Page 32 - 1955-07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 500

Convocarea Sovietului Suprem N. A. Bulganin Atmosfera de la Geneva va permite să se treacă Opinia publică engleză
al U. R. S. S. la rezolvarea problemelor nereglementate îşi exprimă satisfacţia
5« în legătură cu viitoarea
— Declaraţia preşedintelui Consi liului de Miniştri al Franţei— ^ vizită a lui N. Â. Bulganin
N. S. Hruşciov şi H .S . Hruşciov în Anglia
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. PARÍS (Agerpres). — După cum anunţă zolvarea problemelor nereglementate dintre
mite : S. S. a hotărit să convoace pentru 4 august au acceptai invitaţia lui agenţia France Presse, la 27 iulie comisia Est şi Vest — a declarat el. LONDRA (Agerpres). — Opinia pu­
1955 o sesiune a Sovietului Suprem al A . Eden de a vizita A n g lia pentru Afacerile Externe a Adunării Naţio­ blică din Anglia a primit cu mult inte­
In legătură cu încheierea conferinţei de U.R.S.S. în cadrul căreia preşedintele Con­ nale franceze a ascultat comunicarea pre­ Faure a relevat de asemenea interesul res ştirea că N. A. Bulganin şi N. S. Hruş­
la Geneva a şefilor guvernelor U.R.S.S., siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. MOSCOVA (Agerpres). — TASS şedintelui Consiliului de Miniştri, Edgar manifestat faţă de planul francez de folo­ c io v au acceptat invitaţia lud A. Eden
S.U.A., Angliei şi Franţei, Consiliul de Bqlganin, va prezenta un raport asupra re­ In timpul conferinţei de la Geneva, pri­ Faure, asupra lucrărilor conferinţei de la sire a creditelor bugetare, care ar fi eli­ de a vizita Anglia în primăvara anului
Miniştri al U.R.S.S. a prezentat Sovietului zultatelor conferinţei şefilor guvernelor mul ministru al Regatului Unit şi preşe­ Geneva. berate în urma reducerii potenţialului mi­ viitor. In Camera Comunelor această co­
Suprem al U.R.S.S. raportul delegaţiei celor patru puteri de la Geneva. dintele Consiliului de Miniştri al Uniunii litar, pentru acordarea de ajutor economic m unicare a primuilud m inistru Eden a fost
guvernamentale a Uniunii Sovietice la Sovietice au discutat problema importan­ Vorbind despre desfăşurarea dezbaterilor primită cu aplauze furtunoase. Corespon­
această conferinţă. ţei întăririi relaţiilor dintre cele două ţări asupra problemelor care figurau pe ordinea ţărilor slab dezvoltate. dentul parlamentar al ziarului „Tim es"
ale lor prin menţinerea contactului personal de zi, Edgar Faure şî-a exprimat satisfac­ La şedinţa comisiei a luat de asemenea scrie că aplauzele furtunoase au acope­
Conferinţa de presă a preşedintelui Eisenhower stabilit de el la Geneva. Preşedintele Con­ ţia în legătură cu noua atmosferă în care rit tim p de Cîteva secunde vocea primu­
siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bul­ a avut loc conferinţa de la Geneva. Această cuvîntul ministrul Afacerilor Externe, An- lui m inistru, iar după Ce el şi-a term inat
ganin, şi N. S. Hruşciov, membru în Pre­ atmosferă va permite să se treacă la re- comunicarea, ovaţiile au izbucnit cu o
zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., au toine Pinay, care a dat unele lămuriri su­ nouă putere. „Fără îndoială, scrie cores­
acceptat invitaţia lui Slr Ar.thony Eden de pondentul, aceasta a provocat o adîncă
a vizita Regatul Unit în primăvara anului plimentare. satisfacţie în rîndul mem brilor Camerei".
viitor.
WASHINGTON (Agerpres), TASS nale în urma conferinţei de la Geneva să
adoarmă vigilenţa Statelor Unite, Eisenho­ D eleşafia Sovietică
transmite: wer a spus că ar exista eventual o oare- la 1 estivalul Mondial al
caje primejdie, dar ţara trebuie să den do­ Tineretului şi Studenţilor
In cadrul unei conferinţe de presă, care vadă întotdeauna de vigilenţă. O delegajie parlamentară iugoslavă va vizita U.R.S.S.
a plecat la Varşovia
a avut loc la 27 Iulie, Elsenhower a su­ La întrebarea, care ar putea fi desfăşura­
rea pe viitor a tratativelor chino-amerlcane, MOSCOVA (Agerpres). TASS
bliniat din nou că conferinţa de la Geneva şl dacă ar exista posibilitatea unei întîl- La 28 Iulie, din gara Bielorusă din Mos­ MOSCOVA (Agerpres). — TA SS trans­ derativă a Republicii Populare Federative
nirl a miniştrilor Afacerilor Externe al cova a plecat spre Varşovia delegaţia so­ mite : Iugoslavia a ales, în cadrul unei şedinţe
reprezintă o mare realizare. Elsenhower a S .U A şî R. P. Chineze, Eisenhower a de­ vietică la cel de-al 5-lea Festival Mondial comune a celor două Camere, următoarea Acceptarea de către conducătorii sovie­
clarat că nu poate spune nimic despre o con­ al Tineretului şl Studenţilor de la Varşo­ In scopul dezvoltării relaţiilor priete­ delegaţie care să viziteze Uniunea Sovie­ tici a invitaţiei de a vizita Anglia este
spus că nu vrea să afirme că ea a deschis ferinţă cu participarea miniştrilor. via. neşti dintre Uniunea Sovietică şd Iugosla­ tică : Vlado Bakarici (conducătorul dele­ tema principală a tuturor ziarelor londo­
Din delegaţie fac parte peste 500 de arti­ via, A. P. Volkov, preşedintele Sovietu­ neze care publică această ştire în prima
o eră nouă In relaţiile internaţionale, dar şti. In total la 28 iulie au plecat la Varşo­ lui Uniunii, şi V. T. Laţis, preşedintele gaţiei), Risto Antunovici, Paşko Romaţ, pagină sub titluri mari.
via peste 1.000 de persoane. Sovietului N aţionalităţilor au adresat, In Slavko Papier, D joka Pakovici, Raia Ne-
ea reprezint^ după cum se vede, cel puţin Delegaţia tineretului sovietic este condu­ num ele Sovietului Suprem al U.R.S.S., o
să de un birou compus din A. Şelepin (con­ telegramă preşedintelui Skupşcined Popu­ delcovici, Boris Ziherl. Franz Simonlci,
un început în acest sens. ducătorul biroului), N. Romanov, S. Roma- lare Federative a Republicii Populare Fe­
novski, T. Tverdohlebov şl M. Haldeev. derative Iugoslavia, Moşe Pijade, cu invi­ Ţvietdn Miatovici, Mesihovici Halid, V iţ-
Răspunzlnd la întrebarea dacă există pri­ taţia oa o delegaţie parlamentară a Iugo­ ko K ristulovici, Greta Kava, Franio Gaji, Observatorul diplomatic al ziarului
Numirea reprezentantului
mejdia oa micşorarea încordării Internaţio­ R. P. Chineze la tra ta tiv e le slaviei să viziteze Uniunea Sovietică. Bosa Ţvetici, Milian N eoricici, Vidoe „Daily Mai!“ scrie : „La Londra, această
Smilevski, Goko Garcevici.
cu S. U. A. Ca răspuns la această invitaţie, M. P l- vizită este apreciată ca unul dintre cele
Delegaţia v a sosi în U.R.S.S. la 1 au­
Dezbaterile din Camera Comunelor PEKIN (Agerpres) — China nouă. jade a anunţat că Skupşcina Populară Fe- gust mai importante evenimente în relaţiile
consacrate conferinţei de la Geneva Guvernul Republicii Populare Chineze l-a
numit pe Van Bin-nan, ambasadorul R. P. dintre Răsărit şi Apus de La sfîrşitul răz­
Chineze în Polonia, ca reprezentant Ia trata­
tivele dintre R. P. Chineză şi S. U. A., care boiului...“ .
vor avea loc Ia Geneva la nivelul ambasa-
sadorilor. Ziarul „News C hronide“ este de părere

LONDRA (Agerpres). — TASS sibilităţile materiale pentru ca ţara lor să D eclaraţia lui Dulles că „asemenea vizite ar trebui repetate pe
In cadrul dezbaterilor din Camera Co­ fie o ţară mare şl înfloritoare. în legătură cu tratativele dintre
munelor în legătură cu recenta conferinţă toate eşaloanele pentru ca popoarele să
de la . Geneva, Herbert Morrison şi-a expri­ Laburistul Richard Crossman a declarat: R. P. Chineză şi S. U. A.
mat satisfacţia în legădură cu faptul că „Dacă vom insista asupra celor pe care se poată cunoaşte“ .
conducătorii sovietici vor vizita Anglia. le-am propus la Geneva, Germania va ră- NEW YORK (Agerpres). — TASS
„O altă contribuţie la cauza păcii, a spus mîne divizată... Avem nevoie de un acord După cum transmite corespondentul din Presa vest-germană despre „Iată o nouă dovadă a faptului că ne­
Morrison, care după cum sper nu se referă cu privire la Germania şi trebuie să ob­ Washington al agenţiei Associated Press, la vizita delegafiei guvernamentale sevietice
la un viitor prea îndepărtat, ar fi o schim­ ţinem acest lucru în viitorul apropiat". 26 iulie secretarul de stat John Foster Du­ gocierile la nivelul cel mai înalt au fă­
bare în politica S.U.A. faţă de China, prin lles, referindu-se la tratativele chlno-amerl- în R. D. Germană
recunoaşterea actualului guvern al Chinei La încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul cane care vor începe la 1 august, a decla­ cu t m ai m ulte decît să creeze doar un cli­
şi prin acceptarea admiterii lui în 0.N.U. în numele guvernului ministrul Afacerilor rat că S.U.A. intenţionează să clarifice dacă
şi Consiliul de Securitate“ . Externe, MacMillan, care a declarat printre China va consimţi la încetarea focului în mat de destindere. Ele au declanşat o
In problema Germaniei, Morrison a de­ altele: „Trebuie să previn că nu trebuie regiunea Formozei. Dulles a adăugat că *e-
clarat că el înţelege temerile Uniunii Sovie­ să se manifeste un optimism prematur în prezentantul american la Geneva va fi gata adevărată m işcare de reconciliere care
tice în legătură cu posibilitatea unei agre­ ce priveşte sarcina care va sta în faţa noa­ să discute orice problemă, care va fi ridicată
siuni germane, şî că celelalte puteri trebuie stră în octombrie...”. de China şt care se referă nemijlocit la rela­ trebuie să ducă la reglem entarea proble­
să facă tot ce le stă în putinţă pentru a ţiile dintre China şi S.U.A7'
După ce a arătat că între părţi există BERLIN (Agerpres). — Ziarele vest- Presse" din BlelefeiLd : „V izita La B erlin a m elor politice“ , scrie ziarul Ex­
satisface, dacă pot, Uniunea Sovietică în a- mari divergenţe, MacMillan a declarat în germane au publicat la loc de frunte şti­ unei părţi a delegaţiei sovietice la Geneva
încheiere: „Dacă în aceste probleme vom rile transmise de agenţiile de presă cu a fost privită ou atenţie la Bonn. Uniunea press“ , care a d a u g ă : „Ocoiderai-'iiiii tre­
ceastă problemă. EI este convins că po­ da dovadă de curaj, hotărîre şi înţelegere Sovietică crede în trăinicia R. D. Ger­
reciprocă şi dacă vom suporta cu perseve­ mane. In m ijlocul şedinţelor obositoare, buie să facă concesii în cursul negocieri­
porul sovietic doreşte tot atît de mult pacea renţă îndelungata încercare a nervilor şî M olotov a găsit timp pentru a primi per­
voinţei prin care va trebui să trecem, cred sonal pe secretarul de stat Hondke, condu­ lor care vor avea loc în octombrie la Ge­
ca şl poporul englez. Resursele naturale că ne aflăm la începutul unei perioade noi cătorul delegaţiei de observatori al R. D.
şl rodnice din Istoria omenirii". privire la marele miting din Berlin la Germane". neva” .
ale Rusiei sînt uriaşe şl ruşii au toate po­ oare au participat N. A. Bulganin şi N. S.
Hruşciov. La rîndul său, ziarul „G eneral A nzei- Guvernul francez
ger", apropiat de Uniunea creştin-dem o­ studiază problema
R eferindu-se la declaraţia lui N. S. crată, scrie că la mitingul de la Berlin stabilirii unor contacte
N. S. Hruişciov s-a pronunţat în sensul cu R. P. Chineză
H ruşciov ou privire la stabilirea de rela­
că problema germană nu poate fi rezol­ PARIS (Agerpres). — Corespondentul
ţii normale între cele două state germane, vată pe seama intereselor R. D. Germane. Agerpres transmite:
„Nu ne putem închipui, scrie ziarul, că
ziarul „Stutgarter Nachrichten“ s crie : R. D. Germană ar putea să renunţe .la Ca răspuns la întrebările puse de un
realizările ei politice şi sociale. Merită senator, în legătură cu mijloacele prin care
„Desigur ^ ^ acest fotre cele patru să fie subliniat faptul că La Geneva s-a guvernul francez ar putea contribui la des»
căzut de acord asupra tezei susţinute de tinderea încordării în Extremul Orient, mins-
In legătură cu apropiata vizită a unei delegaţii mari puteri nu vor mai exista nici delegaţia sovietică, care a susţinut nece­ trul de externe francez, Pinay, a declarat
parlamentare franceze în Uniunea Sovietică un fe l de divergenţe Cu privire la proble­ sitatea participării cu drepturi egale a în faţa Consiliului Republicii urm ăloarele:
ma reunificării, deoarece atunci două sta­ unor reprezentanţi al Republicii Federale „In momentul de faţă, guvernul francez,
PARIS (Agerpres). — La 28 Iulie a avui un grup de parlamentari francezi. La 28 iu­ te suverane vor duce tratative cu privire fără a dori o schimbare rapidă a actualei
Ioc o şedinţă a biroului Adunării Naţionale lie, biroul şi-a confirmat consimţămîntul, la unificarea lor“ . Germ ane şi Republicii D em ocrate G er­ situaţii politice, studiază stabilirea unor a-
franceze, în cadrul căreia a fost examinată arătînd că vizita delegaţiei parlamentare în mane în calitate de consilieri la confe­ numite contacte pe plan economic şi politic
problema apropiatei vizite în U.R.S.S. a Uniunea Sovietică ar putea avea loc între Ziarua „Hessische Nachrichten“ subli­ rinţa din octom brie a m iniştrilor A face­ cu China populară” . Pinay şi-a exprimat pă­
unei delegaţii parlamentare franceze. 15 septembrie şî 1 octombrie. niază că N. S. H ruşciov n -a lăsat nici cea rilor Externe ai celor patru puteri". rerea că o astfel de măsură „nu poate de­
mai mică îndoială asupra faptului că par­ cît să pregătească terenul pentru o recu­
După cum s-a maî anunţat, biroul Adu­ După şedinţa biroului s-a aflat că preşe­ ticiparea Germaniei occidentale la pactul noaştere politică ulterioară“ a guvernului
nării Naţionale a acceptat în principiu Invi­ dintele Adunării Naţionale, Pierre Schnelter, Atlantic reprezintă cel mai mare obstacol R. P. Chineze. El a explicat această poziţie
taţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu pri­ va conduce, probabil, această delegaţie. Ln calea reunificării G erm an iei „Faptul a guvernului francez arătînd că felul în
vire la vizitarea Uniunii Sovietice de către că guvernul federal, scrie ziarul, nu in­ care evoluează evenimentele în împrejură­
tenţionează să-şi modifipe politica externă, rile politice actuale arată că „este greu să
nu constituie jJesdgur un răspuns just“ . se încerce rezolvarea problemelor Extremu­
SIgurt Paulson scrie în ziarul „Freie lui Orient fără participarea Chinei".

=Problema dezarmării în lumina conferinţei de la Geneva Deschiderea conferinţei Referindu-se la tratativele la nivelul amba­
naţionale a P. C. din Japonia sadorilor dintre R. P. Chineză şl S.U.A., care
Una din cele mal Importante probleme mărli au contribuit mult la apropierea punc­ conta mica provincie a Prusie! orientale în putinţă penţru a nu se ajunge la un acord vor începe la 1 august la Geneva, Pinay
discutate la conferinţa de la Geneva de telor de vedere ale celor patru puteri în pentru Frederlc al II-lea. Azi nu se mai asupra dezarmării sau reducerii armamente­ TOKIO (Agerpres). — După cum anunţă şi-a exprimat convingerea că „într-un viitor
şefii guvernelor celor patru puteri este fără problemele dezarmării. poate spune poporului german să considere lor. Revista americană „The Reporter" recu­ posturile de radio japoneze, la 27 iulie s-a maî mult sau mai puţin depărtat" toate pu­
îndoială problema dezarmării şi a interzice­ armata ca un scut de apărare deoarece po­ noaşte făţiş că „în Pentagon există o pu­ deschis la Tokio cea de-a 6-a conferinţă terile occidentale care nu au luat în consi­
rii armei atomice. In ce priveşte punctul de vedere englez, porul german ştie prea bine că împotriva ternică opoziţie împotriva dezarmării. In naţională a Partidului Comunist din Japo­ derare participarea R. P. Chineze la discu­
primul ministru al Marii Britanii, Eden, nia. La lucrările conferinţei participă Sioiţi tarea problemelor Extremului Orient vor
Kasuga, Saneki Maţumoto, Ţunesaburo Take- trebui „să la o hotărîre pozitivă" în această
In centrul dezbaterilor asupra acestei pro­ care a salutat propunerile sovietice de de­ unui război atomic nu există altă apărare, birourile Pentagonului, scrie revista, cuvîn­ naka, Hirosi Hasegava şi alţi conducători privinţă.
aî partidului comunist, precum şi conducăto­
bleme a stat proiectul pr^entat de delega­ zarmare, subliniind că ele cuprind o serie decît totala interzicere a armei atomice". tul dezarmare este întotdeauna pronunţat ri ai organizaţiilor locale de partid.

ţia sovietică cu privire la hotărîrea pe care de puncte conţinute în propunerile anglo- In Anglia, ca şl în Franţa sau Italia, ca un cuvînt ruşinos şi perspectiva redu­ In regiunea noastră în ultimul timp se
desfăşoară o tot mai bogată activitate spor­
ar trebui s-o la conferinţa în problema re­ franceze, a prezentat un plan cu privire la opinia publică este conştientă de faptul că, cerii armamentelor este privită cu un sen­ tivă.

ducerii armamentelor şl a interzicerii armei crearea unei zone demilitarizate în Europa. după cum scrie ziarul „Reinolds News“ , timent de teamă". Recent a avut loc la Orăştie campionatul
de înot, fază regională pentru juniori şi ju­
atomice. Acest proiect conţine esenţa cu­ Primul ministru al Franţei, Faure, a propus „omenirea poate fi salvată de grozăviile Alături de anumite cercuri militariste a- nioare. Cu o pregătire mai temeinică şl
multă voinţă, sportivii colectivului sportiv
noscutelor şi însemnatelor propuneri fă­ ca limitarea efectivă a armamentelor să He unul război atomic numai dacă se va a- mericane, reprezentanţii marii finanţe din „Progresul" Orăştie au cîştigat majoritatea
probelor, stabilind şi unele recorduri regio­
cute la 10 maî anul curent de reprezentan­ asigurată şi controlată de o organizaţie in junge la un acord asupra interzicerii arme­ S.U.A. cer de asemenea guvernului — prin nale. Rezultatele obţinute sînt următoarele:

tul sovietic în subcomitetul Comisiei O.N.U. ternaţională economică care să devină be­ lor atomice". organul lor de presă „Wall Street Journal" Băieţi: 100 m. liber Otto Karpineţ „FI.
roşie” Deva l ’ l9".
pentru dezarmare de la Londra. încă de a- neficiarul şi creditorul tuturor mijloacelor Actualele cheltuieli militare — se ştie — — „să se grăbească foarte încet atunci cînd
100 m. spate Teteni Ernest „Progresul”
tuncî cercurile diplomatice şl politice din financiare şi materiale devenite disponibile constituie o povară tot mai grea pentru oa­ este vorba de reducerea armamentelor". Orăştie, r54‘*.

Occident erau de părere că „planul sovietic în urma limitării armamentelor. Controlul menii muncii din toate ţările. Comentînd Referindu-se la această stare de spirit 100 m. bras Haitz Hanţ „Progresul" Orăş­
tie 1’57” .
constituie o dovadă a faptului că de par­ asupra reducerii armamentelor să fie un propunerile sovietice cu privire la dezarmare, care domneşte în cercurile legate de trus­ Se remarcă străduinţa consiliului regional
La fete rezultatele s în t : 100 m. spate, „Progresul" Deva care a asigurat condiţii
tea soyîetlcă există dorinţa de a se ieşi din control general de ordin financiar şi buge­ numeroase ziare americane au recunoscut că turile de armament americane, revista „The Bulsievici Ştefania „Progresul” Orăştie de cazare şi hrană dintre cele mai bune.
.TI 6".
discuţii necloncludente şl de a face con­ tar. Preşedintele Eisenhower a propus la o reducere a armamentului aşa cum este Reporter" scrie că în Statele Unite exista In sfîrşitul campionatului au fost împăr­
,100 m. liber Ordean Rodica „Progresul1 ţite premii pentru colectivul sportiv Craiova
cesiile indispensabili pentru a împăca in­ rlndul său ca U.R.S.S. şi S.U.A. să trans­ preconizată de U.R.S.S. ar reduce cu 600 de „adversari ai dezarmării care pînă în pre­ Orăştie 1’56" (record regional). care a ocupat locul I. Colectivul sportiv Si­
ghişoara din regiunea Stalin a fost premiat
terese opuse". mită una alteia planurile Instalaţiilor lor dolari pe an impozitele plătite de fiecare zent au preferat să rămînă în umbră de­ 100 m. bras Popa Monica „Progresul” pentru disciplină. Ca o revelaţie asupra
Orăştie 2M5”. acestui campionat este remarcat colectivul
Proiectul sovietic prezentat conferinţe! de militare şi să-şi acorde reciproc posibilitatea familie americană mijlocie. oarece nu era nevoie să discute pe faţă a- sportiv „Progresul" Deva care, dacă va im
VOLEI sista pe viitor mal mult asupra acestei ra­
la Geneva completează şl propunerile din de a lua fotografii militare din avion. Este limpede că dolarii, lirele, francii, ceastă problemă atît timp cît şansele dezar­ muri de activitate sportivă, va putea obţine
10 mal pe calea dezarmării şl a interzicerii Discuţiile purtate în jurul tuturor acestor mărcile sau drahmele necesaTe reînarmării mării erau foarte departe. Dar dacă tendinţa La Alba-Iulia s-a desfăşurat spartachlada rezultate şî mai bune.
armei atomice. Proiectul conţine, ca şl pro­ se scot din buzunarele contribuabilului care, actuală se va accentua şi dacă un acord sindicală de volei, faza regională, a aso
propuneri cu privire la dezarmare au fost ciaţieî „Recolta", băieţi şi fete. Campionatul
regional a fost cîştigat atît la băieţi cît şî
punerile mai sus amintite cifre concrete cu urmărite cu mari speranţe de popoarele în­ după cum scria nu de mult ziarul francez asupra dezarmării va deveni realizabil, ei la fete de echipele colectivului „Recolta"
Dobra care s-au întîlnit în finală cu ..Re­
privire Ia stabilirea nivelului forţelor armate tregii lumi. „Les Echos" de Hecare dală cînd mănîncă îşi vor spune cuvîntul". colta" Bărăbanţ.

ale S.U.A., U.R.S.S. şl Chinei la 1.000.000— Puternica dorinţă a opiniei publice mon­ un biftek este obligat să plătească un mic Aceşti reprezentanţi aî fabricanţilor de OINĂ
1.500.000 de oameni pentru fiecare din a- diale ca şefii de guvern ai celor patru pu­ obuz, o grenadă sau a zecea milioana parte tunuri şi bombe nu au scăpat însă de ce
Ih oraşul Deva, Consiliul regional al aso­
ceste puteri şî a nivelului forţelor armate teri să ajungă la un acord asupra dezarmă dinlr-o bombă atomică". le-a fost frică. ciaţiei „Progresul" a organizat campionaUil
de oină interregional cu participarea echi­
ale Angliei şî Franţei la cîte 650.000 de oa­ rli şî a interzicerii armei atomice îşi are Posibilităţile pe care le-ar crea efectuarea In directivele date de şefii guvernelor ce­ pelor campioane din regiunile: Baia-Mare FOTBAL
Piteşti, Hunedoara, Suceava, Craiova şi re­
meni. Proiectul conţine prevederi cu privire rădăcinile pe de o parte în adînca ură a progresului de dezarmare sînt uriaşe. Revista lor patru puteri către miniştrii de externe giunea Stalin. La sfîrşitul campionatului După prima etapă a returului campionatu
care s-a desfăşurat, sistem turneu, clasa lui regional de fotbal clasamentul pe re
la totala interzicere a armei atomice şl cu popoarelor faţă de un nou război ai cărui „France Nouvelle" arată mai demult că cu se declară limpede că în ceea ce priveşte meniul este următorul: glune prezintă următoarea înfăţişare:

hidrogen care urmează să Între în vigoare germeni se află fără doar şi poate în con­ cele 75 miliarde de dolari cît au fost chel­ dezarmarea, cei patru şefi de guvern sînt 1. Craiova 15 puncte.
2. Baia Mare 12 puncte.
după efectuarea reducerii armamentelor cla­ tinuarea cursei înarmărilor şl a fabricării, tuite de ţările blocului Atlanticului în anul convinşi de necesitatea creării unui sistem 3. Deva 11 puncte. Flacăra 14 13 9 3 1 35:10—21
4. Suceava 9 puncte.
sice şl a forţelor armate cu 75 la sută din stocării şî experimentării armelor atomice, J953 pentru scopuri militare, s-ar fi putut de control şi reducere a tuturor armamente­ 5. Regiunea Stalin 7 puncte. Avîntul Sebeş 13 9 1 3 47:13— 19
6. Piteşti 5 puncte.
proporţiile reducerii care au fost stabilite. iar pe de altă parte, în faptul că uriaşele construi 4 milioane de apartamente, 160.000 lor şi forţelor armate şi recunosc că orice

Potrivit propunerilor sovietice, după elimi­ cheltuieli militare apasă tot ma! greu pe km. de şosea, s-ar fi putut întreţine la stu­ succes în acest domeniu ar elibera vaste Locomotiva Simeria 13 7 5 1 39:12— 19

narea şi distrugerea completă a armelor ato­ umerii oamenilor muncii din ţările capita­ diu 50.000 studenţi, amenaja 900.000 pa­ surse materiale care ar putea fi folosite în Metalul Brad 13 7 4 2 21: 9— 18

mice, toate materialele atomice urmează să liste „reducîndu-i la un nivel de trai de-a turi de spital, circa 500.000 noi clase pri­ scopuri paşnice. Faptul că şefii guvernelor Metalul Ghelar 13 6 4 3 19:20-16

fie folosite în scopuri exclusiv paşnice. De dreptul insuportabil“ , după cum constată mare şî secundare, acorda ajutoare pentru celor patru puteri au căzut de acord să FI. roşie Alba 13 5 5 3 2 8:15-15

asemenea proiectul sovietic conţine prevederi recent ziarul francez „Combat“ . copii săraci în valoare da 1.200.000.000 do­ conlucreze în vederea elaborării unui sistem Progresul Deva 13 4 4 5 20-25— 12

referitoare la obligaţia pe care ar urma să Popoarele din ţările Europei occidentale lari, pensii şî alocaţii de şomaj în valoaTe de dezarmare acceptabil constituie fără în­

şî-o !a cele patru puteri încă înainte de in­ pe ale cărei teritorii au fost instalate - tu­ de 20,6 milioane dolari şi credite pentru doială un succes pentru cauza menţinerii Metalul Zlatna 13 5 2 6 17:27— 12

trarea în vigoare a acordului cu privire la nuri atomice şî uriaşe depozite de muniţii biblioteci şî muzee în valoare de 2 miliarde păcii. Un rol deosebit de important în rea Minerul Lonea 13 5 1 7 14:22— 11

Interzicerea armei atomice, de a nu folosi îşi dau seama că în actualele condiţii pen­ de dolari. Uzarea acestui succes l-a jucat puternica Metalul Călan 13 4 2 7 17:32-10

această armă şl de a înceta experimentarea el. tru ele un război ar însemna distrugere Cu preţul unul singur tanc s-ar putea con­ presiune a opiniei publice mondiale care, l.ocomotiva Alba 12 3 0 9 1 6 :3 6 - 0

In legătură cu aceste propuneri conţinute totală. In Germania occidentală, unde pre­ strui 40 de locuinţe şî cu preţul unul port­ după cum scrie revista „News Week“ „se FI. roşie Lupeni 13 2 1 10 16:37- 5

în proiectul cu privire la reducerea' arma­ gătirile militare sînt deosebit de intense, avion s-ar putea îmbrăca cu haine noi toţi exercită pretutindeni în acelaşi sens şî anu­

mentelor ş! a Interzicerii armei atomice, o cercuri largi ale opiniei publice de aparte­ locuitorii Parisului! me în sensul dezarmării". Constructorul Huned. 13 1 2 10 1 2 :4 5 - 4

deosebită importanţă are o altă propunere nenţă politică diferită se ridică azi cu ho- Aceste cîteva mici socoteli Ilustrează lim­ Lupta oamenilor muncii din toate ţările Comisia de disciplină evidenţiază jocul

sovietică ş! anume proiectul unul tratat tărîre împotriva războiului deoarece ştiu pede ce posibilităţi largi oferă reducerea pentru pace, pentru securitatea colectivă, sportiv prestat de echipele „Progresul" Deva

care ar urma să fie încheiat între statele prea bine, după cum arăta nu de mult zia­ înarmărilor pentru îmbunătăţirea nivelului pentru dezarmare continuă cu şi mai mult şi „M etalul" Zlafna.

participante la pactul Atlanticului şî la a- rul „Frankfurter Allgemeîne Zeitung" că de trai al popoarelor din întreaga lume. Nu avînt după încheierea conferinţei de la Ge­ Etapa Il-a se desfăşoară astăzi între
următoarele echipe:
cqrdurlle de la Paris, pe de o parte, şl sta­ „Germania ar fi prima victimă într-un raz este dec! de mirare că, după cum scrie zia­ neva. Lucrările acestei conferinţe au dat un
Flacăra 14— Avîntul Sebeş.
tele participante la tratatul de la Varşovia, bol atomic. Azî nu se maî poate spune sol­ rul american „Star" opinia publică atît ame­ nou avînt acestei lupte deoarece ele au a-ră- Metalul Brad— Metalul Ghelar.
Locomotiva Alba—Locomotiva Simeria.
pe de altă parte. Delegaţia sovietică a pro­ daţilor germani că îmbrăcînd uniformă mi­ ricană cît şi vest-europeană, exercită puter­ tat limpede că pot fi duse tratative paşnice Metalul Călan— Constructorul Hunedoara
Minerul Lonea— FI. roşie Alba.
pus ca toate aoeste state să-şî îa obligaţia litară el contribuie la apărarea pămîntuluî nice presiuni în sensul dezarmării şî a re­ în toate problemele litigioase între state cu Metalul Zlatna--Fl. roşie tupeni.
In meci amical se vor întîlni colectivul Me­
de a mi folosi forţa armată unele împotriva strămoşesc, a familiei şî a căminului. Ei ducerii armamentelor. orînduiri sociale şl politice diferite. Inter­ talul II 108 cu Progresul Deva.

celorlalte şi de a se consulta reciproc în ca­ ştiu foarte bine că aceste noţiuni sînt peri­ Există însă unele cercuri strîns legate de zicerea armelor atomice şi încetarea cursei

zul cînd între ele se vor Ivi divergenţe pri­ mate într-un viitor război în care Germania, trusturile de armament din S.U.A. care, înarmărilor ar deschide calea spre realiza­

mejdioase pentru cauza păcii în Europa. Franţa sau Anglia nu ar conta mai mult temîndu-se că uriaşele beneficii ale aces­ rea păcii dorite de toate popoarele.

Propunerile sovietice în problema dezar- pentru strategii pactului Atlanticului decît tor trusturi să nu scadă, fac tot ce le stă (Agerpres)

Redacţia şl Adm ziarului sfr. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită tn numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. nr. 235.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.