Page 25 - 1955-07
P. 25
Hunedoara-Deva «\
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA !
IN ACEST NUMĂR:
— Săapărăm recolta împotriva in — In tăişul coasei (pag. 2-a) tema reducerii preţului de cost al căr
cendiilor. (pag. 2-a) — Cuvîntul !agronomului (pag. 2-a) bunelui şi minereului. (pag- 3-a)
— La adăpostul hîrtiilor şi a tele — Informaţii de partid — Numai
— Din activitatea clubului minei vorbe. (pag- 3-a)
Petrila. (pag. 2-a) fonului (Pag- 2-a) — Incheerea lucrărilor conferinţei
— In vacanţă (pag. 2-a) — Concluzii asupra discuţiilor pe de la Geneva. (pag. 4-a)
Toate forţele la treieriş! Pentru grăbirea recoltărilor Muncă rodnică pe şantier
??? ??? Î n se m n ă r i d in h u n e d o a r a
Ir întreaga regiune, secerişul culturilor grabnică a treierişului, folosind fiecare zi, 2310 kg grîu la hectar Treieră griul , O cărămidă, încă una, zece, o sută, o se înfig adine, seîndurile se prind una de
este în toi. In unele raioane ca, Orăştie, fiecare oră bună de lucru. O mare atenţie mie, zidul se înalţă şi blocul este gata. alta se înlănţuiesc ca în horă şi stau aşa
Hunedoara şi Ilia, aceste lucrări sînt mult trebuie acordată transportării snopilor \a Frumoase şi bogate au crescut lanurile Boabe de aur, au început să curgă şi pe Iar cu fiecare bloc dat spre folosinţă fa cum le fixează oamenii din brigada de
înaintate, iar în comunele Turdaş, Şibot şi arii şi clădirii lor în stoguri bine acope însămînţate cu grîu ale întovărăşiţilor din ariile din comunele Sîntămăria Orlea, Ber- miliilor de muncitori de la Combinatul si dulgheri condusă de Stanca Alexandru.
Cioara, din raionul Orăştie, Cristur, Băcia rite cu paie, pentru a evita pătrunderea Cîmpuri Surduc. îndată ce au dat in pîrgă, thelot şi Haţeg. Ţăranii muncitori din a- derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ noul Oraş Brigada lui lucrează la canalizare închisă
şi Simeria, raionul Hunedoara, Şoimuş, apei din ploi. Este necesar să se lichideze întovărăşiţii Igreţ Damaschin, Herbei Ma- ceste comune, lucrează cu multă dragoste Muncitoresc se măreşte. a apelor pluviale. Munca nu-i uşoară. In
Brănişca, Hărău şi Dobra, din raionul Ilia fără întârziere orice tărăgănare în organi nole, Farca Octavian şi alţii, au început se la treierişul griului şi al orzului. Producţia mijlocul oamenilor Stanca Alexandru stă
şi în alte comune, secerişul orzului şi al zarea ariilor, să se scoată de îndată bato cerişul. Nu au trecut multe zile şi odată medie obţinută la hectar, depăşeşte cifra Munca e în toi. Oamenii se i-au la în şi chibzuieşte; ceva îl tot frămîntă...
griului s-a şi terminat. zele pe arii şi să înceapă treierişul. La arii cu secerişul, s-au apucat şi de treierişul de 1.400 kg. trecere cu maşinile, schelele gem sub po
munca trebuie organizată în aşa fel, îneît griului. De pe o suprafaţă de 1 ha., întovă vara cărămizilor şi mistria aşterne ten — Spune baci Alexandru, spune ce-al
De asemenea, în numeroase gospodării co batozele să funcţioneze fără întrerupere din răşiţii au scos o producţie medie de 2.310 Treieră îndată după ‘ seceriş cuială lăsînd în urma ei zidul neted şi în gînd ?
lective şii întovărăşiri agricole, secerişul s-a^ zori şi pînă-n noapte. In unităţile socialiste kg. grîu. bine măiestrit. Din revărsatul zorilor şi
terminat şi a început treierişul. Printre a- din agricultură şi în comunele unde la ba Imediat ce au terminat cu seceratul pă- pînă seara tîrziu munca nu conteneşte — Iaca, malurile astea pe care trebuie
cestea se numără gospodăriile colective „Pe- toze sînt angajaţi muncitori permanenţi, să Frumoasă recoltă, au obţinut întovărăşiţii ioaselor, ţăranii muncitori din satele Tăr- nici o clipă. Fiecare bloc stă să-ţi vor să le sprijin cu seîndură, ne iau timp prea
tofi Sandor" din Deva, „11 Iunie“ din Bre se aplice metode avasate de lucru, cum din lanurile de grîu 1 tăria, Cioara, Gelmar, şi Geoagiu, s-au a- bească despre oamenii de aici şi hărnicia mult şi mult material consumăm. D-aia
tea Mureşană, „Drumul lui Lenin“ din Ilia, este metoda Brediuk, care măreşte randa pucat de treieriş. Calculînd producţia medie lor. Lucrează aici oamenii de pe şantierul chibzuiesc.
„21 Decembrie“ din Pricaz, „Filimon Sîrbu" mentul batozelor. Comitetele executive ale Muncă rodnică la hectar, a rezultat cantitatea de 1.900 kg. de construcţii nr. 1 al Trustului 4.
din Şibot, întovărăşirea agricolă din Spini, sfaturilor populare raionale şi comunale, grîu. Ei şi ce chibzuieşti ?
raionul Orăştie şi întovărăşiţii din Cristur, conducerile gospodăriilor de stat, gospodări Odată eu zorii zilei, ţăranii muncitori din Am trecut printre ei şi mi-am însemnat — Că doar n-oi gîndi la rău, ci numai
raionul Hunedoara. ilor colective şi a S.M.T., sînt datoare să comuna Tomeşti se îndreaptă cu secerile în Muncesc la dezmiriştit multe lucruri în carnetul meu. De aici e x la faptul că mult mai rodnică ar fi munca
ia toate măsurile posibile ca la ariile elec mîini spre lanurile de grîu. Aici, ei se apucă trag cîteva însemnări pentru tine cetito- noastră dacă am înlocui aceste sprijiniri
Cu toate acestea. într-un şir de comune, trificate să asigure iluminatul, astfel îneît de secerişul griului. Primii care au început In comuna Ribiţa, ţăranii muncitori pe rule, pentru a-ţi descrie viaţa ce o întîl- lucrate aici pe loc, cu panouri prefabri
unde secerişul s-a terminat sau este aproape să se poată treiera şi noaptea. Totodată este secerişul, au fost Farca Miron, Ivaşca Pe măsură ce recoltează grîul, fac şi dezmiriş- neşti aici pe şantier. cate.
pe terminate, treierişul este foarte mult în- necesar să se ia măsuri pentru mărirea nu tru, Şuba Petru şi alţii. Acum munca a titul. Ei vor face în acest an semănături de
tîrziat, ceea ce poate pricinui mari pagube mărului ariilor electrificate. In scopul în pe terminate. In întreaga comună, s-a se porumb furajer pe suprafeţe întinse. Exemple Cele 38 de brigăzi existente sînt conti Acest lucru ar necesita un consum¦ de
de recolte. Practica agricolă a stabilit că lăturării imediate a deficienţelor ce se ivesc cerat o suprafaţă de 1.410 ha. grîu. de acestea au dat dovadă pînă acum ţăra timp mult mai redus, iar pe de altă parte
cerealele recoltate trebuie să fie treierate în funcţionarea batozelor, tractoarelor şi nii muncitori Perian Remus, Niţă Vasile,
cel tîrziu după 5 zile. Aceasta înseamnă că, motoarelor, conducerile S.M.T. şi ale GAS, Tisu Lazăr şi alţii. nuu în întrecere socialistă. Să vedem la s-ar realiza şi o economie de material
pentru a începe treieratul, nu este nevoie să trebuie să acorde o grijă deosebită, atelie lucru cîteva din ele. lemnos, deoarece panourile pot fi între
se aştepte pînă un sat întreg sau o unitate relor mobile de reparaţii, asigurînd deser Culegătorii de spice buinţate la mai multe lucrări.
agricolă socialistă a terminat complet se virea lor de către cei mai buni mecanici. In Printre schele se zăreşte corpul unei
cerişul. Fără îndoială că ploile abundente această privinţă, S.M.T. Alba trebuie să clădiri; majestoasă, impunătoare şi aproa Cînd i-am strîns cu putere mîna a înţe
au contribuit într-o anumită măsură la în dea o mare bătălie, întrucît mai multe din pe gata îţi atrage imediat atenţia şi nu les că sînt de acord cu el. De atunci a por
târzierea începerii treierişului. Cauza princi batozele scoase pe arii sînt cu defecte. poţi trece mai departe fără să stai puţin nit cu încredere să aplice această raţiona
pală a decalajului nepermis între seceriş şi să o priveşti. lizare şi munca îi e mai rodnică.
treieriş, constă insă în lipsa de preocupare Succesul desfăşurării treierişului depinde
a organelor şi a organizaţiilor de partid, în cea mai mare măsură, de felul cum co ¦k — Repede tencuială, încă puţin ciment, *
a sfaturilor populare şi a organelor agri mitetele executive ale sfaturilor populare apă şi gata.
cole din regiunea noastră, pentru mobiliza ştiu să organizeze munca la arii. In acea Pe miriştea colectivei din Apoldul de apropie de ei, să le ajute să-i ajungă pe Blocul 62 cu 12 apartamente şi 3 ma
rea tuturor forţelor în vederea desfăşurării stă direcţie trebuie îndrumaţi şi organizaţi Sus, au sosit culegătorii de spice. Sînt e- ceilalţi. Intr-o parte a miriştei, între losif Vocea pare cunoscută. Da este într-a- gazine se găseşte în faza de lichidare a
treierişului odată cu secerişul. oamenii din comună să treiere pe cete, pe levii de la şcoala elementară şi de la că- Viorica, ce la toamnă va avea să meargă devăr Szemeş Paul. Este în fruntea bri lucrărilor de construcţii. El va fi predat
grupe de întrajutorare, să organizeze munca minut sezonier. In coşurile purtate de la şcoala medie şi Glatz Hans, un voinicel găzii lui. Conduce o brigadă de tencui- cu 3 luni înainte de termen. Se fixează
Aşa se face că, deşi în unele comune se pe arii în aşa fel ca odată cu treierişul să ei se adună puţin cîte puţin din rodul de-abia de 10 ani, cu un păr auriu şi on- tori şi datorită unei bune organizări a ultimele ornamente. Brigada de mozaicari
cerişul s-a terminat sau este pe terminate, se transporte paiele şi pleava, iar pe tere lanului rămas după greble. De acum. în dulat, culegea spice, învăţătorul Ivănescu muncii în brigadă rezultatele sînt fru condusă de Csiky Rudgljf e în plină acti
despre treieriş nici nu se poate vorbi. Afît nul eliberat să se clădească alte stoguri. urma acestui stol, voios ca păsările din Ioan. Nu departe, în faţa lui, în întrecere moase. Oamenii din brigada lui aplică m e vitate. Printre oameni zăreşti figura unei
batozele S.M.T., cît şi ale particularilor, Odată treierate, cerealele trebuie transpor bolta nemărginită, harnic şi neobosit ca cu alţi şcolari mai mari, se găsea directo- toda sovietică Cutenkov — a tencuitului în tinere fete. E utemista Buzunciu Emilia.
pînă la data de 23 iulie, nu au fost scoase tat imediat Ia arii, depozitate în strat sub şi cele patru maşini ee mai în faţă se- rul şcolii Gheorghe Staicovici. lanţ. Pe luna iunie brigada lui a depăşit Lucrează în această brigadă şi-i fruntaşă
la arii decît într-un număr foarte redus. Deşi ţire şi lopătate ca să nu se strice. norma de producţie cu 64 la sută. Munca în muncă.
în multe comune şi sate unde secerişul s-a totxişi continuă cu avînt. Băieţii din briga
terminat cu 2-3 zile înainte, totuşi la data Pentru terminarea secerişului şi pentru da lui nu vor să se lase mai prejos decît Mîngîindu-şi o şuviţă de păr ce i se
de 26 iulie, nu s-au instalat batozele grăbirea treierişului, trebuie să fie mobilizate cei din brigada lui Dîrlea Damian, care-i legăna jucăuşă pa faţă, îmi spuse mîndră
la unele arii. In raionul Ilia spre exemplu loate forţele existente. Organizaţiile de par tot fruntaşă. In cinstea zilei de 23 August de realizările brigăzii din care face p a rte:
zece arii stau fără batoze, aceasta din cauză tid, sfaturile populare şi organele agricole, ei şi-au luat angajamentul să dea lucrări
că raioanele Sebeş, Hunedoara şi oraşul De trebuie să dea dovadă de o mare operativi de bună calitate, să reducă preţul de cost — Angajamentele pe care noi le-am luat
va, ce trebuiau să trimită în aceste raioane tate şi simţ de răspundere, să asigure fo să îndeplinească planul la tot ce-i pre în consfătuirea de producţie au fost în
batozele necesare, nu au trecut încă la fapte losirea din plin a timpului prielnic dg lu văzut. deplinite şi depăşite. Pe luna iunie am
pînă în prezent. Se întâmplă însă şi altfel, cru, a întregii capacităţi a tractoarelor, ba realizat două norme şi jumătate. Şi tot nu
aşa ca în comunele Simeria şi oraşul Alba- tozelor. atelajelor, ele. In acest scop este * ne lăsăm.
lulia, unde deşi batozele au fost duse din necesar să se intensifice munca politică de
timp la arii, datorită nepăsării de caie masă în desfăşurarea întrecerii în cinstea Iar de la şeful brigăzii Csiky . . .,
au dat dovadă preşedinţii acestor sfaturi zilei eliberării patriei noastre. In antrena
poulare în organizarea ariilor, ele stau mal rea cu Succes a maselor largi de ţărani Nu departe de aici privirea îţi este a- am aflat că toţi oamenii de aici sînt în
bine de o săptămînă fără ca să fie tre muncitori în întrecere, cel mai însemnat
ierat vreun snop. lucru este lămurirea lor că au tot intere ceră şi leagă de zor snopii, nu mai ră- Peste miriştea proaspătă, se aplecau cu trasă de figura unui nou bloc ce se profi întrecere socialistă.
sul să termine grabnic secerişul şi treie mîn spice. Din loc în loc în urma lor răsar grijă, ca peste slova cărţii, şi elevii şi în lează impunător pe fondul senin al ceru *
In ce priveşte amenajarea ariilor, se ma rişul, să-şi achite în întregime obligaţiile iarăşi snopi... Unul, doi, trei... văţătorii lor. Nici un spic nu rămînea ne lui. E blocul 47. Se fac aici ultimele lu
nifestă lipsuri în întreaga regiune. Pînă în către stat. adunat de mînuţele. iuţi ale lui losif Vio crări de zidărie, se instalează ultimul Umbra serii se lasă pe nesimţite. Odată
prezent din numărul total al ariilor cîte Pînă în vremea amezii, coşurile copiilor rica, Iridon Elena, Sonnleitner Elise ori planşeu. A ici lucrează brigada complexă cu ea nori grei se adună şi primele pică
trebuie să funcţioneze pe regiune, nu sînt Organizaţiile de partid trebuie să folo s-au umplut de mai multe ori, au răsărit Buchfellner Traute, fruntaşa clasei a IV-a. condusă de Corendea Gheorghe. Harnică turi au început să cadă. Părea că cerul
amenajate şi puse în stare de funcţionare sească toate mijloacele de agitaţie să an mai mulţi snopi mici. Privindu-şi cu drag Copiii, învăţătorii lor, instructorii de pio- brigadă! In curînd acest bloc îşi va des se despică şi limbi de foc curg spre pă-
nici 50 la sută. In întreg raionul Haţeg treneze în această muncă deputaţii sfatu copii din jur, directoarea căminului sezo neri Bithelmer Elisa şi Giurgiu Florei, cu chide şi el uşile pentru a primi noi fa mînt. înăuntru, în blocul noii centrale te
pînă la data de 23 iulie, nu a fost amena rilor populare, organizaţiile U.T.M. şi sin nier Staicovici Ana, din Apoldul de Sus toţii au venit astăzi aici cu bucurie, cu milii de muncitori. lefonice munca insă continuă la fel ca şi
jată nici măcar o singură arie. dicale. delegatele de femei. Un mare rol dezmeardă cu grijă părul bălai al lui Luca cîn tec; toţi, au venit să adune spicele ră înainte. Se fac ultimele instalaţii.
în desfăşurarea întrecerii, în intensificarea Maria, ce strîngea în mînuţele ei mici cî- Apa-i foarte necesară şi nu trebuie să
Nefiind amenajate ariile şi instalate ba muncilor agricol îl are popularizarea la pa teva spice ca pe un talisman. Apoi, văzînd mase în urma greblelor, căci spic cu spic lipsească din nici un bloc. Aceasta o ştie — Alo tovarăşe, se aude ?
tozele, cerealele recoltate stau pe cimp în noul de onoare, în convorbiri şi prin foi doi roşcovani rămaşi mai în urmă, pe şi meşterul Tigău Ioan de la punctul de De la capătul celălalt al firului răspun
bătaia ploilor şi expuse tuturor dăunători volante a fruntaşilor întrecerii, a realiză Budrală Dumitru şi Lăncrăjan Dorin, se adunat aici şi în întreaga ţară, vor face lucru canalizare O^M.C. permanent in sul fu scurt.
lor. Cunoscînd faptul că recoltatul şi tre rilor lor şi a metodelor prin care au ob mijlocul oamenilor, iar cînd e vorba de — Aude >
ierişul sînt lucrări hotărîtoare pentru asi ţinut aceste realizări. să crească belşugul nostru. muncă este în fruntea lor.
gurarea pîinii poporului muncitor şi că Cînd mă îndreptam spre gară, „lampa
orice aminare poate aduce mari pagube de Oameni ai muncii din agricultură I Nu S. ÜTAN — Cum merge treaba tovarăşe Tigău ?
recoltare — mai ales că vara se anunţă plo — Bine, dar, prea sînt răspîndite lucră lui Ilici" îmi arăta calea. Iar de sus, din
ioasă, — comitetele executive ale sfaturilor precupeţiţi nici un efort în lupta pentru rile astea...
populare raionale şi comunale, trebuie să megafoanele instalate, mă însoţeau acor
ia neîntârziat măsuri pentru organizarea strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi. Şi într-adevăr răspîndite şi complicate durile unei melodii.
au fost lucrările ce le-a avut de executat.
Dar asta nu i-a împiedicat pe oamenii de „încă o zi a trecut".
aici să realizeze o productivitate de 143 la
sută faţă de cea planificată. Umbra serii coboară...
Ritmul ciocanelor, zăngănitul fierului
sunetul înăbuşit al cărămizilor şi forfota
? oamenilor pe schelă, au încetat. Dar nu
Viitoarele cadre siderurgice vor fi cres pentru mult timp. Mîine în zori, şantierul
cute chiar aici în oraş. Şcoala medie teh va prinde iarăşi viaţă. Cu fiecare cără
nică de siderurgie e gata să-i primească. midă, cu fiecare zi, blocurile cresc, oraşul
Construcţia şcolii a fost terminată la 30 se măreşte şi devine tot mai frumos.
iunie, deci cu 20 zile înainte de termenul
fixat. Spor la muncă constructori harnici ai
Lîngă impuntătoarea clădire a şcolii se noii Hunedoare I I. CUCU
aud zgomote ritmice de ferăstraie. Cuele
/ 1r~' i */ 11 11 1/—>/—1/—*/—»/—•/—»i—»i—>/—>i—*/—>i—*i—> f—
înaintea vremii taş K ibedy Adalbert. Aplicînd metoda so Dimineaţă
Printre utemiştii fruntaşi de la Filatura vietică de înaltă tehnicitate a graficului da aat'ă
Lupeni, se numără şi tînăra Gîrlea Ioana
de la secţia depănat. In cinstea Festivalului, ciclic, K ibedy Adalbert împreună cu orta Mai doarme firea, doarme încă
ea şi-a luai frumoase angajamente pe care In umbră şi visare-aăîncă.
le-a şi tradus în fapte. cii săi, a reuşit Lună de lună să-şi depă
Doar zarea cea răsăriteană
Rîvna cu care munceşte, a făcut-o ca să şească ou mult norm ele şi ciolurile. In ce- Deschjde-a zilei albă geană.
obţină zilnic depăşiri de normă între 45-75
la sulă, antrenind totodată şi pe celelalte pînd din ziua de 18 iulie, brigada condusă Iar zorii umezi, deşi ca puful
muncitoare în focul întrecerii. * Roiesc împurpurînd văzduhul.
de tovarăşul Kibedy Adalbert lucrează în
In această lună. utemista Gîrlea Ioana Lumina, undă după undă,
a fost sărbătorită de întregul colectiv pen contul anului 1958. Rezultatele obţinute In largul zărilor inundă.
tru îndeplinirea înainte de termen a anga
jamentului hiat. Ea lucrează acum în con pînă acum se datoresc aplicării juste a m e încep cocoşii-a face larme
tul anului 1957 De parcă- ar vroi să darme.
todei graficului ciclic, respectării angaja
PĂUN NICOI AE La trîmbiţata lor poruncă,
corespondent mentelor luate în întrecere şi preocupării Incepe-o nouă z{ de muncă.
Lucrează în contul anului 1958 fiecărui minier de a-şi însuşi cît mai bine Comuna fierbe : o prisacă;
La seceriş tot omul pleacă.
rativa „Moţul“ din Baia de Criş, sub con In cinstea celui de al V -lea Festival meseria. MORARU MARIA
ducerea organizaţiei U.T.M., au amenajat Mondial al Tineretului şi Studenţilor de Se umple ţarina de lume
Şi-au depăşit angajamentul glijat ridicarea şi transportul acestui căr prin muncă voluntară aria nr. 3 din co la Varşovia, tinerii mineri de La mina Pe- De vorbe, rîsete şi glume.
mună. triLa, obţin noi şi însemnate succese în
In cinstea celui de al V-lea Festival bune. producţie. Tot mai multe brigăzi îşi în Niciun tînăr sub normă Dar spre mirările mulţimii,
Mondial ai Tineretului şi Studenţilor de la La această acţiune, au participai 23 de deplinesc şi depăşesc angajamentele lua Colectiviştii-n cîmp sînt primii.
Varşovia, cele două schimburi de tineret Printre cei care s-au evidenţiat -n med tineri, efectuînd 46 de ore de muncă vo te în întrecere. In sectorul II al minei, la Angajam entul tineretului de la coope
de la furnalul uzinei „Victoria“ Călan au luntară. In acesl timp ei au curăţat locul pregătiri, lucrează brigada minerului frun- rativa „M oţul“ din Baia de Criş este ca în t
depus toate forţele şi elanul tinereţii pen deosebit în această acţiune de a salva unde se va fixa aria, au amenajat un cinstea Festivalului şi a zilei de 23 Au
tru a scoate din fuimal fonta prevăzută gust' nici unul să nu lucreze sub normă. Acuma unii-abia s-arată.
în angajamentul ce şi l-au luat. bunul poporului, se numără şi tovarăşii chioşc pentru bufet, au instalat două pa In prezent, realizări frumoase în această Iar ei... scoseser-o postată.
nouri, unul pentru fruntaşi şi codaşi la tre direcţie au utemiştii Dobîrcău Radu, Ilica
Astfel, numai pînă la data de 20 iulie, Ezan Diviu, Oprişan Ioan, Simon Vasile ierat iar altul pentru gazeta de perete Ioan, Oprişa Constantin, Zeriu Constantin Intr-un alai de vino-dute,
cele două schimburi de tineret şi-au de S-au evidenţiat în această muncă utemiştii şi alţii care realizează depăşiri de normă Bătrîni şi tineri pe-ntrecute
păşit angajam entul lo r ou peste 200 la sută. şi alţii. FALL FERDINAND Mogyâri Ştefan, Ştef Ioan, Străuţ Alexan în medie 30-40% pe zi.
Adună snopii. Sărbătoare-i
Printre tinerii oare au adus un aport Roadele întrecerii dru şi Alexa Lucian. Rezultate îmbucurătoare Pe urmele secerătoarel.
deosebit în realizarea şi depăşirea acestui
angajament, se numără utemiştii Blaj întovărăşiţii din SăIciv a raionul Ilia, Minerii sectorului IV B, de Ia mina Du De-aceea-n treacăt fiecare
loan, Sînjorjan Vasile, Oran Torna şi alţi organizîndu-şi bine mumoa, au dobîndit Spre ei priveşte cu mirare.
topitori oare ajutîndu-se de metoda sovie succese însemnate în campania de recol peni au răspuns ou elan la chemarea lan
tică A lexandru Filipov, obţin zi .de zi în tare şi treieriş. Şi zice-n sine, dar fireşte
semnate succese. De asemeni şi tinerii co - M a n î i e s f ă r i c u l t u r a l —s p o r t i v e sată de grupul de întreprinderi din regiu Să spună tare nu-ndrăzneşte:
ehilari Ancuţa Gheorghe, Voica Vasile. încă de la 23 iulie, ei au terminat sece nea Stal in.
Simkeşi Geza, au contribuit zi de zi la rişul celor 70 ha. păioase, iar în 26 iu La 31 iulie, prima zi a festivalului, se vor ţine în întreprinderi, instituţii şi parcuri, „Pămîntul e mănos şi darnic
depăşirea planului şi angajamentului luat lie ei au început treierişul. Ca şi în cam Pentru a face faţă sarcinilor, minerii au Precum e omul, doar, de harnic"
în cinstea Festivalului la Varşovia. paniile trecute, şi de data aceasta, întovă mitinguri care vor fi urmate de manifestări artistice şi dans în masă.
răşiţii din Sălciva, treieră în comun, orga- trecut la organizarea temeinică a locuri Cu lucru-n coadă cin'rămîne,
ŞTEFAN GH. nizînd munca la arie a s tfe l: o parte din Ziua de 7 august va fi consacrată cîntecului şi dansului. In această zi cei mai buni Culege mai puţină pline".
corespondent întovărăşiţi Care au atelaje strîng grîul La solişti şi dansatori, vor prezenta programe artistice in faţa tineretului. Ansamblurile ar lor de muncă şi la aplicarea ştiinţifică a
arie şi transportă paiele fiecărui întovă tistice de ia Petrila, Hunedoara, Simeria şi altele, fac pregătiri intense în vederea aces T. BUDBU CĂNIT
2.500 tone cărbune recuperat răşit, iar cei fără atelaje execută celelalte tei zile, învăţînd cîntece noi în mai multe limbi. metodelor sovietice Jandarova şi Voroşin.
munci pe arii, reuşind în felul acesta ca
O acţiune deosebit de frumoasă în cin batoza că funcţioneze fără întrerupere. In ziua de 13 august, se vor organiza carnavaluri ale tineretului în oraşele Hune Primele rezultate obţinute în îndeplinirea
stea Festivalului au întreprins tinerii şi doara, Lupeni şi Petroşani, iar ziua de 14 august va fi consacrată F.M.T.D. şi U.I.S.
vîrstnicii de la mina Ţehea. • Organizaţi în întrecere, întovărăşiţii au Organizaţiile de bază U.T.M. vor face expu neri în faţa tineretului, asupra rezultatelor angajamentelor sînt îmbucurătoare. Sec
treierat pînă .în prezent grîul de pe o su Festivalului.
Răspunzând la chemarea comitetului de prafaţă de .15 ha, obţinînd în medie 1600 torul IV B a reuşit în cinstea festivalului
partid şi a organizaţiei U.T.M., m uncito kg. la hectar, ei sînt hotărîţi să-şi depă In tot timpul desfăşurării festivalului, manifestările sportive vor continua. Tineretul j
rii şi funcţionarii minei au muncit cu şească angajamentele luate în chemarea din oraşele şi satele regiunii noastre va face muncă voluntară pentru amenajarea de noi ‘ să-şi depăşească planul de producţie pînă
adresată tuturor 'întovărăşiţilor din raio baze sportive şi se vor antrena în vederea trecerii normelor G.M.A.
rîvnă în orele lor libere pentru lichidarea nul Ilia. In fruntea întrecerii sînt întovă la 16 iulie cu 6,2 la sută. Da obţinerea a-
unui stoc de 2500 tone de cărbune depozi răşiţii Hada Iulius, Iacob Roman şi Pani La căminele culturale, colţurile roşii, şi colţurile festivalului, se vor face audiţii j
Ilarie. colective la radio, citirea articolelor din presă care vorbesc despre festival şi se vor scrie eestui însemnat succes, o contribuţie de
tat, oare era expus aprinderii, incărcîndu-1 articole la gazeta de perete, despre festival, pentru ca întreaga masă de tineret să cu
Muncă voluntară la arie noască felul cum se desfăşoară sărbătoarea tinereţii a păcii şi a prieteniei de la Varşovia. seamă au adus şi brigăzile de mineri con
şi expedim du-1 la beneficiarii care au ne
Pe linia acţiunilor întreprinse în cinstea duse de tinerii Costa? Emil şi Sirop Con
Festivalului, tinerii muncitori de la coope
stantin. care au d-at în această perioadă cu
zeci de tone mai mult cărbune peste olan.
Da sectorul II al minei Dupeni, cel mai
însemnat rezultat a fost înregistrat în a -
ceastă perioadă de către minerii din bri
gada de tineret Condusă de Nelega Ghe-
rasim. E. CHIŞU
