Page 31 - 1955-07

t
Hr. 500
Din activitatea organizaţiilor de bază săteşti
Agitatorii desfăşoară o vie activitate
îndată după şedinţa de instructaj ce a
avui loc la raionul de partid Uia, birou!
organizaţiei de bază din comuna Dobra şi-a
complectat activul său de agitatori cu cel
mai buni ţărani muncitori din sat.
îndrumaţi de tovarăşul Negrilă Ioan, se­
cretarul organizaţiei de bază, care stă de
vorbă aproape în fiecare seară despre sta­
diul lucrărilor de recoltare în circumscrip­
ţiile unde activează, agitatorii acordă deo­
sebită aten(ie muncii politice de la om la
om, mobilizării fiecărui ţăran muncitor la
recoltarea griului, orzului, la amenajarea
ariilor şi începerea fără întîrziere a treieri-
şuluf. Agitatorii Jigi Ioan, Palaşca Ştefan
şi alţii, muncind cu răspundere şi discutînd
cu fiecare ţăran muncitor din grupul de case
unde activează, au reuşit să mobilizeze cea
mai mare parte a tovarăşilor la recoltatul
în pîrgă a grîului.
Unii agitatori, ca tovarăşul Balog Gheor-
glie, au organizat convorbiri cu ţăranii
muncitori din circumscripţia lor. Intr-o con­
vorbire, agitatorul Balog Gheorghe a vor
Unii lucrează; alfil aşteaptă
GVganizaţiile de bază din comuna Teîuş,
raionul Alba, au hotărît să dea ajutor orga­
nizaţiei de bază cartier Teiuş, pentru buna
desfăşurare a muncii de lămurire, de la om
la om, în campania de recoltat, treieriş şi
dezmiriştit. Astfel în circumscripţiile electo­
rale din Teiuş agitatorii şcolii medii de
zece ani şi cei de la complexul C.F.R., din
aceiaşi localitate, desfăşoară o activitate bu­
nă. Tov. Trifan Nicolaie de la Depoul C.F.R.
Teiuş, dş pildă, este un bun agitator. Ţă­
ranii jir circumscripţia în care activează
sînt ar/^t/iaţi în întrecere patriotică pentru
slrîngerea recoltei fără nici o pierdere, !ar
un mare număr de ţărani muncitori, îndată
după secerat au trecut la dezmiriştit. De un
îndreptăţit simţ de răspundere au dat dovadă
membrii de partid de la baza de recepţie.
Aici tovarăşul Sekereş Ioan, secretarul orga­
nizaţiei de bază, a repartizat un grup de
cinci agitatori la magaziile unde se face
preluarea cotelor, cu sarcina de a organiza
convorbiri şl discuţii individuale cu ţăranii
muncitori care vin la bază să-şi predea co­
tele datorate statului.
Faptul că organizaţiile de bază din Teîuş
au înţeles necesitatea participării la munca
politică de masă în campania de vară, este
un lucru îmbucurător.
La organizaţia de bază cartier, în schimb,
în atribuţia căreia intră de fapt organiza­
rea muncii de agitaţie Ia casele oamenilor,
activitatea se desfăşoară slab. Această or­
ganizaţie de bază n-a făcut nimic în acea­
stă direcţie. Biroul organizaţiei de bază
Hotărîrea tinerilor
Organizaţia U.T.M. din comuna Mihalţ,
raionul Alba, a procedat la organizarea şi
mobilizarea tineretului din sat pentru ter­
minarea seceratului şi treieratului griului
în cel mai scurl tim p; de asemenea ea a
hotărît să formeze cinci echipe de pionieri
şi şcolari pentru strîngerea spicelor rămase
pe ogoare. In vederea obţinerii unei recolte
bogate la floarea-soarelui şi porumb tinerii
din Mihalţ au format trei echipe de ute-
mişti şi pionieri care vor executa poleniza­
rea suplimentară artificială pe o întindere
de 56 ha., porumb şi 38 ha. floarea-soa­
relui.
Prevenirea accidentelor de muncă
la ariile de treier
Experienţa anilor trecuţi arată că cele
mai frecvente accidente la ariile de treier
s-au produs datorită folosirii oamenilor ne­
instruiţi la conducerea tractoarelor sau ma­
şinilor de treier. Acest fapt a făcut ca unii
dintre ei să-şi prindă mîinile în dinţii to­
belor în timp ce introduceau păioasele în
coşul tobei, alţii au fost prinşi în curelele
de transmisie care nu erau prevăzute cu
apărători. Accidente se mai pot produce şi
atunci cînd, nerespectîndu-se regulile de se­
curitatea muncii, se introduc păioasele în
toba maşinii de treier cu picioarele, sau se
împing seminţele în selector sau treier cu
mîinile.
Mecanicii S.M.T.-urllor trebuie să veghe­
ze la buna funcţionare a tractoarelor, combi­
nelor şi celorlalte maşini agricole. Acest
lucru face să prevină pierderile de timp prin
întreruperea funcţionării lor pe de o parte,
şi în acelaşi timp previn accidentele care
pot fi cauzate de ruperea de piese, detaşa­
rea de roţi volante, de şaibe, etc., neasigu­
rate bine cu şplinturî sau siguranţe.
Piesele care se rotesc sau se mişcă, ro­ diat la umbră, i se va descheia îmbrăcămin
tile dinţate, curelele sau lanţurile de trans­ tea, se stropeşte faţa cu apă rece şi 1 se
misie, în locurile deservite de muncitori, tre­ pune pe cap şi piept comprese cu apă rece.
buie să se asigure prin acoperirea lor sau Dacă i s-a oprit respiraţia va fi readus
îngrădirea cu aripi, plase sau alt sistem de simţire făcîndu-i-se respiraţia artificială.
acoperire pentru prevenirea accidentelor ce
se pot produce în urma prinderii mîini pe mecanici şi tractorişti de accidente este
lor sau a hainelor muncitorilor.
In timpul lucrărilor ce se efectuează noap­ menea pentru a evita neajunsurile ce ar pu­
tea este necesar să se asigure un iluminat tea fi provocate de pleava şi praful care
suficient şi nedăunător, luîndu-se în acelaşi - sînt în cantitate mare la arii, batoza trebuie
timp toate măsurile pentru a preveni in să fie astfel aşezată încît v în tu lsă ducă
cendiile. La ariile electrificate o grijă deo­ praful şl pleava în direcţie contrară munci­
sebită trebuie să fie aceea de a Izola bine torilor care deservesc maşina.
cablurile şi celelalte instalaţii electrice, pen­
tru a preveni accidentarea prin electrocutare. cîteva noţiuni, muncitorii agricoli din re­
In cazul unor astfel de accidente trebuie să giunea noastră pot aduce o contribuţie se­
procedăm cu multă băgare de seamă. In pri­ rioasă în prevenirea accidentelor în muncă
mul rînd trebuie să întrerupem curentul ele­ în campania agricolă de vară, apărîndu-şi
ctric, fie prin tăierea firelor cu un topor propria lor sănătate.
cu miner uscat. fie aruncinri pe sîrmă o ba­
bit şi despre istorica conferinţă de la Ge
neva a reprezentanţilor celor patru mari pu-
Ieri, „lucru ce a folosit ascultătorilor în ce
priveşte lămurirea unor probleme ale politi­
cii internaţionale actuale.
Secretarul organizaţiei de bază şi ceilalţi
membri ai biroului participă personal la
munca de agitaţie, conform planului de ac­
ţiune ; ei merg pe teren într-o zi cu un agi­
tator, în alta cu altul şi-i ajută în nmci
concret în lămurirea unor probleme «oare
se pun agitatorilor de către cetăţeni.
Munca de lămurire depusă de agitatori a
contribuit în mare măsură la mobilizarea ţă­
ranilor muncitori din Dobra, la efectuarea
fără întîrziere a muncilor de recoltare. In
comuna Dobra în ziua de 23 iulie s-a ter­
minat complect secerişul, iar în ziua de 25
iulie s-a început treierişul orzului şi a grîu­
lui. In prezent agitatorii desfăşoară o mun­
că intensă pentru lămurirea ţăranilor mun­
citori din sat să transporte în cel mai scurt
timp păioasele la aria ce s-a amenajat zilele
trecute.
din care fac parte tovarăşii Zelencov Elena,
Fried Acaţiu, Barabaş Geza şi Niculaş Au­
rel, s-a mulţumit să întocmească doar un plan
de muncă pe la mijlocul lunii, fără a tra­
duce în fapte, pînă în momentul de faţă,
nimic din prevederile lui. Cei 10 agitatori
n-au fost instruiţi în ultimele două luni de-
cît o singură dată şi atunci de tovarăşul
Rizea, instructorul Comitetului raional de
partid. Colectivul de redacţie al gazetei de
perete nu s-a complectat nici pînă în pre­
zent cu tovarăşi activi, cu toate că sînt
în Teiuş destui tovarăşi cărora le place a-
ceastă muncă. De amenajarea cu cele ne­
cesare a ariei de treier, de desenarea agi­
tatorilor la acestpunctcentral al muncii
politice de masă, de mobilizarea delegatelor
de femei şi a organizaţiei U.T.M., nu s-a
interesat de loc biroul organizaţiei de bază.
Acum, cînd birourile organizaţiilor • de
bază săteşti, membrii de partid se frămîntă
să facă cit mai mult pentru asigurarea pli­
nii poporului, atitudinea de a aştepta ea
totul să vină de-a gata făcui de alţii este
condamnabilă, inadmisibilă. Biroul organi­
zaţiei de bază cartier Teiuş, are datoria să
fie mai activ, mai mobilizator.
Antrenînd membrii de partid existenţi la
această organizaţie şi repartizîndu-le cîte o
sarcină concretă, controlîndu-i şi ajutîndu-i
în muncă, organizaţia de bază Teiuş, va
trebui să-şi aducă din plin contribuţia la
marea bătălie, ce se dă pretutindeni, în toate
satele patriei noastre pentru asigurarea pîi-
nîi poporului muncitor.
I. KARDA încredinţată o sarcină de mare răspundere şi
Tinerii din comuna Bretea Romînă, raio­
nul Haţeg, s-au angajat să ia sub patronaj
îngrijirea şi creşterea viermilor de mătase
existenţi la sfatul popular, şi să organi­
zeze mai multe manifestări culturale şi
sportive în cadrul concursurilor care vor a-
vea loc cu prilejul marii sărbători a tinere­
tului din toată lumea.
Angajamentele tinerilor sînt comunicate
redacţiei ca răspunsuri la chemarea orga­
nizaţiilor de bază U.T.M. din comuna Mier­
curea, raionul Sebeş.
ră de fier care să devieze curentul. După
aceasta cu mare atenţie electrocutatul tre­
buie dezbrăcat şi în caz că acesta îşi pier­
de conştiinţa sau nu respiră trebuie să se
procedeze de urgenţă la executarea respira­
ţiei artificiale. După revenire, accidentatul
trebuie transportat în cel mai scurt timp la
spital.
O regulă care nu trebuie încălcată de cel
ce deservesc maşinile şi uneltele agricole
este evitarea cu desăvîrşire a odihnei sub,
sau în apropiere de batoză, combină, tractor,
în timp ce acestea funcţionează. Acest lucru
este foarte periculos şi poate cauza acciden­
te grave. De aceea locul de odihnă trebuie
ales la o distanţă potrivită de maşini.şi în
nici un caz sub acestea.
In timpul muncilor agricole de vară, !a
zele puternice ale soarelui pot provoca ac­
cidente c a ; insolaţie, arsuri, etc. Pentru a
îndepărta acest neajuns, muncitorii trebuie
să-şi acopere capul cu pălării, de preferinţă
de paie, a căror margine să fie lată. In
caz de insolaţie, bolnavul trebuie dus ime­
O măsură foarte importantă care fereşte
folosirea echipamentului de protecţie. De ase­
Cunoscînd, şi mai ales însuşindu-şi, aceste
Dr. NICULINA WEBFR
DRUMUL SOCIALISMULUI
„Conştiinţă“
profesională
Pentru spornicia muncii, ridicată la rang
de cinste în patria noastră,- e nevoie de ia-
meni sănătoşi, de oameni pătrunşi de sim­
ţul răspunderii personale care să rezolve cu
cinste sarcinile de care răspund.
Grija pentru sănătatea oamenilor muncii
constituie una din preocupările primordiale
ale regimului democrat-popular, care asi­
gură condiţii tot mal bune pentru cei ce
muncesc. Numărul mare al caselor de odih­
nă, asistenta medicală gratuită, preocuparea
pentru asigurarea unui număr tot mai mare
de cadre bine pregătite şi cu o înaltă con
ştiinţă profesională, dovedesc pe deplin acest
lucru.
Gratuitatea asistenţei medicale nu împie­
dică covîrşitoarea majoritate de medici din
regiunea noastră să-şi facă datoria la un
nivel apreciabil. Pe lîngă aceştia se mai
găsesc însă elemente care deşi tinere, nu
se împacă cu acest principiu de înalt uma­
nitarism.
Cazul medicilor mamoşî Chioroglu şi Man
giuca de la spitalul unificat C.F.R. Simeria,
ne îndreptăţeşte să afirmăm acest lucru.
Aceştia, în loc să fie prezenţi la anumite ca­
zuri care necesită o absolută asistenţă me­
dicală, foarte binevoitori fac „recomandări"
de dragul de a se scăpa de obligaţii, na­
tural în avantajul lor şi în detrimentul pa­
cienţilor care din această cauză sînt obli­
gaţi să facă drumuri lungi pentru a căuta
ceea ce pot găsi sigur şi pe loc.
Cazul întîmplat cu tovarăşa Ardean din
Simeria strada Ioan Creangă nr. 28 care
trebuia să nască doi gemeni — precum şi
alte cazuri asemănătoare pe care doctorii
mamoşi Chioroglu şi Mangiuca le cunosc
foarte bine — ?i pe care primul îl refuză
fiindcă era ocupat cu întinsul rufelor la us­
cat sau cu căratul apei pentru spălat, iar
al doilea indică mai nimerită spitalizarea
bolnavei la Deva, sînt fapte incompatibile
cu menirea acestor oameni, cărora le-a fost
de care nu vor să se achite onorabil.
A determina, intenţionai fie bolnavul, fie
pe cel care se Interesează de soarta lui să
facă drumuri inutile, înseamnă a te abate
voit de la legea umanităţii şi a nu avea
nici cel mai puţin simţ de răspundere în
faţa sarcinilor; sau, poate unele fapte nu
merită atenţia fiindcă nu mai sînt izvoare
de venituri ?
Ce fel de conştiinţă profesională au doc­
torii Mangiuca şi Chioroglu, şî cum se
încadrează el în ritmul vieţii noi ?
Conducerea spitalului C.F.R. Simeria va
trebui să analizeze şî să sancţioneze cu
toată seriozitatea asemenea atitudini ce nu
trebuie să-şî mal găsească locul la me­
dicii spitalului C.F.R. Simeria şi în special
la secţia pe care o conduce doctorul Man­
giuca.
N. C.
— - i . . . 1 1 - a 1. .'-¦ i i a e ¦¦ n a n • lucreze la montarea liniilor de cale fera­ au dat patriei încă o şarjă de fontă de
A apărut In Editura de Stat pentru
LITERATURĂ POLITICĂ
Cind treci prin comuna Baia de Criş
din raionul Brad, întîlneşti în cale coo­
perativa meşteşugărească „Moţul", cres­
cută aici de numai cîţiva ani. Uruitul
maşinilor, sunetul ciocanelor împletit cu
veselia muncii e imposibil să nu te a-
tragă.
Veţi rămîne surprinşi poate, cînd, ci­
tind aceste rînduri, vedeţi că amintesc
despre uruitul maşinilor. Tot aît de sur­
prins am fost şi eu cînd, trecînd pe lîn­
gă această cooperativă, am auzit înăun­
tru zgomot de maşini, zgomot nou, pe
care în urmă cu cîţiva ani n u -l puteam
auzi aici. Atras de acest zgomot am pă­
truns înăuntru. Cînd am trecut pragul
cooperativei, preşedintele, un om vesel
din fire, m -a primit bucuros înţelegînd
pe dată de ce mă abătui pe acolo.
— Dar ce se aude aşa zgomot tovară­
şe preşedinte ?
Omul puţin nedumerit de neştiinţa
mea încercă pe dată să mă lămurească.
— Sînt maşinile noastre — merg ca
ceasul —
— Maşini ?
— Da, chiar acum am introdus unele
noi, dar, hai mai bine să le vedeţi, ele
vă vor spune mai clar ceea ce eu vreau
să vă spun acuma
k fie al e i; pe tovarăşul Blăgăilă Florea. oameni. Ei au mers în secţiile noi înfi­
Cînd suiam scările spre prim ul etaj,
din vorbă în vorbă, am aflat multe lu­
cruri despre trecutul acestei cooperative.
Era prin august 1949, cînd 28 de meşte­
şugari, dintre care numai 12 calificaţi,
sau unit şi au format această cooperati­
vă. Exista o singură secţie şi acelaşi lu­
cru se poate spune şi despre maşini. Cu
excepţia muncii la richtuit toate opera­
ţiunile se făceau de mîna omului Dar
încă de la început conducerea coopera­
tivei s-a gîndit la uşurarea muncii oa-
Paa. 3
PBSBBgBBBM BBSgB
Să îmbunătăţim munca la LF.E.T.-uri INFORMAŢII
Buna aprovizionare a populaţiei şi a în­ muncii, neluînd măsuri împotriva tuturor a~ Institutul Agronomic Facultatea de Hidro­
treprinderilor cu lemne de foc depinde în celora care manifestă delăsare în această
mare măsură de felul cum l.F.E.T.-urile ştiu direcţie. Din cauza superficialităţii sale în amelioraţii şi Geodezie, aduce la cunoştinţă
să-şi organizeze munca în vederea îndeplir munca de control, încă nu s-au înlăturat , cu
nirii planului de producţie. In luna trecută desăvîrşire cazurile de accidentări. absolvenţilor şcolilor medii şi echivalente
prin munca susţinută a muncitorilor de la
I.F.E.T. Pui, planul valoric a fost îndepli­ Conducerea l.F.E.T.-ului Pui a primit un că între 15-20 august a.c., va avea loc exa­
nit în propor(îe de 102 la sută, iar produc­ ajutor insuficient şi din partea serviciului
ţia marfă a fost realizată în proporţie de de organizarea muncii, care a neglijat pro­ menul de admitere pentru Facultatea de
103 la sută. Productivitatea muncii a înre­ blema înfiinţării de brigăzi simple şi com­
gistrat în această perioadă o creştere de^ plexe, organizarea întrecerii socialiste şi ur­ Hidroamelioraţii şi Geodezie, iar înscrierile
2 la sută. mărirea rezultatelor obţinute în întrecere,
precum şi a modului în care-şi fac datoria se fac pînă la data da 13 august 1955.
Luîndu-se măsuri pentru îmbunătăţirea normatorii de la sectoare. O lipsă îmoptriva
condiţilor de muncă la parchete, la funicu- căreia conducerea I.F.E.T.-ului trebuie sa Condiţiunile de admitere sînt cele comuni­
larul din Tecuri s-a introdus un grup elec­ lupte cu toată hotărîrea este tărăgănarea
trogen pentru iluminarea rampelor de în­ plăţii salariului la muncitorii sezonieri. Nu cate de Ministerul învăţământului" pentru a-
cărcare. In viitorul apropiat, aci, se va mal odată aceştia trebuie să aştepte zile în şir
pune în funcţiune, un funicular cu ajutorul pentru a-şi primi drepturile ce li se cuvin, nul şcolar 1955—1956.
căruia se va înlocui transportul cu cărău­ din cauză că sectoarele trimit listele de
şii, înlăturîndu-se mult efortul fizic al omu­ plată cu întîrzierî, sau întocmite greşîL Examenul de admitere se va ţine la ur­
lui.
Problema aprovizionării cu alimente a mătoarele m aterii:
Prin activitatea lor rodnică, muncitorii
sectorului Saura au reuşit în ultimul timp muncitorilor mai lasă încă de dorit. Servi Matematica : scris-oral.
să se claseze pe locul doi în întrecerea ce ciul de aprovizionare a muncitorilor (SAM)
a avut loc în cadrul Trustului lemn Sebeş. care nu aparţine însă de I.F.E.T. Pui, se Limba rom înă: scris.
In vederea unei bune desfăşurări a trans­
portului pe calea ferată forestieră Baru Interesează în prea mică măsură de apro­ Fizica : oral.
Mare, mersul trenurilor a fost reglementat vizionarea muncitorilor forestieri cu alimen­ Limba' rusă : oral.
după grafic, înlăturîndu-se astfel întîrzie- tele necesare. Chiar la cantina din Pul, me­
Pe timpul examenului candidaţii vor fi
rile în transportul lemnelor şi unele defi­ sele servite sînt mai scumpe decît ar fi nor­
cazaţi la căminele Institutului, contra cost.
cienţe ce existau înainte. mal şi sînt , puţin consistente. Şeful SAM
k
Pe lîngă rezultatele bune obţinut.e în Pui, tovarăşul Rapcea, deşi a fost sezisai
Şcoala Profesională de ucenici PetreştI,
muncă, la LF.E.T.-uri mai există o seamă de organele în drept să ia măsuri pentru a
pregăteşte cadre calificate în fabricarea hîr-
de deficienţe împotriva cărora conducerea asigura o mai bună aprovizionare a celor
tiei şi celulozei. Pentru anul I sînt 50 locuri.
I.F.E.T.-ului Pul, a Trustului Sebeş şi orga­ ce muncesc cu alimente, să asigure servi- ,
rea a două mese pe zi şi în toate zilele Durata de şcolarizare este de 3 ani.
nele de partid respective vor trebui să lupte
săptămînii, situaţia continuă să fie mereu Se pot înscrie tineri, băieţi şi fete, absol­
pentru a le lichida. Astfel, în prea mica
aceeaşi. venţi a 7 clase elementare, cu vîrsta între
măsură sînt controlaţi şi traşi la răspun­ Faţă de lipsurile ce există încă în acti­
14-16 ani.
dere şefii de servicii şi sectoare de felul vitatea I.F.E.T.-ului Pui, conducerea între­
înscrieri se fac zilnic la secretariatul şco­
cum îşi duc la îndeplinire obligaţiile pe prinderii trebuie să Ia măsuri practice, în
lii, pînă în ziua de 10 august a.c.
care Ie au. Concret, din această cauză tova­ primul rînd în direcţia întăririi responsabi­
Examenul de admitere se va ţine în ziua
răşul Costachevici Ioan, şeful serviciului me- lităţii şefilor de servicii şl de sectoare. Ser­
de 15 august 1955.
canic-şef, a întîrziai cu punerea în func­ viciul de aprovizionare a muncitorilor va
Acte necesare la înscriere:
ţie a unui funicular, deşi acesta trebuia trebui să la măsurile necesare pentru o
1. Cerere.
terminat încă la 1 iulie a.c. mai bună aprovizionare a celor ce muncesc
2. Certificat de studii.
întărirea răspunderii personale în mun cu alimentele necesare şî la preţuri conve­
3. Copie legalizată după actul de naştere.
că şi controlarea activităţii fiecărui şef de nabile, precum şî la mărirea numărului de
4. Acte privind starea materială a părin­
sector n-a fost cea dorită. In prea mică mă­ mese servite săptămînal.
ţilor, (declaraţie tip).
sură tovarăşul Angelescu Nicolae, şeful Pornind cu hotărîre la îmbunătăţirea mun­
5. Certificat de sănătate (cu analiza sîn-
gelul şî radioscopia pulmonară) . ....
1. Examenul medical eliminatoriu. % ffl-.
Examenul de admitere constă din i ~ r
2. Probe scrise şî orale, Ia Matematici şl
Limba romînă (material de cl. V-VII).
In timpul şcolarizări! elevii primesc sub'
formă de bursă, conform normelor: echipa­
ment, hrană în natură, cazare, manuale şî
rechizite şcolare, articole de igienă corporală
şî cheltuieli de transport.
Absolvenţilor le este asigurat locul în pro­
ducţie. ''
Pentru ridicarea nivelului profesional, ab­
solvenţii pot urma şcolile tehnice, de maiş­
tri de aceiaşi specialitate.;
w
Uit; '
serviciului cu protecţia muncii, s-a intere cii în cadrul I.F.E.T.-ului Pui, noua con­ Pe urmele materialelor publicate
sat de felul cum se respectă măsurile şî dis­ ducere va putea dovedi că speranţele puse In numerele 488 dfn 19 Iunie şl 491 din
poziţiile cu privire la asigurarea protecţiei în ea nu sînt înşelate. 30 Iunie a.c., în coloanele ziarului „Drumul
Socialismului", au apărut articolele: „Rea­
lizări ş! lipsuri în activitatea Comitetului
executiv al comunii Băîţa", „Cu cortina ri­
dicată" şl „Mai multă atenţie rezolvării
Din slugă la chiabur — furnalist de frunte problemelor de daune".
In scrisorile de răspuns ale Comitetului
executiv al Sfatului popular al raionului
...Cînd stoluri de păsări călătoare în­ lor se înfiora, dar totodată îl frămîntă Uia deşi se spune că s-au luat măsuri, In
realitate, nu se arată nici un fel de măsuri
treceau norii în zbor, o necunoscută do­ şi o tainică curiozitate, să afle cum func­ concrete.
rinţă l se aprinse în suflet lui Tlie: să ţionează ele. De pildă, în scrisoarea de răspuns la arti­
colul „Realizări şi lipsuri în activitatea Co­
zboare şi el. Dar cum ? Ceea ce l-a făcut Datorită şcolii de calificare, tînărul mitetului executiv al comunii Bălţa", se a-
rată că materialul a fost just, iar comi­
pe Ilie să părăsească mai tîrziu satul na­ Mîtcă Ilie a devenit unul dintre cei mai tetul executiv şl-a însuşit critica. Dar nu
se vorbeşe nimic de măsurile ce s-au luat
tal, nu a fost pe voia sa, ci o întîmplare buni muncitori din brigada primtopitoru- pentru încasarea sumelor restanţă provenite
din autoimpunere, nu vorbeşte nimic de
neplăcută. lui Culda Avram . Ilie de altădată s-a ¦ măsurile luate împotriva celor care s-au fă­
cut vinovaţi de răminerea în urmă cu în­
Odată, s-a întors de la cîmp cu vitele transformat, în anul 1953, utemlstul M ît­ casările sumelor.
flămînde. înfuriat, chiaburul la care că Ilie a devenit responsabilul brigăzii Răspunsurile privind articolele „Cu cor­
tina ridicată" şl „Mai multă atenţie rezol­
slujea se năpusti cu purrmii asupra lui. de tineret de la furnalul nr. 2 — furnal vării problemelor de daune", sînt identice
cu cel dintîi.
După aceea l-a închis într-o magazie, dat în grija tineretului.
Astfel de răspunsuri sînt formale, scrise
fără să-i dea de mîncare. Două zile n-a ...E după amiază. Furnalul clocoteşte din birou, ele nu ajută cu nimic la lichida­
rea lipsurilor, ci dimpotrivă, duc la adîn-
mîncat nimic Ilie ; simţea pămîntul în - mocnit. Ajutorul lui Mîtcă, Motroi Fran- cirea lor.
vîrtindu-se cu el şi avea impresia că va cisc, sparge orificiul. Pe rină se scurge Pentru a nu se mai trimite ziarului răs­
înebuni de foame. Dwpă multe sforţări şuvoiul de soare lichid. Cu o rangă în punsuri din acestea, ar fi bine ca comitetul
face o spărtură în peretele de scîndură mînă tînărul Georgescu Nicolae, diri­ executiv al Sfatului popular al raionului
al magaziei şi fuge încotro vede cu ochii. jează zgura la dispozitivul de granu­ Ilia, să citească şl să pună în aplicare Ho-
A colindat aşa fără nici un rost mult lare. tărîea Comitetului Central al P.M.R. cu pri­
timp. Lucra pe unde putea, ca să nu Utemiştii Luca Vaslle, Coşeru Dum itru vire la activitatea ziarului „Scînteia" in
moară de foame. Acestea fac parte din şi Dum itru Gheorghe pregătesc ames­ care se spune c la r: „Toate organele de par­
trecutul de tristă amintire al multor co­ tecul de humă cenuşie. Din acest ames­ tid şl de stat,, precum şi instituţii de orice
pii ca Tlie, copii sortiţi pe acele vrem uri tec ei fac bulgări rotunzi, ce vor fi băgaţi fel,, sînt datoare să răspundă indi/erent în
batjocurii şi foamei. Dar roata istoriei în maşina de astupat şticul. Mîtcă con­ ce organ de presă a apărut semnalul critic,
merge înainte... trolează încodată maşina, apoi aparatele ,
— Unde merge trenul ăsta ? — întrea­ care indică temperatura furnalului. Cal­
bă Ilie odată pe un călător. mau şi Nedelcu au pregătit rina care de
— La Simeria I — i se răspunse. După acum este bine bătută şi uscată. Se poa­
cîteva minute, Ilie cu un bilet în buzu­ te da drumul şarjei. Uriaşa oală a s o s it,
nar plecă spre alte îndepărtări necunos­ la capătul rinei. Fonta curge asemeni
cute... Tot timpul a stat la geam, unde unui pîrîu de foc. Locomotivele d u c ,
extaziat contempla minunile naturii şi oalele cu fontă topită la maşina de tur­
ale oamenilor. Ilie nu fusese niciodată nat fonta pe bandă...
la oraş. Nu cunoscuse îndeaproape de­ ...Şiroaie de sudoare se preling pe fe­
cît satul său. Ajuns la Hunedoara s-a ţele tinerilor muncitori din brigada lui
angajat la secţia L. S. şi a început să Mîtcă, dar bucuria le umple inimile, că
tă, ce deservesc azi furnalul nr. 6. Te r- bună calitate.
minîndu-se lucrările, Ilie a trecut să SUCIU ANDREI
muncească la furnale. Numai la vederea corespondent
măsurile concrete luate de cei în drept"*
4l
Folosind i n plin mica mecanizare ra cu braţul de către muncitori. U n lu­
cru obositor şi cu destule deficienţe. Dar
el a fost înlocuit. Astăzi cutii speciale
instalate pe roţi, pe şine, şi împinse uşor
menilor de aici, prin extinderea micii cut şi numărul maşinilor. Pe rînd au a- cu mîna de un muncitor transportă m ult
mecanizări. Oameni chibzuiţi, de la gîn- părut maşina de subţiat talpă, maşina mai repede şi mai uşor materialul din-
duri au trecut la fapte. Rînd pe rînd au de ştanţat, o foarfecă pentru tăiat tipare tr-u n loc în altul.
început să intre pe poarta cooperativei şi chiar polizoarele care nu mergeau cum Nu cu mult timp în urmă munca la
maşini, unele noi, altele vechi. Cu cele trebuie au fost puse la punct, secţia frezat era obositoare şi cu multe
vechi nu era chiar aşa de simplu, deoa­ Operaţiunile de cusut talpă şi de bătut inconveniente. Maşina combinată de fre­
rece înainte de a se instala în vreo sec­ cuie de lemn se făceau anevoios deoare­ zat, şlefuit şi lustruit tălpi nu avea ame­
ţie trebuiau reparate. Reparaţiile erau ce se executau manual. Acest lucru în­ najate mijloace de înlăturare a prafului
costisitoare, trebuiau să se facă la Ora­ greuna realizarea prevederilor de plan, ce lua naştere în urma executării aces­
dea sau la Arad şi nu rare ori se în­ Dar, prin introducerea în cooperativă a tor operaţiuni. Dacă din întîmplare in­
torceau înapoi tot aşa cum plecau. maşinii de cusut talpă şi a maşinii de trai în această secţie, nu nu­
Acum situaţia cu reparatul maşinilor, bătut cuie de lemn, lucrurile s-au schim­ mai că nu cunoşteai pe oamenii care lu­
s-a schimbat. De la 1 ianuarie a.c. coo­ bat. Aceste două maşini, deservite acum crează aici, dar rlscai să nu te mai re­
perativa şi-a adus un mecanic care să de un singur om, înlocuiesc munca a 12 cunoşti nici pe tine după ce ieşeai. Acum
însă, prin instalarea unul exhanstor
E l a reparat pe loc, într-un timp scurt inţate în coperativă, îmbogăţind canti­ (ventilator), acţionat de un motor elec­
şi cu importante economii, o serie de tatea sortimentelor deosebită de cea de tric, tot praful şi gazele ce iau naştere
maşini ce astăzi merg în rînd cu toate la început. aici prin utilizarea diferitelor substanţe
celelalte. Cu banii economisiţi coopera­ La secţia richtuit, pînă nu de mult, chimice, sînt eliminate, încît ţi-i mai
torii şi-au cumpărat alte maşini ce au maşinile erau minate cu piciorul de mare dragul să lucrezi.
fost aduse pe rînd în cooperativă. oamenii care lucrau la ele. Acest lucru Şi la secţia marochinărie au fost intro­
Tovarăşul Blăgăilă Florea a fost pri­ era desigur foarte obositor şi bine înţe­ duse o serie de maşini, ca de pildă ma­
mul om pe care l-am întîlnit cînd urcam les cu rezultate nefavorabile pentru pro­ şina de tăiat şi îndoit tablă, o foarfecă
scările. El a început să-mi povestească ducţie, Ori, conducerea cooperativei s-a specială pentru tăiat carton precum şi
în timp ce treceam prin secţii despre gîndit să facă şi aici ceva pentru a uşu­ acţionarea a două maşini de cusut elec­
fiecare maşină în parte. ra munca. Soluţia a fost găsită pe loc. tric, Prin instalarea şi folosirea raţională
Trecuseră numai două luni de la înfi­ Cele 12 maşini din secţie sînt acţionate a acestor maşini, ce au înlocuit o serie
inţarea cooperativei şi prin uşa ei şi-a acum de un motor electric şi „merg ca de operaţiuni executate la început ane­
făcut intrarea maşina combinată. După ceasul“. voios de către oameni, productivitatea
ea maşina de subţiat petece. Cît Şi la secţia tălpult o serie de opera­ muncii a crescut în ultim ul timp cu 57
de bucuroşi au fost cooperatorii cînd ţiuni se execută acum cu maşina. Sînt de procente. Cu fiecare nouă maşină in­
au văzut pe noii lor tovarăşi de operaţiunile grele din această secţie ce trodusă în cooperativă munca oamenilor
m uncă; e greu să redai prin necesitau înainte mult timp pentru a fl se uşurează, productivitatea muncii creş­
cîteva cuvinte. Priveau cu mîndrie la executate, Ori, acum, prin bătutul cuie­ te, calitatea lucrărilor se îmbunătăţeş­
hărnicia maşinilor ce le-au uşurat mun­ lor de lemn de către maşină, sau prin te, iar preţul de cost scade. Exemplul fe­
ca. Oamenii lucrau acum operaţiuni pre­ cusutul tălpilor tot la maşină, productivi­ lului de gospodărire a cooperatorilor din
mergătoare frezatulul, şlefuitului, lustrui­ tatea muncii a crescut mult. Baia de Criş poate fi urmat şi de alţi
tului şi productivitatea muncii a crescut. De la o secţie la alta. pînă nu de mult, cooperatori din regiunea noastră.
Odată cu productivitatea muncii a cres­ materialul pentru altă operaţiune se că- I. cucu
W -'w W '-v.fTVVN . " ¦ r a t ' Ţ T * '¦ -v rrjjw -
VV . v - i V S ., <\