluşată. „Tîrgul“ nu dură mult şl fata vîrî            jos.                                                 înserării se lăsa tot mai mult încît de-abîa          aici în abataj.                                   mitetul raional U.T.M. P e­    tineretului. Numai în raio­    zeci eforturile pentru a ob­
 în desagi zîmbind, basmaua lucioasă. Cu­                                                                    se mai profila clădirea masivă a castelului                                                             troşani în vederea intensi­    nul Alba, se vor amenaja
 riozitatea mea nu se sfîrşî. Desagii se g o­              Acesta este un aspect al „preocupărilor"          — casa de odihnă a oţelarilor.                           Au trecut doi ani de atunci. Două zile         ficării acţiunii patriotice    20 de arii de acest fel. In    ţine rezultate şi mai fru­
 liseră. Ml-am dat seama atunci că fata a               gestionarului Vlaicu Simion. Mai sînt şl                                                                   intr-una, doi ani într-un an şi indicii de        de strîngerea metalelor ve­    comuna Mărtineşti raionul
  dat pentru basma in loc de bani, altceva.             altele. Că în raionul lui lipsesc seceri, gre­                                             I. HUNEDOREANU  plan rămîneau neputincioşi in urmă. Aşa           chi. Cifra de un milion        Orăştie, organizaţia de ba­    moase.
                                                        ble, rafuri şi altele, asta nu-i „nimic". El                        -------------* * * --------------      ştiau să muncească băieţii noştri. Acolo                                                                                  MATHE IOSIF
    ...Intr-adevăr aşa a fost. Tînăra- Dragosin         s-a preocupat de această problemă trimiţînd                                                                 în abataj, noi trăim în contul lui 1959.
 Gheorghina din satul Curpenî a plătit bas­             o adresă la U.R.C.C. Orăştie. Că cel de-a-                Ştiri sportive                                   Ne-am constituit într-o brigadă de tineri                                                                       secretar al ComLtefcuILuii re­
 maua cu 17 kg. de grîu la comerţul de în-              colo n-au făcut nimic, ce-1 interesează pe                                                                 la sectorul tineretului de la această mi­                                                                       gional U.T.M. Hunedoara
 tîmpinare. După ce şi-a mai cumpărat pîn-              el ? BARA ION                                           • Iubitorii de fotbal din regiunea noastră,        nă. Munca ne este mai rodnică, rezulta­
 ză de bumbac, ciorapi, aţă, nasturi şl al­                                                                  vor putea urmări începînd de duminici 24              tele sînt mai frumoase. 200 la sută pe ia­        buie să le mulţumesc. Angajamentul nos­                Spre marea sărbătoare port cu mine
 tele, a plecat grăbită spre satul el.                  Cîtiva bolnavi                                    ,  Iulie 1955, începerea returului campionatului         nuarie, 161 la sută pe februarie, 183 la          tru în cinstea Festivalului a fost ca bri­          mesajul lor de salut adresat solilor păcii
                                                                                                             regional de fotbal. In prima etapă, a retu­            sută pe martie, 175 la sută pe aprilie,          gada să dea atîta cărbune peste plan, cît           şl prieteniei. Voi raporta acolo că noi aici
                                       STROIE VIRGILIU  Doriţi să cunoaşteţi felul cum gestionarul           rului, se vor întîlni următoarele echipe:              218 la sută pe mai, 193 la sută pe iunie-        va consuma locomotiva care va transpor­             în mină, în fiecare zi, în fiecare ceas
                                                                                                                                                                   iată cum ştiu minerii din brigadă să-şi           ta delegaţia romînă de la Bucureşti la              muncim să apărăm bunul cel mai de preţ
                                  ?                     Viorel Avram de la bodega din Şibot asi­                Progresul Deva—-Metalul Zlatna                      realizeze planul.                                Varşovia. Acest angajament ne-a însufle­            pe care-l avem — pacea.
                                                                                                                Constructorul Huned.— FI. roşie Lupeni                                                               ţit în muncă. Pe prima decadă a lunii iu­
Cînd există preocupare                                  gură întreţinerea mobilierului şi curăţenia             Metalul Ghelar—Metalul Călan                          La acţiuni eu merg în fruntea lor, Iar         lie am depăşit cu 80 la sută prevederile               Sper că ne vom întîlni din nou la Var­
                                                                                                                FI. roşie Alba—Metalul Brad                        cînd întorc capul văd în urma mea gru­            de plan. Acum cînd am plecat spre Varşo­            şovia şl alături de toţi ceilalţi tineri, vom
    Vînzătoarea Binţinţean Olimpia, este                în local ? Dacă vă interesează, treceţi cînd            Avîntul Sebeş— Minerul Lonea                        pa, brigada şi niciodată nu mă simt sin­         via am lăsat în locul meu pe Nagy Adal­             reînoi jurămîntul nostru prin care vom
 foarte cunoscută de locuitorii comunii Şi-                                                                      Locomotiva Simeria— Flacăra 14.                    gur. Ei m-au ales acum să-i reprezint din        bert. E un băiat bun şi ca el sînt toţi cei­        spune un „N U" hotărît războiului.
 bot. Cum să nu fie cunoscută atîta timp                aveţi timp pe la1 această bodegă şi o să                                                                    nou la Festival. Este o mare cinste şi tre-      lalţi. Sînt convins că la întoarcere îi noi
 cît ea vinde cărţi cititorilor nu numai în                                                                     • In joc amical, se vor întîlni echipele                                                             găsi tot fruntaşi aşa cum i-am lăsat.                                  MIHAI ŞTEFAN
 cooperativă ci le duce şl la domiciliu, în             vedeţi că toate scaunele au picioarele „am­          Metalul II 108 şi Locomotiva Alba.
zile de sărbătoare.                                                                                                                                                                                                                                                         miner — delegat la Festivalul de la
                                                        putate" de multă vreme şi stau „internate"                                                                                                                                                                                                   Varşovia
    Duminica trecută, de exemplu, a fost pe
la mulţi ţărani colectivişti şi ţărani cu               într-un colţ al localului, unul peste altul,
gospodării individuale, cărora le-a recoman­
dat şi vîndut diferite broşuri şi cărţi din             iar celor trei mese le scîrţîie balamalele şi
literatura romînă şi sovietică.
                                                        aşteaptă să li se facă internarea în „sta­
    Printre cei care au cumpărat sînt şl co­
lectiviştii Moise Iosif (care a cumpărat                ţionarul" unde se află şl scaunele.                                  N ef o il e t o n                     recomandam...                                     Să îmbunătăţim activitatea organelor sindicale
broşurile: „Secerăloarea - legătoare", „Ma
 şînî agricole noi pentru dmpurile colhoz­              Singurul lucru care a rămas sănătos, este
nice", Iacob loan (care a cumpărat „Cum
putem obţine recolte bogate la culturile de             murdăria. Ea este foarte activă pe tejghea,          — Nu mă cunoaşteţi ? Păcat l Aşa om                   buzunare ca să-i pot „argumenta", i-am            — C o n fe rln fa co m ite tu lu i sind ica l de linie C.F.R. S im e ria —
plante tehnice") şi ţăranii cu gospodării in­                                                                                                                      strigat:
dividuale Mihăilă loan, Florinca Iosif, Pă­             pe rafturi, în bufet, pe podele, pe pahare şi        cu prestanţă şi maniere ca ale mele nu
dure Irimle şl alţii.
                                                        în sfîrşit o parte îşi duce activitatea sub          găsiţi mulţi pe aici. Astăzi sînt însă jig­             — Cară-te din faţa mea, nu ţi-e ru­                Zilele trecute a avut loc conferinţa Co­         să ştie pe ce bază să-şi axeze activitatea.
   Pe lîngă această metodă de difuzare a                                                                                                                           şine 71 Ştiţi voi cu cine staţi de vorbă 7        mitetului sindical de linie C.F.R. Simeria,         La unele unităţi C.F.R. consfătuirile de
cărţii, vînzătoarea Binţinţean Olimpia, şi-a            tejghea în lăzi. Cea care se află pe po­             nit, jţgnit în amoriul propriu, în vanita­                                                              care şi-a desfăşurat lucrările în sala clubu­       producţie se desfăşoară la un nivel scăzut,
prevăzut ca să organizeze un ştand cu                                                                                                                                 — Una din fete — mal politicoasă — a           lui muncitoresc din localitate.                     nu se dezbat problemele ce privesc creşte­
cărţi permanente Ia- arie, care va fi alimen­           dele, a îmbătrînit de multă vreme aşa cum            tea şi reputaţia mea. Şi să vedeţi de ce.             luat-o repede la fugă într-o cameră din                                                               rea producţiei, a productivităţii muncii şi
tat periodic cu toate publicaţiile noi ce le                                                                                                                       fund şi n-a mai ieşit de acolo pînă nu               Darea de seamă pe primul semestru din            îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Tocmai
primeşte.                                               a îmbătrînit şl gestionarul în lipsuri, în ne­       Mi-a venit într-o seară chef să citesc o              m -a văzut ieşit pe uşă. Bibliotecara însă,       acest an, prezentată de tovarăşul Bîzgă             lipsa de Instruire a cadrelor sindicale din
                                                                                                                                                                   tot în faţa mea, galbenă şt tremura toată         Aurel, preşedintele comitetului sindical de         unităţi a făcut ca acestea să nu ştie cum
    Sîntem convinşi cS. o astfel de preocupare          păsare şl... în afaceri. Vinde vinul de 17,60        carte. Bun, mi-am zis, încă o calitate cu             de... încăpăţînare:                               linie şi discuţiile purtate, au scos în evi­        să rezolve unele chestiuni mărunte ce se
va contribui să se realizeze şi chiar să se                                                                                                                                                                          denţă realizările obţinute de grupele sin­          ivesc în procesul de producţie sau la lo­
depăşească planul la raionul de librărie, cu            lei cu 18 lei. Deci şi gestionarul este bol­         care trebuie să mă mîndresc. Am plecat                                                                  dicale şl comitetele de secţii în antrenarea        curile de muncă.
mai mult decît pe prima jumătate a lunii                                                                                                                                                                             muncitorilor, tehnicienilor şi Inginerilor la
acesteia, care a fost realfzat cu lOi la sută           nav. El nu are picioarele amputate, însă             imediat la biblioteca raională. Acolo o                                                                 îndeplinirea sarcinilor de producţie.                  Organele sindicale au scăpat din vedere
                                                                                                                                                                                                                                                                         faptul că nu e suficient să traseze numai
                               CARBUNIŞTEANU S.         îi scîrţîie conştiinţa care este străină de          fată, gata, gata să-mi închidă uşa în nas,                                                                 In urma preocupării organelor sindicale şi       sarcini fără a controla modul cum aces­
                                                                                                                                                                                                                     administrative —¦ permanent îndrumate de            tea sînt duse la îndeplinire. Din lipsa unei
                                 ?                      interesele comune ale cooperatorilor din co­         îmi spune că trebuie să închidă. Stai to­               — Tovarăşe, nu plecaţi cu cartea.               organele de partid — s-a reuşit ca în în­           munci permanente de îndrumare şi control,
                                                                                                                                                                      Atunci, cu un gest suprem şi jignit, i-am      trecerea socialistă să fie cuprinşi 72 la sută      o parte din hotărîrile luate de către or­
Un „gospodar“                                           mună.                LAZAR P.                        varăşă zic, eu am poftă să citesc cartea              aruncat cartea şt i-am spus cu toată po­          din numărul total al muncitorilor, fapt ce          ganele sindicale n-au fost duse la îndepli­
                                                                                                                                                                   liteţea şl manierele de care dispun:              a făcut ca planurile de producţie să fie în ­       nire, lucru ce a făcut ca în unele unităţi
   Ah, cît de „grijuliu" este gestionarul                               •ie                                  în seara asta.           •’                                                                             deplinite şi depăşite. In primul semestru,          activitatea sindicală să fie sub nivelul ce­
Vlaîcu Simion de la raionul cu produse                                                                                                                                                                               planul de producţie pe întregul S.E.C.F.            rut.
alimentare, chimicale şi fierărie, pentru a             • CONCLUZII                                          — Bine, atunci poftiţi.                                                                                 exprimat în tone convenţionale a fost de­
deservi consumatorii cu cele necesare traiu­                                                                                                                                                                         păşit cu 8,75 Ia sută, productivitatea muncii          Popularizarea succeselor obţinute de că­
lui şi munclf.                                                                                               Am intrat şi mi-am ales cartea. înăuntru                — Neruşinat-o I                                 a crescut cu 8,9 la sută, preţul de cost a          tre muncitori, a metodelor pe care le aplică
                                                                                                                                                                      Şi acum spune-ţl dumneavoastră se              fost redus cu 0,37 la sută faţă de plan, iar        fruntaşii şî extinderea experienţei înain­
   In raionul iul găseşti lot ce-ţî trebuie:               In raidul organizat, s-a constatat că             erau două fete.                                       poate tolera o astfel de purtare din partea       numărul avariilor a fost redus cu 23,6 la           tate nu se bucură de sprijinul cuvenit. Re­
unt, .marmeladă, biscuiţi, bomboane, paste              la cooperativa „Şiboteana" se manifestă                                                                    unor bibliotecare 7                               sută faţă de perioada corespunzătoare a             compensarea fruntaşilor se face uneori după
făinoase, vopsele, unelte din fier şi altele.           o serie de lipsuri care îngreunează buna                — Hai trec.eţi-mă în fiţuicile alea ale                                                              anului trecut.                                      ochi şî nu după munca depusă, recompen-
Ele sînt aşa de „bine" aranjate şi conser­              aprovizionare şl deservire a consumatori­            voastre, le-am zis apoi, pe un ton supe­                Aştept răspunsul dumneavoastră şl mă                                                                sîndu-se oameni care nu s-au distins în
vate încît îţi dai seama d e ' la prima ve-             lor. înlăturarea lor este necesar să se facă         rior, căci drept să vă spun dispreţuiesc              recomand Milodln Constantin procuror din             Comitetul sindical de linie C.F.R. Sime­         muncă, în dauna celor care şi-au adus din
                                                        cît mai grabnic, atît în vederea asigurării          formalităţile astea „birocratice".                    Alba-Iulia.                                       ria s-a ocupat de îndrumarea comitetelor de         plin contribuţia la realizarea sarcinilor de
                                                        curăţeniei localurilor cît şi în aproviziona­                                                                                                                secţii şi a grupelor sindicale pentru ca a-         plan.
                                                        rea consumatorilor cu cele necesare traiu­             — Daţi-mi vă rog buletinul ml-au ce­                                  ¦fr                             cestea să insiste mai mult pe ridicarea ca­
                                                        lui şi muncii lor. Pentru aceasta, alimen­           rut ele.                                                                                                lificării muncitorilor — sprijin de seamă              Numeroşi participanţi au făcut propuneri
                                                        tele trebuiesc să fie conservate şi depo­                                                                                                                    în îndeplinirea sarcinilor de producţie. In         preţioase de îmbunătăţirea muncii sindicale
                                                        zitate la locuri accesibile şi cit mai hi­              — Buletinul, da ce, nu cumva credeţi...            Sînt o gazetă de perete. Da, o gazetă             semestrul trecut un număr de 143 munci­             din raza de activitate a comitetului sin di­
                                                        gienice,                                                — Nu cred nimica a vrut ea să mă asi­                                                                tori au urmat cursurile de calificare gradul        cal de linie C.F.R. Simeria. In mod deo­
                                                                                                             gure. Trebuie numai să-l trec numărul                 de perete care ia parte la concursul pe re­       I, 44 muncitori s-au calificat la locul de          sebit s-a accentuat pe instruirea temeinică
                                                           O lipsă Importantă, îi aparţine şi or­                                                                                                                    muncă, iar cursurile de tip C. au funcţionat        a comitetelor de secţie şi a responsabili­
                                                        ganizaţiei de bază pentru că nu sprijină                                                                   giune. Uite, cei din sfat zic că eu sînt or­      în toate unităţile de pe raza de activitate a       lor grupelor sindicale, pe educarea comu­
                                                        în suficientă măsură activizarea tuturor                                                                                                                     comitetului sindical de linie,                      nistă a tuturor muncitorilor, dezvoltarea
                                                        membrilor care fac parte din activul fi­             aici. Cînd am văzut eu aşa obrăznicie, era            ganul lor de presă. Ce organ sînt însă, eu                                                            criticii şî autocriticii în cadrul consfătuiri­
                                                        lialelor săteşti, mulţumindu-se cu inacti­           cazul să mă ofensez. Insă am căutat „s-o                                                                   Din darea de seamă şî din discuţiile pur­        lor de producţie şî extinderea noului ce
                                                        vitatea acestora.                                    lămuresc" pe un ton cît mai binevoitor.               nu pot să ştiu, căci sîntem doar cîteva                                                               se naşte în întrecerea socialistă. Conferinţa
                                                                                                                                                                                                                     tate de participanţi au reieşit totodată şî o       a constatat că activitatea comitetului sindi­
                                                           Ţăranii muncitori din comuna Şibot nu                                                                   bucăţi de seîndură prinse în cule şi două                                                             cal de linie s-a îmbunătăţit faţă de anul
                                                        pot să se mulţumească cu activitatea coo­                                                                                                                    seamă de lipsuri care au frînat activitatea         trecut, far metodelor de muncă întrebuinţate
                                                        perativei şl aşteaptă din partea organelor              — Drept cine mă iei dumneata pe                    hîrtiuţe care cică ne numim „articole". A -                                                           şî îmbunătăţite vor asigura şi pe mai de­
                                                        în drept să se ia o serie de măsuri, pen­            mine ? Uite, nu ţi-l dau şi ce. Cartea în­                                                              comitetelor de secţii şi a grupelor sindicale.      parte obţinerea de rezultate frumoase.
                                                        tru îmbunătăţirea muncii.                            să tot am s-o iau.                                    tîrnăm aici de luni de zile, ne bat vîntu-
                                                                                                                                                                                                                     După alegerea organelor conducătoare sin­                                                            A. CIBIAN
                                                                                                                — Nu v -o putem da.                                rile, ne udă ploile, dar nimeni nu se în­
                                                                                                                — N-o puteţi ? Iaca eu pot, şi-am dat                                                                dicale, comitetul de linie nu s-a ocupat în
                                                                                                                                                                   grijeşte de noi.
                                                                                                                                                                                                                     suficientă măsură de instruirea şi îndru­
                                                                                                                                                                   Şi acum fiindcă a venit o ploaie care
                                                                                                                                                                                                                     marea acestora, pentru ca ele la rîndul lor
                                                                                                             să plec. Bibliotecara se înfige atunci a-             ameninţă să-mi şteargă şi titlul, nu vă mai
                                                                                                             gresivă în faţa mea şi vrea să-mi ia car­
                                                                                                             tea din mină. Cînd am văzut aşa, am luat              pot scrie, dar mă recomand ca să nu mă
                                                                                                             aerul cel mai războinic cu putinţă, m-am
                                                                                                             uitat cu nişte ochi cum văzusem eu odată              uitaţi:
                                                                                                             pe unul într-un film şi scoţlnd mîinile din
                                                                                                                                                                   Gazeta de perete a organizaţiei de bază şi

                                                                                                                                                                   a sfatului popular comunal Apoldul de

                                                                                                                                                                   Sus. '                 V. TINCU

   Asigurarea fondului centralizat al statu­            Colectarea produselor vegetale                                                                             echipe de agitatori pe lîngă fiecare bază, se
lui, este una din principalele sarcini ale                       o sarcină importantă                                                                              vor instala difuzoare, aparate de radio, etc.
organelor de stat în perioada actuală. Cu
cît vom da mai multă pline oamenilor                     a organiza treîerlşul şl colectările fără pier­        Delegatul de batoză trebuie să albă răs­              Lucrătorii bazelor de recepţie, au dato­       O inovafie preţioasă
munclf, cu atît vom mări eforturile lor în               deri şi a asigura încasarea tuturor dato­           punderea principală în încasarea datoriilor           ria de a lucra corect, făcînd analizele con­
realizarea sarcinilor planului cincinal şi a             riilor faţă de stat. De aceea, este nevoie          faţă de stat. De aceea, el nu va permite              ştiincios, stabilind umiditatea, procentul de        Zilele trecute, am fost pe la atelierul de          —• Ei bine. dacă lucram la strung, fără
întăririi luptei pentru pace.                            a se da o atenţie deosebită organizării mun­        nici unui producător să treiere pînă ce               corpuri străine şi greutatea hectolitrică         strungărie al cooperativei „Unirea" din Se­         dispozitiv, aceste cozi, nu puteam face pe
                                                         cii la arie. Batozele, trebuie să funcţioneze       nu-i prezintă obligaţia de predare.                   reală. De asemenea, ei au datoria de a se         beş. La intrarea în atelier, atenţia mi-a           oră nici 6 bucăţi, deşi norma era de 4. Ce
   Campania de recoltare, treîerlş şl colec­             fără întrerupere zf şl noapte, depăşindu-şi                                                               purta conştiincios cu producătorii şl ai lă­      fost atrasă *de un dispozitiv la strung, ce         m-am gîndit eu? Să fac un dispozitiv la
tări în acest an, spre deosebire de anii tre­            normele stabilite. Este necesar a se forma             După terminarea treierişului de către fie­         muri în orice problemă. Imediat după pre­         nu-1 mai văzusem pînă atunci. La el se tru          strung, un cuţit semî-oval prevăzut cu o
cuţi, trebuie să se desfăşoare într-un timp             cete din rlndul producătorilor. Flecare om           care producător, i se cîntăreşte cantitatea           luarea cotelor, ei vor preda delegatului de       dea tovarăşul Boca Nicolae, un bun strun­           ţeavă. Aşa că îau coada respectivă aşa cum
record. De aceea este necesar ca toate orga­             din ceată, trebuie să aibă sarcini precise          rezultată şi apoi se stabileşte uiumul către          convoi documentele de predarea produselor         gar în lemn. Nu m-a răbdat inima să nu 1            este scoasă Ia „fir e z ' şi o trec prin cu­
nele să aplice legile şi instrucţiunile în vi­           pentru ca batoza să funcţioneze în bune             stat care este de 7 la sută.                          pentru cantitatea respectivă, cît şî contra       întreb :                                            ţitul ăsta. De aici Ies aşa de frumoase şi
goare.                                                   condiţiunl.                                                                                               valoarea lor.                                                                                         şlefuite, că nu trebuie să mai dai nici cu
                                                                                                                Atît uiumul cît şi celelalte datorii faţă de                                                            — Ce este asta ?                                 glaspapir. Şi ştii cîte pot face pe oră ia
   Terminarea treîerîşulul într-o comună                    Căratul snopilor pe arii, trebuie să se          stat (munci S.M.T., seminţe împrumutate,                 La comune, împuterniciţii Ministerului            — Nimica, ce să fie.                             maşina asta a m ea? 70 pînă la 80 de but
s-au sat este strîns legată de realizarea                facă într-un ritm corespunzător, făcîndu-se         şl cote) se vor preda din prim ele-boabe              Colectărilor, Iar acolo unde nu sînt, agenţii        — Ei tovarăşe Boca, zic eu, cum nimica           că ţi pe oră I
planului de colectare la toate produsele.                stoguri după planul de treieriş al comitete         care au ieşit din batoză. Ele vor fi depo­            colectori, vor analiza în fiecare seară cu        cînd văd că e ceva. Nu cumva vrei să ne
                                                         lor executive ale sfaturilor populare comu­         zitate în sacii producătorilor, separat uiu­          preşedintele comitetului executiv comunal,        faci vreo surpriză ?                                   Drept să spun am rămas tare uimit. De
   In anii trecuţi, datorită superficialităţii           nale. Planul de treieriş al comunii, trebuie        mul de cotă, pe care se va scrie numele               desfăşurarea campaniei de treieriş şl vor a-         — Cam aşa ceva. Vreau să fac ceVa bun            la 4 bucăţi la 80 de bucăţi pe oră, asta e
Instruirii delegaţilor de batoze şi controlului          să cuprindă nominal şi pe zile, pe cel care         şî pronumele producătorului şi adresa sa.             naliza pe baza borderoului de predarea co­        şi nu mă las pînă nu voi reuşi.                     ceva.
slab al organelor locale, au fost unele ca­              trebuie să treiere, ţlnînd seama ca aceştia                                                               telor restituit de bază, cantităţile predate
zuri cînd nu s-au colectat de la batoze                  să dispună de atelaje suficiente pentru efec­          Delegatul de batoză, răspunde de înca­             de fiecare producător. Acolo unde se con­                                                          ?     —- Bine, bine, e un avantaj foarte mare
toate datoriile faţă de stat. De exemplu, în             tuarea transportului cotelor la bazele de re­       sarea Integrală a datoriilor faţă de stat,            stată că unii chiaburi sau elemente răuvoi­                                                           tovarăşe Boca, dar cu materialul cum stăm.
comunele Strei Sîngiorglu, raionul Hune­                cepţie şi pentru scoaterea paielor şl a ple-         precum şl de produsele reţinute din mo­               toare se sustrag din convoi sau predau can­          ŞI Intr-adevăr a reuşit.                         faci ceva econom ie?
doara şi Dobra, raionul Ilia, nu au fost                 vii de pe arii, chiar în timpul treierişului.       mentul preluării lor de la producător şl              tităţi de produse neîndestulătoare, se vor           Au trecut de atunci mai multe zile cînd
încasate de la batoză în întregime canti­                                                                    pînă la predare către delegatul de convoi.            lua măsuri ca a doua zi dimineaţa, să se          îată-1 într-una din acestea foarte vesel, a-           — Cum să nu, încă foarte mare. Pentru
tăţile de produse, încălcîndu-se astfel Ins­                Trebuie dusă o Intensă muncă de lămu­                                                                  trimită la bază cantităţile restante.             proape cîntînd de bucurie.                          ca să strunjeşll cozile de unelte la strung,
trucţiunile organelor de colectare, de către             rire cu ţăranii muncitori, ca ei de îndată             Delegatul de convoi trebuie să fie numit                                                                — Ce s-a întîmplat tovarăşe Boca dt              trebuie să laşi materialului o toleranţă de
delegaţii de batoze şi preşedinţii sfaturilor            ce au terminat recoltatul, să transporte la         de către, organele de stat cu decizie. Lui               împuterniciţii raionali al Ministerului        eşti aşa dispus? l-am întrebat eu.                  diametru faţă de diametrul cerut, de cel
populare comunale.                                       arii toate cerealele fără a aştepta ca aces­        1 se va preda toată cantitatea de produse             Colectărilor, împreună cu comitetele execu­          — E gata, mî-a reuşit maşina mea I               puţin 5 mm. Folosind acest dispozitiv nu
                                                         tea să se usuce. Prin uscarea prea tare a           încasate la batoze şi va răspunde de pre­             tive, vor organiza un control calificat în           — Ţi-a reuşit? Exclamai eu simţind cum           laşi decît cel mult 2 mm. şi plus de as a,
   Lipsuri s-au mai manifestat şl-n organi­              snopilor, se produc prin scuturare pierderi         darea ei în întregime la baza de recepţie             munca delegaţilor de batoză, dîndu-le în.         mă cuprinde şî pe mine bucuria. Ei tova             materialul poate să aibă şi noduri şi c.° o
zarea convoaielor la bazele de recepţie. In              mari de boabe.                                      cît şi de predarea în aceiaşi zi comitetului          drumărl practice de îndreptarea lipsurilor ce     răşe, acum nu (e mai las pînă nu-mi spui            vrea, că iese iot aşa de bine, nu ca înainte.
unele comune cum sîn t: Cut, Pianul de                                                                       executiv, a documentelor de predare şi a              eventual s-au constatat. Săptămînal, în tim­      şl mie cum al -făcut.
Sus, raionul Sebeş, Cristur, Strei Sîngior-                 Coşarii de batoze, trebuie să He vigi­           banilor încasaţi.                                     pul liber, se va analiza munca delegaţilor           — Ei, dacă ţii neapărat să afli îţi voi             Mă uitai la el... Cîtă viaţă în omul ăsta
giu, raionul Hunedoara, Stremţ, raionul                  lenţi, să oprească încercările de sabotaj ale                                                             de batoze pe grupe de comune, luîndu-se           spune. Ascultă, dumneata ştii că noi execu­         şl cîlă bucurie se citeşte pe faţa tul. El a
Alba, Vinerea, Cioara din raionul Orăştie                duşmanilor de clasă, care ar putea împie­              Nu se admite ca produsele să rămînă pe             măsuri de remedierea lipsurilor ce se con­        tăm cozi de mături, de lopeţi, cazmale şî           uşurat munca miilor de strungari în lemn
şl altele, au trimis convoaiele la bazele de             dica bunul mers al treierişului şi colectă­         arie de pe o zi pe alta. Ele trebuie să fiie          stată.                                            tot felul de alte unelte ?                          care vor aplica această inovaţie.
                                                         rilor. Ei să fie harnici şl pricepuţi, pentru       transportate la bază zilnic.                                                                               — Ştiu,
recepţie fără delegaţi, dînd astfel posibili­            a da un ajutor cit mai mare la alimentarea                                                                   Deputaţii sfaturilor populare, comisiile de                                                                                     CONSTANTIN IONESCU
                                                        'continuă a batozei.                                    Comitetele executive ale sfaturilor popu­          femei precum şi celelalte organizaţii de                                                                                                    corespondent
tatea unor producători răuvoitori să r.u-şl                                                                  lare, au datoria să organizeze în aşa fel             inasă, au datoria de a desfăşura o susţi­
                                                            Organizarea întrecerilor patriotice pe           convoaiele, încît să respecte planul stabilit         nută muncă politică, lămurind masele largi
predea în întregime cotele. Lipsa delegaţi­              arii are o Importanţă deosebită. Organi-            pentru transporturi, evitînd astfel aglome­           ale ţărănimii muncitoare de a-şî achita la
                                                         zînd bine întrecerea, se poate asigura de­          raţia de la baza de recepţie.                         timp datoriile faţă de stat, considerînd pre­
lor de convoaie, a dus şl la prezentarea                 păşirea sistematică a normei batozei şi prin                                                              darea cotelor o înaltă datorie patriotică.
                                                         aceasta, se poate asigura îndeplinirea pla­            Bazele de recepţie ale Ministerului Co­
dezorganizată a producătorilor la bazele de              nului de treieriş înainte de termen.                lectărilor, sînt obligate să organizeze mun­                                            MAN C. IOAN
                                                                                                             ca după sistemul benzii rulante, astfel ca
recepţie, lucru care a Îngreunat mult des­                                                                   producătorii să nu fie ţinuţi ore întregi                    împuternicit al Ministerului Colectărilor
                                                                                                             pentru predarea produselor. Se vor organiza
făşurarea muncii Ia baza de recepţie.                                                                                                                                        pentru regiunea Hunedoara

   Anul acesta, revine ca sarcină principală

tuturor sfaturilor populare şi împuterniciţi­

lor raionali al Ministerului Colectărilor, de
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27