Page 26 - 1955-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ne, 499

Să apărăm recolta împotriva incendiilor Inca n-au fost Din activitatea clubului miner Petrila
amenajate ariile
Pe lingă celelalte, sarcini care stau în treierat la arie, să-şi aducă şi vase cu apă Alimentarea cu carburanţi a tractoarelor Vorbind de activitatea clubului miniei zentat mai puţin de 4 spectacole, ţinute pe
fata 'organelor de slat, în legătură cu asi care să fie aşezate lingă stoguri. se va face numai din bidoane, folosindu-se In m ulte com une şi sate din raionul
gurarea succesului în campania agricolă de plinii pentru a nu se produce prelingeri. Brad, ţăranii m uncitori dau bătălia pentru Petrila, trebuie să spunem .de la început că scena clubului, la locurile de muncă din
vară, o sarcină importantă este şi luarea Responsabilul cu aria să nu admită fu­ terminarea secerişului în timpul cel mal
tuturor măsurilor organizatorice şi educa­ matul pe arie decît în locuri amenajate în — La ariile electrificate, se va avea în scurt. formaţiunile artistice de amatori ce acti­ mină, în sala cantinei, la joile de tineret
tive pentru a asigura paza noii recolte îm­ acest sens. vedere ca toată instalaţia de legătură să fie
potriva incendiilor. făcută numai din sîrmă perfect izolată. Pînă la data de 24 iulie, pe întreg raio­ vează aici, au reuşit in cursul lunilor din sau cele organizate în cinstea minerilor
— Să nu se facă focul în apropierea nul, ei seceraseră griul de pe o suprafaţă
Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1792 ariei la o distanţă mai mică de 100 metri Fiecare arie să fie dotată cu materialele de 1.241 ha. şi orzul de pe 22 ha. In co­ acest an să prezinte peste 50 de manifes­ fru ntaşi: Maţanga Ioan, Haidu Iuliu, Croî-
din 1953, precizează şi stabileşte clar, care pentru stingerea incendiilor cum s în t : stin- m unele Baia de Criş şi Vaţa de Jos, sece­
sînt sarcinile tuturor organelor de stat în — Tractoarele şi motoarele stabile, să gătoare, lăzi cu nisip, lopeţi, furci, cas- ratul griului este terminat mai mult de tări artistice. Iată de la prima vedere o toru Gheorghe, Mihai Ştefan, Cenuşă C o r ­
vederea asigurării noii recolte împotriva fie prevăzute cu dispozitive speciale de vî- male, găleţi, mături de nuiele, etc. 60 la sută. Odată cu secerişul, trebuia în­
incendiilor. Responsabilii de arii, precum şi uători de scîntei (para-scîntei). ceput şi treierişul. Insă în acest raion nu imagine asupra strădaniilor rodnice în ac­ nel, etc.
celelalte organe fixate de sfaturile popu­ — Să se respecte distanţa între stoguri s-a terminat nici pînă acum amenajarea tivitatea acestui club. Succese frumoase a obţinut în activitatea
lare care. răspund de organizarea muncii — Ţeava de eşapament la partea de jos conform H.C.M. 1792 din 1953. ariilor. Pînă în prezent, pe întreg raionul
va fi prelungită cu o ţeavă cotită al că­ din 59 arii cit sînt planificate, de abia, Formaţiile de fanfară, orchestră, cor, sa şl formaţia de cor, care numără 60 de
pe timpul campaniei de vară pe arie, tre­ rui capăt va fi introdus într-un vas cu — De jur împrejurul ariei să fie o fâ­ s-au am enajat un num ăr de 37.
apa fără a atinge însă apa. Ţevile de eşa­ şie arată, lată de 3-5 metri. dans, teatru (romîn şi maghiar), brigăzile persoane şi are în repertoriu zece cîntece.
buie să aibă în vedere urm ătoarele: In comuna Baia de Criş, unde ariile sînt
pament din partea de sus vor avea site. — Pentru uşurinţa supravegherii şi con­ am enajate toate, fiindcă nu au m otoare artistice de agitaţie, secţiile de artă plas­ Cu toate realizările, clubul miner din
— Fiecare ţăran care aduce grîu pentru trolului în timpul .nopţii, ariile vor fi ilu­ electrice, batozele n-au început treieratul.
Instalaţia electrică a tractoarelor şi mo­ minate electric sau cu felinare de vînt. Fi­ tică şi sculptură, biblioteca, au reuşit să Petrila, mai are însă unele lipsuri pentru a
rele electrice vor fi perfect izolate, pe D irectorul minei de cărbuni Miiler Lu­
toarelor, vor fi în permanenţă verificate. stîlpi dstul de înalţi şi bine fixaţi, iar in­ siringă în jurul lor majoritatea tinerilor căror înlăturare, colectivul de conducere
dovic, împreună ou directorul casei de
copii Presecan Dumitru şi cu tovarăşul cît şi o inare parte din vîrstnici ce mun al clubului n-a făcut totul. In luna iunie, tn
M ihoc directorul atelierelor Guna-Barza,
cesc în cadrul minei Petrila. Nume c a : unele ramuri de activitate s-a observat o
nici pînă în prezent nu au trimis m otoa­
rele electrice la arii, deşi aveau cunoş­ Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socialiste, Mi- moleşală. $i nu intîmplător, deoarece in
tinţă de această treabă.
hai Ştefan, Cenuşă Cornel, mineri fruntaşi coordonarea muncii culturale de aici au reu­
Tovarăşul preşedinte al comitetului exe­
cutiv al Sfatului popular raional Igescu sînt legate de activitatea clubului. şit să se strecoare elemente incompetente
Vasiie împreună cu şeful secţiei agricole
Ieşirile pe teren, de multe ori în colabo­ de a îndrum a. munca culturală (cazul in­
G eiber Rem us, s-au m ulţum it num ai să ia
IN TĂIŞUL COASEL stalaţia făcută reglementar. Toate becurile măsuri pentru începerea treieratului în ra­ rare, a formaţiunilor de fanfară şi orches- ¦ structorului Ghiorghiu ce venea la muncă in
vor fi fixate numai pe stîlpi şi în dulii ion, fără a mai controla pe teren dacă
(fasunguri). Felinarele se vor agăţa pe măsurile luate de dinşii au fost puse în a- tră, sau însoţind şi alte formaţiuni, contri­ stare de ebrietate şi insulta oamenii). Co­
plicare.
Ceva despre „adio mamă“ şi „adio sfat” . vreau să ştiu sigur că buţia adusa la diferite manifestări cu oca­ mitetul de partid, comitetul de întreprindere
Vină serioasă în această privinţă are şi
— Spune moş Cosaşu, îl la Banca Agricolă pentru uite, acuma se închide bo­ stîlp sub apărător de sticlă contra vîntului. zia unor serbări şi evenimente (concursul al minei şi colectivul de conducere al clu­
dega. Comitetul raional de partid, pentru că a dai în parcul oraşului, la spitalul unificat bului, cunoşteau incompetenţa acestui om
cunoşti pe secretarul sfa­ a-şi cumpăra unelte agri­ — Batozele vor fi gresate şi unse con­ lăsat liiorurile să m eargă de La sine. P en ­ din Petroşani sau prevenloriul de copiii d in . în postul ce-1 ocupa, totuşi, T-au tolerat
Cît ai clipi din palme form indicaţiunii tehnice, pentru ca lagă­ tru ei, acest lucru n -a fost o preocupare Nălaţ), au fost numeroase. Numai în cursul mult timp, acesta reuşind să aducă pre­
tului popular Gîhdac Du­ cole, animale şi alte lu­ cererile au fost ştampi­ rele să nu se încălzească. lunii iunie, fanfara a pregătit patru spec­ judicii serioase muncii culturale.
late şi semnate. Ţăranii de bază.
mitru din Brănişca ? cruri ce le sînt necesare. mai stăteau încă la în­ Este necesar ca rămînerea în urmă a
doială, dar vocea secre­
— Ha... ha!... Dar cum Cererile ce le înaintează tarului îi aduse la ordine: am enajării ariilor şi a începerii treierişu- tacole apreciate. încă nu toţi membrii colectivului de con­
iui în raionul Brad să fie temeinic ana­ Nelipsiţi sini în toate manifestările ar­ ducere al clubului simt răspunderea muncii
n u ! Eu sînt doar prieten trebuiesc vizate de sfatul — Se va lua măsuri ca personalul de
lizată de organele în drept, şi să se treacă
bun cu el. popular, respectiv de se­ pe arie să fie organizat pe grupe pentru de urgenţă la lichidarea lipsurilor exis­ tistice cei 24 dansatori. Sub instructajul lor. Planul de muncă pe trimestrul II nu­

— Aşa... Vasăzică şi cretar. tente. tov. Viloaica Dumitru, ei au cucerit multe mai în mod parţial a fost îndeplinit. Ţi­
Intr-o zi, trei ţărani, — Haide, ce mai staţi stinsul incendiului, fiecare cunoscîndu-şi atri-
dumneata... buţiunile în caz de izbucnirea unui incen­ încasarea primelor aplauze, cu dansurile: „Someşanca“ , „Brîul nerea informărilor politice pentru membrii
— Stai, stai nu te gră­ Neamţu Ioan, Neamţu pe gînduri ? zise el făcînd de asigurare A .D .A .S. în opt“ , diferite dansuri sovietice şi ma­ formaţiunilor artistice s-au făcut uneori
bi. Să-ţi povestesc mai Ioachim şl Olaru Sidor, cu ochiul spre uşa bode­ ghiare. D ansatorii: Sfetcu Maria, Doro- sporadic. Activitatea extraşcolară, ridicarea
gii. diu pe arie. Nu trebuie admis accesul co ­ Colectivul de conducere al inspectoratu­
lui raional A.D.A.S. in strînsă legătură cu
intîi cum arată şi cum intrară pe uşa sfatului. piilor pe arie. Pe timpul cînd nu se lu­ conducerea secţiei financiară a raionului a banţu Victor şi Gligor Eugen — cei mai activităţi bibliotecii pentru a fi depăşită ci­
rn-am împrietenit cu el. — Tovarăşe secretar, Uite aşa păţesc toţi crează, nu trebuie lăsate să intre persoane urmărit îndeaproape realizarea sarcinilor de talentaţi din echipă, — sînt cunoscuţi In fra de 420 cititori permanenţi, populariza­
E un om spătos „impună­ vizaţi-ne şi nouă cereri­ care au vreo treabă pe plan pe trimestrul II al anului curent ce
la sfat. Secretarul e om au revenit funcţionarilor şi agenţilor fiscali. acelaşi timp la mină şi ca fruntaşi în rea fruntaşilor în munca culturală şî stimu­
tor"... ce să-ţi spun, bine le astea! străine. In acelaş timp, conducerea a căutat să dea'
dezvoltat. Ăsta cînd în­ In loc de răspuns, se­ practic, te serveşte, dar... Trebuie ştiut că un incendiu pe arie ajutor salariaţilor şi agenţilor fiscali rămaşi muncă. larea lor, aprovizionarea din timp cu ma*
cepe să strige în sfat la cretarul se ridică supă­ să-l şi serveşti. în urmă în ceea ce priveşte realizarea sar­ Echipele de teatru (romînă şi maghiară) terial necesar secţiei de artă plastică, în ­
cinilor.
cîte un ţăran, se zguduie rat de la masă. Aşa munceşte el. De a- poate fi provocat nu numai de nerespectarea au făcut ca aportul lor să contribuie mult treţinerea şi dotarea clubului cu mobilier
Datorită preocupării acestei conduceri, cît la întărirea muncii culturale. Prin mici necesar, nu în suficientă măsură au fost
Brănişca din temelii. Ce — De unde veniţi, de ceea nici ariile nu sînt măsurilor de prevenirea incendiilor, ci poate şi a muncii depuse de către agenţii fiscali,
planul pe acest trimestru a fost realizat
mai încolo. Are calităţi acasă? încă amenajate în comu­ fi provocat şi de mîna criminală a duşma­ sută la sută încă de. la data de 25 iunie. scenele, dialoguri, recitări, dînd spectacole îndeplinite. Aici, răspunderea o poartă şl
S-a evidenţiat în mod deosebit agentul fis­
omul. — De acasă, răspunseră nă. Are omul dreptul şi nului intereselor poporului nostru muncitor, cal Mara Simion, din comuna Crişcior. El de estradă, ele s-au făcut dorite de locui­ comitetul de partid şl comitetul de între­
chiaburul. Fiecare om al muncii să dea do­ a reuşit să realizeze planul trimestrial încă
Şi să vezi cum am de­ ţăranii miraţi. profită de el. Ce mai în­ pe data de 1 iunie iar la data de 25 iunie torii Petrilei şi din alte localităţi unde au prindere al minei, pentru că n-au controlat
el avea deja o depăşire cu 163 la sută.
venit bun prieten cu el. — A p oi cum, veniţi de colo şi încoace. V-o spui Şi tovarăşii Dumitrescu Anghel, Timcu Mi- avut deplasări c a : Săcel. Haţeg. Nalaţi. şi îndrumat îndeaproape activitatea clubu­
Poate vei avea nevoie şi acasă aşa, cu... mîna goa­ aşa cum este. La bodegă vadă de permanentă vigilenţă faţă de unel­ hai, Lăzăruţ Horea şi Binteş Petru au de­ Petroşani, etc. Numai piesa „Fata cu pă­ lui.
păşit planul la 25 iunie.
. lumneata de prietenia lă? i-am plătit şi eu un deţ tirile mîrşave ale chiaburilor, demaseîndu-i rul roşu ’ , în lunile martie, aprilie şi mai. Cu toate scăderile existente, putem spune
De asemenea şi agenţii fiscali Lazăr
lui. Oamenii se uitară intîi de ţuică şi am devenit de- fără cruţare. Adam. Aslău Nicodim şi Iancu Ioan au a fost prezentată în Petrila şi în deplasări că activitatea culturală dusă în cadrul clu­
reuşit să obţină rezultate frumoase în mun­
Tocmai venisem într-o la secretar, se mai uitară atunci buni prieteni. Respectînd întocmai regulile de preve­ că. Ei, deşi pînă la data de 25 iunie nu de opt ori. bului miner Petrila a fost desfăşurată ia
au realizai sarcinile de plan pe trimestru
seară din FUlmon Sîrbu şi la cererile care tre­ Vezi, fii tare atent cum sută la sulă, au căutat totuşi să realizeze Dar cea mai frumoasă activitate, cunos­ un nivel ridicat. In faza celui de al IV-lea
cota matematică.
la Brănişca. La coopera­ buiau rezolvate şi încer­ te împrieteneşti şi dum­ nire a incendiilor la arii vom putea să asi­ cută de toţi minerii din Valea Jiului, b au concurs pe ţară a formaţiunilor de artişti
gurăm ca ultimul bob din noua recoltă a Nu în aceeaşi măsură au muncit agenţii
tiva din sat, un grup de cară să îmbune pe secre­ neata cu el. Ii place în anului 1955 să nu cadă pradă incendiior fiscali Oncu Emilian din comuna Toteşti cele două brigăzi artistice de agitaţie. Şi amatori din cadrul cluburilor sindicale, cît
şi Copeşu Ioan de la Brad care, nu au reu­
ţărani stăteau de vorbă. tar. deosebi ţuica, aia de i se şit să se apropie de cota matematică. Pentru nu întiinplălor, căci brigada artistică nr. 2 şl în viitor, sîntem siguri ca munca cultu­
ca pe viitor nici aceşti tovarăşi să nu mai ră-
Am intrat şi eu cu ei în J— No, dacă aşa e vor­ zice „adio mamă". Dar fii Prin aceasta vom contribui la ridicarea mînă în urmă, conducerea inspectoratului la concursul brigăzilor artistice de agitaţie rală de la clubul miner din Petrila se va
raional trebuie să-i ajute mai mult.
discuţii. Ce crezi că vor­ ba... facem noi tovarăşe atent. Ştii, n-aş vrea să continuă a nivelului de trai al poporului din acest an, a obţinut locul I pe regiune, intensifica, nedesmlntînd sarcinile ce-i re­
Oblinînd astfel de rezultate, lucrătorii dovedind prin spectacolele date o înaltă ţi­ vin de centru militant, puternic, pentru
beau ? Tocmai despre se­ secretar, nu sîntem de afle cei de la raion şi inspectoratului raional A.D.A.S. Brad, sînt
conştienţi că prin munca lor contribuie la
cretar. Spuneau, că mulţi ăia... o ţiiiculiţă vorba să-i plătească şi ei un „deţ" nostru muncitor, la întărirea capacităţii de întărirea economică a patriei noastre. Lu- nută artistică şi disciplină severă. Brigăzile educarea politică şi culturală a omului de
crînd în strînsă legătură cu organele fi­ se bucură permanent de sprijinul minerilor. tip nou.
ţărani de la ei din Bră­ aceea,... iese ea... de adio... s fa t! apărare a patriei. nanciare. ei sînt hotărîţi ca şi pe viitor să
muncească cu acelaş elan pentru îndeplini­
nişca împrumută bani de — Nu vorba ceea, eu E. SIM ON . ŢIGAIERU IOAN rea sarcinilor ce Ie stau în faţă. In nici o lună din acest an ele n-au pre­ I. HUNEDOREANU

A. MICLEAN La adăpostul hîrtiilor şi a telefonului
corespondent
AGRONOMULUI© Rolul albinelor în mărirea Critica, l-a găsii pe şeful secţiei cultu­ a apă de trandafir. Deşi nu-i plăcea rr.L;
producjiei agricole
rale a Sfatului popular al raionului Brad rosul acesta, critica ascultă cu răbdare ‘ o.

în biroul său, acoperit cu planuri de mun­ tul. Printre altele, raportul grăia c ă : bi­

că, cu planuri de acţiune, rapoarte, infor­ blioteca sătească din Baia de Criş, are în ­

mări şi alte hîrţoage. / scrişi pe bază de cereri, 56 de participanţi

Albina este un factor principal pentru Valoarea sporului de producţie obţinută zahăr. Zahărul se dizolvă în apă caldă.; Tocmai cînd absorbit cu totul de intensa pentru concursul „Iubiţi cartea"...
'fecundarea plantelor în vederea fructificării. prin polenizarea diferitelor culturi agri­
Zburind din floare în floare, în căutarea cole, cu albine, după calculele făcute' s-a După ce siropul s-a răcit se amestecă c a „activitate" ce o desfăşura, şi mai ales de Ultima întrebare la care a răspuns tov.
polenului şi nectarului, albina cercetează constatai a fi de 10-15 ori mai mare decit
valoarea producţiei directe a albinelor în flori de trifoi sau lucernă, adică cu aceea farmecul unei fraze roz, umflată şi foarte Corneliu Ivan, a fost aceea dacă a fosi el
mii de flori, transportând polenul de pe miere şi ceara pe care o produc.
unele plante şi flori pe altele. Astfel ajută floare care dorim să fie vizitată de albine pompoasă ce o trecea în raportul pe care la Baia de Criş să controleze cum stau lu­
la legarea rodului. S-a constatat că polenizarea cu albinele
măreşte recolta de seminţe la trifoi 'cu 200- într-o zi. Florile separate de părţile verzi trebuia să-l trimită la regiune, în colţul crurile.
Mare parte din culturile agricole mari, 300 la sută, la lucernă şi sparcetă cu 60
ca floarea-soarelui, lucernă, sparcetă, tri­ la sută, la floarea-soarelui cu 50 Ia sută- şi se ţin 2 sau 3 ore în sirop. După aceea se său liniştit se strecură pe nesimţite critica — Cum să merg la Baia de Criş, doar
foiul şi altele,' precum şi pomii fructiferi, la* pomi fructiferi cu 60 la sută.
sînt poleniza'te de insecte, din care primul toarnă în hrănitorul pe care-1 aşezăm în Nici nu intră bine pe uşă şi începu : am acolo una dintre cele mai bune biblio­
loc îl ocupă albinele care completează cu Pentru polenizarea unui hectar de trifoi,
80 la sută şl mai mult polenizarea. După lucernă, viţă de vie, pomi fructiferi, avem stup de-a curmezişul ramelor dis de dimi­ — Se vorbeşte că în raionul Brad merg tecare — a răspuns şeful, privind cu milă
cum s-a constatat, o albină poate să reţină nevoie de 3 familii de albine, la sparcetă
in perişorii cu care-i acoperit corpul, peste de 4 familii şî la floarea-soarelui o fam i­ neaţă, adică înainte de zborul albinelor, prost lucrurile, mai ales în ceea ce priveşte la „neştiutoarea" care se încumetase să-i
70.000 de grăuncioare de polen pe care-1 lie la hectar.
poartă de pe o floare pe alta făcînd astfel dlndu-se cîte o 100 grame la o familie. concursul literar „Iubiţi cartea“ ... Fără să-i pună o asemenea întrebare.
polenizarea. Pentru a se cunoaşte efectul Acest număr este suficient în cazul cînd
polenizării, s-a făcut următoarea experienţă. familiile de albine .sînt transportate în a- Acestea dind mirosul unei anumite flori dea voie să termine fraza măcar, şeful „in ?
S-au ales trei crăci deopotrivă încărcate cu propierea culturilor, la cel mult 500 m, de
flori. Peste prima s-a aşezat un înveliş izo­ Ian. In cazul cind stupina este la o dis­ caută să le cerceteze numai pe acestea în sullat“ , sări ca ars de pe s cau n : Ivan Corneliu stă şi azi în colţişorul său
lator de tifon, sub care se găsea o familie tanţă mai mare. numărul stupilor care. să
de albine. Ce-a de a doua cracă a fost asigure polenizarea trebuie să fie mai 1’ ziua respectivă. — Cum ai spus? liniştit şi desfăşoară o „activitate intensă"
lăsată liberă la dispoziţia insectelor şl a mare.
vîntului, 1ar cea de a treia a fost izolată In a ce st" fel, albinele sînt dresate să — Chiar aşa am spus, nu merge... Ia adăpostul hîrţoagelor şl a telefonului.
complect de accesul oricăror insecte. Se recomandă apicultorilor ca la plantele
ce sînt vizitate mai puţin de albine, ca viziteze, culturile de trifoi sau lucernă. Dre­ — Dar glasul criticei fu acoperit şi de Biblioteca sătească din Baia de Criş are
După căderea florilor, s-a constatat, ca trifoiul şi lucerna, să se aplice metoda s o ­
prima creangă, adică cea polenizată de a l­ vietică, adică dresarea albinelor. Dresajul sajul albinelor în felul arătat mai sus se data aceasta de acela al tov. Ivan Corne- doar 7 cititori înscrişi la concurs şi nici a-
bine a legat rod fructe în procent de 19.4 albinelor se bazează pe constatarea că. în
la sută. Cea supusă vîntului, şi diferitelor general, o albină nu vizitează în aceiaşi face cu deosebit folos l a : floarea-soarelui. liu şi mai ales de planurile de muncă şi ceştia nu sînt înscrişi pe bază de cereri.
Insecte a legat' numai 4,8 la sută. cea de zi decît un singur fel de flori, din mai
a treia care a fost Izolată de orice insectă multe varietăţi dar din aceiaşi specie. Pen­ la trifoi, măr, cireşi, pruni, caişi, perslc. rapoartele pe care acesta căuta să i le bage Bibliotecara nu are habar de scopul con­
nu a legat rod deloc. tru a face dresajul albinelor se pregăteşte
un sirop din jumătate apă şi jumătate vişin, smeură, mure, fragi, viţă de vie şl pe gît. cursului şi nici nu-şi bate prea mult La*

castraveţi, obţinînd prin polenizarea cu al­ — Uită-le aici — îi spuse el criticii. In pul să-I cunoască. '***'

binele sporuri însemnate de recolte. planul de muncă am trecui ca o sarcină Toate acestea nu sînt însă valabile, de­

Faţă de cele arătate mai sus, este nevoie permanentă să ne preocupăm de concurs. Şi oarece rapoartele şi informările secţiei cul­

şi trebuie, ca orice stupină să fie folosită dacă vrei să vezi rezultatele iată-le: zi- turale nu le cuprind, aşa cum de altfel, nu

pe deplin pentru polenizarea culturilor a- cind aşa, işi învălui cu o privire de îndră cuprind nici alte asemenea problem e; sau

gricole, spre sporirea recoltelor. In această gostit raportul de pe masă, apoi Iuîndu-1 dacă le cuprind, în rapoarte sînt roze, pe

privinţă, sarcina tuturor agronomilor şi zo în mînă îl flutură pe la nasul criticii ca cînd în realitate sînt negre.

otehnitşilor, éste de a sprijini dezvoltarea pe un stindard biruitor care mirosea însă A. CARANFIL.

apiculturii, să arate oamenilor muncii din

agricultură, avantajele pe care le au de pe

urma albinelor. Să le arate că odată cu Se dezvoltă cooperaţia meşteşugărească

mărirea numărului de stupi, se măreşte sim­

ţitor şi producţia la hectar, în seminţe, Cooperaţia meşteşugărească, prin speci­ tidului şi guvernului. Pentru dezvoltarea
fic u l ei de m uncă, adu ce uin a p ort d e sea­ şi pe mai departe a cooperaţiei meşteşu­
fructe şi legume. IACOB PETRU mă la aprovizionarea oam enilor m uncii cu găreşti, partidul şi guvernul au luat o serie
produse de larg consum, contribuind ast­ de hotărâri prin care se trasează sarcini
Zilele frumoase ale examenelor se a- ( J ft aacaiija încurcă cerea ajutorul mamei. A şa -i pînă fel, la creşterea neîncetată a nivelului de concrete u n or organe de partid şi de stat
propiau de sftrşit. Elevele cursului infe­ te înveţi cu o muncă nouă. trai ai populaţiei. In cursul trimestrului de a sprijini pe toate căile activitatea a -
rior de la şcoala medie de 10 ani de fete acum la munca aceasta plăcută şi v-am Acasă, şi-a procurat lăzi, pe fundul că­ II a.c., planul producţiei globale pe întrea­ cestui sector, punîndu-i la dispoziţie mate­
din Deva, se gîndeau cu plăcere la va­ 22 IUNIE ga Uniune regională a cooperativelor meş­ rii prime, maşini, clădiri corespunzătoare,
canţa de vară cu pădurea înverzită, li­ adus ouă de viermi. Uite-le, acestea sînt. rora a aşternut hîrtie albă, a curăţit un — Mamă de ce unii dintre vermi nu teşugăreşti din regiunea noastră a fost etc. In regiunea noastră, mai există sec­
vezile încărcate cu fructe şi jocurile nes- mănîncă ? îndeplin it în proporţie de 119 la sută la ra­ ţii şi cooperative meşteşugăreşti care n-au
fîrşite. Taberele de vară, excursiile, ple­ De-abia se zăresc cu ochiul... colţ în cameră, Iar apoi... şi-a ales du­ Uite şi ăsta şi ăsta, parcă au murit. m ura industrială şl cu 117 la sută la ra­ create condiţii optime pentru desfăşura­
cările în concediu cu părinţii la munte — Să-ţi explic copila mea, ca să ştii m ura neindustrială. M ulte cooperative Ca: rea procesului de producţie. Asemenea
sau mare, toate aveau să le facă o va­ Ca un roi de albine s-au strîns eleve­ zii cu frunzele cele mai mari. Văzuse ea în şi tu. Viermii de mătase au anumite p e­ „Solidaritatea“ Deva, „îm b ră că m in tea “ şi situaţii există la cooperativa,, Drum N ou“
canţă plăcută, recreativă. rioade cînd nu mănîncă timp de 24 de „M unca nouă“ Alba-Iuilia, au obţinut rea­ Hunedoara* unde cîteva ateliere sînt în a -
le în jurul dirigintelui lor. Pentru tmele cîteva locuri asemenea pomi, şi acum, ore, din 5 în 5 zile, pînă cînd intră în lizări frumoase, depăşindu-şi sarcinile de ceiaşi curte cu restaurantul, iar secţiile
? gogoaşă. In acest timp, îşi schimbă pie­ plan cu 6-66 la sută. cooperativelor meşteşugăreşti din Lupeni şi
La ora de diriginţie a clasei a V -a B, dintre eleve, sămînţa viermilor de mă­ zilnic avea să se ducă acolo să aducă lea. Petroşani îşi desfăşoară activitatea în ate­
printre altele, s-a discutat şi despre ac­ — Cum vine asta, mamă ? O aprovizionare crescîndă a celor ce liere mici, aglomerate.
tivitatea obştească. Unele eleve mai în­ tase era ceva nou, nu mai văzuseră ni­ mîncare proaspătă viermilor de mătase. — Uite-aşa. In această perioadă, vier­ muncesc cu produse de larg consum nece­
drăzneţe au spus că vor da ajutor co­ mii de mătase năpîrlesc, trec într-o al­ sită dezvoltarea continuă a cooperative­ Sfaturile populare şi întreprinderile de
lectiviştilor la strînsul spicelor de grîu ciodată. La început, le-au privit cu tea­ Şi zilele se scurgeau repede... tă vîrstă. Şl aceasta se repetă m ereu pînă lor meşteşugăreşti. In ultim ul timp, au locuinţe şi localuri din regiunea noastră în
in timpul secerişului, să viziteze bib lio­ cind încep să lucreze gogoşile. Da, ce luat fiinţă numeroase seoţii noi, iar cele raza cărora există asemenea situaţii tre­
tecile, altele să-şl ajute părinţii, să ci­ mă, dar curînd s-au obişnuit 11 IUNIE să-ţi mai spun, ai să vezi tu singură. existente au fost d o ta te 'cu utilaje şi m a­ buie să ia măsuri corespunzătoare, de a
tească... PRIMA GOGOAŞĂ şini c a : freze pentru tîmplărie, maşini asigura cooperativelor meşteşugăreşti lo­
Cu elan tineresc, mulţi copii între 11-13 Dimineaţa, cînd Adi s-a trezit din coafură, rindele electrice, foa rfeci cu pâr­ calurile de care au nevoie, contra cost,
ani (majoritatea pionere), s-au angajat somn, primul lucru pe care l-a făcut, a ghie pentru tinichigerie, etc. In viitorul iar acolo unde acestea au posibilităţi de
că p e timpul vacanţei, o parte din tim­ alergat la viermii ei. apropiat, secţiile existen te la O răştie şi a construi, să li se pună La dispoziţie tere­
pul lor liber, să-l ocupe cu creşterea 1 IULIE secţiile ce vor fi cedate de către Centro- nuri în m od gratuit, în limita posibilită­
viermilor de mătase. — Mamă, m am ă! Uite unul a început coop, se v or unifica într—o cooperativă ţilor de care dispun.
— Ne vom căţăra în duzi, îi vom dez­ să-şl facă gogoaşă. meşteşugărească mixtă. De asemenea, vor
brăca de frunze, şi le vom da viermilor, Intr-adevăr un vierme începuse deja mai lua fiinţă noi secţii la Sebeş, Haţeg, A sigurîndu-li-se condiţii prielnice do
spuneau ele bucuroase. să ţeasă primul fir. Luipeni şi U ricani.
Şi cu gîndul la viermii pe care urmau ...Şi unul după altul, viermii îngrijiţi dezvoltare, cooperativele meşteşugăreşti
s ă -i crească, se şi vedeau cocoţate în de pionera Adela Ştefănescu au intrat Rezultatele frumoase obţinute pînă a-
virful copacilor. Frunzele ca frunzele, în gogoşi. Nu a murit niciunul. Şi la ce­ cum sînt rodul muncii cooperatorilor din îşi v or putea a d u ce din plin contribuţia la
dar gustul dulce al fructelor de duzi îl lelalte colege ale ei, viermii au făcut go­ regiunea noastră, care au primit un sprijin
simţeau de pe acum în gură. goşi. Căci şi Busuioc Angela, Munteanu de preţ în activitatea lor din partea par­ asigurarea populaţiei m uncitoare cu bu­
Se făcu linişte. Dirigintele clasei a V-a Nicoleta, Zbuchea Monica şi Gorea Adri­
B, tovarăşul profesor Opriş Victor, după ana, şi-au îngrijit cu dragoste viermii de nuri de larg consum în cantităţi tot mai
ce le ascultă pe toate, sp u se: mătase. mari.
— De tot ce aveţi voi de gînd să faceţi După muncă, răsplata nu întîrzie să
în timpul vacanţei, mă bucur. Vara vă vină. Mii de gogoşi au umplut coşurile, Două probleme
aduce multe mulţumiri. Dintre propune­ au luat drumul spre fabricile producă­
rile voastre, cel mai nimerit este să vă Adela Ştefănescu a adus acasă peste Crescuseră viermii mărişori. De acum, toare de mătase. Operatorul Dobre Ioan de pe caravana Terenul de volei al căminului cullural
ocupaţi cît mai mult cu creşterea vier­ pionera Adi, aşa cum o strigau copii la Adi şi colegele ei, sînt mîndre. Vacan­ nr. 4 a întreprinderii cinematografice re­ din comuna Miercurea, raionul Sebeş, se
milor de mătase, căci aceştia vor spori 1600 de viermi. A povestit părinţilor joacă, a început să-i hrănească cu mai ţa lor nu trece fără folos. Dar cum ar gionale, vinde biletul de intrare la viziona află de aproape trei luni părăsit. N are
bogăţia noastră cu mătasea lor fină. Noi. multă atenţie căci cereau hrană mai putea să fie altfel ? Doar sînt pionere. rea unui film cu 1 leu în Ioc de 0,90 lei.
corpul clidacţic, ^ e-a m şi gîndit $e pe toate sfaturile profesorului, le-a cerut şi multă, iar lădiţele pretindeau mai multă plasă şi au crescut pe el buruienile.
curăţenie. Atunci cînd i .se părea că se C. RADU In luna trecută el a vîndut 6.000 de bi­
sfaturile lor, căci nu vrea să piardă ni- lete. Ce sumă a încasat în mod „cin stit"? Cît o să mai stea terenul de volei într-o
astfel de stare ? Nimeni nu poate da un
clunul. Toţi trebuie să producă, fiecare O astfel de „cinste" trebuie răsplătită răspuns concret acestei probleme -n afară de
cu... o pedeapsă cinstită. (F. Iosif). directorul căminului cultural. Aşteptăm răs-
să scoată o gogoaşă. I . ' J :: pujijul de la el. (St. N.).
*