Page 5 - 1955-07
P. 5
v j q n Tr v ia 7 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAl
4 pagini 2 0 bani
hI
!j ^urt’f'íl'.'íii-'ívDnvn ;
IN A C E S T N U M Ă R :
— Consfătuire cu fruntaşii în creş — Foileton: „Parada slăbiciunilor“ — Sesiunea Academiei de Ştiinţe a
terea animalelor din raionul Haţeg (pag. 2-a)
(pag. 2-a) U.R.S.S. (pag. 4-a)
— Grijă deosebită faţă de sezisările
— O întovărăşire agricolă uitată
(pag. 2-a) oamenilor muncii (pag. 3-a) — Note şi comentarii externe: Des
— Cuvîntul agronomului: Să recol — Pentru continua dezvoltare a in pre unele manevre ale propagan-
tăm păioasele în pîrgă (pag. 2-a)
dustriei locale (pag- 3-a) diştilor occidentali
— Ziua Flotei Aeriene a U.R.S.S. (pag. 4-a)
(pag. 4-a)!
A n u l VSÎ. n r. 4 9 3
Congresul Mondial al Mamelor Jările de democraţie populară
pentru apărarea copilului
In cinstea Congresului Mondial al Mamelor pe drumul construirii
IaHate 7 şi 10 iuMs, Jia Congresul M ondial p a c e ! D uceţi-vă să le spuneţi hotărîrea Şedinţă, festivă Realizări deosebite mul muncii sin t: turnătoarea Stratulat E- socialismului
lena şi bobinatoarea Pădureanu Valeria, ???
al Mamelor pentru apărarea copilului, oare voastră de a apăra pacea, de a apăra cu P entru a-şi exprima voinţa de pace, C u nespusă bucurie, femeile din regiu de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor Lucrări de irigaţie în China
ceririle voastre ca femei, ca mame şi ca femeile muncitoare — gospodine mame, nea noastră au salutat convocarea ghiu-Dej“ din Hunedoara, care în cinstea
va avea loc la Lausamne, peste 2.000 de cetăţene ale Republicii Populare Romiîne I intelectuale şi delegate de femei — din ora Congresului Mondial al Mamelor. In nume Congresului obţin depăşiri de norme de
şul Petrila, în număr de peste 150, s-au roasele adunări festive, ele şi-au exprimat 30-35 Ia sută. Bejenaru Elena, fierar-beto-
delegate din 70 de ţări ale glofauluu vor D uceţi-vă să spuneţi fem eilor din alte adunat zilele trecute la Clubul minier, unde speranţa în succesul lucrărilor acestuia în nist, Celaru Lucia, strungăriţă, Coţofană In decurs de cinci ani, suprafaţa pămîn-
ţări hotărîrea voastră de a vă apăra drep a avut loc şedinţa festivă închinată măre vederea înlăturării primejdiei ce amenin Maria, şoferă, sînt fruntaşe cu care se inîn- turilor irigate din China s-a mărit cu peste
aduce cuvîntul îmfflăcămat al m am elor pen turile şi dreptul copiilor voştri şi al po ţului eveniment — Congresul Mondial al ţă popoarele. dreşte I.C.S. Hunedoara. Apoi mineriţeie 61 milioane de mu (1 mu = cu 0,06 ha.).
porului vostru de a trăi. de a munci şi de Mamelor care se va deschide astăzi ia fruntaşe: Riza Maria, Simeria Terezia şi Anul acesta se vor iriga încă 14 milioane
tru pacea lumii, pentru viitorul luminos al a construi în pace o viaţă n o u ă !” Lausanne, în Elveţia. Hotărîrea de a sprijini şi cinsti cum se Bîrsan Maria, de la mina Ghelar, şi-au de mu de ogoare ale ţăranilor. In prezent,
Cu acest prilej, a conferenţiat tovarăşa cuvine, această întîlnire măreaţă, este o- îndeplinit planul lunar la extragerea mi acest plan grandios se traduce cu succes
copiilor lor. iU Exprimîndu-şi această hotărâre în ca Elena Marinică din partea comisiei de fe glindită viu în faptele femeilor noastre. nereului cu mult înainte de termen. De în viaţă. Au fost date în exploatare multe
drul mitingurilor - fem eilor din Capitală în mei. Vorbitoarea a arătat că femeile mun asemenea, tovarăşa Albu Maria maistru- sisteme de irigaţie, staţii de pompare me
Apelul pentru convocarea Congresului cinstea Congresului Mondial al Mamelor citoare - mame - sînt hotărîte de a spri Ce poate fi mai grăitor decît faptele? sudor la Atelierele C.F.R. Simeria, obţine canizate şl diferite construcţii hidrotehnice
au mai luat cuvîntul Maria Mocnam, vioe- jini cu căldură Congresul, de a apăra li Sute de femei au prestat mii de ore de depăşiri regulate de 15 Ia sută, iar Spl- noi în provinciile Siciuan, Guandun, Iunnan
M ondial al Mamelor, lansat încă diin lu preşdintă a C.F.D.R., preşedintă a C.C. al niştea căminelor lor şi viaţa copiilor lor. muncă voluntară pentru a ajuta ridicarea neanu Maria, turnătoare fruntaşă la Călan
sindicatului muncitorilor din industria De aceea, ele îşi vor înzeci eforturile în producţiei, pentru a-şi înfrumuseţa oraşele a obţinut un indice de 204 la sută. etc.
na februarie de Federaţia Democrată In uşoară, Alice Săvulescu, membru-Cores- munca obştească şi în producţie, ca prin şi satele. Femeile muncitoare din Valea
ponden't al Academ iei R.P.R.., lu oreţia contribuţia personală, să contribuie la în Jiului, llia, Dobra, Alba-Iulia, Sebeş, etc., întrecerea socialistă în cinstea Congre
ternaţională a Femeilor, a făcut înconju Cuchi, reprezentantă a fem eilor din re frumuseţarea oraşului. au confecţionat cu multă dragoste nume sului, a cuprins peste 80 la sută din ţesă
giunea Iaşi, Biiro Varvara, delegata fem ei roase cadouri c a : feţe de masă, bluze, toarele de la Vulcan. S-au remarcat multe
rul întregii lumi şi a găsit un viu răsu lor din Regiunea Autonomă Maghiară, După conferinţă, au mai luat cuvîntul to carpete, prosoape, perniţe, etc. brodate, ţe fruntaşe c a : Rezan Ioianda, Moraru Eca-
Lidia Berghal, reprezentanta fen telor din varăşele : Ana Costea din partea Comitetu sute, sau pictate cu minunate caractere na terina, Raţek Agneta şi altele, care obţin
net în inimile fem eilor de toiate rasele şi regiunea Stalin, Desanca Nicolicd A p reo- lui raional P.M.R. Petroşani, Diciuk Elisa- ţionale. depăşiri de plan între 33-35 la sută.
tesei, delegate fem eilor din regiunea Ti beta şi Ţane Elisabeta, care şi-au dat ade
naţionalităţile, de toate convingerile poli mişoara. A luat de asemenea cuvîntul şi ziunea lor la lupta pentru pace. Muncitorii In cinstea Congresului, numeroase femei Alături de toate femeile din ţara noastră
Tvetena Kiranova, secretara Comitetului care au vorbit au întărit cele spuse, şi au muncitoare din regiunea noastră, s-au în şl din lumea întreagă, femeile din regiu
tice şi credinţele religioase. fem eilor democrate din R. P. Bulgaria, care promis că vor sprijini comisia de femei în cadrat cu şl mai mult elan în întrecerea nea noastră sînt hotărîte să apere munca
a adus salutul fem eilor şi m am elor din activitatea obştească. socialistă obţinînd o serie de rezultate. paşnică, viaţa, fericirea şi progresul ome
însăşi ideea unui Congres Mondial al R. P. Bulgaria adresat fem eilor din R.P.R. nirii. La sfîrşitul luniî mal a Intrat în funcţi
Figuri luminoase de luptătoare pe tărl-
M amelor a provocat de îndată un interes Declaraţiile personalităţilor oare au pri une staţia de pompare mecanizată „Sia-
mit cu bucurie convocarea Congresului
deosebit nu numai în rîndui organizaţiilor Mamelor, răsună puternic şi convingător. tahe” , cea mai mare din Guandun, cu un
„Congresul Mondial al Mamelor pentru
care aderă la F.D.I.F., dar Chiar şi în rîn apărarea copilului, — spune Di Do-ţiuan, sistem ramificat de canale de irigaţie. La
ministrul Ocrotirii Sănătăţii al R. P. Chi
dui a numeroase alte organizaţii de fe neze — care reprezintă o expresie a spe
ranţelor şi a năzuinţelor spre pacea gene
mei, precum şi în nîndul diferitelor per rală, va avea o importanţă deosebit' de construirea acestui sistem au luat parte
mare pentru lupta împotriva războiului,
sonalităţi. pentru apărarea păcii şi pentru consoli peste 175.000 de persoane. Odată cu pune
darea prieteniei între popoare” .
Femeile, această forţă oare reprezintă rea în funcţiune a acestei staţii peste
Ministrul Ocrotirii Sănătăţii al Indiei,
jumătate din întreaga omenire, vor să-şi d-na Rajkmunti Armit Kaur, subliniază 35.000 de mu de cîmpiî dfn judeţul Goamln
în declaraţia s a : „Fiecare Ştie că războiul
spună răspldat cuvinitul. Bla vor să d e nu rezolvă nici un fel de probleme, oi
dim potrivă creează problem e noi, oare sînt
clare că grozăviile războiului sîut încă vii şi mai complicate deoît acelea oare tre (provincia Guandun) au fost salvate de
buiau rezolvate. De aceea, sînt bucuroasă
în memoria lor. Că în curând v a avea lo c Congresul M on primejdia inundaţiilor, ceea ce va da po-,
dial al Mamelor, oare se va ridica în apă
„Femei, miame din lumea întreagă — ră rarea a tot ce contribuie la pace“ . slbilitatea să se strîngă de pe aceste pă-
sună Apelul înflăcărat pentru convocarea Femeile din lumea întreagă îşi dau sea mînturî cîte două recolte anual şl să se va
ma că datorită eforturEor opiniei publice
Congresului Mondial al Mamelor, — in în ultimul timp s-au realizat paşi impor
tanţi în direcţia slăbirii încordării în re-
numele vieţii pe care o dăm, vă chemăm laţiEe internaţionale. După cum arată A - lorifice o mare suprafaţă de pămînturî în-
pelul recentei Adunări Mondiale a Păcii
să ne unim eforturile pentru a salva co de la Helsinki, acordurile de la Geneva, No! succese în întrecerea socialistă ţelenite. y. ;
încetarea războiului în îndoctrina, confe
piii noştri. Vă chemăm să participaţi la rinţa de la Bandung, neutralitatea Aus
triei consfinţită printr-un tratat, decla
Congresul Mondial al Mamelor“ . raţia de la Belgrad — toate acestea sînt Mecanizarea extracţiei 'de cărbune în
roade ale trezirii opiniei publice oare şi-a
Pregătirile în vederea Congresului Ma găsit expresia în poziţia guvernelor. R ealizări ale s id e ru rg iş tilo r astă dată, locul de schimb fruntaş nu mai ...şi ale c e lo r de la Călan R. P. Polonă
melor se desfăşoară po întregul glob. Pre este deţinut de schimbul condus de mais
tutindeni mamele luptă zi de zi împotri Tot datorită eforturilor opiniei publice hunedoreni... trul Trifu Iosif. Acesta a fost nevoit să Furnaliştii de la Călan au îndeplinit In minele carbonifere din R.P. Polonă se
va războiului, pentru pacea şi sănătatea se v o r întâlni pentru prim a oară după zece cedeze locul întîi schimbului condus de planul la fontă pe prima jumătate a folosesc pe scară din ce în ce mai largă
copiilor lor, pentru securitatea căminelor, ani, în condiţiEe unei lumi scindate, şefii O ţelarii care deservesc cuptorul nr. IV maistrul Constantin Petru, care şi-a depă anului 1955, în proporţie de 109,4 la sută. maşini miniere de înaltă productivitate care
pentru un viitor mai bun. Pe adresa Fe celor patru mari puteri. Dumea întreagă de la oţelăria S. M. a Combinatului şit sarcinile de plan cu 16,31 la sută, pe Acest frumos rezultat se datoreşte faptu uşurează considerabil munca minerilor. La
deraţiei Democrate Internaţionale a Fe îşi îndreaptă speranţele spre ei. siderugic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune cînd al lui Trifu are o depăşire de 11,12 la lui că furnaliştii au aplicat şi continuă să mine lucrează combine carbonifere sovie
m eilor sosesc din Uniunea Sovietică şi din doara, sînt fruntaşi pe sector în elabora sută. Pe locul doi în întrecere se află aplice metoda furnalistului sovietic Fl- tice „Donbas" şi combine produse tn Po
Franţa, din Republica Democrată Germană Marnele din lumea întreagă îşi îndreap rea oţelului. Sarcinile grafice prevăzute la schimbul maistrului Andrăşescu Gheorghe lipov. lonia, cele mai moderne haveze, încărcă
şi din Japonia, din RepuMtoa Populară tă şi ele speranţele spre acest eveniment. acest cuptor au fost realizate în cursul — alt pretendent la titlul de schimb frun toare auto, transportoare şi alte maşini.
Chineză şi din Chile, din nenumărate ţări, Luptând zi de zd pentru a-şi uni efortun lunii iunie în proporţie de 114,88 la sută. taş. Acest schimb a obţinut o depăşire de In întrecerea socialistă care a cuprins Anul trecut peste 1/3 din întreaga cantitate
declaraţii şi telegram e de salut oare spri rile lor cu eforturile întregii opinii pu La acest cuptor lucrează trei brigăzi vred 14,85 la sută. 95 la sută din efectivul Jurnaliştilor, s-a de cărbune s-a extras cu mijloace mecani
jină Congresul Mondial al Marnelor. In blice, femeile din lume contribuie la cauza nice, care se întrec între ele pentru titlul evidenţiat schimbul nr. 1 de tineret de la zate. Extracţia mecanizată a cărbunelui a
numeroase ţări au fost create comitete păcii. de fruntaşe. De o bună bucată de vreme, *^ furnalul nr. 2 de sub conducerea maistru sporit cu 30 la sută faţă de anul 1950, iar
pentru pregătirea congresului şi din aceslte în fruntea lor — ca de altfel în fruntea lui Munteanu Romulus şi schimbul nr. 2 în mai multe mine procesele de extracţie,
com itete fac parte reprezentante ale Ce „V om acţiona împreună pentru a apăra tuturor brigăzilor şi echipelor de oţelari Colectivul sectorului turnătorii execută de tineret de la acelaş1 furnal, care a ob încărcare şi transport sînt aproape com
lor mai diferite organizaţii. In numeroase viaţa împotriva morţii, prietenia împotriva din sector — locul întîi îl deţine brigada comenzi pentru uriaşele agregate ale com ţinut cele mai mari realizări ale sarcini plet mecanizate.
alte ţări au avut loc conferinţe naţionale urli, padea îm potriva războiului, căci ni lui Brînzei Dumitru, care a realizat grafi binatului — marf consumatoare de piese lor de plan.
ale mamelor în vederea Congresului Mon m ic nu ne poate opri în lupta noastră pen cul de producţie în proporţie de 116,03 la de schimb. La piesele de schimb de mare In prezent industria constructoare de
dial al Mamelor. Campania pentru .pregă tru fericirea şi viitorul copiilor noştri“ — sută. Gata, gata s-o ajungă, brigada lui tonaj confecţionate din fontă, lucrează şf De la furnalul nr. 1 s-a evidenţiat e; maşini miniere produce aproape 250 tipuri
tirea Congresului Mondial al Mamelor se răsună apelul pentru convocarea Congre Lăbuneţ Vaier a realizat 115,77 la sută, brigăzile turnătorilor Ghibu Gheorghe şl chipa lui Ştefănescu Iosif, care are o de de maşini şi utilaj minier diferit. Anul a-
desfăşoară suib lozinca luptei pentru in sului Mondial al Mamelor. iar a lui Costache Vasile 112,47 la sută. Vereş Ladislau — brigăzi fruntaşe în sec păşire de plan de 5,4 Ia sută. cesta producţia de maşini şi mecanisme mi
terzicerea armei atom ice şi distrugerea tor. A lui Ghibu a întrecut norma pe luna niere creşte considerabil. Astfel, în 1955
stocurilor de bom be atom ice şi cu hidro Cele trei brigăzi de oţelari aplică cu iunie cu 184 la sută, iar a lui Vereş cu Colectivul de muncitori şi tehnicieni al vor fi produse cu 25 Ia sută mai multe
gen. Pretutindeni, această campanie s-a succes metoda Matulineţ de elaborare a 140 la sută. Aceste brigăzi au ajuns la sectorului turnătorii de la uzina „Victo haveze. cu 10 la sută mai multe vagonete,
desfăşurat îmbinînduHSe ou campania pen şarjelor rapide. Ele au scos în cursul luniî asemenea rezultate, deoarece aplică metode ria" Călan, a realizat planul de producţie cu 66 la sută mai multe elevatoare, cu
tru strângerea de semnături pe A pelul trecute din cuptorul pe care-1 deservesc, înaintate de muncă, printre care metodele pe semestrul I al anului acesta în propor 35 la sută mai multe încărcătoare auto, de
Consiliului Mondial al Păcii împotriva 78 de şarje rapide. Pe întregul sector au Voroşin, Jandarova, şi altele. ţie de 101,3 la sută. Aceasta s-a datorat două ori mai multe motoare cu gaze de di
unui război atomic. fost elaborate în luna iunie 137 de şarje faptului că întrecerea socialistă a fost mai ferite tipuri faţă de anul 1954. La între
In acelaşi sector la cuptorul electric al bine organizată şi că ea a cuprins peste prinderile constructoare de maşini miniere
In cadrul num eroaselor miiitingUTi şi adu rapide. Cuptorul nr. 3 a fost în reparaţie. turnătoriei de oţel, lucrează şi prim-topl- 80 la sută din totalul turnătorilor. Cele mai se pune la punct producţia a 12 noi ti
nări consacrate sprijinirii congresului sini torif Tălăban Ioan şi Benţa Viorel — cel frumoase realizări la turnătorie au fost ob puri de maşini, care înainte nu erau fabri
alese delegatele mamelor din lumea în Aşa se explică faptul că în luna iunie mai harnici dintre prim-topitori. Datorită ţinute de echipa tovarăşului Bogoş Mar cate în ţară, ceea ce va permite ridicarea
treagă. priceperii cu care aceştia îşî organizează tin, care şl-a îndeplinit planul în propor considerabilă a productivităţii muncii mi
s-au obţinut mai puţine şarje ca în luna lucrul şi-şi întreţin cuptorul, ei depăşesc ţie de 179 la sută, precum şi de brigada nerilor.
In ţara noastră fem eile se pregătesc de mai. planul cu 67-88 la sută zilnic, elaborînd de tineret de sub conducerea tovarăşului
asemenea în vederea Congresului Mondial oţel pentru piese de bună calitate. Goady Gheorghe, care şi-a întrecut planul Producţia de energie electrică in
ai Mamelor. Sute de scrisori, adevăraţi * de producţie cu 21 la sută. R. P. D. Coreeană
soli ai păcii au pornit din satele şi oraşele
ţării noastre duoînd spre alte meleaguri Sectorul laminoare continuă să se men In prima jumătate a anului acesta, co Centrala electrică de la Supun, cea mal
gîndurile pe oare femeile din patria noas lectivul uzinei „Victoria“ Călan a dat mare centrală electrică din Coreea de nord,
tră le transmit cu prilejul acestui congres ţină fruntaş pe combinat. Colectivul aces multe tone de produse peste prevederile va produce anul acesta o cantitate de ener
fem eilor din alte ţări. Fem eile au pregă planului. gie electrică cu 25 la sută mai mare de
tit nenumărate daruri în vederea acestui tuia a realizat planul de producţie pe luna cît înainte de război, de două ori mai mult
măreţ eveniment, ele participă la mitin Iunie în proporţie de 114,09 la sută. De decît după încheierea armistiţiului. (1953).
guri şi adunări consacrate congresului.
Odată cu refacerea unor noi generatori la1
Mitingurile fem eilor din Capitală în >00000000000000' < X X X X X X > < X X X X X X X X X X X X X X X X X X o o o o ooooooo< xxxxx>< xxxxxxx> < x>< xxx> oooooooooooooooo alte centrale electrice, producţia de ener
cinstea Congresului Mondial al Mamelor
a fost o impresionantă manifestare a ho- Momente din viaţa tinerilor mineri gie electrică a Coreei de nord va fi la
tărîrid de neclintit a fem eilor din ţara
sfîrşitul anului acesta aproape de patru ori
noastră de a lupte pentru apărarea păcii, F en tele şi mamele din Republica P opu Tinerii vor să cîştige tineri, să-i îndemne să se ca şi alţi utemişti. Printre ei se I mulţi bani acasă — spune el mai mare decît în anul 1953.
pentru întărirea solidarităţii de luptă a lară Ramînă sînt ferm hotărîte să lupte
fem eilor din lumea întreagă. Cele 5.000 de pentru a contribui la risipirea norilor ne lifice mereu. Acum cîteva zile găsesc : Logofătu P., Olteanu |uneori.
mame — muncitoare, intelectuale, gospo gri ai războiului care din nou ameninţă
dine din Bucureşti şi delegate din regiu omenirea iubitoare de pace şi progres. Sava Vasile e miner în gru l-a îmbunat pe Lebădă Voicu. Florentin, Vichiriuc Dumitru şi I — Cît trimiseşi acasă ? — l-a
nile ţării au ascultat cu viu interes cu
vîntul înflăcărat al ciumoscuited luptătoare In apelul adoptat în cadrul adunării pa lui Iancu Octavian. Acum El voia să „zboare" acasă. Z i Filimon [oan. Filimon e strun- întrebat un prieten. Luna asta
pentru pace şi fericirea popoarelor, DoLo- fen telor şi m am elor din Capitală, se spune:
res Jbarruri, vicepreşedintă a Federaţiei trei ani a venit în Valea Jiu cea că nu-i mai convine la gar. Vrea să devină inginer m e numai 400 ? O să fie mulţu
Democrate Internaţionale a Femeilor. „Nod, fe n te le dlin R epublica Populară
Romînă, vom pune toată puterea muncii lui. S-a oprit la Vulcan. A făcut mină. canic de mină. Pentru aceas mită maică-ta ?
„Congresul pe oare îl vom ţine — a spus noastre creatoare în slujba luptei pentru
Doiores Ibarrurd — va fi fără îndoială înlăturarea prim ejdiei de război, pentru şcoala S.F.U. devenind mi — Ai făcut nemotivate mul ta şi el însă luptă cu ecuaţia — Cred că da — răspunse
expresia voinţei pasionate şi hotărîte a consolidarea păcii. Sînltem conştiente dă
fem eilor şi a m am elor din lumea întrea în ţara noastră, unde întregul popor îşi ner. Cu asta, el credea că de te Voicule — i-a zis Vasile. sau cu un sistem de ecuaţii cu Şufan.
gă de a apăra pacea şi odată cu pacea consacră forţele muncii paşnice creatoare
viaţa şi viitorul copiilor lor, al căminelor — dezvoltării neîncetate a economiei na acuma totul e în ordine. De Munceşte şi tu cu sîrguinţă şi două necunoscute... Şufan e din Nucşoara. Un Reparaţia instalaţiilor portuare de la
lor, al popoarelor şi patriilor lor. ţionale — cu fiecare construcţie nouă pe Haifong (R. D. Vietnam)
care o înălţăm, cu fiecare dopil ce-1 creş lucru însă nu se prea ţinea. să vezi că vei cîştiga bine. Fă La cantină sat de pe lîngă Curtea de Ar
Nod, mam ele şi fem eile care am trăit tem sau E învăţăm să desluşească slovele, geş. A primit de la mină pe La Haifong se desfăşoară lucrările de re
războiul, oare am suferit din pricina răz aducem aportul nostru la această cauză Ce tărăboi a făcut odată, cum ca m in e! Lebădă a rămas la paraţie a instalaţiilor portuare distruse sau
boiului nu vrem ca grozăviile lui să se măreaţă. avariate de forţele Uniunii Franceze. Va
mai repete. că el nu cîştigă b in e! încer mină. Pe luna iunie, în prime La cantina din Vulcan iau lunile ianuarie-mai, cu sa sele care vin din Vietnamul de sud pot
Fie ca dragostea de mamăs, oare leagă ancora la chei.
Vrem să apărăm viaţa, vrem să apărăm cară tovarăşii de la conduce le două decade, are o depăşire masa în special tineri necă lariu şi cu primă de producţie
azi milioanele de mame din lume în ac rea sectorului să-l îmbuneze. de 37n/o. Asta înseamnă în mod sătoriţi. E curat, frumos, se — 7068 lei. A trimis acasă din Căile de navigaţie internă din zona eli
patria. Şi pentru aceasta nu ne vom da berată au fost deschise navigaţiei pe o
ţiuni comune, să devenim o forţă puternică El, nimic. O ţinea una şi categoric că va trece cu mult mănîncă bine. ei vreo 2000 lei. Restul ? Ştie lungime de 1.500 de km.
înlături de la eforturi şi nici de la sacri
ficii. în lupte pentru apărarea vieţii copiilor, bună: peste 1000 de lei... — Hai tovarăşă mai repede! el ce face. Uite, aparat de ra Din iniţiativa guvernului R. D. Viet
nam, la Nambinh a fost construit un şan
Tovarăşe şi prietene r o m în c e ! — a spus împotriva pregătirilor unui nou război, — Mă duc înapoi la Mol Adu-ne masia, că plecăm în dio, două costume de haine... tier pentru reparaţia vaselor sub 300 de
şut. Fata se uită la cei ce-o ...In cămin locuieşte şi mi tone.
în încheiere Doiores Ibarruri — Duceţi-vă pentru interzicerea folosirii bom bei ato dova ! In faţa ecuaţiei
la Congresul M am elor şi spuneţi fem eilor mice, ou hidrogen şi a altor arm e de dis Nemotivatele, bată-le vina, îndemnară. „H m !... Grăbiţi nerul Cornea Grigore. E şe
mai sînt tinerii ăştia întot ful unei brigăzi de tineret for
din lume oum înfloreşte ţara voastră în trugere în masă a oamenEor, pentru pace se ţineau de mînă în condica de pe tablă
şi prietenie între popoare“. maistrului miner. Nu vroia deauna" — gîndi ea. Mai ză mată de curind, în cinstea
Vasile să fie convins că pen — Nu pot să învăţ mate boviră băieţii cîteva clipe glu Festivalului. Are numai 22%
tru a cîştiga bani buni, tre matică şi gata! Nici nu mă mind şi apoi, în faţa lor, din depăşire de normă. . Cornea,
buie să şi muncească bine. mai duc la institut. Aşa spu farfuriile pline cu ciorbă gus Cornea. Te laşi să te întrea
...A trecut timp de atunci. nea nu de mult Şufan Nico toasă, aburii ieşeu ademeni că alţii 7
Ce a făcu t Sava, ce a dres, lae, tehnician de la sectorul tori...
vorba e că a rămas la mină. IV al minei Vulcan. 2x-j-3y— 4 ...Mîncau cu poftă. Serviră ? R. P. Albania
Zilele trec. Fiecare zi aduce Minerii din R. P. Albania obţin însem
nate succese în îndeplinirea planului de
- .... —....... Nu s-a dus în Moldova. A în este egal cu... zero. La ce o ciorba, apoi felul doi, un sos ceva nou. Trenuri lungi cu stat. Datorită întrecerii socialiste care se
ceput să muncească vîrtos şi fi bună şi ecuaţia asta ? bun cu chifteluţe şi, de fie cărbuni iau drumul fabricilor extinde din ce în ce mai mult, sarcinile
Fruntaş Ia seceriş, treieriş şi predarea cotei să cîştige bine. Ce salariu fru care, cîte două gogoşi. Frăţilă şi uzinelor. Locomotivele pu prevăzute în plan sînt îndeplinite cu suc
mos a luat el luna trecu tă ! — Şi zici că nu poţi, ai ? Nu Roman — un tînăr de prin făie din greu, trăgînd după ces şi depăşite. In perioada ianuarie-apri-
1953 lei, plus şi o primă de te lăsa! Vrei să devii ingi Vaţa de Jos, raionul Brad — ele atîta rod al muncii. Unii lie, producţia minelor din Albania a fost
ciclicitate de 470 lei. ner ? Din miner o să ajungi înfăşură gogoşile în şerveţele tineri vin pentru prima dată cu 18,7 la sută mai mare decît în perioada
inginer, asta sîntem siguri, corespunzătoare a anului 1954.
Zile la rînd, potecile oare duc din sat în ziua urm ătoare prinse vitele La ju g şi-l — Hei, bată-te să te bată — după cum ai ajuns şi tehni de hîrtie şi le băgă în buzu în Valea Jiului. Se uită sfioşi Succese remarcabile în îndeplinirea pla
spre cîmp, au fost bătătorite de ţăranul transportă la arie. Primii snopi pe care i-a îi zise într-o zi maistrul său — cian. Trebuie însă să te stră- nar. în toate părţile, parcă li-e tea nului au obţinut şi muncitorii de la mi
m uncitor Ureche Traian, din Comuna Ighiu. înghiţit batoza din comuna Ighiu au fost ia spune-mi cum ai cîştigat duieşti. Aşa-l îndemnau cole mă de mină. După aceea ei nele de cărbune şi cei de la minele de cu
In fiecare zi, holda cu orz pe oare o v i din orzul tovarăşului Ureche Traian. aceşti bănuţi ? gii săi. Practica a dovedit că Vara-i cald — zise el. prind curaj, devin îndrăzneţi. pru. Tn comparaţie cu perioada ianuarie-
zite, îşi schimba culoarea tot mai tare în utemistul Şufan poate învăţa La şut, gogoşile sînt mai bune aprilie 1954, ei au extras anul acesta cu
auriu, Ureche, rând se întorcea de la holdă, Orzul cultivat pe o suprafaţă de 0,10 — Graficul ciclic, tovarăşe matematica. decît slănina. Se califică tinerii, cresc, se 14,7 la sută mai mult cărbune şi cu 18,5 la
de fiecare dată rupea oiţe 2-3 spice, iar ha. şi bine întreţinut, la treieri? a dat o — spuse Vasile făcînd o mu maturizează, unii vor să de sută mai mult cupru. La sfîrşitul anului
în drum spre casă se abătea pe la agronom recoltă de 280 kg., ceea ce revine 2.800 kg. acesta —¦ ultimul an al planului cincinal -•
să i le arate : la hectar. tră serioasă. Maşina de încăr ...Şufan Nicolae a rezolvat o La cămin vină ingineri, alţii se fac mi producţia globală a industriei extractive
a Albaniei va fi cu 22 la sută mai vnare
— Da nu s-or mai pînguit tovarăşe a- — Frumoasă redoltă, se adresă tovară cat, tovarăşe. Ne rînduim cu ecuaţie. ’‘După asta a mai re neri. Sînt multe de spus. Atî- decît în 1954.
grcnom ? şul Ureche, delegatului de batoză, şi cîn -
tări de o parte cantitatea pe care o dete toţii la manivelă. Teribilă ma zolvat una şi încă una... în Şufan Nicolae a deschis a- tea lucruri frumoase se înfăp (Agerprcs).
Ziua mult aşteptată de tovarăşul Ureche statului drept cotă. şină ! 62 de metri liniari în vaţă fizică, matematică, con tuiesc în Vulcanul trezit la.
a sosit. Agronom ul i-a dat dezlegarea să- piatră am înaintat, auzitu- stituţie, literatură... El a por paratul de radio. Cînd e vorba viaţă! Cresc oameni noi —
şi secere orzul, care trecuse în faza Il-a Fruntaşul recoltelor bogate, Ureche Tra m a-ţi? Păi ce, asta-i jucărie? nit de la pichamer şi azi e stegari de frunte ai întrecerii
de coacere în pîrgă. tehnician. Invăţînd şi m ate de trimis bani acasă, pînă a socialiste. Se înalţă, blocuri noi
ian, din comuna Ighiu, în ziua de 4 iulie ...Sava Vasile lucrează acum matica — cea pe care el n-o pentru ei şi familiile lor. In-
Harnicul gospodar, plecă în aceeaşi zi în contul anului 1958. E un putea suferi — va deveni in se hotărî asupra sumei de bani tr-un cuvînt, se înfăptuieşte
Împreună cu fam ilia şi-şi seceră orzul, iar a primit chitanţa nr. 1 la predarea cotei brav miner. Cinste lu i! Ca el
ce trebuie să o trimită, el dă
de orz.
drumul la muzică. ..
— De mă găseşte în ţoape
sînt mulţi. E membru în co giner de mină. In toamna a- bune şi de-mi zice la radio o viaţa adevărată, nouă şi fru
mitetul U.T.M. pe mină şi cestui an el va pleca la exa „bătută" ori un „Trandafir de moasă.
caută să îndrume şi pe alţi men. Odată cu el mai pleacă la Moldova", atunci trimit mai ANATOLIE PANIŞ
'^ O V O O C V 'v t e 'î'V O O O O O O O O 'X t e V O O O O O O O O C t e C '^ O O O O ’O C O O O O O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c > 0 c > 0 0 0 0 < ? 0 9 9 9 9 9 0 c 0 9