Page 24 - 1955-07

Pag. 4 ________________________ ______________
CONFERINŢA DE LA GENEVA A ŞEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI
expună pe rând în acelaşi fe l punctul de
vedere el ţării sale. In acest caz vom pu­
tea căpăta dintr-odată imaginea amploarei
problem elor care or putea fi discutate în
m od util aici şi ne-am planifica timpul ta.
mod corespunzător.
Ingăduiiţi-mi să repet. Sper că ne aflăm
aici nu numai pentru a enumera pur ţi
Declaraţia primului ministru al Franţei, E. Faure
D om nilor,
Conferinţa noastră are un caracter cu
totul excepţional.
Pină astăzi nici unul din nod nu pulbea
să spună că s-a întâlnit, fie chiar şi se­
parat, cu ceilalţi trei.
Tim p de zece ani, între şefii guvernelor
n -a existat nici o Conferinţă similară.
In această perioadă de zece and s-a des­
făşurat ceea oe se numeşte „războiul rece“ .
Conferinţa noastră poate pune capăt aces­
tei perioade deosebite a istoriei şi, în con­
secinţă, „războiului rece“ . Tocm ai acest
lucru îl speră popoarele. Nouă ne revine
datoria de a nu le dezamăgi.
Eter, orioît d e importantă, vastă şi difi­
cilă ar fi această sarcină, în faţa noastră
nu stă numai ea. A cum zece ani, puterile
pe oare le reprezentăm şi-au exprimat in­
tenţia de a organiza pacea, de a stabili
între ele o colaborare pentru binele lumii.
Evenimentele care au urmat după aceea
au întunecat pentru multă vrem e acest
spirit, au oprit înfăptuirea acestor pro­
iecte. Intenţionat nu vod comenta în de­
claraţia de faţă aceste evenim ente şi nu
voi spune nim ic Care s-ar putea referi la
răspunderea cuiva, întrucât consider că o
asemenea răfuială ar aduce prejudicii efor­
turilor pe care le întreprindem împreună.
Dacă acum vom putea să punem capăt pe­
rioadei de încordare şi să ne întoarcem la
punctul nostru de plecare, vom găsi din
nou acolo perspectiva generală pe oare în
1945 o consideram atât importantă, cît
şi accesibilă.
Să se pună capăt războiului rece.
Să se organizeze pacea şi colaborarea
paşnică a puterilor.
Iată cele două mari aspecte în lumina
cărora se prezintă astăzi în faţa noastră
problem ele şi obilgiaiţiiRe. Aceste aspecte
se com plecte« ză unul pe celălalt şl sânt
inseparabile.
A r fi o greşeală să se tindă să se exa­
mineze izolat cauzele existente ale încor­
dării internaţionale, sau una din ele, în­
trucât oricând pot apare cauze noi, iar, pe
de altă parte, fiecare problem ă poate fi
rezolvată mai uşor dacă există posibilita­
tea ridicării pînă la o treaptă la oare este
posiibdiă sinteza.
Dacă vom reuşi să materializăm între
noi patru, în fiecare problem ă dată, nă­
zuinţa comună spre activitatea paşnioă
posibilă, totul va fi mult mai uşor.
Intenţionez să examinez în prima parte
a acestei declaraţii problema războiului
rece şi lichidării încordării internaţionale,
în cea de-a doua parte — o problemă cu
un caracter mai larg, aceea a organizării
păcii. Aceste domenii sînt foarte vaste. De
fapt, prima parte, cea referitoare la ac­
tuala încordare, v a 'f i Consacrată în cea
mai mare parte problemei germane.
Cea de-a doua parte, referitoare la or­
ganizarea p ă cii va fi consacrată dezar­
mării.
Consider că aceste două probleme nu
epuizează discuţiile. Dacă vom ajunge însă
la rezolvarea lor, vom birui fără îndoială
cea mai grea etapă a unui drum lung.
Sftrşltul războiului rece. Problema
germană
La început aş vrea să subliniez, fără să
intru în amănunte, oportunitatea unor
noi iniţiative în domeniul econom iei cul­
turii şi inform aţiei
Impresia existentă despre împărţirea
!urnii în blocuri se explică nu numai prin
relaţiile ddntre state. Ea este ilustrată şi
întărită de dificultăţile care împiedică
relaţiile dintre popoare, adică în cea mai
mare parte drcutaţda mărfurilor, persoa­
nelor, ideilor şi informaţiilor.
Europa este străbătută de o adevărată
linie de deţnarcaţde. Există o Europă ră­
săriteană şl o Europă occidentală. Orice
comunicare între diferite ţări este grea
şi rară. Şi asta, tocm ai aoolo unde exi­
stă căi tradiţionale şi factori geografici
oare se atrag.
Consider că în aceste trei domenii, ale
economiei, culturii şi informaţiei, efortu­
rile noastre trebuie să fie îndreptate spre
stabilirea sau restabilirea libertăţii şi uşu­
rinţei schimburilor. Dacă în această pro­
blemă vom adopta o hotărâre de princi­
piu, experţii noştri vor putea să-i dea
form ă concretă îmtr-o serie de propuneri
practice pe oare, fie că le vom putea
transpune în fapt în limitele competenţei
fiecăruia din noi, fie că le vom putea re­
comanda în alte etape, ou autoritatea spo­
rită, oare ou «^sim ţăm ântul com un se va
adăuga la influenţa fiecăruia în funcţie
de cazul dat.
Linia de demarcaţie care traversează
Europa traversează şi Germania. Există o
Germanie răsăriteană şi o Germania oc­
cidentală. In acest caz nu este vorba nu­
mai de comodităţi oare nu mai există sau
de reglem entări oare s-aiu com plicat. Dacă
îm părţirea oontdnentulud este ceva a b ­
stract, împărţirea Germaniei este un fapt
brutal.
Actuala situaţie a Germaniei nu este
cauza încordării intem aţianale; într-o oa­
recare măsură ea este o urmare a aces­
teia. Eter ea este o cauză care are tendjjpţa
de a imprima acestei încordări un caracter
perm anent; această situaţie este un obsta­
col în calea dezvoltării a ceea ce se nu­
meşte „destindere".
Cred în m od sincer că atât tim p cât
această problemă germană nu va fi rezol­
vată, şi chiar dacă vor exista anumite
ameliorări pe alt plan, nu va putea exista
o adevărată armonizare a vieţii interna­
ţionale.
Prima întrebare:
Trebuie reunifieată Germania ? Incon­
testabil că da.
Nu există nici un argument valabil, nici
politic!, nici econom ic, nici social, nici de
orice alt ordin, care să poată ju stifica îm ­
părţirea permanentă a unui stat în două
părţi şi a unui popor în două grupuri.
PRUHUL SOCIALISMULUI __________ Nr. 498
simplu divergenţele noastre. Ne aflăm aici tratative în condiţii de bun augur. nu este numai un fenomen pur militar). citat mai uşor decît controlul material, în ­ parte a ed va fi destinată unor scopuri de
nu pentru a repeta aceleaşi exerciţii sum­ Aişa, şi poate numai aşa, întâlnirea noa­ Tocmai pe această cale putem găsi re­ trucât bugetul constituie un document binefacere în loc să fie destinată unor mă­
bre care au caracterizat în cea mai mare unic. suri infructuoase.
part© tratativele noastre în ultimii zece stră, care prin forţa îm prejurărilor este zolvarea dificultăţilor care păreau pînă în
a n i Ne aflăm aici potrivit aspiraţiilor de scurtă, poate servi cauza creării şi punerii prezent de nebiruit. Pe de altă parte, chiar dacă controlul 2. Nimeni nu îm piedică pe de altă parte
pace ale omenirii, pentru a începe o exa­ în acţiune a noilor forţe necesare pentru nu este ireproşabil, sancţiunile sînt asi­ ca aceste fonduri să fie folosite pentru
minare oare să introducă un spirit nou în a ne aduce cu adevărat pe calea păcii. Intr-adevăr, în prezent nu pare posibilă gurate în mod automat şi aceasta consti­ ajutorarea unora din participanţi, fie că
diplomaţia noastră şi pentru a în cep» noi Sînt convins că întreaga omenire se va reunirea celor patru puteri pe care le re­ tuie principiul fundamental. ei înşişi poartă grija unor popoare slab
ruga fierbinte pentru aceasta. prezentăm într-o organizaţie avînd m ij­ dezvoltate, fie în alte îm prejurări oare vor
loace strategice comune. Ni se pare, dim ­ Intr-adevăr, fondurile comune vor dis­ trebui definite. Aceste state, devenind so­
potrivă, posibilă instituirea unei colabo­ pune de m ijloacele corespunzînd anumitor licitatori după ce au fost state care au
rări în interes econom ic şi sooiol. contribuţii stabilite prin înţelegere, ,-îstfel, plătit contribuţii, vor trebui astfel să se
F e lângă aceasta, constat că celelalte pu­ său personal de vedere, oi punîndu-se şi dacă unul din participanţi îşi va men­ supună controlului necesar, atât în dom e­
? ţine potenţialul la un nivel înalt, el va niul reducerii armamentelor, câlt şi în d<p»
teri reprezentate aici s-au pronunţat în în locul celorlalte părţi. fi penalizat cu o sumă egală cu valoarea meniul folosirii fondurilor.
Oum poate asigura o organizaţie econo­ infracţiunii sau a disimulării.
favoarea acestei unităţi a Germaniei. Cu Recunosc de asemenea că Uniunea So­ mică dezarmarea militară 7 Dacă aceste idei generale se vor bucura
In acest fel, sanoţiunea este asigurată, de o aprobare comună propun oa confe­
toate că ele n-au fost de acord asupra vietică poate avea o părere proprie despre Pentru aceasta este suficient să se acor­ Dacă la început ea poate fi sla b ă faptul rinţa noastră să hotărască să le adopte
de problem ei dezarmării întreaga ei im­ că va creşte progresiv din an în an, care şi să proclam e astfel o doctrină nouă în
m ijloacelor care urmează să fie alese pen- securitatea ei şi că această părere poate portanţă şi ca ea să fie examinată nu sub decurge din însăşi logica sistemului, o va domeniul dezarmării. Atunci vom putea
tradiţionalul el aspect negativ, ci sub as­ face foarte curînd extrem de substanţială. fie s-o prezentăm sub garanţia noastră co­
tru înfăptuirea unificării sau asupra con­ să fie mult mal exigentă deoît cea pe oare pectul pozitiv care este com plectarea ei mună, în cadrul O.N.U., puterilor al căror
necesară. Acest nou sistem nu trebuje deloc să potenţial militar poate j.stifica aplicarea
secinţelor oare ar putea decurge din acea­ am form uiat-o, cu totul sincer, în această oprească studiile oare se desfăşoară în umed dezarmări pe bază de acord, fie chiar,,
sta, în principiu însă nu există dezacord. problemă. Răspunsul la întrebarea pusă Problema dezarmării trebuie legată de prezent, în speedai în oadrul O.N.U., cu b* «ceasta îmi pare de preferat, să hotă­
problema folosirii posibilităţilor pe oare privire la tehnica controlului. Aceste efor­ râm singuri principiul creării unei orga­
Cea de-a doua întrebare: de mine nu poate fi aşadar un răspuns le eliberează. turi nu trebuie întrerupte şi ele sânt pe nizaţii com une şi a administraţiei cores­
o b ie c t iv ; este uin răspuns subiectiv, oare deplin com patibile ou noua form ulă pro­ punzătoare.
Cum să se înfăptuiască unificarea 7 trebuie căutat punându-te în locul statelor Transformarea cheltuielilor neproducti­ pusă de noi.
Cred că stabilirea procedurii nu este celor mai interesate. ve în cheltuieli productive este dificilă în S -a spus că Conferinţa noastră este con­
în realitate ndd foarte importantă, nici cadrul particular al unui stat, deoarece Medanioa transferului internaţional el ferinţa prim elor şanse. Ea poate fi Confe­
foarte dificilă. Din acest punct de vedere, reurafiloarea aprecierea securităţii nu depinde de el. m ijloacelor inolude totodată o garanţie rinţa primului pas.
H anul Eden, în liniile sale generale — Germaniei ar duce la sporirea potenţialu­ Dimpotrivă, ea devine posibilă în condiţii­ împotriva tem erilor de declin economic
alegeri, un guvern oomiun, tratatul de lui total al unei ţări Care participă la sis­ le unei securităţi colective care reduce aşa cum se întâmplă deseori atunci când Expumându-ne ideile asupra dezarmării
pace — corespunde unei logici stricte, deşi temul acordurilor occidentale şi ar duce costul securităţii. se aplică o politică de reducere a arma­ nu putem uita că aproape exact cu zece
el nu trebuie considerat intangibil în toa­ astfel la sporirea potenţialului aflat la mentelor, dacă se prevede că contribuţia and în urmă a explodat prim a bom bă
te detaliile. dispoziţia sistemului occidental. Totuşi a- Orice reducere a potenţialului militar fiecărui participant la fondul comun poa­ atomică.
Consider că este un adevăr elem entar dă cest rezultat este inevitabil. Problema con­ creează disponibilităţi de credite bugetare te fi realizată prin livrări de produse
dacă toţi patru avem dorinţa de a reuni- stă astfel în a şti dacă se poate reduce şi de m ijloace d e producţie oare pot fi, de din producţia naţională. Această groaznică invenţie genială a
fioa Germania, nu problemele de metodă sau înlătura aşa-zisu! risc, oare ar putea la caz la caz, ore de muncă, energie, va- contribuit poate la grăbirea sfârşitului răz­
vor fi acelea care să ne împiedice. rezulta din. aceasta, şi linişti tem erile care lori materiale. însfîrşit, în afară de avantajele tehnice boiului. In orice caz nu trebuie oa ea să
Trebuie să se vadă fondul lucrurilor şi s-ar putea ivi. acest sistem are o mare superioritate m o­ poată ameninţa pacea. Să ne dăm seama
tocmai aceasta ne duce la cea de-a treia Fiecare stat este în măsură să înţeleagă rală. El ar stimula interesul opiniei pu­ aioi de îngrijorarea oam enilor care se
întrebare. In această privinţă pot actualmente să că reduoîndu-şi cheltuielile pentru asigu­ blice mondiale pentru înfăptuirea dezar­ gîndesc la soarta lor, oare se tem să nu
form ulez doar câteva observaţii şd dorinţe. rarea securităţii îşi sporeşte m ijloacele de mării, adresîndu-se altor sentimente decât devină victimele involuntare ale ştiinţei
producţie şi bună stare. El nu-şl poate teama şi autoconservarea, provocând o în ­ oreate de ei. Franţa nu posedă bom ba ato­
Cea de-a treia întrebare! 1. In prim ul rtncL această sporire a p o­ asuma însă riscul de a reduce singur chel­ trecere internaţională a generozităţii u - mică dar guvernul m eu e hotărât să orien­
tuielile pentru asigurarea securităţii. Pro­ mane. teze cercetările atomice în scopuri paş­
Ridică oare reunlfioarea Germaniei pro­ tenţialului poate să nu fie legată de spo­ blema securităţii este o problemă interna­ nice. Ei i se potriveşte cel mai bine să vă
blem a securităţii ? Aceasta este baza p>e rirea potenţialului pur militar. Pentru a- ţională. Trebuie aşa dar să se interna­ Ştiu că pot fi form ulate obiecţii. Nu propună cu oarecare solemnitate să cău­
oare trebuie să se desfăşoare adevărata ceasta este suficient să n e înţelegem asu­ ţionalizeze simultan reducerea cheltuieli­ vreau să intru în amănunte. Cel mal im ­ tăm împreună mijloacele de control asu­
discuţie, singura discuţie reală. Intr-ade­ pra menţinerii restricţiilor prevăzute de lor pentru asigurarea seourităţii şl ener­ portant lucru este folosirea resurselor fon­ pra armamentului atomic. Nu avem, ni se
văr, invooînd considerente de securitate a Uniunea Europei occidentale. Cu alte cu­ gia eliberată în acest mod, oare, fără a- dului. pare, dreptul să nu dăm aici un răspuns
respins Uniunea Sovietică teza adoptată vinte, în urma reun.ifieări.1, Germania în ceasta, ar rămâne infructuoasă. la neliniştea lumii a cărei soartă este de
de celelalte trei p u teri; tot din conside­ ansamblu nu va avea forţe mal puternice Unele state vor fi decepţioma/te la gândul acum înainte unică.
rente de securitate Statele Unite, Anglia decât ar avea cele două treimi ale Germa­ O organizaţie internaţională ar deveni că ceea Ce se va tranşa pe seama lor va
şi Franţa au respins contrapropunerea so­ niei oare fac parte din Uniunea Europei beneficiarul şi ereditarul tuturor m ijloa­ fi folosit de alte popoare sau în locuri Spiritul oare a creat m ijloace excepţio­
vietică. Eter nimeni nu a afirm at v reo­ occidentale. celor financiare şi materiale devenite dis­ îndepărtate în loc să slujească pentru în ­
dată că actuala împărţire a Germaniei ponibile în urma limitării armamentelor zestrarea lor proprie sau reducerea im­ nale de distrugere poate să preîntâmpine
garantează pain ea însăşi securitatea tu­ 2. In al doilea rtnd, puterile occidentale înfăptuită pe ba2iă de acord. Propun oa pozitelor. La aceasta există două răspun­
turor. trebuie să fie gata să confirm e prin toarte aceste mijloace, oare s-ar afla la dispozi­ suri • aceste distrugeri şi să îndrepte m ijloacele
mijloacele corespunzătoare caracterul ţia unei administraţii com une speciale, să
Prin urmare, se pune întrebarea, în de defensiv al acestor acorduri: fie destinate unor sarcini de asistenţă şi 1. Nimic nu îm piedică orice stat să-şl spre prosperitate.
utilare a regiunilor slab dezvoltate şl a reducă cu cât doreşte cheltuielile militare
măsură şi In ce fel va schimba reundfi- In acest spirit propun oa ele să încheie populaţiei nenorocite. şi să se folosească de ele cum vrea. A ici Adevăratul duşman el omului nu este
este vorba exolusiv de reducerile efectuate
oarea Germaniei datele problemei securi­ direct ou Uniunea Sovietică angajamen­ Salutăm aşa dar ideea exprimată de în baza înţelegerii şi simultan şi care fără însă distrugerea. Este neliniştea. Dumnea­
preşedintele Eisemhower la 16 aprilie 1953. aceasta nu s-ar efectua. Este vorba de
tăţii în felul în oare se pune ea în mo­ tele prevăzute în acordurile de la Paris, un gen deosebit de împrumut. Producţia voastră şl cu m ine putem face în prezent
Un asemenea sistem permite rezolvarea naţională va lucra în aceeaşi măsură o
mentul de faţă. care lipsesc de garanţiile şi ajutorul mi­ problem ei controlului şi sancţiunilor. multe pentru a-1 elibera de această neli­
. Controlul devine un control general, de nişte.
Pentru a răspunde, trebuie determinat litar prevăzut de pactul nord-aflantic orice ordin financiar şi bugetar. El poate fi ex er-
oare va fi din punct de vedere militar sta­ guvern vinovat de a îi recurs la forţă.
tutul Germaniei reunificaite. Pe de altă parte, în acordurile de la
Ajungem astfel la cea de-a patra între­ Paris se la notă de declaraţia guvernului
bare a noastră. Republicii Federale că nu va recurge la
Această întrebare se împarte în două forţă în scopul realizării reunificării şl al
sulbîntrebărt: m odificării frontierelor Germaniei.
1. Poate fi neutralizată G erm ania? Această obligaţie trebuie' să fie de ase­ Declaraţia primului ministru ai Marii Britanii, Eden
2. In caz negativ, oare va fi situaţia ei ? menea asumată faţă de U.R.S.S.
I. Neutralizarea Germaniei. 3. In al treilea rtnd, propun să preve­ Această conferinţă este unică în felul ei
Adeastă propunere a fost făcută. Ea dem includerea Germaniei într-o organiza­ în istorie, deoarece condiţiile în care ne Totuşi, în adâncul inimii noastre ştim că să d ed a re că este gata să acorde ajutor
sim plifică problem a p>entnu cei oare con ­ ţie comună de securitate. Această organi­ Germania trebuie unificată şi că unei ţări victim ei unei agresiuni, oricare ar fi ea.
sideră că o Germanie neutralizată este o zaţie ar putea să se extindă asupra tutu­ întâlnim sînt fără precedent în experienţa mari nu i se poate refuza în permanenţă Există multe form e pe care le-ar putea
garanţie a păcii. Alţii, dimpotrivă, con­ ror statelor europene care ar consim ţi să posibilitatea de a-şi alege în mod liber căpăta acest pact. A m fi gata să studiem
sideră că o Germanie neutralizată ar intre în ea. Ea ar putea de asemenea să oamenilor. Ştim cu toţii ce resurse colo­ propria politică externă. aceste form e şd să ne expunem punctul
constitui un vid de forţă şl ar m ări pri­ impună noi obligaţii defensive, în afară de vedere asupra lor. Am propune să în ­
mejdia unui conflict. de cele deja existente. sale ne-au fost făcute accesibile de către Cauza datorită căreia conferinţa de la cheiem orice acord similar suib suprave­
Berlin a suferit un eşec constă în faptul gherea Organizaţiei Naţiunilor Unite. In­
Eu cred că Germania nu poate şi nu Această soluţie satisface toate puterile descoperirile ştiinţifice şi tehnice ale epo­ că una din puterile care au participat la tenţia noastră ar fi de asemenea ca, dacă
trebuie să fie neutralizată. Şi aceasta din interesate. această conferinţă a considerat că o Ger­ vreo ţară membră ar încălca pacea, acea
următoarele considerente: cii noastre. Nu avem decît să ne întindem manie unificată, reînarmată şi care să-şi ţară să fie lipsită totodată de orice drep­
Germaniei i se va impune o restricţie exercite dreptul de a alege alăturarea le turi de oare se bucură în prezent în con­
a) P otrivit dreptului internaţionali, nu duiblă, dar această restricţie nu va purta mîna şd omenirea poate păşi în tr-o eră de alianţa N.A.T.O. va constitui o prim ej­ formitate cu acordurile existente.
este posibil să se aplice un tratament dis­ în nici un caz un caracter discriminator. die tot mai mare pentru securitatea ace­
crim inator şl de constrângere unei ţări prosperita.te.jnecunosoută pînă acurp. Este stei puteri. Nu intenţionez să discut în In al doilea rând am fi gata să discu­
oare, prin ipoteză, şi-ar redobândi prin — Puterile occidentale îşi vor menţine contradictoriu dacă aceste temeri au fost tăm şd să încercăm să realizăm un acord
tratatul de pace suveranitatea şi dreptu­ acordurile pe care le-au semnat şi orga­ tot atât de lim pede ce îngrozitor efect des- justificate sau nu. In ultimii zece ani m o­ ou privire la efectivul total al forţelor ar­
rile. nele pe oare leau creat. tivele de suspiciune şi nelinişte au fost mate şi al arm am entelor fiecărei părţi a
tructiv ar avea orice con flict la care ax numeroase. Ele şi-au găsit expresia în in­ Germaniei şi al ţărilor vecine cu Germ a­
b) A prevedea neutralizarea ca o sanc­ — Uniunea Sovietică se va bucura de tensele programe de înarmare. Pentru a nia. Pentru a făcea aceasta ar fi necesar
ţionare a responsabilităţilor din timpul altă garanţie decât garanţia acordată prin participa marile puteri. \ încerca să examinăm aceste probleme sub să aderăm la un sistem de control reciproc
războiului ar însemna să se dezmintă teza sdstemul Uniunii Europei occidentale, aspectul lor mal larg am acceptat ou toţii ou scopul de a supraveghea tn m od eficace
aliaţilor, oare au impus aceste responsabi­ faţă de oare ea poate manifesta o oarecare A fost un tim p când, în război, agresorul să desfăşurăm lucrările prin Comisia realizarea acestui acord. Sperăm că toate
lităţi statului nazist şi nu poporului ger­ O.N.U. pentru dezarmare. Salutăm pro­ ţările reprezentate aici vor participa la,
man însuşi. Aceasta ar însemna să se re­ neîncredere. putea spera să obţină superioritate şi un gresul vizibil realizat recent în această acest acord îm preună ou Germania u nifi­
cunoască, în dauna intereselor lui proprii, N im ic nu îm piedică să se creadă că în comisie, care dovedeşte importanţa gra­ cată. Este lim pede oă nici o propunere în
imperativul biologic şi principiul rasist pe câştig politic pentru ţara sa cu ajutorul dului de unitate de vederi care se contu­ acest domeniu nu va exclude seu amîna
care, dimpotrivă, le-am demascat şi le-am viitor aceste două sisteme de securitate rează între diferitele propuneri ale pu­ activitatea Comisiei pentru dezarmare a
combătut. vor putea să fuzioneze Intr-unui singur. acţiunilor militare. Ou cît era mai impu­ terilor occidentale şi propunerile pe care Organizaţiei Naţiunilor Unite, căreia îi
Atunci, în acest sistem unic va trebui să ni le-a făcut recent guvernul sovietic. acordăm o mare Importanţă.
c) De altfel, faţă de celelalte părţi be­ intre în acelaşi timp organizaţia creată în nătoare puterea militară cu atât era mai Toate aceste discuţii vor continua, însă
ligerante n-au fost luate nidi un fel de Europa răsăriteană. după cum ştim necesitatea directă constă Există oare şi alte asigurări pe care
măsuri similare. ispititor câştigul şi ou atât mal puţin pu­ în a face un 'început practic. O problemă să ni le putem da unul altuia 7 Există
Trebuie să amintesc că o organizaţie co­ care nu suferă amânare este cum să se una care, după părerea mea, ar trebui
d) P e lângă considerentele de drept, îm ­ mună de securitate europeană incluzând tea agresorul să-şi aştepte răsplata. Fie­ înceapă procesul de micşorare a încor­ fără îndoială examinată. Trebuie să fim
potriva neutralizării au cuvântul conside­ Germania va fi deosebit de folositoare da­ dării şi de înlăturare a suspiciunilor şi gata să studiem posibilitatea creării unei
rente de fapt. că presupunerea exprimată de mine nu care din noi îşi poate aduce aminte de fricii. Există şi o problem ă practică, şl zone demilitarizate între est şi vest.
se va înfăptui, adică dacă Germania nu va anum e în ce fel putem elabora şl exercita
e) Dacă poporul german ar deveni obi­ rămâne în Uniunea Europei occidentale. asemenea exem ple din istorie. In prezent în comun un control eficace asupra arma­ Fireşte că aceste idei se limitează în
ect de suspiciune, există prim ejdia să tre­ mentelor şi forţelor armate. cazul de faţă la regiunea Europei, însă
zească un complex naţional de suscepti­ ¦A- nu este posibil nimic asemănător. Nici un sînt convins că ele ne-ar putea ajuta aici
bilitate, de ranoună sau revanşă. Restabilirea unei Germanii unite nu va în munca practică şi oă ar putea servi
Considerentele expuse de mine au un fel de război nu poate aduce învingătoru­ m ări şi nu va mioşona prin ea însăşi nici ca exemplu. Le voi trece în revistă. E xi­
f) Mecanismele de constrângere şi con­ caracter pur schematic. Pot fl prezentate o prim ejdie care se poate Crede că ar stă propunerea de a se încheia un pact
trol, care ar fi necesare pentru a respecta şi alte propuneri. M ie mi se pare im por­ lui trofee, el nu poate să-i aducă lui şi vic­ exista pentru securitatea Europei. Totul de securitate mutuală. Există perspec­
neutralizarea, ar fi du neputinţă de pre­ tant să se recunoască importanţa urmă­ va depinde de condiţiile în care va avea tiva încheierii unui acord cu privire la
văzut şi de aplicat din punct de vedere toarelor trei principii: timei sale deoît nimicirea totală. Neutrii loc reunificarea. Doresc de aceea să pro­ efectivul general al forţelor armate şi al
material şi moral. pun acum oa noi să exam inăm o serie de arm am entelor celor două grupe, atât în
1. Germania trebuie să fie reunifieată. ar avea de suferit în egală măsură ou propuneri legate între ele oare urmează Germanie, cât şl în ţările vecine cu G er­
g) Se poete observa că, pînă în pre­ 2. Germania nu poate să fie neutrali­ să fie înfăptuite. In prim ul rtnd, ele sînt mania. Acest acord s-ar găsi sub un con­
zent, neutralitatea era practicată numai zată. beligeranţii. menite să slăbească temerile în oe pri­ trol reciproc. Există de asemenea ideea
de state m ici şi aceasta num ai pentru că 3. Preocuparea legitim ă a fiecărei pu­ veşte accentuarea prim ejdiei care, după oreării unei zone demilitarizate.
ele doreau acest lucru. Neutralitatea este teri pentru securitatea ei proprie trebuie A cestea sânt faptele crude pe baza că­ Cum considerau unii la Berlin, ar putea
imposibilă pentru un stat ca Germania, să fie exam inată în m odul Cel mal atent urma după adoptarea planului nostru. Dacă am putea începe activitatea în
oare are un teritoriu mare, o poziţie geo­ şi în conform itate cu ea trebuie să fie rora vom putea obţine poate, însfîrşit, o această direcţie am avea posibilitatea să
prezentate toate garanţiile care vor fi în In al doilea rtnd, ele sînt menite să în­ elaborăm im plan constructiv şi încuraja­
concordanţă cu primele două principii. pace îndelungată. M ijlocul insuflării fricii făptuiască în practică o experienţă în tor pentru asigurarea păcii în Europa. în ­
domeniul unui control eficace asupra ar­ făptuirea acestor idei ar Crea o securitate
de o acţiune militară este un semnal de mamentelor. Şi aceasta, dacă va avea un deplină : tocmai datorită faptului că lip­
succes local în Europa, va putea, după seşte o asemenea securitate, Germania
avertisment. Dar acest m ijloc al imsuflă- cum s-a mai întâmplat, să se extindă de continuă în prezent să fie scindată. Pro­
la centru spre periferie. Dacă vom putea pun ca ele să form eze obiectul uraud stu­
ril fricii nu poate rezolva prin el însuşi să creăm măcar o singură dată un senti­ diu ulterior. Am făcut aici ¦num ai o e x ­
ment de securitate pe continentul euro­ punere succintă a acestor idei.
problem ele internaţionale sau înlătura di­ pean, dacă vom putea să creăm un sis­
tem' eficace de m icşorare a încordării oe Există şi alte aspecte ale activităţii
vergenţele oare există între noi. Tocmai acest continent — nu vom putea oare noastre comune despre care tş putea
spera că acest prim succes va fi un succes aminti. De pildă, am saluta cu căldură
pentru a încerca să obţinem un progres prealabil unei înţelegeri mai largi şi cu orice propuneri oare ar duce la o mai
perspective mai îndepărtate 7 De aceea, mare libertate de circulaţie şi schim buri
în ceea ce priveşte aceste problem e şi di­ noi avem câteva idei oare, după părerea între popoarele noastre.
noastră, pot fi utile în acest scop. După
vergenţe n e-am întâlnit astăzi aci. Şi la cum am mai spus, ţelul nostru este de a Or, cred că tocm ai după succesul nos­
asigura unificarea Germaniei şi de a i se tru în realizarea unei serii de rezultate
această conferinţă noi trebuie să le abor­ acorda libertatea de a colabora cu orice practice în Ce priveşte viitorul Germ aniei
ţări, după alegerea ei, lucru care nu va şi al securităţii europene vor fi judecate
dăm pornind În prim ul rtnd d e la situaţia prezenta nici un fel de prim ejdie pentru rezultatele acestei conferinţe. Vrem să
nimeni. Nu încape îndoială că există cădem de acord asupra a două p roblem e:
din Europa. m ulte Căi pentru realizarea acestui lucru. necesitatea stringentă a unificării Germa­
Pentru a ilustra la ce mă refer, îngă­ niei şi căutarea minuţioasă a unor m ij­
Oare este priocdpania p rob lem ă ? Desi­ duiţi-m i să dau câteva exem ple. Ele vor loace ou ajutorul cărora acest lucru poate
include parţial acţiuni şi parţial asigurări. fi realizat. Nu pretind ca ideile noastre
gur fără nici o îndoială — unitatea Ger­ Să ne oprim pentru început la cele din să fie considerate drept un plan încheiat,
urmă. Am fi gata să devenim partici­ însă ele reprezintă o schiţă care, dacă se
maniei. Atâta tim p cât Germania este scin­ panţi la un pact de securitate ai cărui va cădea de acord asupra ei, va putea fi
m em bri ar putea să devină cei care stau fără îndoială elaborată în mod definitiv.
dată, Europa va rămâne scindată. Atâta la această masă şi Germania unificată. In Dacă putem elabora ceva similar înainte
condiţiile ei proprii fiecare ţară ar putea de a părăsi Geneva la sfîrşituil acestei
timp cît unitatea Germaniei nu va fi res­ conferinţe, popoarele lumii nu v o t fi
dezamăgite.
tabilită, pe acest continent nu poate e-
xdsta nici încredere, nici securitate. In
grafică deosebită şd o populaţie mare. II. Organizarea constructivă a păcii. limitele zonei noastre occidentale am făcut
2. Neutralizarea Germaniei fiind astfel Dezarmarea
tot oe am putut pentru unificarea Germa­
respinsă, care va fi, din punct de vedere Dezarmarea se află în centrul organi­ niei : am lichidat barierele dintre zonele
al forţelor armate, regimul acestei ţări zării generale a păcii. noastre. Am considerat cele trei zone oc­
reunifldate ? Dezarmarea a fost considerată mult
cidentale oa un tot econom ic şi le-am dat
In ceea oe mă priveşte sânt partizan al timp o utopie. un guvern federal. Am pus capăt ocu­
ipotezei potrivit căreia Germania reundfi- Astăzi, conştiinţa conducătorilor da stat
oată va face parte oa şi până acum din paţiei.
sistemul Uniunii Europei occidentale şi el şi teama opiniei publice de noua tehnică
N.A.T.O. (Uuniunea nord atlantică — n.r.). a distrugerii au silit aCest scepticism să Ou totul independent de principalele
Această ipoteză mi se pare cea mai vala­ dea înapoi.
bilă atât de drept, cît şd de fapt. In aspecte ale unificării Germaniei or putea
acest caz, problema securităţii trebuie Studiile efectuate în subcom isia O.N.U.
exam inată din pumdfcul de vedere al U ni­ au înregistrat un progres considerabil. Se fi realizat un progres real dacă în răs­
unii Sovietice, întrucât puterile occidentale pare că acordul cu privire la stabilirea
olfrelor maxime ale efectivelor este aproa­ timpul cît durează tratativele noastre cu
pe. Nu vedem însă deocamdată cum cm
privire la unitatea germană, guvernul so­
vietic ar considera posibil să Slăbească
restricţiile cu caracter material oare adân­
cesc în prezent scindarea Germaniei şi
nu pofti, fireşte vedea încă nimdc oare să putea birul două piedici p rin cip a le : îm piedică un contact între germanii din
nu le convină. controlul şi sancţiunile. Răsărit şi cei din Apus.
Cea de-a clncea întrebare: Oum să se realizeze înăuntrul fiecărei T rebuie să trec acum la problem e mai
Reundilearea Germaniei este legată de ţări, în num ele unei autorităţi externe, largi legate de unificarea Germaniei.
un risc pentru securitatea U.R.S.S. ? Dacă controlul asupra unor m ijloace militare Oare este cauza eşecului conferinţei de la
da, pot f i prevăzute garanţii şi m ăsuri de împrăştiate sau camuflate pe întinderi Berlin de anul trecu t? Trebuie să privim
liniştire 7 mari 7 această problem ă cât mai nepărtinitor cu
Din punctul meu personal de vedere, Cum să se înfăptuiască, în oaziul dînd se putinţă pentru a clarifica ce progres vom
reunificarea Germaniei, oare ar rămâne în va reuşi totuşi să se instituie un aseme­ putea face în ceea ce priveşte părăsirea
Uniunea E uropei occidentale şi în N.A.T.O., nea control, sancţiunile faţă de lipsurile poziţiilor, pare-se statornicite, pe care ma­
nu este în nici un caz un fadtor de în pe care acesta le-ar putea constata 7 rile ptueri, atât de o parte cît şi de cea­
călcare a securităţii şi nu atrage după O asemenea procedură poate fi prevă­ laltă, s-au considerat silite să le adopte.
sine mici un fe l de agravare a riscului. zută doar în Cadrul unul contract încheiat La conferinţa de la Berlin, Occidentul a
Intr-adevăr, aceste acorduri au un ca­ special în acest scop. propus ca Germania să fie unificată în
racter pu r defensiv şi, pe de altă parte, Limitarea efectivă a armamentelor poate condiţiile unor alegeri libere, acordîn-
ele limitează şi fac p u blice armamentele fi asigurată doar în cadrul unei organiza­ du-se Germaniei dreptul liber de a-şi
Germlaniei. In aceste condiţii nu se m ă­ ţii intem aţianale avînd un obiectiv mai alege propria ei politică externă.
reşte riscul pentru nimeni, în tim p de cau­ larg şi o structură suficientă. In baza aşa-n urnitului plan Eden, Ger­
za încordării este înlăturată. Poate fi vorba de o organizaţie militară mania putea să aleagă fie comunitatea'
Recunosc însă că la conferinţa noastră cum este Uniunea Europei occidentale.
cu Apusul, fie com unitatea Cu Răsăritul,
fiecare trebuie să facă eforturile pentru a Poate fi de asemenea vorba de o orga­
privi problem ele nu numai din punctul nizaţie economică (deoarece dezarmarea fie neutralitatea.' Dar guvernul sovietic
nu a fost în măsură să adopte acest plan.