Page 23 - 1955-07

Mr 498 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

CON FERIN ŢA DE LA GENEVA A ŞEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI

Declarata preşedintelui Consiliului obstacol în calea unificării Germaniei mă la conferinţă înseamnă să fim îm­ In actuala situaţie, cînd într-o serie de
de Miniştri a! U.RoScS.ş N. A. Bulganin este în prezent remilitarizarea Germaniei pinşi spre un amestec în treburile interne state au fost Introduse îngrădiri artificiale
occidentale şi includerea ei în grupările ale acestor state. de tot felul, în urma cărora relaţiile econo­
Domnule preşedinte, a succesului conferinţei date. Guvernul zării unui acord guvernul sovietic consi­ militare ale puterilor occidentale. Aici ar mice şi comerciale care s-au stabilit în de­
deră că crearea unui sistem de securitate trebui să se procedeze la un schimb de Or, se ştie prea bine că regimul de­ cursul unei perioade îndelungate între multe
In numele guvernului sovietic sînt bucu­ sovietic este de părere că actuala confe­ colectivă în Europa ar putea fi împărţită păreri, neuitînd faptul că este necesar să mocrat-popular din aceste ţări a fost in­ state din lume au fost rupte, aceste îngră
în două perioade. In prima perioadă sta­ se obţină rezolvarea problemei germane staurat de popoare înseşi pe baza liberei diri reprezintă o piedică serioasă în calea
ros să salul pe preşedintele S.U.A., domnul rinţă a şefilor guvernelor celor patru pu­ tele — participante la tratat — nu se eli­ chiar dacă în actualele condiţii nu s-ar exprimări a voinţei lor. in afară de acea­ micşorării încordării internaţionale. Astfel
D. Eisenhower, pe primul-ministru a.l teri, care s-a întrunit pentru prima oară berează de obligaţiile asumate de ele prin reuşi să se ajungă dintr-odată la un acord sta, nimeni nu ne-a împuternicit să exa­ de îngrădiri, existente deobicei atunci cînd
tratatele şi acordurile respective, dar vor cu privire la unificarea Germaniei. In minăm situaţia'din aceste ţări. economia statelor este subordonată interese­
Franţei, domnul E. Faure, şi pe primul- în decursul celor zece ani de după război, fi legate de obligaţia de a se abţine de la acest caz este necesar ca această pro­ lor pregătirilor de război, nu-şi pot găsi
folosirea forţelor armate şl de a rezolva blemă să fie rezolvată pas cu pas. Aşadar nu există motive pentru a dis­ nici un fel de justificare dacă se ţine sea­
ministru al Marii Britanii, domnul A. Eden, poate avea un rol istoric, dacă noi toţi toate litigiile care se pot ivi între ele prin cuta aceasta problemă la conferinţa noas­ ma de năzuinţa spre un acord în problemele
mijloace paşnice. Consider necesar să insist şi asupra altor internaţionale nereglementate şi spre înce­
precum şi pe membrii delegaţiilor lor şi să vom da dovadă de o adevărată năzuinţă cîteva probleme. tră. tarea „războiului rece".
S-ar putea conveni ca pînă la realizarea Aici s-a atins de asemenea problema
exprim urarea sinceră ca lucrările conferin­ de a obţine slăbirea încordării internaţio­ unui acord în privinţa reducerii armamen­ Guvernul sovietic este de părere că sta­ Atragem atenţia asupra acestui fapt nu
ţei noastre să fie rodnice. îm i exprim marea nale şi de a stabili încredere în relaţiile telor şt interzicerii armei atomice, pre­ tele participante la tratatul Atlanticului aşa-zisului „comunism internaţional". Se pentru că economia Uniunii Sovietice nu
cum şi privitor la retragerea trupelor de nord şi la acordurile de la Paris, pe ştie însă că conferinţa noastră a fost con­ ar putea face faţă fără restabilirea rela­
satisfacţie în legătură cu posibilitatea sta­ dintre state. străine de pe teritoriul ţărilor europene, de o parte, şi statele participante la tra­ vocată pentru discutarea problemelor re­ ţiilor economice şl comerciale normale cu
bilirii la această conferinţă a unui contact In ceea ce-1 priveşte, guvernul sovie­ statele participante la tratat să se oblige tatul de la Varşovia, pe de altă parte, laţiilor dintre- state şi nu pentru discu­ statele cu caîe aceste relaţii au fost, nu
să nu ia nici un fel de noi măsuri îndrep­ şi-ar putea asuma obligaţii reciproce de tarea activităţii unora sau altora dintre din vina noastră, tulburate. Vorbim des­
personal cu şefii guvernelor S.U.A., Fran­ tic este gata ca, împreună cu guvernele tate spre sporirea efectivului forţelor lor a' nu folosi forţa armată unele împotriva partidele politice din diferite ţări sau a re­ pre aceasta întrucît în acest domeniu există
armate de pe teritoriile altor state ale altora. Este de la sine înţeles că aseme­ laţiilor dintreaceste partide. Pornind de mari posibilităţi pentru stabilirea unor re­
ţei şi Marii Britanii. S.U.A., Marii Britanii şi Franţei, să con­ Europei, măsuri prevăzute în tratatele şi nea obligaţii nu trebuie să ştirbească la aceasta, noi considerăm că ridicarea laţii normale şi prieteneşti între ţări, care
acordurile încheiate de ele mai înainte. dreptul inalienabil al statelor la auto-apă- acestei probleme la conferinţa şefilor gu­ pot da rezultate favorabile pentru ridica­
Conferinţa şefilor guvernelor celor pa­ tribuie la atingerea acestui ţel nobil. rare individuală sau colectivă în cazul vernelor este nelalocul ei. rea bunei ştări a popoarelor, micşorarea
In a doua perioadă statele menţionate unei agresiuni ~armate, drept prevăzut în încordării internaţionale şl întărirea în­
tru puteri, convocată potrivit dorinţei tu­ Politica externă a Uniunii Sovietice este îşi asumă prin tratat în întregime obli­ articolul 51 din Carta O.N.U Guvernul sovietic şi-a exprimat în re­ crederii între state.
turor părţilor interesate, are loc într-o pe­ clară. Noi am fost şi sîntem pentru pace gaţiile legate de crearea sistemului de petate rînduri atitudinea în privinţa ne­
securitate colectivă în Europa, încetînd Ele şi-ar putea asuma de asemenea obli­ cesităţii reglementării problemelor Asiei Am fost şi rămînem adepţii unei largî
rioadă cînd în lume s-a conturat o oare­ între popoare, pentru coexistenţa paşnică în­ totodată cu totul valabilitatea tratatului gaţia de a se consulta reciproc dacă s-ar şi Extremului Orient. El a atras în spe­ dezvoltări a contactului şi colaborării inter­
care slăbire a încordării în relaţiile in­ tre toate statele, indiferent de rînduielile Atlanticului . de nord, acordurilor de la ivi între ele divergenţe sau litigii, care cial atenţia statelor corespunzătoare asu­ naţionale în domeniul culturii şi ştiinţei,
Paris şi tratatului de la Varşovia, iar ar primejdui menţinerea păcii în Europa. pra situaţiei serioase create în regiunea adepţii înlăturării piedicilor care stau în
ternaţionale şi s-au Ivit condiţii mai favo­ interne stabilite într-un stat sau altul, indi­ grupările de state create pe baza lor se Taivanului, care s-a transformat într-un calea relaţiilor dintre popoare. Sîntem con­
lichidează şi se înlocuiesc prin sistemul Guvernul sovietic ar dori să atragă focar primejdios de complicaţii în Extre­ vinşi că dezvoltarea largă a colaborării cul­
rabile pentru reglementarea problemelor ferent de faptul dacă el este monarhic sau general european de securitate colectivă. atenţia guvernelor Franţei, Marii Britanii mul Orient. Reglementarea situaţiei în turale şl ştiinţifice Internaţionale st cores­
internaţionale nerezolvate. republican, capitalist sau socialist, deoarece şi S. U. A. asupra unei probleme impor Asia şi în Extremul Orient, inclusiv ?n punde aceluiaşi ţel — micşorarea încordări!
problema sistemului social şi economic exis­ In declaraţia sa. domnul prim-ministru tante, care devine tot mai actuală. regiunea Taivanului, pe baza recunoaşte­ în relaţiile dintre state şi stabilirea încre
Care sînt faptele care au contribuit la Eden s-a pronunţat pentru necesitatea unul rii dreptului incontestabil al Chinei asu­ derll necesare între ele.
acord între ţările noastre în problema Se ştie că în ultimul timp în unele state pra acestei insule, ar avea o mare însem­
slăbirea încordării internaţionale? tent în oricare stat este o problemă internă securităţii în Europa. Este un lucru foarte creşte tot mai mult mişcarea pentru du­ nătate pentru îmbunătăţirea întregii situa­ Acestea sînt cele mal Importante pro­
important. Tocmai către aceasta năzuieşte cerea unei politici de neutralitate, a uneî ţii internaţionale. bleme care, după părerea guvernului sovie­
In primul rînd, este necesar să menţio­ a poporului respectiv. Uniunea Sovietică. .politici de neparticipare la blocuri şî coa­ tic, ar trebui examinate la conferinţa noas­
năm în legătură cu această încetarea văr­ Recunoaşterea acestui principiu de necon­ liţii militare. Experienţa arată că unele In legătură cu aceasta, consider nece­ tră şi considerentele pe care el ar dori să
Această acţiune a guvernului sovietic state, care au dus în timpul războaielor sar să reamintesc năzuinţa bine cunoscută le formuleze de la începutul lucrărilor noa­
sării de sînge în Coreea, precum şi a ope­ testat are cea mai mare însemnătate pen­ constituie o nouă dovadă a năzuinţei Iui o politică de neturalitale, au asigurat po­ a guvernului Republicii Populare Chineze stre în legătură cu aceste probleme.
de a contribui la rezolvarea sarcinii creă­ poarelor lor securitatea şi au avut un rol de a reglementa problema Taivanului pe
raţiunilor militare în Indochina, ceea ce tru rezolvarea cu succes a problemelor in­ rii unei securităţi autentice, efective, în pozitiv. Aceasta se confirmă şi prin ex­ calea unor tratative directe între S.U.A. Am ascultat aci declaraţiile şefilor gu­
Europa. perienţa celui de-al doilea război mon­ şi R. P. Chineză. vernelor Statelor Unite, Franţei şi Marii
a reprezentat fără îndoială un mare suc­ ternaţionale nereglementate. dial, cu toate că neutralitatea anumitor Britanii. In aceste declaraţii au fost ridi­
Guvernul sovietic consideră că în ulti­ ţări nu a fost ireproşabilă. Este necesar să menţionăm de aseme­ cate multe probleme Importante, asupra că
ces al forţelor păcii. Acela care este într-adevăr îngrijorat mă instanţă trebuie să năzuim ca pe te­ nea importanţa problemei restabilirii drep­ rora trebuie să avem un schimb de păreri
ritoriile statelor europene să nu existe Guvernul sovietic consideră de aseme­ turilor legitime ale Republicii Populare pentru a găsi bazele înţelegerii necesare în
Este necesar să subliniem apoi marea de situaţia existentă, caracterizată prin trupe străine. nea că dacă unele state sau altele, care Chineze la O.N.U. Actuala situaţie, cînd în problemele respective. Printre problemele
doresc să ducă o politică de neutralitate această organizaţie continuă să se afle un menţionate sînt şl probleme care necesită
importanţă a unor evenimente cum sînt cursa înarmărilor, prin apariţia unor ti­ Retragerea trupelor străine de pe teri­ şi neparticipare la grupări militare, atît reprezentant ciankaişist, iar marea Repu­ un studiu suplimentar. Sînt de asemenea
toriile statelor europene şi stabilirea în timp cît aceste grupări există, ar pune blică Populară Chineză este lipsită de posi­ probleme asupra cărora avem puncte de
încheierea tratatului de stat cu Austria, puri de arme de exterminare în masă tot această privinţă a situaţiei care a existat problema garantării securităţii şi inviola­ bilitatea de a-şî ocupa locul, este nu numai vedere diferite, însă, după părerea noastră,
normalizarea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi mai periculoase şi distrugătoare, ceea ce înainte de cel de-al doilea război mon­ bilităţii lor teritoriale, marile puteri tre­ anormală, ci şi inadmisibilă. Este necesar aceasta nu trebuie să împidice activitatea
dial ar avea prin ea însăşi o mare însem­ buie să ţină seama de astfel de dorinţe. să se repare această nedreptate şi cu cîi rodnică a conferinţei noastre.
Iugoslavia, prin care s-a deschis calea face să crească într-o mare măsură pri­ nătate pentru întărirea păcii, ar îmbună­ In orice caz, în ceea ce o priveşte, Uniunea aceasta se va face mai repede cu atît va
tăţi în mod radical situaţia în Europa şi Sovietică este gata să participe la astfel fi mai bine. In ceea ce-I priveşte, guvernul sovietic
pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării mejdia unui nou război cu nenumăratele ar înlătura una din principalele surse, de garanţii, aşa cum a declarat, de pildă, va face tot ceea ce depinde de el pentru
dacă nu chiar sursa principală, a neîncre­ în legătură cu Austria. Guvernul sovietic consideră că conferinţa ca actuala conferinţă să îndreptăţească spe­
dintre cele două ţări, desfăşurarea cu suc­ sale jertfe pentru popoare, nu poate să derii care există în prezent în relaţiile celor patru puteri, depunînd eforturi pentru ranţele popoarelor însetate de o viaţă p a ş :
dintre state. Aici a fost atinsă problema ţărilor din îmbunătăţirea relaţiilor dintre state, trebuie nică şi liniştită.
ces a conferinţei de la Bandung a 29 de nu-şi alăture glasul la cererea de a se Europa răsăriteană — a ţărilor de demo­ să acorde atenţie problemei întăririi legă­
însemnătatea acestei acţiuni apare şi craţie populară. A ridica această proble- turilor economice între ele şi îndeosebi pro­ D. Eisenhower
ţări din Asia şi Africa, vizita primului- pune capăt cursei înarmărilor, de a se mai evidentă dacă ea este privită în legă­ blemei lărgirii comerţului.
ministru al Indiei, dl. J. Nehru, în Uniu­ interzice arma atomică şi de a se asigura tură cu problema reducerii armamentelor este simultan rezultat şi cauză a încor­
şi interzicerii armei atomice. Retragerea dării şi neîn crederii existen te în prezent.
nea Sovietică, în urma căreia s-au întă­ folosirea energiei atomice exclusiv în trupelor străine de pe teritoriile statelor In ciuda ţelurilor fundamentale ale Cartei
rit şi mai mult relaţiile de prietenie din­ europene ar înlesni în mare măsură posi­ Organizaţiei Naţiunilor Unite, în prezent
tre U.R.S.S. şi India, propunerea făcută scopuri paşnice, pentru binele omenirii, bilitatea realizării unul acord atît în do­ înarm ările sustrag de la m unca con stru c­
de guvernul Uniunii Sovietice guvernului meniul reducerii armamentelor clasice nl^ tivă o parte considerabilă a eforturilor
Republicii Federale Germane în vederea pentru binele civilizaţiei. statelor europene, şi nu numai ale celor omenirii, îndreptîndu-le spre scopuri
stabilirii de relaţii diplomatice, comer­ europene, cît şi in problema interzicerii neproductive; Am vrea să punem capăt
ciale şi culturale între U.R.S.S. şi Repu­ In ceea ce o priveşte, Uniunea Sovietică, folosirii armei nucleare. acestui lu cru Probabil însă că nimeni nu
blica Federală Germană. îndrăzneşte să o facă, de teama unui atac.
ea a fost şi este pentru o largă colaborare Este de la sine înţeles că Uniunea So­
Este necesar, de asemenea, să subliniem vietică, formulînd asemenea considerente, Un atac prin surprindere este mai dis­
în mod deosebit importanţa ce o prezintă internaţională în domeniul folosirii paşnice nu cere pentru sine nici un fel de condi­ trugător decît tot ce a cunoscut vreodată
pentru micşorarea încordării internaţio­ ţii deosebite, deşi experienţa istoriei arată omul. De aceea, fiecare dintre noi consi­
nale propunerile guvernului sovietic din a energiei atomice, a cărei importanţă a că ea are motive să se îngrijească de fron­ deră absolut necesar să existe m ijloace de
10 mal anul acesta în problemele redu­ tierele sale apusene într-o măsură nu mai preîntâmpinare a unui asemenea atac. De
fost subliniată de domnul preşedinte Ei­ mică, ci mai mare decît anumite alte aceea, poate că ar trebui să exam inăm
state. Este îndeobşte cunoscut că atunci chestiunea dacă nu cum va ar fi mai bine
senhower în cunoscuta sa declaraţie. Gu­ cînd ataca ţara noastră, agresorul şi-a să abordăm problem a limitării armamen­
croit nu odată drum prin teritoriile sta­ telor, căutînd — Ca prim pas — căi potri­
vernul sovietic a declarat aceasta, în repetate telor situate la vest de frontierele Uniunii vite de supraveghere şi inspectare e insta­
Sovietice. laţiilor militare, pentru oa să nu existe
rînduri, atît în O.N.U. cît şi în cursul tra­ surprize îngrozitoare sub form a unui atac
Am vrea să cunoaştem atitudinea gu­ prin surprindere, sau sub form a unei în­
tativelor sovielo-americane în problema a- vernelor S.U.A., Marii Britanii şi Franţei călcări în ascuns a lim itărilor asupra că­
faţă de considerentele guvernului so- * rora s-a căzut de acord. In acest domeniu
iomică. „ vietic,exprimate de mine, atît în proble­ nu există nimic mai important decît exa­
ma reducerii armamentelor şi interzicerii minarea în com un de către noi a proble­
cerii armamentelor, interzicerii armei ato­ Guvernul sovietic a hotărît să aloce armei atomice, cît şi în problemele creă­ Declaraţia preşedintelui S. U. A., m ei acute şi fundam entale a unei inspec­
mice şl cu hidrogen şi înlăturării primej­ pentru fondul internaţional de materiale rii unui sistem de ^securitate colectivă în tări reciproce eficace. Un asemenea sistem
diei unui nou război. atomice de pe lîngă Agenţia internaţio­ Europa şi retragerii trupelor străine de pe constituie baza unei adevărate dezarmări.
nală pentru energia atomică o cantitate teritoriul statelor europene.
Există însă probleme care ne despart şi corespunzătoare de materiale dezagrega- Trebuie să ţinem m inte că înarm area
care cer o rezolvare neîntîrziată. Faptul bile, de îndată ce se va ajunge la un acord Fireşte că realizarea acordului necesar costisitoare nu numai că lipseşte popoarele
că aceste probleme nu au fost reglemen­ înlr-una sau alta din aceste probleme, fie­ noastre d e un n ivel m ai înalt d e trai, dar
care din ele avînd o mare importanţă lipseşte şi popoarele regiunilor slab dez­
tate constituie motivul pentru caTe, deşi cu privire la crearea unei asemenea pentru destinele lumii, poate necesita voltate de m ijloacele de îmbunătăţire a
timp, chiar dacă noi am cădea de acord soartei lor. In aceste regiuni locuieşte o
s-a realizat o anumită îmbunătăţire în si- agenţii. asupra bazelor rezolvării lor. Ţinînd sea­ Cu permisiunea dum neavoastră voi face să fie scindată. Această scindare este un m are parte din populaţia lum ii şi m ulte
ma de aceasta, precum şi de faptul că o scurtă declaraţie introductivă. rău ce aduce mari prejudicii unui popor popoare păşesc acum pentru prima oară
tuaţjia internaţională, în ansamblul ei In această ordine de idei trebuie subli­ statele reprezentate la actuala conferinţă Care, ca o rice alt popor, are dreptul la pe calea independenţei politice. Ele se lo­
această situaţie continuă să fie încordată, niat că Uniunea Sovietică consideră just şi-au asumat anumite obligaţii în baza N e -a m întru nit a ici Cu u n scop foa rte o soartă comună. Continuarea acestei vesc de problem a stringentă a dezvoltării
n-a fost încă creată acea încredere între stabilirea nivelurilor forţelor armate ale tratatelor şi acordurilor încheiate cu alte simplu. N e-am întrunit pentru a găsi baza scindări creează principala sursă de in­ econom ice. In m od normal, ele ar fi că­
state, fără de care popoarele nu pot avea celor cinci puteri propuse de Statele ţări, se pune problema acţiunilor care unui am ajam ent care să facă viaţa mai stabilitate în Europa. Discuţiile noastre pătat ajutor, în special pentru dezvoltarea
trebuie întreprinse pentru ca, pînă la rea­ sigură şi m ai fericită nu num ai pentru po­ despre pace n-ar putea să aibă sens dacă principalelor ramuri ale econom iei, din
liniştea zilei lor de mîine. Unite, Anglia, Franţa şi Canada. Ar fi lizarea acordului necesar, eforturile celor poarele pe care le reprezentăm, ci şi pen­ în acelaşi timp permanentizăm condiţii partea popoarelor mai dezvoltate ale lumii.
Se ştie că aşa-numitul „războiul rece" foarte important dacă actuala conferinţă patru puteri să fie îndreptate spre destin­ tru popoarele celorlalte ţări. care prim ejduiesc pacea. Noi, cei patru, A cest proces norm al este însă serios înce­
s-ar pronunţa pentru încheierea unui derea încordării în relaţiile dintre ţări şi purtăm o răspundere deosebită în ceea ce tinit de faptul că ţările mal dezvoltate
mai continuă. In legătură cu aceasta nu acord internaţional care să exprime con- astfel spre crearea condiţiilor cuvenite Ne aflăm aici ca răspuns la insistenţele priveşte Germania. N ici o concluzie la din punct de vedere industrial alocă înar­
se poate să nu se recunoască că în ultimii simţămîntul nostru, al tuturor, de a se sta­ pentru reglementarea problemelor nere­ exprim ate în lum ea întreagă, care au fost care am putea ajunge aici n-ar fi vala­ m ării o parte atât d e con siderabilă a e fo r ­
ani nu s-a făcut nici pe departe totul pen­ bili nivelul forţelor armate ale S.U.A., zolvate, inclusiv dezarmarea, crearea recunoscute de prem ierul Bulgărim, în cu - bilă dacă nu va fi sprijinită de m ajori­ turilor lor productive. Reducerea arma­
tru a folosi posibilităţile existente în ve­ U.R.S.S. şi Chinei la 1.000.000— 1.500.000 securităţii colective în Europa, inclusiv vîn tarea sa din 15 iulie, în sensul că con ­ tatea din întreaga Germ anie şi această m entelor ar asigura şi trebuie să asigura
derea îmbunătăţirii relaţiilor dintre ţările de oameni pentru fiecare dintre aceste rezolvarea problemei germane, care a fost ducătorii politici ai m arilor noastre ţări problem ă trebuie să devină problem a canalizarea unei părţi din rezerve spre
noastre şi că, în condiţiile neîncrederii şl puteri, ale Angliei şi Franţei — la cîte şi rămfne problema principală pentru secu­ trebuie să găsească o cale spre pace. principală a tratativelor noastre de aici. regiunile mai puţin dezvoltate ale lumii,
ale unor relaţii încordate, din partea unor 650.000 de oameni, şi ca nivelurile forţelor ritatea europeană. Nu trebuie oare să examinăm căile pen­ pentru a Contribui la dezvoltarea lor eco­
guverne s-au făcut paşi care înrăutăţeau armate ale tuturor celorlalte state să nu N u ne putem aştepta ca în câteva ore tru a rezolva această problem ă repede nom ică.
şi mai mult relaţiile noastre. depăşească 150.000 — 200.000 de oameni. Prezenlînd programul de dezarmare şî sau zile să fie rezolvate toate problem ele şi ju st?
de creare a unui sistem de securitate eu­ m ondiale care îşi cer rezolvarea. Intr-ade­ In afară de aceasta trebuie să depunem
Toate acestea ne obligă pe noi, oamenii Aş vrea să subliniez încăodată că gu­ ropeană, guvernul sovietic porneşte de la văr, noi, cei patru participanţi la această In interesul unei păci îndelungate, ho- eforturi pentru a contribui la folosirea
de stat ai celor patru puteri întruniţi vernul sovietic a acceptat propunerea ce­ faptul că slăbirea încordării în relaţile conferinţă, nu avem de ia alţii împuterni­ tărîrea noastră trebuie să ţină seamă de energiei atom ice în scopuri constructive.
aici, să examinăm cu toată seriozitatea lor trei puteri în ce priveşte armamentele internaţionale şi crearea unui sistem efec­ ciri care să poată justifica m ăcar o ase­ interesele legitim e ale securităţii tuturor Regretăm că Uniunea Sovietică nu a ac­
situaţia creată şi să facem tot posibilul clasice. Acum sîntem îndreptăţiţi să aş­ tiv de securitate în Europa ar înlesni în menea încercare a noastră în acest sens. părţilor interesate. D e aceea, noi insistăm ceptat propunerea făcută de noi în decem­
pentru a contribui Ia crearea încrederii teptăm ca aceste puteri să facă acel pas mare măsură rezolvarea problemei ger­ Rădăcinile a multe din aceste probleme ca Germania unificată să aibă dreptul de b rie 1953, ca p op oa rele care dispun de re­
necesare în relaţiile dintre state, atît cele mane, ar crea premizele necesare pentru sînt înfipte adînc în războaie, în con­ a-şi exercita la propria sa alegere dreptul zerve de m ateriale dezagregabile să se
unificarea Germaniei pe baze paşnice şi flicte şi în istorie. Situaţia este şi mai inerent la autoapărare colectivă. Din ace­ unească şi să-şi aducă contribuţia la
mari cît şi cele mici. care să asigure un acord în problema in­ democrate. dificilă din cauza deosebirilor existente în­ leaşi considerente sîntem gata să ţinem - „banca m ondială", pentru a înlocui în
Ne-a făcut plăcere să auzim aici decla­ terzicerii armei atomice, ceea ce ar per tre ideologii şi aspiraţii. Este evid en t că seamă şi de interesele legitim e ale secu­ măusră tot mai m are rivalitatea în crea­
mite situarea pe un teren real a întregii Guvernul sovietic a fost ş! este pentru în timpul scurt de care dispun şefii gu­ rităţii U niunii Sovietice. A cord u rile d e la rea de m ijloace de exterm inare în masă
raţia domnului preşedinte D. Eisenhower probleme a dezarmării. unificarea Germaniei în conformitate cu vernelor întruniţi aici este cu neputinţă Paris conţin multe prevederi care servesc printr-o colaborare spre binele omenirii.
şi an u m e: interesele naţionale ale poporului german să se stabilească cauzele apariţiei acestor acestor scopuri. Sîntem gata întru totul N oi continuăm să considerăm că dacă
Primul ministru al Franţei, dl. Edgar şi cu interesele securităţii Europei. Unifi­ problem e şi să se găsească metode care să exam inăm noi garanţii reciproce oare Uniunea Sovietică, ţinînd seama de posi­
„Poporul american ar dori să fie priete­ Faure, a exprimat în declamaţia sa ideea carea Germaniei ca stat democrat şî Iu­ ar putea să le înlăture, fără a părtini pe să fie rezonabile* p ra ctice şi com patib ile bilităţile ei, va contribui la acest m ăreţ
nul poporului sovietic. Intre popoarele necesităţii de a se reduce blocările buge­ bitor de pace ar avea o uriaşă însemnă­ cineva. cu securitatea tuturor părţilor interesate. proiect, un asemenea act va îmbunătăţi
american şi sovietic nu există litigii, între tare pentru nevoile militare, aducînd ar­ tate atît pentru destinele păcii în Europa, Pe plan mai larg există problem a res­ situaţia internaţională.
ele nu există conflicte, nu există duşmă­ gumentele sale în favoarea acestei idei. cît şi pentru naţiunea germană însăşi, Totuşi ,ou chibzuinţă, putem crea un pectării dreptului popoarelor de a -şi alege
nie pe plan comercial. Istoria arată că po­ Noi credem că aceste argumente prezintă căreia războaiele i au adus nu odată spirit nou, care să facă posibilă rezolva­ form a de guvernăm înt şi a restabilirii In această primă declaraţie din cadrul
poarele noastre au trăit întotdeauna în interes şi merită să fie studiate cu atenţie. mari jertfe şi distrugeri. Ea ar deschide rea în v iito r a p rob lem elor care intră în drepturilor suverane şi a autoguvernării conferinţei am citat foarte pe scurt unele
pace". în faţa poporului german posibilităţi largi competenţa noastră. Este la fel de impor­ pentru acei care au fost lipsiţi de ele. din problem ele care ne preocupă pe mine
Inafară de aceasta, după părerea gu­ de desvoltare a economiei paşnice şî a cu l­ tant ca aici, la Geneva, să facem primul şi poporul Statelor U nite şi a căror rezol­
In continuare domnul preşedinte a ară­ vernului sovietic cele patru puteri ar turii Germaniei, de ridicare a prosperi pas pe calea nouă spre o pace echitabilă Poporul american este convins că unele vare depinde în măsură considerabilă de
tat că este necesar ca toate barierele arti­ realiza un bun început dacă în legătură tăţii -populaţiei ei. şi trainică. popoare din Europa răsăriteană, dintre noi patru. Sper că, pe măsura desfăşurării
ficiale dintre cele două popoare să fie cu încheierea tratatului de stat cu Austria ca re m ulte au un trecu t în delu n gat şi lucrărilor noastre, vom face cu toţii pro­
înlăturate. ar fi chiar de pe acum de acord să Trebuie să recunoaştem că principalul Problem ele care ne interesează nu sînt, glorios de existenţă naţională, n-au obţi­ puneri privind felul în care am putea
demobilizeze continentele militare re­ prin natura lor, de nesoluţionat Desigur, nut încă posibilitatea de a profita de bine­ contribui la găsirea unei soluţii a acestor
Sîntem întru totul de acord cu toate trase de pe teritoriul Austriei şi ar re­ ele sînt dificile, dar rezolvarea lor nu de­ facerile declaraţiei noastre, a Naţiunilor p roblem e.
acestea, deoarece înlăturarea barierelor păşeşte totuşi posibilităţile înţelepciunii Unite, din perioada războiului, întărită de
menţionate ar corespunde atît intereselor omeneşti. Ele par de nesoluţionat în con­ alte acorduri din timpul războiului. A r fi poate util ca fio Care dintre noi să
diţiile fricii, neîncrederii şl chiar ostili­
naţionale ale popoarelor sovietic şi ame­ duce corespunzător efectivul forţelor lor tăţii, cînd fiecare pas este cîntărit şl la Există problema com unicării şi con­
rican, cît şi intereselor păcii generale. armate. fiecare pas se pune problem a dacă va con­ tactului spiritual între popoarele noastre.
tribui la slăbirea duşmanului. Dacă aceste Ca să fim sinceri, noi ne tem em de u r­
După părerea guvernului sovietic ţelul Guvernul sovietic a hotărît să înfăp­ condiţii pot fi schimbate se poate face m ările situaţiei în care popoare întregi
acestei conferinţe nu este să formulăm unii tuiască o astfel de măsură şi cheamă gu­ m ult au fost izolate de lumea exterioară. P o­
împotriva altora cutare sau cutare acuza­ vernele S.U.A., Franţei şi Marii Britanii porul am erican ar dori să fie prietenul
In asemenea condiţii, sînt convins că poporu lu i sovietic. Intre ¦pop oa rele am e­
ţie, ci să găsim căile şl m ijloacele pentru să urmeze acest exemplu. într-un stadiu ulterior m iniştrii noştri de rican şi sovietic nu există litigii, între
slăbirea încordării internaţionale şi crea­ Nu este necesar să se vorbească pe A fa ce ri E x tern e v o r putea să contin ue ele nu există conflicte, nu există duşmă­
m unca noastră fie singuri, fie împreună nie pe plan comercial. Istoria arată că
rea unei »atm osfere de încredere în rela­ larg despre însemnătatea problemei secu­ cu alţii, pentru a găsi rezolvarea proble­ popoarele noastre au trăit întotdeauna în
ţiile dintre state. rităţii europene, despre asigurarea păcii m elor noastre. pace. înţelegerea prietenească între po­
în Europa. Experienţa istoriei arată că poare nu se dezvoltă însă cu uşurinţă
Sarcina principală a conferinţei noastre războaiele cele mai sîngeroase şi pustii­ Fără îndoială că între popoarele noastre cînd există bariere artificiale d e felul
este să găsească o cale spre realizarea în­ există deosebiri în ceea ce priveşte con­ celor care împiedică com unicările în pre­
vingerile filozofice care în m ulte privinţe zent. A venit tim pul ca toate cortinele,
ţelegerii necesare în problemele care îşi toare au avut loc în Europa. Aceasta în­ sînt incom patibile. Oric'e am spune sau fie ele de tunuri, legi sau hotărîri, să fie
cer rezolvarea. Delegaţia Uniunii Sovie­ seamnă că asigurarea păcii în Europa are am face aici, acest lucru nu poate fi ridicate. Aceasta se poate face doar în -
tice a venit la această conferinţă cu do­ o însemnătate hotăriloare pentru asigu­ schimbat. Totuşi, nu este necesar întotdea­ tr-o atm osferă de respect şi înoredere re­
una ca oam enii să gîndească şi să creadă ciprocă.
rinţa de a găsi, pe calea eforturilor co­ rarea păcii generale. la fel pentru ca să poată conlucra. Princi­
mune ale tuturor participanţilor la confe­ Guvernul sovietic este convins că cea palul este ca nim eni să nu încerce să ob­ Există problem a „com unism ului inter­
ţină prin forţă sau viclenie trium ful naţional“ . De 38 d e ani a ctiv itatea sa tu l­
rinţă, soluţii în problemele nereglemen­ mai bună cale pentru asigurarea păcii şi convingerilor sale şi să-şi im pună astfel bură relaţiile dintre Uniunea Sovietică
sistemul său cuiva care nu-1 doreşte. şi alte popoare. Activitatea sa nu se li­
tate şi, în ceea ce o priveşte, este gata să preîntîmpinarea unei noi agresiuni în Eu­ mitează la eforturi de a acţiona pe calea
Noul fel de a aborda problem ele, pe care convingerii. El încearcă în întreaga lume
examineze cu atenţie propunerile celor­ ropa este organizarea unui sistem de trebuie să-l găsim la această conferinţă, să subm ineze guverne legitim e şi să su­
nu poate fi găsit numai prin discuţii pună popoarele unei dom inaţii străine.
lalţi participanţi la conferinţă. securitate colectivă, cu participarea tutu­ abstracte şi generale. Trebuie să vorbim
Este neîndoielnic faptul că tocmai acea­ ror statelor europene şi a Statelor Unite sincer despre problem ele concrete care Nu putem nesocoti neîncrederea care se
ale Americii. Adoptarea hotărîrilor cores­ creează încordarea între noi şi despre creează prin sprijinirea unei asemenea ac­
sta aşteaptă de la noi popoarele, ale căror felul în Care să începem rezolvarea lor. tivităţi. I n ţara m ea, ca şi în alte ţări',
ea con ţribu ie la n eîn cred ere şi, p rin u r­
priviri sînt aţintite astăzi spre Geneva, punzătoare în acest scop ar însănătoşi în­ Ca introducere, îngăduiţi-m i să indic mare. la încordarea internaţională.
spre această conferinţă. Nu întîmplător treaga situaţie din Europa şi ar crea con­ unele problem e care trebuie discutate.
In sfîrşit, există oroblem a înarmării,
mulţi oameni de stat, ţinînd seama de vo­ diţiile normale pentru viaţa popoarelor Prim a problemă este problema unifică­ mai importantă declt toata celelalte. Ea
rii G erm aniei şi a creării unui guvern al
inţa neclintită de pace a popoarelor, se europene. In locul grupărilor militare ale întregii Germanii pe baza unor alegeri
libere. A u .trecut zece ani de la armisti­
pronunţă tot mai hotărît pentru regle­ unor state europene, îndreptate împotriva ţiul cu G ermania, dar G ermania continuă

mentarea problemelor nesoluţionate, cu altor state europene, trebuie creat un sis­

respectarea drepturilor legitime ale tutu­ tem de securitate bazat pe eforturile co­

ror părţilor interesate. mune ale tuturor statelor din Europa, ale

Nu înclinăm să minimalizăm dificultă­ cărui principii sînt formulate în cunos­

ţile care stau în calea reglementării unor cutele propuneri ale guvernului sovietic.-

astfel de probleme, între care problemele Nu se poate să nu se ţină seama de difi­

nerezolvate ale Europei şl Asiei. Dificul cultăţile care stau în calea creării unul

lăţi există, şi nu dintre cele mai mici. astfel de sistem şi, mal ales, de faptul că

Dar. dacă noi toţi am venit la conferinţă puterile care participă la prezentele tra­

cu dorinţa de a găsi căi pentru învingerea tative sînt legate prin obligaţii militare

dificultăţilor, aceasta este chezăşia sigură de alte state. De aceea în vederea reali*