Page 30 - 1955-07

r •\• Nr. 300

DRUMUL SOCIALISMULUI

E uge n Jebeleanu

in & n , d e M ie

— E vara caldă. Cum o fi
La tine, înspre Miazăzi ?
— Ce noapte-albastră, sclipitoare ?
La tine- n Nord, cum este, oare ?

Salut călduros, oaspeţi ai Varşoviei ! In goana lui de mii şi mii
De veacuri, globul se răci —
Şi despârţit-a, nu de ieri,
Gheţarii verzi, de palmieri.

D ragi prieteni, în aceste zile, toate gîn­ piepturi să nu lăsăm ca urletul sinistru al voi, soli iubiţi ai popoarelor lumii, faceţi a- Noi, însă, nu cunoaştem graniţi —
durile şi sentimentele mele sînt alături tunurilor şi al morţii să ne calce patria. Ostaşi ai păcii, fără răniţi.
de voi, alături de inima voastră. celaşi lucru. Vînt, arşiţi, ploi pot să ne scalde:
Din patria mea dragă, vouă, ceior ve­ Ni-s mîinile — nfrăţite — calde.
In cinstea voastră, a tuturor tinerilor din niţi la Varşovia, vă trimit salutul arzător, Urmăresc zl de zi, ceas de ceas marea săr­
lume, iubitori de pace şi prietenie, pentru plin de bucuria vieţii, a tinerilor din Va­ ???
înfăptuirea voinţei noastre unite: „pace şi lea Jiului. bătoare a întîlnirii voastre şi mă bucur ală­
prietenie” . Eu am reuşit să-mi depăşesc pro­ Sînt unii care spun aşa,
priul angajament de a extrage în luna iu­ COSTEA TRAIAN turi de toţi, ştiind că la toţi deopotrivă nă­ Smulgînd din creangă, — alene, foi:
lie a.c., cu 70 la sulă mai mult cărbune activist al Comitetului raional — De-ar fi cumva... de-ar fi război,
peste norma prevăzută şi de a face peste zuinţa ne este aceeaşi: pacea şi prietenia. Ei bine... vom vedea...
30 la sută economii la material lemnos. U.T.M. Petroşani
Vă trimit un călduros salut tovarăşii mei
ROHOZENEANU MIHAI ¦ir
|i-e dragă viaţa. Mi-e drag să trăiesc dragi şi vă încredinţez că nu voi precupeţi

şi să muncesc. Mi-e drag, nespus de nici un efort pentru a-mi aduce contribuţia

întreagă Ia consolidarea marelui nostru front

de luptă. MANAFU GHEORGHE

, furnallst

miner la mina Petrila drag omul, făuritorul tuturor frumuseţilor de •k Să vadă ?... da, de-or mai putea
•ir pe pămint. In anul 1953, la Festivalul de la Atunci, cu bieţii lor ochi goi,
Bucureşti am manifestat cu toată puterea xlstă în viaţa omului unele clipe ce Prin pletele arzînd vîlvoi,
Vouă, celor veniţi acum la Varşovia pen­ tinereţii mele pentru apărarea acestor ne­ prin intensitatea şi deosebita lor fru­ Din lumea-n foc, ceva...-
tru a vă pune toţi, uniţi, piepturile preţuite bunuri. Ştiu că acum la Varşovia
vultureşti în faţa celor ce vor să dezlănţue museţe se smulg parcă din veşnicie, Impri- Dar tinerii din ţara ta
grindina morţii asupra omenirii, vă trimit Unul din cei mindu-se puternic In suflet şi rămînlnd pen­ Şi tineretul de la noi
salutul meu fierbinte, dragostea nemărginită tru totdeauna acolo vii, neştirbite. Aseme­ Spun: — Ca să nu fie război,
a tovarăşilor mei de muncă, asigurîndu-vă nea clipe am trăit şl eu la Festivalul ce a Ei bine, — vom luptai
că vom fi totdeauna strajă neclintită la avut loc Ia Bucureşti in 1953. Niciodată nu
hotarul păcii, ca nimenea, niciodată să nu ’' , .! Ă la voi putea uita măreaţa însufleţire a serilor
o poată lovi. de festival, puternica prietenie ce o simţeam
plutind parcă peste capetele miilor de tineri

Trenurile cu metal BELOVAN OLIVIA de toate culorile, asemeni unui nimb. Veronica Porumbacu
muncitoare — Filatura Lupenl Ştiu că acum, în aceste zile, se vor naşte
Cu vred două luni în urmă tinerii Com­ torul laminoare la triaj pentru a fi ex ­ Oloi, Unchii Lumii...
binatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" pediat destinatarului cel de al patrulea ? din nou la Varşovia mii şi mii de asemenea
Hunedoara într-o şedinţă îşi luau angaja­ tren cu metal dat peste plan de către ti­ decare depăşire peste normă, fiecare nou clipe mari. Ele vor lega din nou, cu noi — Fragment — , , :•
mente în cinstea Festivalului; fiecare după neret în cinstea sărbătorii lor-Festivalul. şi noi fire inimile noastre, a tuturor celor
puterile şi specificul său de muncă; unele succes în munca mea de zi cu zi, 11 care dorim pacea şi fericirea omului. ; ) ia( •« » P* SI
erau mai mari, altele mai modeste; dar Patru trenuri cu metal peste plan I închin marei cauze a noastră, a tuturora din
toate urmăreau un singur s c o p : pină la Cîte nu se pot face din această cantita­ lumea întreagă ce vor pace. GRIGOROAIE MARCEL Noi tinerii lumii cîntâm într-un
deschiderea festivalului să fie date peste te ? Un mic calcul şi se poate vedea că
plan trei trenuri cu metal. Scepticii clăti­ dacă s-ar fabrica numai utilaj pentru agri­ In cinstea Festivalului Mondial al Tine­ ? glas
nau din cap cu n eîn cred ere: cultură, se pot p rod u ce: 438 tractoare, retului şl Studenţilor de la Varşovia, în
1.232 semănători, 2.147 maşini de gătit, luna iulie a.c., am reuşit iă-mi depăşesc 1rimit tinerilor soli ai lumii, întîlniţi în Mereu împreună vom fi ca şi azi,
— Trei trenuri în două luni 7 H m ! O 41.000 fiare de plug şi 85.600 sape, lopeţl, propriul angajament de a da peste normă aceste zile în capitala Poloniei, salutul
cam iau razna flăcăii noştri, le place să tîrnăcoape, etc. Iată ce poate face tinere­ 40 la sută, mai mult decit prevederile pla­ In orice ţară, pe orice meleag
se laude dar ei uită că urma alege. tul, „stimate" sceptic. Nu arme ci fapte, nului, ajungînd la 70 la sută faţă de aceste meu fierbinte. Ştiu că această grandioasă
demne de toată lauda. prevederi. întîlnire a lor, va demonstra odată mai mult Luptăm pentru pace şi pacea
Să fie oare aşa că, urma alege 7 Vom forţa tineretului, hotărîrea Iui neclintită de
vedea că nu urma, ci voinţa tinerilor au Tineretul din combinat a trimis şi el Fie ca voinţa tinerilor din ţările venite a se opune tuturor încercărilor războinice şl ni-e steag.
hotărît rezultatul. Şi e un rezultat frumos. un delegat la Festivalul Mondial al Ti­ la Varşovia să rodească din plin. de a-şi apăra viitorul luminos spre care pri­
L-au obţinut brigăzile de oţelari condu­ neretului şl Studenţilor de la Varşovia. ...din delegaţia tineretului Republicii veşte încrezător. Iată pentru ce, în cinstea — Vin de departe, din Moscova
se de Lăbuneţ Vaier, Brînzei Dumitru, E vestitul oţelar Lăbuneţ Vaier. El a ple­ DOMOKOŞ IOAN Populare Romîne, la cel de al V-lea voastră iubiţi tovarăşi, îmi voi intensifica mea,
Stanciu Aurel, Popa Ştefan, fumaliştii cat de cîteva zile şi n-a fost de faţă cînd lăcătuş — mina Petrila Festival Mondial al Tineretului şi Stu­ şi mai mult eforturile străduindu-mă să ob­
conduşi de Mîtcă Ilie, Jurca Simion şi fie­ denţilor de la Varşovia — Lăbuneţ Va­ ţin succese mereu mai mari. Voi antrena Steaua speranţei, a Patriei stea,
care tînăr din combinat, care şi-au dat a fost dat cel de al patrulea tren cu m e­ ? ier, primtopilor la oţelăria Siemens-Mar- spre acest lucru şi pe ceilalţi tineri din bri­ — Eu sînt acasă în lanul de-oreZy
din plin contribuţia la realizarea anga­ -am să uit niciodată zilele petrecute la tin a Combinatului siderurgic „Gh. gada mea de muncă, pentru ca în acest fel Liber trăiesc pe pâmîntul chinez.
jamentului luat. tal, dar tovarăşii săi de muncă i-au dat cel de al IV-lea Festival al Tineretului Gheorghiu-Dej" din Hunedoara. victoria noastră să fie cît mai deplină.
şi Studenţilor ce a avut loc în vara anu­ — Eu sînt din Congo, din Afica
de ştire printr-o telegramă ce a fost tri­ lui 1953 la Bucureşti. Acolo, în mijlocul so­ Să ne reprezinţi cu cinste, scumpe Lă­ IOJA IOAN
lilor lumii, eu am jurat alături de toţi ca buneţ Vaier 1 topitor-O.S.M. mea:
niciodată, atît timp cit inima ne va bate în Eu pentru pace şi viaţa mi-aş da,
— Noi din Americi, la voi am

venit,
Fi-vom prieteni de nedespărţit.

* i • * i ri i * « I»

Brigăzi de diferite meserii cum sînt cele misă Comitetului de pregătire a Festivalu­

conduse de Sireţchi Vasile de la lami­ lui de la Bucureşti, că şi-au îndeplinit şi La colţul Festivalului SPORTIVII SATULUI
noare, Savu Ioan de la construcţii meta­ depăşit angajamentul. Poţi fi mîndru de
lice, Covaci Gaşpar de la montaj, Paţac tine şl de tineretul pe care-l reprezinţ1 a- „Colţul Festivalului" un local nu prea este uşor s-o străbaţi. Cean Ion mănîncă ceva în grabă, apoi îşi — Multe n-au fost pe vremea noastră.
Ioan de la lăcătuşerie, etc., au muncit cu colo tovarăşe Lăbuneţ. Povesteşte tuturor spaţios, îmbrăcat sărbătoreşte. Pe pereţi — Iată, de aici din Dedhi, au plecat caută scule şl o porni spre poartă. Discuţiile fură apoi acoperite de vocea pu­
drag pentru a sprijini şi ei eforturile ce­ participanţilor la Festival despre munca mai multe fotografii oare reprezintă ti­ ternică a lui Simion Luca, preşedintele co­
lor de la oţelărie şi furnale. Angajamentul ta şl a tuturor tinerilor noştri, despre neri din toate colţurile lumii în plină ve­ spre Varşovia, tinerii indieni care-şi vor — Unde mergi iară ? II ajunse din urmă lectivului sportiv „Recolta", care a vorbit
era al tuturor tinerilor din combinat, deci frumuseţea gingaşă a patriei tale, despre selie, îri armonia înfrăţirii unei idei, ideia spune dorinţa lor de a trăi în tr-o ţară glasul supărat al maică-sl. cu căldură despre munca entuziastă a tine­
toţi au muncit pentru îndeplinirea lui. gîndurile şi năzuinţele celor care muncesc păcii şi a prieteniei. înăuntru, toţi cei liberă, în frăţie ou toţi tinerii din lume — retului care a muncit cu hărnicie peniiu
şi trăiesc aici, exprimate atît de bine la prezenţi, tineri şl tinere, ascultă cu explică profesorul şi ouvimtele lui rămîn Ion se opri în poartă descumpenit pentru construirea bazei sportive
Şi acum iată rezultatele : In după-masa Festivalul de la Bucureşti p rin : pace şi atenţie explicaţiile profesorului Ghlşoiu întipărite în mititea fiecărui tînăr partici­ o clipă. Pînă la urmă se hotărî însă şl în­
zilei de 29 iulie locomotiva condusă de prietenie. —- care vorbeşte despre tineretul lum ii.— . pant la conferinţă. cepu să-l explice cu răbdare despre baza k
mecanicul Oprean Adrian ducea de la sec­ şi urmăresc pe hartă meridiane şi parale­ sportivă pe care o construiesc tinerii din
le, oraşe şi ţări a Căror îndepărtare nu „.Paris..-.--Londra... Berlin... Roma... A to­ Rişcullţa în cinstea festivalului. Ion o asi­ — Pe locuri, ,fiţi gata, start I Se auzi
na... Djadhanta... Peikin... Copenhaga... M os­ gură că va fi ceva foarte frumos şi folositor vocea lui Simion Luca. Treizeci de tineri
cova... Bucureşti..; explică mal departe şi că toţi tinerii îşi petrec timpul liber la au pornit să se întreacă la proba de 100
muncă voluntară pentru amenajarea terenu­ metri plat.
I—>1—‘ —'/—>/—>/—1/—' /—>/—ly— —>/—. /—<f—'l—>1—>/—V profesorul, purtînd ou giîndul p e cei pre­ lui.
Spectatorii aşteptau cu emoţie şi nerăb­
In ţara care găzduieşte De pe toate meridianele ganizat un concurs muzical. 1 zenţi în toate colţurile lumii, explM ndu-le Mamă-sa îi asculta vorbele mal îmbunată dare să vadă care va ieşi primul. Cam pe
Festivalul Cîştigătorii acestui concurs 1 viaţa pe oare o duc tinerii din ţările pe parcă, deşi nu înţelegea prea multe din la jumătatea drumului Faur Mihal s-a des­
angajamentele luate cu a- sonalităţi de seamă din U- se vor produce la Varşovia. cele spuse de feciorul său. prins din grup şi a pornit-o ca o săgeată
In voievodatul Stalino- cest prilej. craina ca cunoscutul strun­ Tineretul a organizat de ase­ 1 oare le aminteşte. înainte. După el s-au desprins Albu Si­
grud, peste 40.000 de munci­ gar Ditali Seminski de la menea un concurs pentru cel — Tineretul de astăzi e altfel — a recu­ mion şl ,Luca Simion.
tori de la minele de cărbuni, Pină la data de 15 iulie, uzina „Krasnîi Ekskavator", mal bun desen. Tinerii da­ .1 Aci, la colţul festivalului, tinerii din noscut ea oftînd.
[ precum şl mii de muncitori muncitorii de la combinatul laureat al Premiului Stalin, nezi, care luptă pentru pace, Apoi au urmat probele celelalte: sărituri în
oţelari fumalişti, muncitori metalurgic Lenin au organi­ colhoznica Olga Diptan, strîng semnături pe Apelul 1 k lungime, înălţime, aruncarea cu grenada,
care lucrează la cocserii sau zat peste 2.150 de schimburi dintr-un colhoz din apropie­ cu privire la interzicerea ar­ 1 Deva, află multe lucruri necunoscute de Deşi satul se întinde pe o distanţă de mai proba de fugă la 3000 metri şl cursa cu
la fabricile de laminate îşi de onoare, colective şl indi­ rea Kievului, Erou al Mun­ mei atomice. bine de doi kilometri, vestea inaugurării te­ obstacole. Rezultatele întrecerilor sportive au
îndeplinesc cu succes anga­ viduale. Cele mai bune re­ cii Socialiste, scriitori, ar­ 1 ei pînă acum; discută despre evenimentele renului de sport s-a răspîndit cu repezi­ fost neaşteptate. Toţi cel 30 de concurenţii
jamentele în cinstea festiva­ zultate în îndeplinirea an­ tişti, compozitori care s-au ciune. au luat insigna G.M.A., 6 dintre el au luat
lului. gajamentelor au fost obţinu­ întîlnit cu tineretul. 1 interne şi internaţionale şi s-au sfătuit cum In duminica hotărîtă a Ieşit pe teren a- probele cu „excelent” iar restul cu „reuşit” .
• In mine şi în întreprin­ te de muncitorii fumalişti,
derile metalurgice, sînt orga­ care pină la 15 iulie au pro­ Pe stadioane şi pe terenu­ 1 să întîmpine cel de al V -lea Festival. Din proape tot satul. Părinţii lui Cean Ion au Cean Ion era cam amărît. Trecuse nor­
nizate sute de schimburi de dus peste plan 680 de tone rile sportive au avut loc
onoare. In minele de cărbuni de fontă. meciuri de fotbal, volei şi 1 acest micuţ, dar prim itor lodal, s-a luat venit şl eî la sărbătoare. mele numai cu „reuşit“ .
din regiunile Jaworzno- Ml- basket între echipele stu­ 1 hotărârea de a se face muncă voluntară la Acum, de mergi cumva prin Rişcullţa, pe
kolow şi Ruda, peste 5.000 Schimburi de onoare au denţeşti ale institutelor din ) construirea teatrului de vară. Tinerii din Oamenii erau bucuroşi cu tpţll şi discu­
de tineri au organizat un nu- fost organizate şi de munci­ Kiev. Au avut loc cornpe­ Cean Ion îl găseşti în timpul liber pe te­
[ măr de peste 1.100 de schim- torii care lucrează pe şan­ tiţii de lupte, box şi haltere Din India îndepărtată 'i organizaţia de bază U.T.M. cartier I, au tau intre eî.
[ buri de onoare, colective şi tierele de construcţie şi în între studenţii sportivi. 'i făcu t pînă acum 300 ore muncă voluntară renul de sport antrenîndu-se alături de toţi
t individuale. Minerii din re- întreprinderile industriale O delegaţie indiană alcă­ — Să şti că nu-I rău lucrul tinerilor — îşi
(. giunea Jaworzno-Mikolow ale Varşoviei. In numeroase parcuri ale tuită din 150 de persoane a Tineri utomişti oa Ionică Petru, respon­ tinerii care se pregătesc să treacă normele
[• vor depăşi angajamentul cu oraşului au răsunat glasurile sosit la Festival. Din delega­ dete părerea un bătrîn.
> 2.388 de tone de cărbune, iar Aproximativ 1.500 de mun­ pline de bucuria de a trăi şl ţie fac parte cunoscuţi ar­ sabil voluntar la colţul festivalului, Vidu G.M.A. S-a „jurat" că nu se lasă pînă nu
^ minerii din regiunea Ruda citori de la, întreprinderea cîntecele vesele ale tineretu­ tişti, sportivl, ziarişti şi stu­ ‘i — Las că pe vremea noastră n-a fost
[ vor da ţării în timpul aces- de construcţii municipale lui. denţi indieni. ‘l Ioan, Lovas Evi, Gola Gheorghe, Elekeş Ia „excelent".
(. tor schimburi 376 de tone Nr. 1, care lucrează la con­ I Ana şi alţii care au muncit mult pentru aşa ceva şi tot am trăit — intră în vorbă Aşa-i tineretul de astăzi...
l peste norma zilnică. struirea unor noi cartiere de Sărbătoare în R. P. Bulgară Cunoscutul artist de cine­ ¦] am enajarea acestui colţ al festivalului, A. CARANFIL
locuit în Varşovia au organi­ ma Balrads Sahnl şi-a e x ­ altul.
La întreprinderile meta­ zat schimburi de onoare. In 2.707 de sate şi 248 de primat convingerea că Fes­ s-au pregătit pentru pavoazarea oraşului
lurgice din Baildon, peste oraşe ale Bulgariei au avut tivalul va contribui la în­ Auzind vorbele celor doi, mama Iul Cean
4.000 de muncitori au hotărît Tinerii Ucrainei loc serbări ale tineretului in ţelegerea între tineretul din în ziua începerii Festivalului.
să organizeze schimburi de cadrul cărora s-au produs Ion grăbi şi ea îngîndurată.
onoare şi să lucreze mai bi­ In toate oraşele şi satele colective de artişti amatori " J Zeci de tineri trec' zilnic pe la colţul fes­
ne şi mai productiv. Ucrainei Sovietice tineretul şi s-au organizat competiţii I
s-a pregătit intens în vede­ sportive. La aceste manifes­ 1 tivalului unde domneşte o atmosferă de
Schimburi de onoare sînt rea Festivalului Mondial. tări au participat 9.500 de
organizate de asemenea şi la S-au organizat reuniuni, ser­ colective din care fac parte caldă prietenie. > i.
alte mine şi întreprinderi bări populare, sărbători ale peste 200.000 de tineri şi ti­
metalurgice. cîntecului, concursuri ale nere. Cele mal bune ansam­ diferite ţări, la consolidarea
colectivelor de artişti ama­ bluri şi cei mai buni inter­
La toate fabricile pentru tori, spartachiade, etc. Cele preţi au fost aleşi pentru a păcii în lumea întreagă. Darul tractoriştilor
[ prelucrarea linii şi a bum- mai bune orchestre, coruri, pleca la Varşovia. Delega­
l bacului din Lodz, muncito- colective dramatice, ansam­ ţia tineretului bulgar este Delegaţia tineretului Indonezian i Tinerii tractorişti de la S.M.T. Orăştle,
bluri coreografice etc. au formată din 750 de persoane.
I r ii. şi maiştrii participă în participat la diferite con­ Tinerii şi tinerele din In­ au întîmpinat cu multă hărnicie festivalul B U C U R E Ş T I — August 1953
cursuri. S-a desfăşurat pe Solii Danemarcei donezia s-au pregătit activ : de la Varşovia. La seceriş, la treieriş sau
L masă kt întrecere. La între- larg pregătirea şi selecţiona­ pentru Festivalul Mondial al
[• prinderile pentru prelucrarea rea celor mai bune colecti­ Un număr de 600 de tine­ Tineretului şi Studenţilor. -j la dezmlriştit, străduinţa lor de a-şî în­
^ bumbacului „Marchlewski", ve sportive şi celor mai buni ri şi tinere din Danemarca Tineretul indonezian a tri­ i deplini angajamentul, a fost la fel de mare.
[ peste 98 la sută dintre sportivi pentru a lua parte şi-au exprimat dorinţa de a mis la Varşovia o delegaţie : Pentru ei, bucuria festivalului se împleteşte
ţ muncitori îşi îndeplinesc ăn- la spartachiadele locale. pleca în Varşovia la cel de alcătuită din 65 de persoane.
al V-lea Festival Mondial 3 slrîns cu bucuria primului snop, a primelor
C gajamentele luate, iar la în­ La Kiev a avut loc sărbă­ pentru Pace şi Prietenie. A-
toarea studenţilor şi elevilor. cest număr depăşeşte numă­ i boabe de grîu din anul acesta. De aceea, ei
treprinderea textilă „Har- In parcurile şi pe stadioane­ rul delegaţilor danezi la Fes­
nam" peste 2.000 de munci­ le oraşului au avut loc în tivalul de la Bucureşti. Din delegaţie fac parte re­ n îşi manifestă simpatia faţă de marea săr­
tori participă la întreceri. această zi mari serbări şi prezentanţi ai tuturor orga­ bătoare a tineretului lumii, cu noi realizări
concerte. La aceste mani­ Pregătindu-se pentru Fes­
In voievodatul Cracovia, festări au fost invitate per- tival, tineretul danez a or­ nizaţiilor de tineret din ţa­ la strînsul recoltei, la treieriş şi dezmlriştit.
numai în întreprinderile din
industria construcţiilor, me- ră, precum şi echipa selec­ Murgan Florea, unul dintre cei mal buni
[ Jalurglcă, chimică şi de la
C întreprinderile căilor ferate, ţionată de fotbal a Indone­ ) tractorişti ai staţiunii, lucrează acum la
un număr de peste 120.000
de persoane îşi îndeplinesc ziei. n treieriş pe aria colectiviştilor din Pricaz.
Distanţa nu l-a oprit pe tinerii 3
: Norma lui pe o zi este de 9000 kg. cereale.

din Ecuador i Dar pontatorul notează în fiecare seară pe

fişa de pontaj a lui Murgan, o normă şi

Pentru a ajunge la Varşo­ jumătate sau mai mult. Asta înseamnă că

via tin erii, şi tinerele din ¦) în loc de 9000 kg. boabe, Murgan treieră

Ecuador au avut de parcurs T zilnic clte 15.000-16.000 de kg. Oare se poate
un drum de mii de kilome­ face un dar mal frumos festivalului ?

tri pe apă'şi pe uscat. Dar Dar nu numai Murgan întîmpină marea

distanţa mare nu i-a speriat. 1 sărbătoare. Oniga Cornel care lucrează la
In cinstea Festivalului in ţa­ 1 dezmlriştit pe ogoarele colectiviştilor din
ră au avut loc multe mani­ 1
festări interesante: sărbă­ 1 Sîntandrei, şeful brigăzii a Il-a, Berceanu
torirea Lunii „Whitmanpoe- : Vasile care lucrează la Turdaş şi alţii, îm­
tul păcii", festivalul tinere­
tului din provincia El-Oro, ) plinesc în fiecare zi cîte o normă şi jumă­
Ziua solidarităţii tineretu­
lui din toate ţările lumii, ) tate sau două.
competiţii sportive. )
i Festivalul î-a însufleţit pe aceşti tineri mi­

-] nunaţi, iar ei îl cinstesc aşa cum numai

tractoriştii o pot fa ce ; cu mii de kilograme

j i de grîu peste normă, cu cît mai mulţi hantrl Aspect de la deschiderea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi
Studenţilor de la Bucureşti.
realizaţi.

\

'IBS'. •3Ş0 080 S s.’ '«saca»«»»