Page 28 - 1955-07
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 499
ÎNCHEIEREA l u c r ă r i l o r c o n f e r in ţ e i d e l a g e n e v a
Şedinţa de închidere a conferinţei Directivele şefilor guvernelor celor patru puteri
de ia Geneva către miniştrii Afacerilor Externe
GENEVA (Agerpres). — Corespondenţă In declaraţia sa de închidere, preşedin Şefii guvernelor Franţei, Regatului Unit, U.R.S.S. şi S.U.A., călăuziţi ducerea tuturor armamentelor şi forţelor armate cu condiţia să existe ga^
specială : tele S.U.A., D. Eisenhower, a spus : „Am de dorinţa de a contribui la cauza slăbirii încordării internaţionale şi a ranţii efective, recunoscînd că orice succes în acest domeniu ar elibera vas
participat la o întâlnire istorică. Privită întăririi încrederii între state, însărcinează pe miniştrii lor de Afaceri tele surse materiale care ar putea fi folosite pentru dezvoltarea econqmică
La 23 iulie 1955, la ora 19,30 (ora Euro în general, săptămâna aceasta poate fi Externe să continue examinarea problemelor mai jos menţionate în legă paşnică a popoarelor, pentru creşterea bunei stări a lor, precum şi pentru a-
pei Centrale) s-a încheiat istorica con considerată ca rodnică. Am discutat aici tură cu care a avut loc schimbul de vederi la conferinţa de La Geneva şi să jutorarea ţărilor slab dezvoltate, sînt de acord :
ferinţă a şefilor guvernelor celor patru direct cîteva din cele mai grele şi mai propună măsuri eficace pentru rezolvarea lor, ţinînd seama de legătura
mari p uteri: Franţa, Uniunea Republici complexe probleme oare privesc popoarele strînsă care există între reunificarea Germaniei şi problemele securităţii în 1. — Să conlucreze în acest scop, în vederea elaborării unui sistem
lor Sovietice Socialiste, Marea Britania şi noastre, dar care de fapt privesc popoa Europa, precum şi de faptul că soluţionarea cu succes a fiecăreia dintre de dezarmare acceptabil, prin intermediul subcomitetului comisiei O. N. U.
Statele Unite. rele întregii lumi. Nu am venit aici ca să aceste probleme corespunde interesului întăririi păcii. pentru dezarmare.
ajungem la soluţii definitive, am venit
Popoarele lumii, oare şi-au leg^t spe pentru a ne da seama dadă nu am putea 1. — Securitatea europeană şi Germania 2. — Să dea instrucţiuni reprezentanţilor lor în acest subcomitet ca,
ranţele de această conferinţă, nu au fost găsi împreună calea care să ducă spre în executarea mandatului primit din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite,
înşelate. Conferinţa la care, după zece ani, soluţionarea acestor probleme şi oare să In scopul creării securităţii europene, ţinînd seama de interesele legi să ţină seama în lucrările lor de părerile şi propunerile prezentate de şefii
şefii celor patru mari puteri s-au întrunit consolideze perspectivele păcii mondiale. time ale tuturor statelor şi de dreptul lor inalienabil la autoapărare indivi guvernelor la această conferinţă.
din nou, va intra în istorie ca un act de Acum, în acest ultim ceas al conferinţei duală şi colectivă, miniştrii sînt însărcinaţi să examineze diferitele propuneri
mare importanţă. însăşi convocarea aces noastre, părerea mea este că perspectivele îndreptate spre realizarea acestui ţel, inclusiv următoarele : încheierea unui 3. — Să propună ca viitoarea sesiune a subcomitetului să aibă loc la
tei conferinţe, rezultatele sale dovedesc unei păci trainice, bazate pe dreptate, şi pact de securitate pentru Europa sau o parte a Europei, cuprinzînd o clauză 29 august 1955, Ia New York.
că înţelegerea şi' colaborarea constituie bunăstare, sînt mai luminoase. Dacă în lu prin care statele participante să-şi ia obligaţia de a nu recurge la forţă şi
singura dale care duce la slăbirea încor nile şi anii care vor veni popoarele noas de a refuza orice ajutor vreunui agresor ; limitarea, controlul şi inspecţia 4. — Să însărcineze pe miniştrii Afacerilor Externe să ia în considerare
dării în relaţiile internaţionale, la apro tre se vor cunoaşte şi înţelege mai bine — în privinţa forţelor armate şi a armamentului ; crearea între Est şi Vest a activitatea desfăşurată de comisia pentru dezarmare, să ţină sea-mă de pră-
pierea între state. Ca urmare a spiritului aşa cum în cursul acestei săptămâni ne-am unei zone în care staţionarea forţelor armate se va face pe baza unui acord rerile şi propunerile prezentate la această conferinţă de şefii guvernelor şi
de colaborare şi înţelegere în care s-au cunoscut şi noi — s-ar putea realiza mai comun, precum şi să examineze alte eventuale propuneri legate de soluţio să examineze dacă cele patru guverne ar putea să ia, în mod util, şi alte
desfăşurat atît şedinţele la care au parti uşor un acord mai substanţial între gu narea acestei probleme. iniţiative în problema dezarmării.
cipat şefii guvernelor cît şi şedinţele mi vernele noastre.
niştrilor Afacerilor Externe, în . şedinţa de Şefii guvernelor, conştienţi de răspunderea lor comună în ce priveşte 3. — Dezvoltarea contactelor
sâmbătă după amiază au fost adoptate In încheiere a luat cuvîntuî Edgar soluţionarea problemei germane şi reunificarea Germaniei, au căzut de a-
în unanimitate. „DirecrtdvelQ şefilor guver Faure, în calitate de preşedinte al şedin cord că soluţionarea problemei germane şi reunificarea Germaniei prin ale între Est şi Vest
nelor celor patru puteri către miniştrii ţei, care a subliniat oă însăşi convocarea geri libere trebuie să fie înfăptuite în conformitate cu interesele naţionale
Afacerilor Externe". conferinţei de la Geneva, spiritul de în ale poporului german şi cu interesele securităţii Europei. Miniştrii Afaceri Miniştrii Afacerilor Externe vor trebui să studieze prin intermediul
ţelegere şi Colaborare în care s-au desfă lor Externe pot întreprinde orice acţiuni pe care le vor considera oportune experţilor toate măsurile, inclusiv cele care pot fi luate de organe şi insti
In cadrul şedinţei de închidere, prezi şurat lucrările conferinţei vor avea puter cu privire la participarea altor părţi interesate sau consultări cu acestea. tuţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, susceptibile
dată de primul ministru al Franţei, Edigar nice influenţe asup jg situaţiei internaţio
Faure, şefii celor patru guverne au rostit n a l „Trebuie, a spus Faure, să găsim 2. — Dezarmarea a) să ducă la înlăturarea treptată a piedicilor care stau în calea libe
cuvântări de închidere. Primul a luat cu acum mijloacele pentru traducerea în rei comunicări şi comerţului paşnic între popoare şi
vântul premierul britanic, Anthony Eden. viaţă a hotărîridor pe care le-am luat". Cei,patru şefi de guverne, dornici de a înlătura primejdia războiului şi
.^Problemele asupra cărora am căzut de de a micşora povara înarmărilor, convinşi că în scopul asigurării păcii şi b) la realizarea unor contacte şi legături libere reciproc avantajoase
acord acum, a spus Eden, fac posibilă Şefii guvernelor celor patru puteri au bunei stări a oamenirii este necesară crearea unui sistem de control şi re pentru ţările şi popoarele interesate.
rezolvarea celor două probleme legate căzut de acord oa miniştrii de externe să
de unitatea Germaniei şi de securitatea se întâlnească la Geneva în cursul lunii 4. — Miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri se vor întruni la
Europei. Nimeni nu se aşteaptă oa toate octombrie a acestui an pentru a discuta Geneva în cursul lunii octombrie pentru a începe examinarea acestor pro
amănuntele acestor complicate probleme modul în Care urmează să fie rezolvate bleme şi a stabili metodele de lucru.
să se rezolve uşor. Există însă acum problemele puse în cadrul conferinţei şi
şanse mai bune ca oricând în trecut, înce pentru a realiza o apropiere a punotelor Declaraţia lui N. A. Bulganin la şedinţa de închidere
pând din 1945, de a se rezolva divergen de vedere oare mai sînt încă divergente. a conferinţei şefilor guvernelor celor patru puteri
ţele, dare au dus la împărţirea Europei în
toţi aceşti ani". Şefii guvernelor celor patru puteri au Domnule preşedinte, tatului de la Varşovia. Cu timpul, în ţei porneau de la premiza că Germania Pe de altă parte, pentru unificarea Ger
declarat în unanimitate că sînt pe deplin cea de a doua etapă, cînd se vor fi reali occidentală, în curs de remilitarizare în maniei, din punctul de vedere al condi
Anthony Eden a subliniat spiritul de convinşi că munca miniştrilor de externe Nu încape îndoială că întâlnirea şefilor zat succese în slăbirea încordării în Eu conformitate cu acordurile de la Paris, iar ţiilor ei interne, este de cea mai mare
conciliere care a domnit în tot timpul nu numai că nu va avea o importanţă mai guvernelor Franţei, Marii Britanii, State ropa şi în stabilirea încrederii între state, ulterior şi Germania unificată, trebuie să importanţă o apropiere între cele două
lucrărilor de la Geneva şi a arătat că mică decât actuala conferinţă de la Ge lor Unite ale Amerieii şi Uniunii Sovie grupările menţionate ar putea fi lichidate facă parte din gruparea nord-atlantică şi părţi ale ei — Republica Democrată Ger
este necesar oa activitatea conducătorilor neva, Ci va fi poate chiar mai impor tice, care a avut loc la Geneva, are o şi înlocuite printr-un sistem de securitate din Uniunea militară a Europei occiden mană şi Republica Federală Germană.
statelor să se desfăşoare în continuare în tantă în ce priveşte slăbirea încordării în importanţă pozitivă pentru slăbirea în colectivă în Europa. tale.
acelaşi spirit. relaţiile internaţionale şi înţelegerea în cordării în relaţiile dintre state, pentru Delegaţia sovietică regretă că la con
tre state. restabilirea încrederii necesare între ele. Pe lingă aceasta, delegaţia sovietică a Pronunţîndu-se cu consecvenţă pentru ferinţa noastră nu s-a acordat atenţia cu
A luat apoi cuvîntuî preşedintele Con In primul rând, la acest lucru va contri prezentat propunerea ca pînă la crearea restabilirea unităţii naţionale a Germani venită problemei Asiei şi Extremului
siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. bui contactul personal stabilit la Geneva unui sistem de securitate colectivă în ei, guvernul sovietic a atras ' atenţia şi Orient. Or, probleme ca restabilirea drep
Bulgărim. între personalităţile conducătoare ale ce Europa să se ajungă La un acord în ce înainte de ratificarea acordurilor de la turilor legitime ale Republicii Populare
lor patru puteri. Aici ne-am cunoscut mai priveşte încheierea unui tratat între sta Paris că intrarea în vigoare a acestor Chineze în O.N.U., reglementarea situaţiei
Discuţiile în problema dezvoltării bine unul pe altul şi am făcut un schimb tele participante la grupările existente acorduri creează condiţii grele pentru tra în regiunea Taivanului pe baza recunoaş
contactului între Apus şi Răsărit de păreri asupra mai multor probleme în Europa, cu privire la renunţarea reci tative în problema germană şi va face terii drepturilor de netăgăduit ale po
internaţionale de cea mai mare impor procă la folosirea forţei şi cu privire la ca discuţiile cu privire la unificarea Ger porului chinez, îndeplinirea acordurilor
GENEVA (Agerpres). — Spre sfârşi gativ şi continuă să influenţeze relaţiile tanţă! Ou toate că asupra anumitor pro rezolvarea litigiilor prin mijloace paş- maniei să fie lipsite de sens. de la Geneva asupra Indochinei şi altele
tul lucrărilor sale, conferinţa şefilor gu între state, trezind suspiciuni între ele, bleme punctele noastre de vedere nu au nu suferă amânare. Noi nu ne vom putea
vernelor celor patru puteri — U.R.S.S. împiedicând stabilirea încrederii reciproce. coincis, conferinţa în ansamblu s-a desfă n l e e * .................. ......... .. . Guvernul sovietic porneşte de la pre abate de la aceste probleme, ele vor tre
S .U A , Anglia şi Franţa — a discutat şurat într-o atmosferă de sinceritate şi Schimbul de păreri în problema secu miza că la rezolvarea problemei germane bui rezolvate în interesele păcii şi secu
punctul patru de pe ordinea de zi — pro In declaraţia sa, N. A. Bulganin a ară sub semnul năzuinţei participanţilor la ea trebuie să se ţină seama de fapte. rităţii în Asie şi Extremul Orient, în in
blema dezvoltării contactului dintre Apus tat că, după părerea guvernului sovietic, spre stabilirea înţelegerii reciproce. rităţii europene a arătat că toţi partici teresele păcii internaţionale.
şi Răsărit. conferinţa celor patru puteri, depunînd panţii la conferinţă şi-au manifestat do Războiul în Europa s-a terminat încă de
eforturi în vederea îmbunătăţirii rela Conferinţa de la Geneva a atras atenţia rinţa de a găsi o rezolvare de comun a- acum 10 ani. In acest răstimp s-au consti Conferinţa de la Geneva a deschis calea
După cum s-a mai comunicat — în dis ţiilor dintre state, trebuie să acorde aten popoarelor din lumea întreagă şi a întă cord a acestei probleme importante. Spe tuit două Germanii — Republica Demo pentru o viitoare examinare şi rezolvare
cursurile rostite la conferinţă, atunci când ţie importantei probleme a unei largi rit şi mai mult voinţa lor ca încordarea răm că în cursul examinării pe viitor a crată Germană şi Republica Federală în comun a problemelor internaţionale
s-a examinat problema dezvoltării con dezvoltări a relaţiilor Comerciale dintre internaţională să slăbească, ca . „războiul acestei probleme vor fi realizate succese Germană — fiecare cu orînduirea sa eco arzătoare. Noi am adoptat de asemenea
tactului între Apus şi Răsărit, şefii guver ele, precum şl dezvoltării contactului şi rece" să înceteze. Sperăm că această şi mai importante. nomică şi socială. In afară de aceasta, hotărârea importantă cu privire la nece
nelor S.U.A. şi Franţei au arătat impor colaborării internaţionale în domeniul voinţă va avea şi pe viitor un rol pozitiv în virtutea acordurilor de la Paris, Re sitatea dezvoltării contactelor dintre Ră
tanţa dezvoltării legăturilor dintre sta ştiinţei şi culturii, şi că înlăturarea ori şi va contribui la atingerea nobilului ţel In problema dezarmării, guvernul sovie publica Federală Germană a păşit pe Ca sărit şi Apus, cu privire la dezvoltarea şi
te în domeniul economiei, culturii, şti căror îngrădiri artificiale în domeniul 2e- — asigurarea unei păci trainice şi înde tic a făcut încă înainte de conferinţa de lea remilrbarizării şi a fost inclusă în gru întărirea legăturilor economice şi culturale
inţei şi informaţiilor. Acestor declaraţii laţiiior economice şi dezvoltarea largă a lungate. la Geneva — la 10 mai — propuneri con pările militare ale puterilor occidentale. In între statele noastre. In felul acesta am
ale şefilor guvernelor S.U.A. şi Franţei li acestor relaţii, bazate pe principiul avan crete cu privire la reducerea armamente ceea ce priveşte Republica Democrată pus bazele lărgirii colaborării dintre ţările
s-a alăturat şi primul ministru al Marii tajului reciproc, vor contribui la întărirea Delegaţia Uniunii Sovietice a venit la lor, interzicerea armei atomice şi înlătura Germană. întrucât au fost încheiate acor noastre.
Britanii, A. Eden. In declaraţia sa în a- relaţiilor prieteneşti dintre state şi la ri conferinţa de la Geneva cu bune intenţii rea ameninţării unui nou război. La con durile de la Paris, ea a luat hotărârea de
ceastă problemă se menţionează că în dicarea bunei stări a popoarelor. de a contribui la organizarea activităţii ferinţa de la Geneva noi am propus să a participa la organizaţia Tratatului de la In ceea ce-1 priveşte, guvernul sovie
crederea reciprocă între state, fără de care practice în direcţia rezolvării, în primul se consemneze acordul, oare a şi fost Varşovia. tic este gata să contribuie prin toate m ij
nu poate fi realizată slăbirea încordării In declaraţia delegaţiei sovietice s-a sub rînd, a unor probleme internaţionale cum realizat, în problemele asupra cărora po loacele la o asemenea colaborare. El
internaţionale, trebuie să fie bazată pe cu liniat în continuare că guvernul sovietic sînt organizarea securităţii colective în ziţiile noastre fie că coincid întru totul, Este limpede că în aceste condiţii nu se speră că şi celelalte state participante la
noaşterea şi înţelegerea reciprocă a modu se pronunţă de asemenea pentru dezvolta Europa şi dezarmarea. In actuala situa fie că s-au apropiat în mare măsură. Acea poate pune problema contopirii mecanice conferinţă vor păşi pe această cale, care
lui de viaţă şi a punctului de vedere. rea largă a contactului şi colaborării in ţie, aceste probleme au o importanţă ho- sta se referă în primul rînd la stabilirea a celor două părţi ale Germaniei — R.D.G. corespunde intereselor popoarelor ţărilor
ternaţionale în domeniul culturii şi ştiin târîtoare pentru cauza întăririi păcii ge nivelului armamentelor statelor, la inter şi R.F.G., deoarece aceasta ar fi un mod noastre, intereselor păcii generale.
A. Eden a arătat în declaraţia sa că, ţei, pentru înlăturarea obstacolelor oare nerale. zicerea armei atomice, -la necesitatea stabi nerealist de a pune problema.
pentru realizarea înţelegerii între gu împiedică stabilirea unor relaţii priete lirii unui sistem efectiv de control inter Recunoaştem cu toţii marea însemnă
verne şi popoare, pentru întărirea încre neşti între pepoare. Şeful delegaţiei Problema cea mai importantă a confe naţional. Discutarea problemei dezarmării Uniunea Sovietică a fost şi rămâne o tate a hotărârilor edoptate aci. Ele cons
derii între Răsărit şi Apus trebuie să se U.R.S.S., N. A. Bulganin, şi-a exprimat rinţei de la Geneva a fost problema secu a arătat că toţi participanţii La conferinţă adeptă înflăcărată a unificării Germaniei tituie începutul unei noi etape în rela
obţină înlăturarea barierelor arfdfioiale convingerea că schimbul larg de delegaţii, rităţii europene. Guvernul sovietic consi s-au pronunţat pentru căutarea unei so ca stat iubitor de pace, democrat. ţiile dintre ţările noastre. Ele vor con
oare împiedică stabilirea liberă a legătu vizitele reciproce de oameni, lucrând în deră că crearea unui sistem de securi luţii de comun acord a acestei importante tribui la întărirea încrederii între noi,
rilor de orice fel. El a subliniat de ase industrie, agricultură, comerţ, ştiinţă, cul tate colectivă în Europa, bazat pe parti probleme, care are o însemnătate hotărâ Sîntem profund convinşi că problema între popoarele noastre. Aceste hotărâri
menea că în ultimii ani a fost făcut un tură, artă, de delegaţii studenţeşti şi spor ciparea tuturor statelor europene şi a toare pentru securitatea popoarelor. germană nu poate fi discutată fără parti vor avea o importanţă pozitivă şi pentru
început util în ce priveşte stabilirea unor tive, qălătoriile turistice ale cetăţenilor vor Statelor Unite ale Amerieii, ar cores ciparea reprezentanţilor Republicii Demo celelalte ţări, pentru cauza întăririi păcii
contacte tehnice şi culturale şi că ar tre contribui la crearea şi la consolidarea în punde intereselor întăririi păcii. Noile Trebuie subliniat în legătură cu aceasta crate Germane şi Republicii Federale generale.
bui să se dezvolte şi pe viitor un Contact crederii necesare între sbate. Meaţionînd noastre propuneri în această problemă, că, în cursul discutării problemei dezar Germane.
internaţional în domeniul ştiinţei şi cul în legătură cu aceasta faptul că au şi în prezentate la conferinţa de la Geneva, ţin mării, participanţii la conferinţă au făcut Năzuinţa cea mai fierbinte a tuturor
turii, literaturii şi artei, în ce priveşte ceput tratative între Marea Britanie şi seama de faptul că în condiţiile actuale, propuneri care, fără îndoială, vor fi luate In situaţia oare s-a oreat în Europa, popoarelor este năzuinţa spre pace. Gu
dezvoltarea schimburilor de studenţi, pro Uniunea Sovietică în problema dezvoltării cînd în Europa sînt create grupări de în considerare în discuţiile viitoare asu singura cale reală spre unificarea Germa vernul sovietic va depune eforturile nece
fesori, ziarişti, dezvoltarea turismului. legăturilor în domeniul colaborării cultu state opuse unele altora, este necesar în pra acestei probleme şi că ele vor servi niei constă în eforturile comune ale ce sare pentru ca h'btărîrile noastre, îndrep
rale şi faptul că s-a fădut un schimb de primul rând ca relaţiile dintre statele la realizarea înţelegerii necesare între noi. lor patru puteri, preoum şi ale poporului tate spre destinderea încordării internaţio
In declaraţia şefului delegaţiei engleze delegaţii agricole între U.R.S.S. şi S.U.A., care fac parte din aceste grupări să fie german, îndreptate spre destinderea în nale şi întărirea păcii generale, să fie tra
se subliniază de asemeneş. importanţa N. A. Bulganin a arătat în declaraţia sa puse pe făgaşul colaborării paşnice nor Guvernul sovietic declară că la exami cordării în Europa, spre stabilirea încre duse în viaţă. Acest lucru cere examina
dezvoltării relaţiilor comeroiale. In ce ne că U.R.S.S. este gata să dezvolte legătu male, ai reglementării paşnice a litigiilor narea ulterioară a problemei dezarmării derii între state. Tocmai acestui ţel i-ar rea ou răbdare şi loialitate a acelor pro
priveşte, se spune în declaraţie, vom sa rile economice şi culturale şi colaborarea dintre ele. va depune toate eforturile pentru a găsi servi cel mai bine crearea unul sistem de bleme pe care le mai avem de examinat
luta lărgirea relaţiilor comerciale exis în acest domeniu cu toate celelalte ţări acestei probleme o rezolvare dare să co securitate Colectivă în Europa ou partici şi de rezolvat. Dacă noi toţi vom da do
tente între Răsărit şi Apus. care doresc aceasta, pe bază de recipro In această primă etapă a Creării unui respundă năzuinţelor popoarelor. parea la acest sistem, pe bază de drep vadă de acelaşi spirit de colaborare, de
citate. sistem general european de securitate, turi egale, pînă la unificarea Germaniei, oare s-a dat dovadă aci, la Geneva, acea
In^Sedaraţia sa, A. Eden şi-a exprimat propunerile sovietice nu prevăd lichidarea Intre noi a avut loc un schimb de pă a celor două părţi ale ei. Deoarece a - sta va fi chezăşie sigură a faptului că ţe
După părerea guvernului sovietic, se blocului Atlanticului de nord. a Uniunii reri în problema germană. Ou acest pri ceasta ar duce la întărirea păcii în lul nobil al menţinerii păcii va fi atins
părerea că va fi nevoie de un anumit Europei occidentale şi a organizaţiei Tra lej s-au ivit moduri diferite de a aborda Europa şi ar crea piedici în calea reîn şi ca popoarele vor avea liniştea zilei lor
tixnp pentru dezvoltarea unui sdhimb li această problemă. vierii militarismului german, ou timpul de mâine.
ar fi înlăturate ob;tacolele care au apă
Vorbind despre reunificarea Germaniei, rut acum în calea unificării Germaniei.
delegaţiile S.U.A., Marii Britanii şi Fran
ber între ţări, dar oă participanţii la con spune în declaraţia şefului delegaţiei so
ferinţă ar trebui să se declare de acord vietice, schimbul de informaţii şi expe Declaraţia făcută de D. Eisenhower
că este de dorit ca această problemă să rienţe în domeniul folosirii energiei
fie rezolvată. atomice pentru nevoi paşnice ar putea Domnule preşedinte ! D om nilor! activitate bună. Dar numai istoria va con Activitatea miniştrilor noştri de Afaceri săptămînă ne-am cunoscut mai bine unii
In declaraţia şefului delegaţiei U.R.S.S., contribui într-o mare măsură la stabilirea Salut şi sprijin călduros spiritul de prie stata adevărata însemnătate şi adevărata Externe, care se vor strădui să traducă pe alţii, aceasta poate înlesni o înţelegere
legăturilor şi la dezvoltarea colaborării tenie şi bune intenţii care a Caracterizat valoare a întâlnirii noastre ; pentru stabili în viaţă directivele noastre, va avea o în între guvernele noastre. Fie oa aceasta *să
N. A. Bulganin, în problema dezvoltării între ţările noastre în domeniul ştiinţific. declaraţiile celor doi vorbitori precedenţi. rea succesului acestei conferinţe vor avea semnătate mare, poate chiar una mai mare se facă în spiritul echităţii. Fie oa aceasta
o însemnătate hotărâtoare viitoarele acţi decît ceea ce am făcut noi aici. Lor le să ducă la ameliorarea bunei stări, la o
contactului între Apus şi Răsărit se sub După părerea guvernului sovietic, ar fi uni ale guvernelor noastre. revine sarcina ca, oglindind politica fun mai mare libertate şi la micşorarea teme
liniază că guvernul sovietic acordă o de dorit ca conferinţa celor patru puteri Sper însă că tăcerea mea în ceea ce pri damentală a guvernelor lor, să ajungă la rilor, suferinţelor şi nenorooiriîLor ome-
mare însemnătate dezvoltării legăturilor veşte unele declaraţii făcute direct de Am discutat în mod sincer o serie de o înţelegere cu privire la mersul acţiu nerii. Fie ca aceasta să fie însoţită de o
între state în domeniul economiei, cul să se pronunţe pentru dezvoltarea legătu vorbitorul precedent nu va fi interpretată probleme foarte grele şi complicate, care mai mare bunăvoinţă între_ oameni. Atunci
turii, ştiinţei şi informaţiei. rilor economice, culturale, şi altor legă nicidecum ca o acceptare tacită din par privesc popoarele noastre, şi de fapt po nilor pe care aici am putut să le discu aceste zile vor rămâne într-adevăr în
turi între ţările noastre, ceea de, fără în tea mea. Nu este deloc aş3. poarele întregii lumi. tăm doar în lini generale. Ştiu că cu toţii amintire.
Actuala situaţie în această problemă, doială, ar contribui la întărirea încrederii
a arătat şeful delegaţiei sovietice, nu reciproce şi la dezvoltarea colaborării între Am crezut însă că în ultimele clipe ale Nu ne-am întrunit aci pentru a lua ho- le dorim succes. Am venit la Geneva deoarece consider
poate fi considerată ca satisfăcătoare. state şi ar aduce o importantă contribuţie conferinţei nu esje necesar să anunţ aces tărîri definitive. Am vrut să clarificăm Ored că vom sprijini cu toţii angaja că omenirea este dornică să fie izbăvită
„Războiul rece" şi-a manifestat influenţa la cauza slăbirii încordării internaţio tei conferinţe şi întregii lumi poziţia Sta dacă nu putem găsi împreună o cale care de războaie şi de zvonurile de război. Am
negativă şi în acest domeniu. Au fost telor Unite în problemele importante pe să ducă la hotărâri şi să sporească pre- mentele pe care ei le-ar putea socoti ne venit aici pentru că am crezut întotdeau
rupte legăturile economice şi comerciale nale. dare le-am discutat. Sper şi cred că ea este speotivele păcii generale.
tradiţionale între multe state. Au apărut Şeful delegaţiei U.R.S.S., N. A. Bulga şi aşa limpede. Iată de ce mi se pare că cesare pentru guvernele noastre spre a în na în aspiraţiile cinstite şi în judecata
dificultăţi serioase în ce priveşte menţi nu este cazul să o mai repet în amă In această ultimă oră a întâlnirii noastre
nerea şi dezvoltarea contactului şi cola nin, a arătat în declaraţia sa asupra dez nunte. Mai bine mă voi limita să spun lătura divergenţele noastre în aceste pro sănătoasă a oamenilor care populează lu
borării internaţionale în domeniul ştiin voltării contactului dintre Apus şi Răsărit, unele lucruri despre activitatea desfăşu •consider că perspectivele unei păci dura bleme.
ţei şi culturii. Informarea obiectivă şi ve că este de dorit ca participanţii la donfe- rată în ultima săptămână şi să exprim mea noastră. In noaptea aceasta mă voi
ridică a fost înlocuită nu arareori, prin rinţă să oglindească în comunicatul final unele speranţe de viitor. bile, ale echităţii, prosperităţii şi unei li Dacă în următoarele luni şi în urmă
răspândirea de ştiri tendenţioase, care nu asupra conferinţei părerea lor comună în torii ani popoarele noastre se vor Cu reîntoarce acasă ferm convins de acest lu
această problemă şi intenţia lor de a con bertăţi mai mari au orescut. Primejdia noaşte mai bine şi se vor înţelege mai
reflectă situaţia reală. cru, rugîndu-mă ca într-o bună zi speran
Toate acestea au influenţat în mod ne- tribui pe toate căile la dezvoltarea cola- r Aceasta a fost o întâlnire istorică. In unei tragedii uriaşe — războiul m odem — bine unele pe altele, aşa cum în această
ţele omenirii să-şi găsească realizarea.
borării în acest domeniu. cursul acestei săptămâni am desfăşurat o s-a micşorat.
Redacţia ţi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon 188 189. Taxa plătită tn numerar eoni.-aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R.-nr. 236.320- d i n - 6 noiembrie 1949 - Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stal DEVA.
