Page 29 - 1955-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA!

IN A C E S T N U M Ă R :

Pentru Festivalul Tineretului: Sa­ o vie activitate; Unii lucrează, — Folosind din plin mica mecanfearc.
lut călduros, oaspeţi ai Varşoviei;
De pe toate meridianele ; Trenurile alţii aşteaptă. (piag. 3-a) (pag. 3-a)
cu metal ; Spotrivii satului.
Prevenirea accidentelor de muncă — Din slugă la chiabur — furnalist
(pag. 2-a)
Din activitatea organizaţiilor de la ariile de treier. (pag. 3-a) de frunte. (pag. 3-a)

bază săteşti: Agitatorii desfăşoară — Problema dezarmării în lumina

Să îmbunătăţim munca la I.F.E.T.- conferinţei de la Geneva.

uri. (pag. 3-a) (pag. 4-a)

Anul VII. nr. 5 0 0 D um inică 31 iulie 1955 4 pagini 2 0 bani

De pe î n t i n s u l r e g i u n i i no as t r e

Spre zece m ilioane Acumulări socialiste peste plan Predarea cotelor
fone cereale datorie de onoare
c ) -alai tifíatele Q zediaahitui ! in în tre ce re Un schim b de producţie
? ?? m ărită ???
Colectivul întreprinderii economice raio­
4 .2 0 0 kg o rz ia he ctar nale „Crlşana'1 din Vaţa de Jos, raionul Pentru a da patriei cît mai multe acumu­ Chitanţa nr. 1 pe raion
Brad, s-a luat la întrecgie cu cel al în­ lări socialiste peste plan, minerii de la Lu
!n anud acesta, muncitorii agricoli de treprinderii de industrie locală „1 Mai“ din peni au organizat de curînd un schimb de Colectiviştii din Pricaz au început de
La I.C.I.A. Orăştie au lucrat pământul Deva, pentru cît mai multe acumulări socia­ producţie mărită. Cu această ocazie brigă oîteva zile treieratul griului şi al orzului
ou tractoarele, au respectat regulile agro­ liste peste. plan. zile de mineri de la toate sectoarele exploa­ la arie. Primele boabe pe care le-au ob­
tehnice de întreţinere, au aptoa/t îngră­ tării carbonifere Lupeni au luptat cu dâr­ ţinut, au hotărât să le ducă la baza de
şăminte naturale şi au combătut dăună­ In chemarea la întrecere lansată de colec zenie pentru a da cît mai multe tone de recepţie, pentru a le preda drept cotă sta­
torii atunci cînd s-au iviit. Datorita aten­ tivul întreprinderii „Crişana“ se prevăd obi­ cărbune. In mod deosebit s-au evidenţiat tului. Bucuria lor a fost nespusă cînd au
ţiei deosebite pe oare au d at-o Culturilor, ective ca acestea : realizări de acumulări brigăzile de mineri de la sectorul 1 A., care văzut că fiind primii din raionul Orăştie
recolta medie de orz obţinută a fost de socialiste peste plan pînă la sfirşitul anu­ au dat cea mai mare cantitate de cărbuni care au predat cota de orz şi grîu statu­
4.200 kg la hectar. lui în valoare de 257.000 lei, depăşirea pla­
O recoltă apropiată de cea a muncitori­ nului la bunurile de larg consum cu 2 la Fiecare brigadă a reuşit, în urma unei

Care dintre tinerii patriei Din nou, se vor perinda zile tori ai cetăţii fierului, des­ lor de la I.C.I.A., au obţinut şi elevii Şco­ sută, scăderea preţului de cost cu 2%, spo­ temeinice organizări a locurilor de muncă, lui, au primit chitanţa nr. 1 pe raion.

noastre nu-şi aduce aminte şi seri de festival, din nou pre angajamentele oţelarilor lii horticole din Geoagiu. De pe cele 5 ha. rirea productivităţii muncii cu 1 la sută faţă să dea în schimbul de producţie mărită în­ HANCIU NICOLAE

cu emoţie de minunatele zi­ cîntecele şi jocurile pămîntu- de a da în cinstea festivalu­ de orz, ei aiu recoltat 17.000 kg boabe, a- de semestrul I al acestui an, etc. semnate cantităţi de cărbune peste sarcinile corespondent
le ale lunii lui august 1953, lui întreg vor curge vijelios lui peste plan trei trenuri dică 3.400 kg la hectar. de normă. Un bun exemplu în acest sens
cînd Bucureştiul, a găzduit demonstrînd odată mai mult, Încărcate cu metal. Multe voi Chemarea la întrecere a fost primită cu au fost minerii din brigada condusă de frun­ Şi-au p reda i cofele
solii tineretului lumii ? Nu dorinţa nestăvilită a tinere­ avea ei de spus acolo, des­ De pe un hecfar bucurie de către colectivul întreprinderii taşul întrecerii socialiste Cotroază Ioan Ei
există cred nimeni care să nu tului lumii pentru pace, se­ pre tineretul inimos ce tră­ „1 Mai“ . Numeroşi muncitori şi tehnicieni au încheiat cele opt ore de muncă cu mai multe Ţăranul muncitor Ionuţ Mihai din ora­
simtă în sufletul său mîn- tea neogoită a acestuia pen­ ieşte pe mîndrele plaiuri hu- 2.300 kg grîu şi-au luat frumoase angajamente. De pildă, tone de cărbune date peste normă. De ni­ şul Brad şi Faur Gheorghe din comuna
dria acestor amintiri, amin­ tru viaţă. ncdorene. tovarăşa Grizler Lenuţa, muncitoare frun­ menea, au dat mai mult cărbune peste pian Ribiţa, au îngrijit bine culturile de grîu
tiri ce vor rămîne încrustate uerînd pământul cu maşinile şi trac­ taşă la secţia nasturi şî membră în comi­ şi brigăzile conduse de tovarăşii Lăpădătes- în acest an. Datorită îndrum ărilor Ce le-au
pe răbojul vremilorca o măr­ In mijlocul marii veselii, întorşi iarăşi în mijlocul toarele S.M .T.-ului şi aplicând m eto­ sia de femei de pe lîngă comitetul de in cu Constantin, Szasz Mihai, Maxim Adam. primit de La tehnicienii agronom i în pri­
turie neclintită a dragostei în timpul vijelios al dansu­ nostru, o să ne povestească treprindere, s-a angajat ca în fiecare zi să-şi Fosto Alexandru, Glurgi Ioan şi alţii. Or­ vinţa îngrijituiui culturilor şi a timpu­
şi a marii prietenii ce leagă rilor de tot felul, vor putea despre tot ce au văzut, des­ dele agrotehnice, membrii întovărăşirii depăşească norma cu 25 la sută, iar tovarăşa ganizarea schimburilor de producţie mărită lui cînd se fac recoltările, ei au început
pe tinerii din toate ţările glo­ fi văzute şi frumoasele noas­ pre tot ce au simţit în zilele agricole „Drumul Socialismului“ din colo­ se face deseori la mina Lupeni. secerişul imediat ce griul a dat în pîrgă.
bului pămîntesc. Cit cald a- tre porturi naţionale, vor pu­ festivalului, iar noi, la rîndul nia Viile Noi din Deva, au dobândit re­ Florea Valeria de la secţia perii să întîmpine
taşament, cită sinceră afec­ tea fi auzite şi neîntrecutele nostru, ie vom arăta că i-am colte bogate. Anul acesta ei au scos o pro­ E. CHIŞU După această Lucrare, griul recoltat
ţiune nu a fost exprimată în noastre doine, minunatele urmărit cu dragostea noas­ ducţie m edie La hectar de 2300 kg. Into- ziua de 23 August cu o depăşire a1 planului corespondent l-au dus la arie unde l-au treierat.
acele zile. Cîte mîini prie­ cîntece ale poporului nostru tră tot timpul, că am fost vărăşiţii au acordat o mare atenţie re­
teneşti nu s-au strîns atunci muncitor. Solii Republicii mereu alături de eî. De ase­ coltării şi treierişului. Grâul de pe cele 17 de 70 Ia sută. Văzînd recolta bogată obţinută, prima
cu fierbinţeală pecetluind ast­ Populare Romîne, vor fi şi menea le vom spune că nici ha. a fost recoltat în numai două zile. preocupare a lor, a fost să se achite de
fel marele jurămînt al tine­ ei prezenţi la sărbătoarea noi n-am stat degeaba, că şl Produc în contul anului 195? cota obligatorie faţă de stat. In urma
retului mondial, acela de a marii prietenii. noi am organizat aici, com- Pentru a asigura o recoltă sporită şi faptei lor împlinite, ei au prim it chitanţe­
lupta cu toată voinţa şi dîr- petiţiuni sportive, programe în anul viitor, întreaga suprafaţă de pe Colectivul fabricii de marmeladă din ca a fost dusă cu rîvnă de întregul co­ le nr. 1 şi 2 pe radon.
zenia sa, cu toată nesecata Acolo, în lumina trandafi­ artistice şi diferite alte ma­ oare s-a recoltat grâul, a fost dezmiriş- Haţeg este un colectiv mic dar harnic. lectiv. ceea Ce a făcut oa încă în anul
lui energie, pentru apărarea rie a serilor varşoviene, în nifestări prin care am cinstit tită numai la două zile după seceriş. Penibru a da oam enilor muncii mai multe trecut planul cincinal al întreprinderii să Frunfaşi la p re d a re a
păcii, pentru păzirea cu timp ce pe cerul necuprins festivalul. Le vom arăta că şi mai bune produse alimentare strădania fie îndeplinit La toţi indicii. Acum colec­
străşnicie a fericirii omului. vor fulgera snopuri de arti­ nu a fost nicio duminică, în Recoîfe frum oase m lui nu cunoaşte margini. De acest lucru tivul luc ează în contul anului 1957. cofei de fîn
Poporul nostru, tinerii patriei ficii multicolore, adunaţi în care tinerii noştri să nu se vorbesc multe fapte ale muncitorilor de
noastre, nu vor uita niciodată jurul focurilor de tabără sau fi întrecut în diferite con­ gospodăriile colecfive aci. Peste sarcinile planului cincinal, între­ Colectiviştii din Cîlnic, raionul Sebeş,
acele zile. Ele vor rămîne străbătînd aleele înflorite, ti­ cursuri sportive ca, tir, ci­ prinderea a produs pînă în prezent, nu­ s-au obişnuit să facă toate lucrările a -
mereu aprinse în amintirea nerii îşi vor povesti despre clism, fotbal, în care ei să tenţie deosebită culturilor de grîu au Iată de pildă, uitemista RiiU Irina, care mai marmeladă peste 1300 tone, sircp gricole la timp. Cînd furajele gospodări­
lor, ca ceva scump şi nespus frumuseţile patriei, despre nu fi dat reprezentaţii artis­ dat anul acesta şi colectiviştii din nu de mult a fost promovată în munca de 43.594 litri şi multe alte produse. ei dăduseră în floare, ei le-au cosit pen­
de iubit. Ei îşi vor aduce a- obiceiurile popoarelor lor, tice închinate marii sărbă­ conducere a secţiei cazane duplicate. Cu tru a nu întârzia cu această lucrare.
minte întotdeauna cu drag despre viaţa de pe la ei. tori. Ne vom asculta unii pe Pricaz şi Geoagiu. Inafară de faptul că au atâta pricepere şi dragoste conduce mun­ Tot în acest răstimp colectivul de aci
de prietenii lor de peste ho­ Printre cei care vor face a- alţii şi ne vom bucupa că am însămânţat în rînduri încrucişate, în pă­ ca de aci încât norm ele zilnice ale secţiei a realizat importante economii prin re­ După ce fânul s-a uscat, imediat l-a u
tare şi în mod cu totul sigur semenea lucruri, vor putea fi avut fericirea de a trăi ase­ mânt arat adînc, ei au plivit în prim ăva­ depozitat. In aceeaşi zi, ei au predat şd
găsiţi şi vestitul miner Mi- menea zile minunate. ră buruienele din lanuri ori de câte ori îşi sînt depăşite cU 18-30 la suită. ducerea consumului specific la combusti­
hai Ştefan de la Petrila cît făceau apariţia. De asemenea, îngrăşă-
mintele naturale aplicate pe teren odată Şi La ambalaj muncitoarele sînt? harni­ bil, materie primă şi pergament din care
cu arătura adâncă, au contribuit mult la
ce. De pildă muncitoarea Dumbravă A - numai în primul semestru al acestui an

au realizat 32.862 lei.

că nici aceştia nu vor uita şi harnicul oţelar Hunedo- Tinerii lumii se întîlnesc sporirea recoltei. lexandra depăşeşte norma obişnuită ou Văzând rezultatele hărniciei acestui oo- cota obligatorie faţă de stat, fiind astfel

calda ospeţle de care s-au rean Lăbuneţ Vaier. Primul la Varşovia pentru a se bu­ Acum , la recoltare, media la hectar a câte 30 La suită. Asemenea lor este şi d o­ lectiv, sîntem siguri că şi angajamentul primii pe raionul Sebeş La predarea co­
bucurat la noi. va povesti despre ortacii săi, cura şi a petrece împreună, răsplătit din plin străduinţa colectivişti­ garul Sălăjan Ioan a cărui depăşire me­
despre viaţa fericită a lui şl pentru a se cunoaşte şi a se lor. Cei din Bridaz au strâns 1.800 kg grîu die ajunge pînă la 35 La sută. luat, de a da acumulări socialiste peste tei de fîn.
In aceste zile, amintirile a acestora. El va spune des­ preţui reciproc, pentru a-şi La hectar, iar cei din Geoagiu 1.500 kg
culese cu grijă de la festiva­ pre dragostea cu care el cimenta cu şi mai multă dîr- grîu La hectar. Acestea sînt doar câteva exemple. Mun­ plan în valoare de 109.310 lei, va fi în­ TOMA BORIS
lul ce a avut Ioc Ia Bucu­ corespondent
deplinit cu cinste. .1

reşti, sînt parcă mai vii de- muncesc şi va arăta cum în zenie hotărîrea de a trăi me­

cît oricînd. Ele strălucesc din cinstea festivalului minerii ce reu în pace şl prietenie.

nou puternic, evocînd atîtea l-au delegat să-i reprezinte Salutăm călduros marea Să grăbim ritmul lucraţilor răştf, cît şî numeroşi fruntaşi ai recoltelor
lucruri dragi, atîtea fiinţe la festival, s-au angajat să sărbătoare. Vom cinstî-o bogate din comunele Hărău şi Dobra, care
rămase neşterse, atîtea seri dea mii de tone cărbune peste în fiecare zi prin mun­ îndată după recoltat au dezmiriştit şi tre­

şi zile ce nu pot fi uitate. plan. Lucruri minunate va ca noastră, prin jocurile Au terminat treierişul şi timpul a fost frumos şî aceasta Secretarii celor două organizaţii de bază, ierat.
Solii tineretului lumii se în- arăta in povestirile sale şl şi cîntecele noastre. din cauză că nu s-a transportat griul la arii. vor trebui să lichideze cu lipsurile ce le
tîlnesc din nou acum, de rîn- oţelarul Lăbuneţ. Acesta, va şi-au predat obligaţiile către stat au în această direcţie. Adevărata cauză a decalajului între sece­
dul acesta în frumoasa capi­ spune despre vajnicii locui­ Salut tineresc Festivalului Membrii comitetului executiv al sfatului riş pe deoparte şi dezmiriştit pe de altă
tală a Poloniei — Varşovia Mondial al Tineretului şi popular comunal Ilia, respectiv tov. Drago- Dezmiriştitul şi treierişul parte, a constat în munca superficială, biro­
Studenţilor de Ia Varşovia! mir Grigorie, preşedinte, Bolcu Ioan, secre­ cratică a organelor mai sus arătate.
—¦¦--------------------------------- X-------------------- - ¦ — —- tar, cît şi tehnicianul agronom Bota Ma- să se facă imediat după seceriş
rla, care se plimbă de multe ori fără rost, ?
ntovărăşiţii din satul Gothatea, comuna vor trebui îndată ce timpul se resta­ Secerişul, dezmiriştitul şi treierişul, sînl
bileşte, să ia măsuri grabnice de mobili­ lucrări care trebuiesc executate conco­ ste ştiut că unii ţărani muncitori nu
Cîteva cifre şi fapte ale tinerilor I muncit cu însufleţire pentru a termina zare a ţăranilor muncitori pentru a-şi trans­ mitent sau la intervale foarte scurte. Sînt cunosc încă marile foloase ale dezmi-
în cinstea Festivalului secerişul griului de pe cele 12 ha. Aceasta, porta griul la- arii, asigurînd astfel funcţio­ numeroase unităţi socialiste şi ţărani munci­
se datoreşte faptului că au secerat în co narea din plin a celor cinci batoze. tori care respectă cu stricteţe aceste reguli riştitului. Ar ti fost necesar ca activiştii co­
mun organizînd munca pe echipe. în executarea muncilor agricole. In unele mitetului raional de partid, lucrătorii sfatu­
Două gazete de perete comune din raionul Ilia însă, nu se ţine lui popular raional şi a celor comunale, cît
Elanul întrecerii pentru îndeplinirea an­ de Jos, alţi 30 tineri au ajutat pe colecti­ După ce au terminat secerişul, au înce seama de regulile agrotehnice. Aşa stau lu­ şi tehnicienii de la punctele agricole şt din
gajamentelor luate în cinstea celui de al viştii din Oiejdea. De asemenea, un nu­ put treierişul în comun, astfel că pe ziua fără activitate crurile în comunele Şoimuş, Filimon Sîrbu, comune, să lămurească pe ţăranii munci­
V -lea Festival M ondial al Tineretului şi m ăr de tineri din organizaţia de bază Fe- de 27 iulie, au terminal şi cu treierişul. Zam, Burjuc, Lăpugiu şi altele, unde sece­ tori că este în interesul lor să dezmiriş-
Studenţilor de La Varşovia, a cuprins cea neş au lucrat voluntar 100 de ore la co­ împărţirea recoltei s-a făcut după media Este ştiut faptul că agitaţia politică de ratul este pe terminate sau chiar s-a ter tească pentru a obţine recolte bogate în a-
mai mare parte a tinerilor din regiunea situl trifoiului. In multe raioane din re­ obţinută la hectar, iar sămînţa au depozi­ masă are o mare însemnătate în mobi­ minat, cît despre treieriş şi dezmiriştit a- nul viitor.
noastră. giune ca de pildă : Brad, Haţeg şi altele, tat-o la un loc. Pentru fondul de bază al lizarea oamenilor muncii la realizarea sarci­ proape că nici nu se poate vorbi. Pînă în
tinerii au luat sub patronaj numeroase întovărăşirii s-au oprit 450 kg. grîu. De nilor ce le stau în faţă. Acest lucru însă, prezent, în întreg raionul s-au treierat pă- in loc să facă acest lucru, activişti ai
Tinerii diin Valea Jiului au dat patriei arii unde desfăşoară o muncă vie pentru asemenea, înlovărăşiţii au predat cotele numai secretarii organizaţiilor de bază din ioasele doar de pe suprafaţa de 62 ha., iar comitetului raional de partid, ca instructo­
mii de tone de cărbune peste plan, cei din bunul mers al treierişului. către stat şi plata pentru muncile S.M.T., comunele Zam şi Brănişca, respectiv tova dezmiriştitul s-a făcut numai pe 872 ha1., rul Drăguş Nicolae, care-şi desfăşoară ac­
Hunedoara au dat patru trenuri încărcate încă din ziua de 26 iulie. râşii Matinca Adam şi Tămaş Ioan, nu-1 tivitatea în comuna Filimon Sîrbu,, Boldor
cu metal, iar tinerii din multe alte între­ Tot în ajutorul campaniei au venit şi cunosc sau nu vor să-l cunoască. Numai aşa faţă de cele 8.000 ha, cîte sînt planificate. Ioan în comuna Şoimuş, Oprean Nicolae în
prinderi ou m uncit cu mult arvârat pentru pionierii. Ei au form at peste 150 echipe Muncind cu elan la întreţinerea griului se explică faptul că la gazetele de perete comuna Zam şi alţii, împreună cu preşedin­
a da d t mai multe produse peste plan. de strângerea spicelor .pentru ca nici un şi aplicind regulile agrotehnice înaintate, din aceste comune, nu se vorbeşte nimic Cum s-a ajuns la o asemenea stare de ţii sfaturilor populare comunale şî cu teh­
bob din noua recoltă să nu fie pierdut. întovărăşiţii au obţinut în medie 1.950 kg. despre muncile agricole de vară, iar la pa­ nicienii agronomi, au lăsat lucrurile să
M obilizaţi de organizaţia U.T.M., 21.636 grîu la hectar. La aceste lucrări de vară, nourile de onoare nu este trecut cu numele lucruri ? meargă de la sine.
tineri sînt antrenaţi în întrecerea socia­ P e lângă succesele frum oase în muncă s-au evidenţiat întovărăşiţi ca : Prundan Pe­ nici un fruntaş al recoltelor bogate.
listă şi obţin zilnic frumoase depăşiri de tinerii din regiunea noastră au iniţiat nu­ tru, Nicula Ludovic, Prundan Iosif, Tatu In aceste comune este neglijată şi munca Atît activiştii comitetului raional de partid Astfel se explică faptul că în comuna Fi­
plan. In întreprinderile din regiune sînt meroase manifestări cultural-sportive, ac­ Ioan şi alţii. de agitaţie care trebuie să se ducă de la şi în primul rînd instructorii teritoriali, limon Sîrbu, cu cele două batoze s-a tre­
organizate 1339 brigăzi de tineret din care ţiuni de înfrumuseţarea oraşelor şi sate­ om la om, agitatorii nu au fost instruiţi cu cît şi comitetele executive ale sfaturilor ierat pînă în prezent păioasele numai de pe
numai în Valea Jiului peste 600. lor, etc. O comună fruntaşă la seceriş cele mai actuale probleme şi antrenaţi să populare şi tehnicienii agronomi de Ia punc­ 6 ha., deşi batozele sînt aduse cu o săptă-
muncească. tele agricole şi din comune, au motivat a- mînă in urmă. La fel dezmiriştitul s-a fă
Ce poate fi mai grăitor decât faptele Astfel, prin munca voluntară a tinerilor şi codaşă la treieriş ceastă situaţie prin diferite „cauze obiec­ cut numai pe o suprafaţă de 9 ha., faţă
tinerilor noştri în care marea majoritate s-au construit şi a m e n a ja t: 110 terenuri Neacordîndu-î-se atenţia cuvenită agitaţiei tive“ . Numeroase fapte arată însă că de cele 386 ha. de pe care s-au recoltai pă­
şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele de volei, 73 terenuri de fotbal, 24 p oli­ 'ăranii muncitori din comuna Ilia, au politice de masă, munca la treieriş în aceste ioasele. in comuna Şoimuş, s-au dezmiriştit
luate încă au mult înainte. In fruntea a- goane de tir şi altele la care s-a muncit Gurasada, în numai 2 zile au terminat comune s-a desfăşurat anevoios. , ' , în raionul Ilia, în aceleaşi con­ numai 20 ha., din cele 550 planificate.
costora se află figuri luminoase d e tineri voluntar 32.670 ore.
la timp seceratul păioaselor. Dar, nu acelaşi diţii, sînt unităţi socialiste ca gospodăriile Cît de mult au neglijat activiştii de partid
ca cei din brigăzile lui Mihai Ştefan, Nis- Mobilizaţi fiind de organizaţiile debază, lucru se poate spune şi despre treieriş. Deşi îndrumarea organizaţiilor de bază reiese
toreanu Gheorghe şi mulţi alţii din Valea U.T.M., un număr de 64.688 tineri, din în comuna Ilia sînl cinci batoze, dintre care colective din Bretea Mureşană şi Ilia, în- din faptul că agitatorii, deputaţii, utemiştii
Jiului, oţelarii lui Lăbuneţ Vaier, Costa- oare 5.673 fete, au participat la marea trei lucrează pe arii electrificate, totuşi ni­ şi delegatele de temei, nu au fost antrenaţi
che Variile, Brinzei Dumitru sau forma­ competiţie sportivă „Concursurile sporti­ ci una din ele nu a treierat din plin cît tovarăşi Jii din Gurasada, Sălciva şi Tată - să desfăşoare o susţinută muncă politică în
ve ale tineretului“, organizat în cinstea
liştii lui Ţîm pău Constantin şi Mîtcă Iile festivalului.

de la Hunedoara, minerii din brigada lui Cele 60 de colţuri ale festivalului sânt

Ruisu Gheorghe de la Ţebea, Laminori ştii mereu pline de tineri, care ascultă con fe­ ” 7 _ --------------- -- această perioadă a muncilor agricole de

Costea Nicolae, Nicu Ioan, etc. Care şi-au rinţe cu privire la Festivalul de la Varşo­ îi W e i ¦•* # : : : vară. Aceasta o dovedeşte însuşi faptul că
îndeplinit cu cinste angajam entele luate în via, sau se întâlnesc ou participanţii la acolo unde secerişul s-a terminat, ţăranii

cinstea festivalului. cel de al IV-lea festival de la Bucureşti. m muncitori nu au fost mobilizaţi s-ă transporte
Pentru a termina în bune condiţâuni Oraşele şi satele au fost îm brăcate în griul la arii şi să facă dezmiriştitul.

campania agricolă şi în special cam pa­ straie de sărbătoare de către tinerii noş­ Lipsite de îndrumare şi control, comitetele
nia de vară, în satele regiunii se întrec tri pentru a cinsti şi în felul acesta marea
6586 tineri ţărani m uncitori, mobilizând în întâlnire a prieteniei. executive ale sfaturilor populare, justifică
m ulte locuri şi pe cei vârstnici în întrecerea
patriotică. Un exem plu frumos în ajutora­ Acestea sînt doar unele din faptele cu întîrzierea dezmirişiitului şi treierişului,
rea campaniei l-au dat tinerii din raionul care tineretul regiunii noastre a salutat
Alb.a, unde 130 tineri au ajutat la strîn- deschiderea celui de al V -lea Festival La aria coloniei "] prin faptul că încă nu s-a terminat corn
sui recoltei gospodăriei de stat din Goilda M ondial al Tineretului şi Studenţilor de la
Varşovia. tfwy. „Ceangăi” din Deva, 1 pieri secerişul în comună şi astfel nu s-a
putut începe treierişul. Or, această justifi­
batoza treieră de di- 3
care este complet greşită. Preşedinţii sfa­
_ J

mineaţă şi pina seara. ' turilor populare şi tehnicienii agronomi, tre­

Zilnic, pe această arie buie să ştie că dezmiriştitul se face la 3

se treieră intre 9.000- - zile după seceriş, iar treierişul la cel mult

10.000 kg. cereale. 5 zile de la seceriş.

Atelier mobil la sate In clişeu: un aspect ! Este necesar ca toţi lucrătorii de partid
din timpul treierişului, ^ din raionul Ilia, activiştii sfatului popular
Pentru a sprijini pe ţăranii muncitori Ac'eastă echipă este compusă dîn tineri raional şi în primul rînd organele tehnice
in campania de recoltat, treieriş şi dezm i- muncitori c a : Chezu Nicolae, fierar, 1 agricole, să părăsească metodele birocratice
riştit, colectivul de muncitori de la Harapu Iosif, lăcătuş, Fieraru Elisabeta, de muncă, să-şi însuşească problemele agri
U.R.U.M. Petroşani a trimis în raionul sudoriţă şi alţii. Plina de dorinţa de a ___________________ 1 culturii, să dea mai mult sprijin concret pe
Haţeg un atelier m obil dotat cu tot ce ajuta campania agricolă, ei sânt gata să teren organizaţiilor de bază, comitetelor exe­
este necesar pentru repararea uneltelor intervină oricând este nevoe. ------- 1 cutive şî conducătorilor de unităţi agricole,
să întărească controlul îndeplinirii sarcini
Ţăranii muncitori din raionul Haţeg ----------------- ]

*i

a g r ic o le . forje, aparat de sutură, scule au prim it cu multă buiourie acest preţios .1 lor.
pentru iăcătuşerie, fierărie, etc,
ajutor ce l-au trimis fraţii lor, mtipciţarii. V 1- - ' '- •’ V-/ J i-li-J I. RADOVICI