Page 6 - 1955-07
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 493
Consfătuire cu fruntaşii in creşterea animalelor din raionul Haţeg Mai multa atenţie concursului
Sâ creştem vite ¦IUBIŢI CARTEA"
La noi, la gospo- P e lingă fiecare M ulţi spun, că le
casa; ci7f~t.va stup, em g^reu s^ă se^ ocuEpeu
m— u_l_t_e___şli____b_u__n_e_ f ria anexâ’ in grai‘ Zilele trecute, in oraşul Haţeg, a avut loc o consfătuire despre creşterea anima Pentru a da un imbold mai puternic şl amănunţit regulamentul de participare şi
telor la care au participat fruntaşi ln creşterea animalelor din intreg raionul sînt bătrân. Sînt zeci de ani de cînd am a stimula pe cititorii cei mai harnici aju- alte materiale. Unele organizaţii au făcut
dura, avem un pro Haţeg. trecut la pensie, dar la m ine în curte poţi lîndu-i totodată să-şi lărgească orizontul consfătuiri cu tinerii, în cadrul cărora pro
vedea oricînd oîte 40 de stupi. Şi încă ce de cultură generală, U.T.M., cu ajutorul fesori şi învăţători utemişti au vorbit tine
gram pe baza căruia ne ducem munca. Participanţii la consfătuire au arătat în cadrul discuţiilor realizările obţinute stupi... E drept că şi m uncă trebuie să Ministerului Culturii, Ministerului Invăţă- rilor despre importanţa citirii literaturii,
de ei în creşterea animalelor, cum au muncit să le dobîndească, ce metode zo depui, însă şi răsplată ai după oboseală. mînlului şi C.C.S. au organizat concursul uneori făcînd şi recenzii din cărţile reco
D im ineaţa, deşteptăm vitele la ora 4, le otehnice aplică, şi apoi, angajamentele lor pentru mărirea şeptelului de animale în Şi-apoi, munca cu albinele e tare frumoa permanent „Iubiţi cartea“ . mandate în regulament.
raion. să şi plăcută. Păcat că nu ţine fiecare om
facem curăţenie, le ţesăiăm, le spălăm co pe lingă casa lud 3-4 stupi. Organizarea acestui concurs pentru citi Dacă s-au obţinut unele rezultate în pro
Iată pe scurt ce au vorbit cîţiva din fruntaşii în creşterea animalelor prezenţi rea literaturii de către tineret este menită blema organizării şi popularizării concursu
zile şi apoi le pregătim pentru m uls. Spă la consfătuire: Eu mă ocup m ult de stupărit. Primă să dea un puternic avînt muncii de răs- lui, ele sînt pe departe de a fi satisfăcă
vara transpun albinele dintr-o coşniţă în pîndire a cărţii în rîndurile tineretului. toare.
lăm 'şi ştergem mâinile înainte, se spală alta, iar după ce fiecare coşniţă am spă-
la t-o cu leşie, o pîrlesC ou o lampă de După conslituireâ comisiei regionale şi In unele raioane cum sînt de pild ă: Ha
apoi şi se şterge ugerul vacii, după oare benzină pentru că aşa le place albinelor. a celor raionale, pentru coordonarea con ţeg, Brad şi Petroşani nu s-au luat nicî
Şi în pădure, ele se aşează întotdeauna în cursului, în adunările generale ale organi pînă în prezent masuri concrete pentru or
urm ează un mfeşaJ al ugerului. scorburile arse de foc. După pîriirea coş- zaţiilor de bază U.T.M. s-a dezbătut Ho- ganizarea şi popularizarea concursului. A-
niţelor, bag pe dinăuntru oîte un strat tărîrea C.C. al U.T.M. cu privire la orga tît organizaţiile U.T.M. cît şi bibliotecile,
O peraţiunea m ulsului o facem st/înd pe subţire de vopsea. Gu asta nu mă mai tem nizarea acestui concurs. au stat pasive, fără să pregătească temei
de nicd o boală pentru albine. nic acest concurs. De altfel, concursul este
scaun. După muls, urmează hrănirea. In sfeală verzi, iar rezultatul a fost că atunoi pentru că aduc venituri frum oase în casă. Tinerii din regiunea noastră au primit cunoscut în mică măsură de către tinerii
cind unii gospodari nu aveau nici măcar D in contractări obţin •bani, reduceri de In luna martie sau atunci oînd se sim cu bucurie vestea organizării concursului din satele acestor raioane. Această stare de
m o d 1bbişhuit, lirana "undi v a ci lă noi pe un ou în casă, eu am valorificat prin co cote, pot cumpăra mărfuri cu preţuri re te nevoie, le mai dau hrană din fagurii pe şi în urma prelucrării hotărîrii, mulţi au lucruri nu mai poate dăinui. Comisiile ra
operativă sute de ouă. duse, iar prin sacrificare, am hrană bună care îi păstrez în căm ară, iar pe la 15 făcut cereri pentru a participa la el. Exem ionale trebuie să privească cu toată serio
tim p de iarnă se compune, din 4 kg. fin, şi îndestulătoare pentru fam ilie, aprilie, pînă la recolte, fac hrănirea sti- ple grăitoare în acest sens pot fi daţi ti zitatea şi răspunderea sarcina ce le-a fost
Coteţele le văruiesc şi le curăţ des, iar mulentă sau speculativă cum i se mai spu nerii din organizaţia de bază U.T.M. de la încredinţată şf să-şi întocmească planuri
6 kg. paie, ^ k g r *sfeclă, siau nutreţ murat, apa găinilor o dezinfectez cu albastru de BOLDUŞ ELEONORA ne. P e un hrănitor special, Cu mai m ulte fabrica „1 Mai1' Pelreşti din raionul Sebeş, de muncă concrete pe baza cărora să des
m etil sau cu hipermangaraat. Ia m a le dau şănţuleţe, le dau zilnic cîte 200-250 gr. unde de îndată după prelucrarea regula făşoare o activitate continuă şi bogată în
iar vara le dăm masă verde ca : secară, apă puţin călduţă, iar vara apă rece. In fruntaşă în creşterea porcilor — m iere. mentului s-au înscris 10 tineri. La fel au vederea organizării şi popularizării con
sat eu sânt Cel dintâi oare vaccinez găinile. Siivaşul Inferior procedat şi tinerii din raionul Ilia. Primul cursului „Iubiţi cartea“ .
trifoi sau porumb furajer. Adăpatul de di In timp ce la unii vecini în anii trecuţi In afară de astea, eu toamna nu extrag care a făcut cerere din comuna Lăpuşnic,
le-au m urit în cîteva zile zeci de găini, mierea exagerat. Las întotdeauna în stup a fost secretarul organizaţiei U.T.M. care Organizaţiile U.T.M. au datoria să antre
m ineaţa al vacilor, îl fiacem între orele m ie nu m i-a pierit nici una. A m îndru cîte 12-16 kg. m iere, pentru ca albinele este şi fruntaş în muncile de întreţinere a neze cît mai mulţi tineri participanţi la
m at ?i pe alţii să le vaccineze şi ou avut să aibă peste iarnă hrană îndestulătoare. culturilor şi a pregătirii în vederea treierl- concurs şi mai ales în rîndurile tineretu
7-t- 8 j iar ceva m ai tîrzdu le dăm iarăşi o succes. Stupii îi ţin în oux*te unde nu um blă nici şului. Exemplul său a fost urmat încă de lui sătesc trebuie desfăşurată o muncă sus
un fe l de anim al şi nici păsărele. Ii ţin 25 de tineri din comună. ţinută, de Ia om la om, ajutîndu-i să prin
m asă verde. La ora 14, le dăm paie tocate Ouă, am schimbat la mulţi, pentru ca ridicaţi de la pămînt pe postamente de dă gustul de citit şi recomandîndu-le cărţi
să fíe în tot satul găini sănătoase şi m ari cîte 25-30 cm. pentru că dacă îi ţin mai Activitate frumoasă desfăşoară şi Biblio după pregătirea şi preferinţele fiecăruia.
şi. m urate, iar între orele 16— 17 (4— 5 după cum sînt ale mele. Eu îngrijesc bine găi sus, curenţii sînt mai tari, iar dacă sînt teca raională din Hunedoara, care a reu
nile şi pentru aceea ele oua tim p de 10 lăsaţi mai aproape de pămînt se poate şit să înscrie pînă în prezent peste 40 de Bibliotecarii, pot de asemenea, să dea un
amiază)', le dăm fin şi le adăpăm . In afară luni din cele 12 ale anului. In m edie, pe trage um ezeala sau să se ude din stropii tineri, asigurîndu-le aproape în întregime sprijin serios participanţilor la concurs, in
cap de găină anual, îm i rezultă cam 260— ce sar din apa ploilor. In acest caz albi bibliografia necesară. Rezultate bune a alegerea cărţilor, informîndu-I cu regulari
d e acestea, fiecare vită, capătă zilnic câte 265 ouă. Coteţele în oare le ţin sînt co n Cresc oi de Eu mă ocup de nele se ridică m ai sus, puietul răm îne des obţinut şi Biblioteca centrală regională tate asupra cărţilor existente în bibliotecă,
fecţionate din lemn de brad. Vara le pun coperit şi poate avea urinări neplăcute. Deva, care a reuşit să antreneze în acest ţinînd seamă de vîrsta şi pregătirea fie
1— 1»V? kg. uruială de porum b. uşi din sîrmă ca să fie în coteţ aer şi lu rasă ţtgate m ult de creşterea concurs un număr de 41 cititori. Utemistul căruia.
mină iar iam a le înlocuiesc cu uşi de oilor, • şi-m i place D e la urdiniş şi pînă jos pe păm înt sau Poienaru loan, de pildă, de la C.L.D.C.-
, . V iţeii îi dăm la supt de trei ori pe zi, scândură. P entru lum ină şi aer le las doar In iarbă, pun cîte o soîndurică drept pun Deva, propagandist la cercul politic U.T.M.. Pe lîngă biblioteci, cămine culturale, clu
cîteva orifioii special amenajate. Pentru te, pentru că de multe ori atunci cînd vin după încheierea anului de învăţămînt s-a buri şi colţuri roşii, trebuie organizate
lă sîn du -i să sugă zilnic cîte 5 litri Lapte. scos pui, ouăle le pum de obicei la clo ocupaţia asta. La început creşteam şi ţi de la oîmp, albinele lucrătoare, acestea dus cu toţi cursanţii pentru a se înscrie la cercuri de prieteni ai cărţii unde să se
cit sub ourcii, pentru că fiind m ai m ari le fidnd încărcate ou nectarul de flo ri şi o b o concurs. prezinte recenziile diferitelor cărţi reco
Respectarea orarului şl a meniului, a clocesc' m ai bine. Puii îi iau de m ici şi—i neam numai oi ţurcane că aşa făceau toţi site de zbor, în loc să se lase la urdiniş, mandate în regulamentul concursului. De
cresc la solar, nu după cloşcă. Aici au se lasă de-a dreptul jos pe păm înt şi în Pînă în prezent, în raionul Hunedoara asemenea, se pot organiza convorbiri în
făcu t să avem vite sănătoase, m ari şi gra hrană, soare şi aer. In solar eu îi pot în haţeganii, şi poate dă şi acum aş avea tot felul acesta pier mii de albine, pentru că s-au format 49 de comisii la sate şi 18 la tre cititori şi scriitori sau activişti cultu
g riji şi alim enta m ai bine, îi feresc de ele nu se mai pot ridica. Cu puntea asta, instituţii care se preocupă de bunul mers rali.
se, ia r viţeii la naştere' să atingă o greu răpitoare şi puii cresc mai blînzi. d in acelea, dacă n-auzeam de 'la unii că treaba se schimbă, căci oricît de obosită al concursului.
ar fi ea totuşi se urcă şi-şi depune in fa Muncind în felul acesta, numărul citi
tate între 35— 52 kg. Păsările sînt o adevărată bogăţie pe ce le ţigăi ar fi m ai bune. A m crezut şi gure ceia .ce a acumulat. Sînt multe organizaţii de bază U.T.M torilor permanenţi va creşte simţitor şî
lingă casa omului, căci prin ele se asi care se preocupă cu dragoste şi perseveren tinerii din regiunea noastră vor fi aju
Niol- ţesăiăm şi perlem vacile şi vara, gură hrana de ouă şi dam e, şi, în afară n-am crezut! De asemenea, la fiecare urdiniş am ţă de popularizarea concursului prin scrie taţi să-şi lărgească orizontul de cultură
d e asta, de la elle ne rămân' fulgi şi în cîte o m ică u şiţă-p e care o deschid în ra rea de articole la gazetele de perete, lozinci generală, dezvoltîhdu-le în acest fel gustul
cu toate că nu au părul m are şl nici praf. grăşăm inte bun e pentru pământ. M ai târziu, am citit însă o broşură în port cu temperatura v rem ii; la frig o des mobilizatoare şi fotomontaje. Unele orga literar şl artistic.
care scria despre creşterea oilor, şi aşa chid mai puţin, pentru oa stupul să nu nizaţii ca cele din Ilia şi Cerbia au orga
D atorită buned în grijiri a vabiilor noi, zilnic LLIEŞ AU G USTIN m -am hotărît să fac şi eu o probă pen răcească, iar la căldură o deschid mai tare nizat un coiţ al concursului „Iubiţi cartea" NICHIF ACHIM
tru că şi aici era lăudată m ai m ult tot pentru aerisire. Din cînd în cînd, în spe în cadrul căruia tînferii pot studia mai preşedintele comitetului regional de
m ulgem otte 25—30 litri laipte de la cîte fruntaş în creşterea pasărilor — oaia ţigaie. cial primăvara, eu îi dezinfectez cu for- organizare a concursului „Iubiţi cartea“
•- * Sarm isegetuaa malină, peste care am pus alcool. De e -
i o vfecă. ceea, stupii m ei n-au fost bolnavi nicio
-------- ** *---------- dată. R oiul îl las să se facă natural, pen
, îngrijirea deosebită ce le-o dăm, a fă tru că aşa scrie şl în cărţi că se face şi-n
multa colhozuri din Uniunea Sovietică. Şi
cu t să avem j urnind oare au fătat pentru De cumpărat n-aveam de unde să le Intr-adevăr, e mal bine aşa. A stfel stupii
cumpăr. Intr-o zi însă, prin Haţeg, a tre roiesc mai repede iar albinele muncesc
prima dată oîte doi viţel şi au avut to- cu t o turm ă de ol spre Banat, şl aveau şi mai bine.
oi ţig ă i M -am dat în vorbă ou ciobanul şi
¦' tuşi laipte îndestuli ător. M ai m ult deaît atît, am făcut t î r g ; le -a m dat două ţuirciane Eu obţin în fiecare an cîte 23-30 kg.
d e -a le m ele şi ei md-au dat una ţigaie. miere de la fiecare stup, deşi Sntr-o veche
(•/¦după te. aceştia term inau suptul, m al m ul- statistică, ml-amirutesc, citisem că în co n
diţiile Climaterice existente la noi în regiu
t geam :şi noi oîte 2—3 litri la o m ulsoare. ne, producţia nu poate fi deoît în jurul lui
10 kg. m iere de la fiecare stup. Coşniţele
.Timp de două luni, dăm viţeii să sugă D in încrucişarea ed ou a unui berbec în care sînt albinele, sînt după modelul
de trei ori pe zi, iaT o lună îi alăptăm ţurcan, am obţinut un miel care nu se Dadant-Blat, puternice şi sănătoase.
la găibatâ. Atunci cînid au trei luni, îi măna niol cu tatăl său şl nici ou mamă-sa.
¦ îrîţărcăm, treolndu-i la raţia obişnuită. Era un m iel m ai m are deoît cei ţigăi şi Eu sînt mulţumit de stupii mei şi de re
cu lîn ă m ai fină ca Cei ţuroani. M i-a plă zultatele pe care le dau. Mai mult, aş fi
U n rol deosebit în hrănirea anitraalelor cu t de el, şi cîn d am auzit că se dau oi însă mulţumit dacă aş vedea pe lingă
il are nutreţul murat. Vacile pe oare le •ţigăi de la stat, n -am m ai stat p e gânduri fiecare gospodărie cîte 3-4 stupi şi pe f le
îngrijesc eu, sânt tot aşa de grase iam a nici un pic. A m luat două rraiele, iar de care om uri m ic apicultor.
ca şi vara, tocm ai datorită hrănirii lo r în la sfatul popular un berbec. De atunoi,
m od raţional. în fiecare an mi s-au sporit ţigăile, iar VITAN IO AN
pe cele ţurcane le -a m vândut. fruntaş în creşterea albinelor
D în d u -le o în grijire aleasă, vaoile sânt
sănătoase, grase şi bune de lapte, iar eu Mulţi spun, că oilor ţigăi nu le prieşte B ăieşti-H aţeg
mă mândresc ou vitele pe oare le îngri în raionul nestru. Dar asta nu-i adevărat.
jesc Dacă le îngrijeşti, le cureţi, le dai hrană (Materialul acesta a fost trimis redac
bună şi le vezi de sănătate, atunci sânt ţiei de tovarăşul Fărcaşlu Petre)
DINCĂ GHEORGHE bune şi le ai, iar de nu, îi aşa cum spun
a lţ ii: nu le prieşte.
în grijitor şi m ulgător fruntaş — Am întotdeauna Porcii aduc un ve-
gospodăria anexă „M inerul II“
7• ; nit bun la casa om u-
S în tăm ăria-O rlea porci graşi ta . ştiu esta dta ex -
Utt bun gosp o- M ulţi din prieteni perienţă, căci de 7 and m ă ocup cu creş A le m ele dadă s-au născut şi au cres
terea lor. Am porci din creştere proprie cut aci, s-au obişnuit' cu to a te : cu dru
, 7~7 ~------ ;— ş?i[czutnmobsceuscţi, vâsezînmdircăă murile, ou hrana, cu olima, sînt mari, gra
dar creşte şt căci ţin pentru prasiiă scroafe din rasa se şi frum oase. Ia m a nu le las să le ningă
şi nici primăvara sau toamna să le ude
păsări de curte timpul lib e r ml-1 p e- Negru de Strei. A m acasă o scroafă de prea mult ploile reoi, fiindcă au lină mai FOILETON
scurtă şi pot răci. Mâncare le dau regu
21/2 ani oare a fătat de 4 o r i : întâi 9 pur lat ; vara păşune bună, iam a coceni, paie,
păstăi de fasole şl fîn, toate tocate şi m u
cei, apoi 16, după aceea 18 şi ultim a dată rate cu apă caldă şi sărată. Cînd oile sînt
gestante le măresc porţia de furaje, Iar în
trec aproape în în 14 purcei. La fătare, fie iarnă, fie vară, schim b, ele îm i dau m iei burii. Lînă i-au „ rp a c c id a dabieiiinil& v“
tregim e, ocu pîn du -m ă de cele 100 de pă eu alimentez purceii bine. încă de la ora de pe una S—5 k g . ; m ai puţin de 3 kg.
sări ce se află în curtea mea. E şi de 4 dim ineaţa sînt la ei şi le dau boabele. Stan Păţitul, o fi trăit n-o fi trăit, o fi mise la căminele culturale, suluri cu ma
zîmbit, pentru că pe lingă funcţia mea de C ite 2 kg. de fiecare, când se fac m ai m ă păţit n-o fi păţit, dar de mine şi de păţa teriale de agitaţie vizuală, scaune betege
contabil şef al unei cooperative, ocupa rişori. La orele 8 dimineaţa, le dau apă, niile mele vă rog să nu vă îndoiţi! Cu toa cu picioare şi spătare lipsă, instrumente
ţia de crescător al păsărilor dr părea ne te încercările, de care am avut parte în- muzicale deşirate din cauza lipsei strunelor,
serioasă. Ocupaţia aceasta însă e bună, la am iază şi seara după boabe, le dau tr-una din ultimile zile, băierile inimii mi cele două piane a căror coarde nu mai vi
au rămas întregi, trăiesc, iar cele de mai brau din cauza prafului depus pe ele...
lături de uruială cu cartofi. jos le iscălesc cu mină proprie şi de faţă
cu martori. Dar, ce s-o fi întîmplat ? De ce s-o fi
aduce venituri fru m oase şi nu-d prea cos Insă ca să ai porci buni, nu e deajuns oprit „ parada" ? A ! Uite prezentatorul ca
-fr re va lămuri totul din fir în păr.
tisitoare. să-i îndopd cu mâncare multă. îngrăşă niciodată. Lapte la f e l : 2-3 Miri, după cum îmi aduc bine aminte, de parcă acum
au mâncare. s-ar fi întîmplat. Am pătruns cu sfială în Prezentatorul însă făcu un gest, încer
A m păsări, rezultate din încrucişarea mântul vin e şi de la altceva. In tîl să le sălile de repetiţii ale Casei de cultură din că o frîntură de cuvînt...
M ie îm i plac oile ţigăi, sînt bune şi-m i Alba-Iulia, am scos carnetul din buzunar
a două so iu r i: O m ipton şl Viamdat. Am asiguri curăţenia, adăpost bun şi lib e r aduc mult folos. Am dat din ele cîtorva şi surprins de „variaţia“ obiectelor de aici, De pe scaunul pe caré-l ocüpárh, sar ca
ciobani din nişte sate de pe Valea Jiului. m-au împins păcatele să încerc a întocmi ars. Trébuiá să-i vin omului în ajutor, să-l
eîmtărit zilele acestea o parte din ele şi tate. Eu curăţ coteţele de două ori pe săp Azi când mă îritîlnesc ou ei nu ştiu cum un mic inventar de cameră... Intrumente scot din impas.
de alamă trîntîte în colbul podelelor, pa
greutatea lor variază între 3.050— 3,850 kg. tămână, le văruiesc tot la trei luni, iar chete cu cărţi răvăşite de-a lungul perete Urmă pentru mine proba cea mai grea,
lui de miază-noapte, aparate de radio de orbecăiala prin bezna de sub scenă pentru
Eu am avut găini oare au cântărit şi cîte aşternutul îl schimb în fiecare zi. Tot zil să-m i mulţumească pentru ele. Şi mai spun fecte care îmbătrîniseră aşteptind să fie a ajunge la cabină sufleorului. După multă
trimise la reparat şi două străvechi instru caznă, înotînd prin gunoaiele subscenice,
4 kg. şi mai bine. Aceasta, pentru că le nic le dau porcilor libertate ; iam a la o vorbă, unii o să se mire, dar aşa este. mente... am ajuns la ţintă. Prezentatorul pleca ure
Dar, cele ce urmează m-au lăsat cu in chea iar eu cu buzele ţuguiate îi şoplil
dau multă libertate şi hrană verde. anumite ore, iar vara toată ziua. Purceilor, Eu, dacă m ai trăiesc 100 de ani de acum ventarul neterminat. Unul din tulnicele cîteva cuvinte.
ce-şi rezema făptura-i zveltă în colţul unde
L e hrănesc cu ovăz şi porumb, iar pen cîn d îm plinesc 7 săptămâni, le dau m in înainte, şi tot n-aş mai creşte oi ţurcane aştepta iarna o grămadă de lemne de foc, Revenindu-şi, prezentatorul anunţa cu o
săltă din locul unde trăise multă vreme vo ci gravă: urmarea, dacă va fi cazul...
tru la m ă le păstrez întotdeauna verdeaţă eare din 3 în 3 ore rănindu-le numărul ti nurnad de rasă ţigaie. prăfuit şi dete semnalul de alarmă! Fraţi in numărul viitor.
lor, săriţi! Ne paşte o mare prim ejdie!
şi asta-i foa rte im portant. C u 2 and în m eselor la zi p e m ăsură ce ei cresc. Eu şi PAVELONI PETRE De ni se face inventarul, sîntem condam Y
fruntaş în creşterea oilor naţi să rămînem pe vecie aici, fără a mai Ca sa vă stabilesc pe deplin curiozi
urmă, clnd a fost iam a aceea grea, eu de acum înainte am să cresc şi să îngraş din avea dreptul să ne cerem locul cu ven it! tatea, o să vă prezint pe cei din a căror
Haţeg Şi atunci să vedeţi minunăţie ! Obiectele „grijă" a fost pus în scenă spectacolul cu
le-am dat pînă târziu fo i de varză şi de porci pe care o să-i contractez cu statui din sălile de repetiţii prinzlnd viaţă, dă pricina. Regizor Popa loan, şeful secţiei
dură năvală spre uşă. Degeaba căutam să culturale raionale, care nu trage la răspun
O întovărăşire agricolă uitată €J m vîm im â le opresc prin cuvinte. Nici cuvintele şi dere personalul secţiei şi a casei de cul
nici forţa nu mal foloseau la nimic. tură pentru lipsurile în care se complac.
întovărăşirea agricolă din comuna P e- fie de acord cu aplicarea unor reguli agro m m um um îmi revenii din uluirea în care fusesem Prezéntátor Vaidéségan Mircea, îndrumă
ţelca, raionul Alba, a luat fiinţă în anul tehnice. cuprins, abia cînd, inchizind uşa, trecu pe tor cultural în cadrul secţiei culturale, tî-
1952. Intovărăşiiţii de aici, au pornit ou Să recoltăm păi oasele în pîrgă Ungă mine şchiopătînd un scaun invalid n&r cu multă putere de muncă, dar delă
muÎLtă încred ere p e acest drum . In unii Şi ţăranii muncitori din această comu sător şi neserios faţă de sarcinile ce-i re
ani, datorită m uncii în com un şi cu unel nă sînt lipsiţi de îndrumarea tehnică din D e m ulte ori, se întâmplă că toată m un 30% şi scade pe m ăsură ce tim pul înain Fiindu-i amputat unul din picioare, nu-mi vin. Director de scenă Popa Trifan, di
te mecanizate, au reuşit să obţină fru partea tovarăşei telmixaiene. A stfel, aici ca de în grijire şi întreţinere a culturilor tează, iar boabele îşi m icşorează volum ul rector la casa de cultură, un om care n u -şi
m oase sporuri de recolte la hectar. Ou unele lucrări şi acum se execută după m e să nu-şi atingă scopul pe deplin, dacă re începînd să joace în pleve (scăriţă) şi să fu greu să-l ajung. Şi aşa am ajuns la dă destulă osteneală pentru ca totul să
toate acestea însă, în sinul întovărăşirii tode b ă b eşti; unii ţărani mai fac, prăşi- coltarea nu se face la tim pul potrivit şi se souture. Ţinînd seama de acest lucru, fie bine gospodărit. Şi în sfirşit ultimul
au apărut unele greutăţi oare au M n at-o tul cu muşuroi la porumb. Cum ar putea cu multă grijă. întârzierea secerişului, pro mai toate cerealele trebuie recoltate în timp pe scenă. Prezentatorul tocmai anun Bogdan Gheorghe, artificier, care nu ţine
în dezvoltarea el. M unca a început să se îndruma oare tovarăşa tehniciană Rusnac voacă pierderi de recoltă deoarece, boa faza de coacere în pîrgă. In această pe seama de sfaturile ce i se dau cu privire
desfăşoare în mod neorganizat. Aluşa ţăranii muncitori să aplice reguli bele se scutură uşor, iar recoltarea prea rioadă trebuie făcut neapărat recoltarea ţa : Astăzi spectacol de gală „Parada
agrotehnice la întreţinerea culturilor, oînd devrem e face de asem enea ca boabele să griului şi orzului, pentru că altfel boabele la curăţenia şi rinduiala ce trebuie să
Vechiul com itet de conducere în frun ea îşi desfăşoară activitatea după un plan se zbîrc'ească şi de m ulte ori să se strice scuturate pot atinge proporţii de 10-15% slăbiciunilor".
te cu fostul preşedinte Oîmpeanu Teodor, de muncă întocmit din luna aprilie? în depozite. domnească într-o instituţie de cultură şi
şl-a dus m unca la întâmplare. Intovără- A treia fază de coacere a cerealelor, este Cu biletul de intrare in mină îmi căutai
şiţii nu cunoşteau planul de producţie al Tocm ai din această cauză, nu s-au luat Ca să se poată înlătura pierderile la coacerea deplină. Boabele au volumul mai se complace într-o „dulce" trîndăvie.
întovărăşirii sau planurile de muncă în măsuri de combaterea gîndacuiui bălos ce recoltare şi să se asigure calitatea recol m ic prin pierderea apei care este de oca. locul Zadarnică 'mi-a fost însă încercarea.
tocmite pe campanii de lucru. De aseme a apărut în culturile d e orz şi ovăz, şi tei, este necesar ca oamenii muncii de pe 16%, din care cauză sînt mai puţin strin- Faptul că am scăpat nevătămat din toate
nea, problema adunărilor generale cu nu s-a dat îndrumare tehnică ţăranilor ogoare să cunoască felul cum se coc ce se în pleve (scăriţă) şi se scutură mai Numerele scaunelor nu se mai cunoşteau.
m em brii întovărăşirii a fost uitată. muncitori să facă prăşitul porum bului fără realele şi oînd este m om entul cel m ai po uşor. Ele sînt tari şi nu se mai pot spar emoţiile prin care am trecut, nu ştiu da-
muşuroi. trivit pentru recoltare. ge cu unghia. In această fază se poate M-am aşezat la întîmplare, tocmai cînd
Raţă de această stare de lucruri, noul face recoltarea cerealelor cu combina. Dacă c ă-i bucură pe tovarăşii de la secţia cul
com itet ales n -a luat atitudine, coniplă- Faţă de lipsurile întovărăşirii, nu s-a Prim a etapă de coacere a cerealelor se cerealele nu se recoltează, ele trec în răs- cortina se deschidea legănîndu-şi faldu
•cîndu-se cu procedeul vechi de m uncă sezisat, nici com itetul raional de partid, numeşte coacerea în lapte, sau verde, care coac'ere iar spioele se rup. Scuturatul boa turală sau pe cei de la casa de cultură. Pe
Comitetul de conducere n-a tras la răs respectiv tovarăşul Covaoi Dominlc, secret se caracterizează prin culoarea verde a belor este mult mai pronunţat, iar paiele rile. „Parada slăbiciunilor“ începu.
pundere pe întovărăşiţii B reaz T eod or şi tar ou problem ele agrare şi nici com itetul plantelor şi prin începutul uscării părţii capătă o culoare închisă. cititori însă cred că-i bucură, deoarece
D avid T eod or când aceştia au avut aba executiv al sfatului popular raional, lă de jo s a paielor. B oabele sînt verzi şi pli Se perindară pe scenă pachete cu cărţi
teri de la prevederile statutului. Şi nici sând oa în întovărăşire aceste lipsuri să ne cu un lichid alb-lăptos Conţinutul de Cumoscînd fazele de coacere a cereale dacă mă prăpădeam, cine le istorisea cum
sfatul popular comunal, respectiv tovară dăinuie şi pe m ai departe. Fiind lipsiţi de apă este de cca. 50%. In această perioadă lor şl ţinînd seama de specificul fiecărei care încă din trimestrul I, trebuiau trl-
şul preşedinte Hîrceagă Nicolae, nu s-a ajutorul com itetului raional de partid şi de coacere nu se recomandă recoltarea plante, trebuie să luăm toate m ăsurile ca a decurs „Parada slăbiciunilor" 7
sezisat de acest lucru, din care cauză ol sfatului popular raional, întovărăşiţii păioaselor, deoarece boabele pierd prea recoltarea să se facă la tim pul potrivit.
lipsurile încă mai dăinuie. nu cunosc nici mădar cine anume răspun m ultă apă, încep să se zbârcească şi p ro M omentele cele mai indicate pentru re S. MĂRGĂRIT
de de îndrum area şi ajutorul pe care tre ducţia 9cads. Un alt dezavantaj este că se coltarea cerealelor sînt urm ătoarele: se
întovărăşiţii din comuna Peţelca au fost buie să-l primească din partea acestor or păstrează foarte greu şl de m ulte ori se cara de toam nă şi grîul de toamnă se Ş tiri s p o rtiv e
lipsiţi şi de ajutorul oare trebuia să-l gane. încing şi mucegăiesc provocîndu-se pier recoltează la sfîrşitul fazei de coacere în
primească din partea cooperativei. Deşi au deri mari. pîrgă ; orzul se recoltează în faza de LUPENI Crăciun Nicolae, Munteanu Trandafir şî
cerut în repetate rîn duri oociduc'erid coope O rganele raionale de partid şi de Stat coacere în pîrgă : grîul de prim ăvară se Breteanu Pândele.
rativei să form eze în com ună un centru de din raionul Alba, nu trebuie să se mulţu A doua fază de coacerea cerealelor este recoltează la m ijlocu l coacerii în p îr g ă ; Colectivul sportiv „Avîntul“ din Lupeni
închiriat m aşini şl unelte agricole unde să mească numai cu faptul că au muncit coacerea în galben sau în pîrgă. Aceasta ovăzul se recoltează Cînd s-au copt boa a organizat o întîlnire, cu sportivii colec LUNCOIUL DE JOS
se găsească pluguri, semănători, prăşltori pentru înfiinţarea acestei întovărăşiri, d este caracterizată prin culoarea galbenă a bele în partea de sus a spicului. tivului „Flamura roşie“ din localitate, în
şi altele, totuşi, aceasta, nici pînă în pre dimpotrivă, trebuie să-i acorde un sprijin cadrul căreia au disputat un meci de te Tinerii din colectivul sportiv „Recolta"
zent n -a satisfăcut nevodle îratovărăşiţilor. efectiv, pentru ca ea, să se d ezvolte şi să plantelor. Frunzele sînt toate uscate, dar Ţinînd seama de toate acestea pentru nis de masă. din comuna Luncoiul de Jos, au muncit
D atorită acestei greutăţi, atât la însăm în - se întărească din punct de vedere econo cu avînt la amenajarea unui teren de sport.
ţarea porum bului, cît şi adum în perioada m ic şi organizatoric. paiul îşi păstrează încă elasticitatea. Boa fixarea datei recoltatulul nu se pot sta Victoria a revenit oaspeţilor care au
de întreţinerea culturilor, şi a recoltatu cîşligat cu scorul de 13-2. După terminarea terenului, tinerii au în
lu i întovărăşiţii au trebuit să împrumute De asemenea, sfatul popular raional prin bele sînt galben-luoioase, cu o constituţie bili termene calendaristice, ci în acest scop cepui să se antreneze pentru trecerea nor
de la ţăranii cu gospodării individuale, secţiunea agricolă, trebuie să acorde mai Pe terenul „Minerul" din localitate s-au melor G.M.A. In felul acesta încă 15 ti
maşina d e sem ănat porum bul, prăşirtori şi mare sprijin agrotehnic întovărăşirii din moale, putînd fi tăiate cu unghia. Conţi fiecărui tehnician agronom de la comună întîlnil echipele de volei „M etalul" Hu neri au primit insigna G.M.A., dintre care
altele^ pentru oare au trebuit să plăteasdă Peţelca, pentru oa aceasta, să poată ob nedoara şi „Minerul“ Lupeni. şase au luat probele cu calificativul ex
preţuri ridicate faţa de preţurile de stat. ţine recolte bogate la hectar. nutul de apă este aproape de 30%. Depo şi punctele agricole, îi revine sarciha, ca celent iar nouă cu reuşit.
Jucînd cu multă siguranţă, voleibaliştii
De asemenea, întovărăşirea din comuna întovărăşirea din Peţelca are posibili zitarea substanţelor hrănitoare care mă împreună cu fruntaşii recoltelor bogate, hunedoreni au cîştigat meciul cu rezulta Printre cei mai buni sportiv! care s-au
Peţelca n -a fost ajutată nici din punct de tăţi frumoase de dezvoltare. Prin activi tul de 3-2. evidenţiat la amenajarea terenului şi tre
vedere agrotehnic. Tehniciană agronomă zarea com itetului de conducere şi cu spri resc calitatea plinii şi o fac să se dos pe baza indicaţiilor de rriai sus să stabi cerea normelor G.M.A. se numără Mones-
Rusnac Aluşa, n-a sprijinit întovărăşirea jinul comitetului raional de partid, al sfa SUBCETATE cu Romulus, Groza Petru, Dumitraş Petru
cu îndrumare tehnică. tului popular raional şi al sfatului popu pească m ai bine Continuă şi în această pe lească m om entul cel mai potrivit cînd se şi Groza Ioan.
lar com unal, ea trebuie să devină în scurt încă 37 de tineri din comuna Siibcetate
Cu întovărăşiţii de aici, nu a fost orga tim p o puternică unitate socialistă, în rioadă. In cea de a doua jumătate a pe poate începe recoltarea păioaselor pe co au trecut normele G.M.A. După corespondenţele trimise
nizat anul trecut un curs agrozootehnic stare să convingă pe ţăranii m uncitori de de Staicu Băloi, Cehan Marin
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor agricole, superioritatea lucrării în comun a pămân rioadei de coacere în pîrgă se depun alte mună, sat şi pe tarlale în parte. Printre aceştia se numără şl utemiştii şi B. Florian.
fapt dare a dus ca unii întovărăşiţi să nu tului, şi să-i aitragă pe această oale.
substanţe n u tr itiv e : am idonul şi grăsi Ing BRĂDEANU IOAN
P. SJMON
mile. In această fază em brionul este bine şeful punctului agricol
din com una Brăraişoa raionul Ilia
dezvoltat şi poate germ ina (încolţi) bine.
.Conţinutul în apă al boabelor este de 20-