Page 9 - 1955-07
P. 9
*
IN A C E S T N U M Ă R :
— Din ţara constructorilor comunis — Cazan Nicolae: Mai multă aten — I. Hunedoreanu: Artiştii din Gal-
ţie activităţii sportive (pag. 3-a)
mului (pag. 2-a) tiu (pag. 3-a)
— Ing. Lascu Io n : Sarcinile ingine
— Marcu Vasile : Folosirea raţională rilor şi tehnicienilor agronomi în — Ai. Marinin : Politica „de pe pozi
campania agricolă de vară
a parcului de locomotive, factor (pag. 3-a) ţii de forţă“ şi realitatea (pag. 4-a)
important în reducerea preţului de — „Axa“ Washington-Bonn trezeşte
cost (pag. 3-a) nelinişti la Paris (pag. 4-a)
Sporirea acumulărilor socialiste Acţiuni ale tinerilor D e pe cuprinsul regiunii noastre
sarcină permanentă din raionul Brad
Mai mult cărbune patriei Muncă spornică la recoltat
Principalul m ijloc de construirea socia semnate în econom ia naţională. Fondul în cinstea Festivalului şi întreţinerea culturilor
lism ului în ţara noastră, este industriali de acum ulări socialiste (inclusiv rezervele) Colectivele de mineri, tehnicieni şi in apoi sectoarele III Vulcan, I Uricani, III
zarea socialistă, asigurarea cu precădere a reprezintă în U.R.S.S. cca. un sfert din v e Nici tineretul din raionul Brad n-a ră gineri din Valea Jiului, au muncit cu Petrila, III Lupeni, I Aninoasa şi altele, ???
producţiei m ijloacelor de producţie, care nitul naţional. In ţara noastră, fondul de mas în afara acţiunilor ce se desfăşoară multă însufleţire în prima jumătate a a- care şi-a îndeplinit sarcinile de plan in
perm ite dezvoltarea agriculturii şi a in acum ulare hotărât de plenara C.C. al astăzi pe întinsul patriei noastre, în cin cestui an. Întrecerea socialistă, aplicarea şi proporţie de 103-108 la sută. Pe între Exemplu bun de urmat
dustriei uşoare şi alimentara, creşterea ni P.M .R. din august 1953 trebuie să repre stea celui de al V-lea Festival Mondial al extinderea metodelor înaintate de muncă, prinderi, în fruntea îndeplinirii planului pe
velului de trai m aterial şi cultural al ce zinte 27,8%. Tinerelului şi Studenţilor de la Varşovia. au luat un avînt puternic în această pe primul semestru se află colectivul minei Pe colectiviştii de la gospodăria agri
lor ce muncesc. O problem ă esenţială în rioadă, ca urmare a intensificării muncii Vulcan care a obţinut o realizare a pla colă colectivă din comuna Cistei, raionul
practica construirii socialismului este re Dezvoltarea producţiei, mărirea volum u întrecerea socialistă din instituţiile şi în comitetelor sindicale îndrumate de orga nului de 101,4 la sută, după care urmează Alba, îi interesează mult aplicarea meto
organizarea şi dezvoltarea tuturor ramuri lui acum ulărilor socialiste, etc. duc la sa treprinderile raionului, a cuprins pînă în nizaţiile de partid. cel de la Aninoasa cu o realizare de 100,7 delor agrotehnice.
lor econom iei naţionale. tisfacerea tot mai deplină a nevoilor sociale prezent 95 la sută din totalul tinerilor în la sulă, Uricani cu 100,6 la sută precum
şi individuale ale oam enilor muncii, care cadraţi în cîmpul muncii. Munca plină de elan a brigăzilor de şi cel al minei Petrila. Aşa se explică faptul, că atunci cînd li
Prin dezvoltarea mai rapidă a industriei au la dispoziţie întregul fond de consum mineri, ajutorul dat de tehnicieni şi îm s-a propus de către tehnicienii agronomi
grele, se asigură creşterea continuă a pro al societăţii socialiste. Din cele 96 brigăzi de tineret existente bunătăţirea simţitoare a conditiior de Numeroase sînt brigăzile care au adus să folosească metoda plantării de vară a
ductivităţii m uncii care, aşa cum arată în raionul Brad, niciuna nu lucrează sub muncă au dus la rezultate frumoase în cea un aport preţios în bătălia pentru înde cartofilor, ei, cu multă hotărîre, s-au an
benin, este, în ultima analiză, factorul cel Creşterea consumului popular este înso normă, de cînd au fost create. De pildă, mai mare parte a sectoarelor, care, pe pri plinirea planului. Organizîndu-şi munca gajat să o aplice.
mai important, cel mai de seamă, al vic ţită de îm bunătăţirea structurii lui, partea brigada condusă de tovarăşul Todica Pe mul semestru şi-au îndeplinit şi depăşit după cele mai avansate m etode: graficul
toriei noii orinduiri sociale. Creşterea cu m ărfurilor şi produselor de calitate su tru de la cooperativa meşteşugărească sarcinile, dînd mii de tone de cărbune ciclic, înaintări rapide, etc., acestea au Nu de mult, colectiviştii de aici au ter
precădere a producţiei m ijloacelor de pro perioară orescînd necontenit. „M oţul“ din Baia de Criş, depăşeşte lunar peste plan. obţinut succese rar întîlnite. Printre ele minat cu plantarea de vară a cartofilor ia-
ducţie, constituie însăşi miezul reproduc norma la cusut şi fasonat tălpi in medie se num ără: brigada Eroului Muncii Socia rovizaţi, plantîndu-i pe o suprafaţă de un
ţiei socialiste lărgite. In socialism nu mai acţionează legea e- cu 40-50 la sută. Fruntaş pe Valea Jiului în această pe liste, Haidu luliu, care lucrează în con hectar. La această muncă, printre echipele
conom ică a acumulării capitaliste, ci le rioadă este sectorul I de la mina Lonea, tul lunii martie a anului 1960, cea a lui fruntaşe s-a numărat echipa Il-a condusă
D atorită atât d ezvoltării industriei noas gea acumulării socialiste. Legea acumulă * care a realizat o depăşire de 17,2 la sută Mihai Ştefan care lucrează în contul anu de colectivista Dobîrtă Maria.
tre grele, cît şi preţiosului ajutor tehnic al rii socialiste determină creşterea neîntre fată de plan. De asemenea, sectoarele lui 1959, apoi brigăzHe conduse de mi
U niunii Sovietice, care n e -a pus şi .ao ruptă a avuţiei naţionale pe calea folo La mina Ţebea, în cinstea Festivalului I A şi V sud de la mina Lupeni, au ob nerii Vizi Andrei, Bóyte Pavel, Iancu Oc Au terminat seceratul orzului
pune la dispoziţie tehnica cea mai avan sirii sistematice a unei părţi din venitul a luat fiinţă o nouă brigadă utemistă, ţinut, primul 15,4 la sută şi al doilea 13,2 tavian, Iovan Andronie de la mina Vul
sată, precum şi practica îndelungată a net, pentru lărgirea producţiei în scopul condusă de mineiul Groza Gheorghe. De la sută depăşiri de plan, iar sectorul IV can, care dau cărbune în contul anului Directorul şcolii pomicole, Prică Dumi
constructorilor com unism ului şi datorită satisfacerii nevoilor cresoînde ale întregii la înfiinţarea ei, tinerii de aici obţin de de la mina Aninoasa, şi-a depăşii sarci 1958. Asemenea lor sînt brigăzile conduse tru, din comuna Geoagiu, raionul Orăş
colaborării ou ţările de dem ocraţie popu societăţi. In condiţiile econom iei socialiste păşiri de normă în medie de 30-40 la sută. nile de plan cu 10 la sută. d e : Cenuşă Cornel, Kibedy Adalbert, Da tie, a controlat zi de zi lanul de orz, şi
lară, în industria ţării noastre are loc o nu mai acţionează legea capitalistă a popu mián loan. Vas Martin, Ispas Aurel şi cînd văzu că a trecut în faza a Il-a de
continuă sporire a productivităţii muncii. laţiei, lege Care determ ină paralel cu creş Tot atît de frumoase sînt şi rezultatele Realizări însemnate au obţinut şi alte multe altele care produc în contul anilor coacere în pîrgă, se hotărî să-l secere. In
A stfel în 1954, p roductivitatea m uncii în terea avuţiei naţionale, transformarea pe care le obţine brigada condusă de Gher- sectoare c a : sectorul IV Vulcan ca-e a viitori. tre timp, trimisese după tractoriştii de la
industria noastră a crescut au 38% faţă de man Petru lui t.azăr care depăşeşte norma avut o realizare a planului de 109 8 la S.M.T. Orăştie să vină şi să înceapă se
1950. unei părţi tot mai mari a populaţiei în în fiecare lună, în medie, cu 25-28 la sută. sută, sectorul III Lonea cu 109,1 la lă, cerişul.
populaţie „excedentară“, oare completează
Legea creşterii cu precădere a produc arm..ta de şomeri. Orânduirii socialiste îi ? Şi-au îndeplinit cincinalul Nu după mult timp, tractoriştii cu se-
ţiei m ijloacelor de producţie în cadrul re este proprie legea sooialistă a populaţiei. cerătoarele-Iegători intrară In lanurile mă
producţiei socialiste este o lege econom i Societatea socialistă asigură folosirea de Pînă în prezent în raionul Brad 425 Ocolul silvic din Petroşani, deţinător al nerea arborilor tineri pe o suprafaţă de noase cu orz. In decurs de 2 zile pe cele
că obiectivă ale cărei cerinţe trebuie res plin ă a întregii popu laţii a p te de m uncă şi de tineri muncitori, ţărani muncitori şi drapelului de fruntaş pe regiune, a înscris cîteva sute de ha. De asemenea, planul de 6 hectare — cîte erau însămînţate cu orz,
pectate pentru a se putea realiza repro de aceea nu există şi nici nu poate exis funcţionari s-au înscris la concursul „Iu un nou şi remarcabil su cces; zilele aces recoltare al răşinii a fost depăşit cu 100 — s-a terminat secerişul. La strlnsul sno
ducţia socialistă, pentru a se putea con ta o surprapopulaţie. Esenţa legii socia biţi cartea". Numai în Baia de Criş de tea, şi-a îndeplinit sarcinile cincinalului. la sută. pilor, elevii Pelraru Nicolae, Voica Ioan,
strui socialism ul şi apoi comunismul. liste a populaţiei constă în creşterea per pildă, sînt înscrişi 58 de tineri. Acţiunea Doboş Aurel şi alţii, au fost fruntaşi. Insă
manentă şi rapida a populaţiei, care are bibliotecarilor din întreg raionul pentru Numai în primul semestru aj acestui an, Un aport preţios în realizarea acestui munca nu a fost terminată. Tractoriştii se
Reproducţia socialistă lărgită este o con un nivel înalt al bunăstării materiale în efectuarea de noi înscrieri, continuă. planul la investiţii a fost depăşit cu 21 succes, l-au adus brigăzile conduse de apucară de dezmiriştit. Şi pămîntul dezmi-
tinuă reproducţie lărgită a produsului so condiţiile folosirii com plete şi raţionale a la sută. S-au plantat un număr de 1.500.000 muncitorii Burlan Constantin, Gîba Va riştit, elevii l-au însămînţat cu porumb
cial total, a forţei de m uncă şi a relaţiilor părţii ei apte de muncă. Această lege ac ¦k puieţi din pepinierele proprii şi s-au creat furajer şi castraveţi. Peste cîteva luni,
de producţie socialiste. ţionează în ţările de dem ocraţie populară Din iniţiativa organizaţiei U.T.M., de alte pepiniere care în următorii 2-3 ani sile şi Cioara Ana. De asemenea, pădu elevii acestei şcoli vor culege a doua re
în sectorul socialist al econom iei şi are ca curînd s-a reparai drumul de la Vaţa la vor produce peste 10.000.000 puieţi. coltă in acest an, de pe aceeaşi tarla.
P en tru Ca reproducţia socialistă lărgită urm are dispariţia şomajului, ridicarea con Tomeşti pe o distantă de 9 km. In acţiu rarii Dobre Ilie, Cernea Pavel şi maiştrii
să poată fi înfăptuită este nevoie de acu tinuă a nivelului material şi cultural al nea de mobilizare a oamenilor, cît şi e- Pentru crearea de păduri care în anii Moian Ioan şi Marcu Petru, care au în Fruntaşii recoltelor bogate,
mularea unei părţi din venitul net al so celor ce muncesc. xemplul personal în muncă, au fost tine viitori să dea material lemnos de bună îşi seceră orzul
cietăţii, de acumularea socialistă. Acum u rii Bulz Iancu şi Mîţ Gheorghe. Ei au calitate, s-au executat lucrări de întreţi- drumat cu pricepere şi simţ de răspundere
larea socialistă este utilizarea uned părţi Harnicul nostru popor muncitor desfă reuşit să mobilizeze pentru această lucrare
din venitul naţional al societăţii, parte şoară în întreprinderi, pe ogoare, în la cca. 250 oameni. sectoarele ce li s-au încredinţat.
alcătuită din m ijloace de producţie şi m ij boratoare şi instituţii o muncă rodnică
loace de consum pentru lărgirea produc închinată sporirii producţiei şi productivi ¦k M u n c e s c cu h ă r n i c i e Cu gîndul de a nu pierde nici un bob
ţiei, form area rezervelor sociale şi m ări tăţii muncii, înfrumuseţării patriei şi apă Munca pentru amenajarea de noi baze din recoltă, ţăranii muncitori din Sîntu-
rea fondurilor social-cuiturale neproduc rării ed de orice duşm an intern sau e x sportive în raionul Brad, se desfăşoară cu Acum cîteva zile, a fost încheiată si Ducîndu-se o luptă susţinută de către halm şi cartierul „Ciangăi" din Deva, la
tive. tern. Colectivele unor întreprinderi indus succes. La Ribiţa tineretul îşi amenajează muncitorii secţiei confecţii, pentru folosi jumătatea coacerii orzului In pîrgă, au
triale din regiunea Stalin au luat zilele a- un stadion care va avea, pe lingă terenul tuaţia întrecerii socialiste ce s-a desfăşu rea mai bună a materiei prime şi a ma început secerişul. Astfel, în ultimele trei
îT in acumularea sooialistă se măreşte cestea o iniţiativă patriotică, lensînd o de fotbal, un teren de volei şi o pistă terialelor, s-a reuşit să se înregistreze e- zile, în aceste localităţi a fost recoltat or
cantitatea de valori materiale aflate în chem are către toate colectivele de munci G.M.A. In această muncă, se evidenţiază rat în luna iunie la fabrica „V idra" Orăş conomii de seamă. Astfel, numai la piei zul pe o suprafaţă de 6,51 ha. Cei dintîi
proprietatea statului, a co op erativ elor şi tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din Obădău Nicolae, secretarul organizaţiei argăsite, economia realizată se ridică la care au secerat, au fost ţăranii muncitori
gospodăriilor agricole colective, ceea ce întreprinderile socialiste din întreaga ţară, U.T.M. tie. Rezultatele obţinute de colectivul a- suma de 670 lei, iar la canadiene la Şerban Adam şi Şerban Petru din Sîntu-
înseamnă de fapt mărirea avuţiei naţio pentru a se alătura la lupta com ună, să Pentru a-şi trece probele G.M.A., tine 3.1‘69 lei. * halm, iar din cartierul „Ciangăi", Coto
nale a societăţii şi în cadrul ei, creşterea dea patriei cît mai multe acumulări so rii din satele Tomeşti şi Rişculiţa au por cestei fabrici, oglindesc cu prisosinţă Wiliam, Kaşlar Ioan, Varga Ludovic şî
puternică a proprietăţii socialiste. în tru cialiste peste plan. In angajamentele ce nit să-şi construiască şi ei cîte o pistă Numeroşi sînt muncitorii care au obţi alţi fruntaşi ai recoltelor bogate.
cât în socialism continuă să existe p ro şi le-au luat, sînt prevăzute acumulări G.M.A. străduinţa depusă de fiecare muncitor de
ducţie de mărfuri, partea care se acumu socialiste ce vor fi date peste plan pînă nut depăşiri cuprinse între 58-148 la sută. Paralel cu secerişul, ei au făcut şi dez-
lează din venitul naţional trebuie expri La sfîrşitu i anului 1955 în valoare de Ştafeta Festivalului a da patriei produse mai multe şi mai ief miriştilul, iar unii au şi însămînţat porum
m ată nu num ai sub form ă naturală, ci şi 106.930.000 lei, d intre ca re pînă la 23 A u Printre aceştia, se numără tovarăşii Bol- bul furajer.
sub form ă valorică, în expresie bănească. gust — cea de X I-a aniversare a eliberării In cadrul ştafetei naţionale — în stea tine.
Statul nostru dem ocrat-popular m obili patriei — sum a de 43.040.000 lei. — prin regiunea noastră a trecut ştafeta dor Sabin, Iovan Ilie, Toma Gheorghe, Culturi bine îngrijite
zează ou ajutorul bugetului de stat partea pornită de la Craiova. In această perioadă, s-au dai peste plan
covârşitoare a acum ulărilor băneşti ale tu Chem area, ş i-a găsit un larg ecou în rân Popa Elisabeta, Roşu Benedec, Lăscoi Comuna Mihalţ din raionul Alba, se nu
turor ram urilor econom iei naţionale, pre dul oam enilor muncii din întreprinderile Primită de către sportivii din Petroşani, cu 276 mai multe căciuli, cu 236 bucăţi mără printre comunele fruntaşe pe raion la
cum şi o parte a m ijloacelor băneşti ale socialiste ale regiunii noastre. In răspun aceasta a trecut prin Haţeg, îndreptîndu-se Valeria şi alţii. întreţinerea culturilor. Termintnd cu pră-
populaţiei, făcînd în felul acesta faţă ne surile lor, ei se angajează în faţa parti spre Deva, unde a fost predată sportivi articole de cojocărie, cu 70 bucăţi căciu- şitul de a doua oară, ţăranii muncitori de
voilor de dezvoltarea producţiei şi nevoi dului să lupte pentru sporirea acumulă lor de aci, care au luai mesajele aduse aici au început praşila IlI-a la porumb,
lor cTescînde în dom eniul culturii, artei, rilor sooialiste, pentru bunăstarea şi fe de ştafetele din Hunedoara şi Brad precum lite-capişoane şi s-au argăsit cu 2.040 bu cartofi, sfeclă de zahăr şl altele.
etc. ricirea întregului popor muncitor. Colecti şi cel al tineretului din întreaga regiune.
vul Combinatului siderurgic „Gh. G heor- Din Deva ea s-a îndreptat spre Orăştie, căţi piei peste plan. Planul de producţie Pînă acum, pe întreaga comună au fast
In socialism, acum ularea se înfăptuieşte gh iu -D ej“ din Hunedoara de pildă, s-a an Sebeş, Alba-Iulia, îndreptîndu-se spre Cluj, prăşite a IlI-a oară de către ţăranii mun
pe calea investiţiilor capitale în economia gajat că va da pînă la sfîrşitui acestui an drum in care se va întîlni cu ştafeta in pe întreaga fabrică, a fost depăşit cu 27 citori, suprafaţa de 200 ha. porumb, 29
naţională. Investiţiile capitale repre acumulări socialiste peste plan în valoa ternaţională a păcii primită de tineretul ha. sfeclă de zahăr, 36 ha. floarea-soare-
zintă totalitatea cheltuielilor făcute într-o re de aproap e 17.000.000 lei, dintre care romîn de la tineretul din R. P. Bulgaria. la sută. lui şi 41 ha. cartofi. In primele rînduri la
anumită perioadă pentru crearea noilor 4.428.000 lei pînă la 23 A u g u s t ; colecti aceste munci, au fost ţăranii muncitori
fonduri fix e şi reconstrucţia celor existente vele întreprinderilor carbonifere din Va Mesajele tineretului din regiunea noa Roade frumoase Breaz Petru, Aldea Teodor, Comşa Lina,
cu destinaţie productivă şi neproductivă. lea Jiului v o r da sum a de aproape 12 m i stră vor fi predate tinerilor din Cluj care Fătălin Vian şi alţii.
Fondurile fix e sînt înlocuite pe măsura lioane lei, dintre care pînă la 23 A ugust le vor îndrepta mai departe, spre Varşo Lună de lună, cooperatorii meşteşugari cooperatori, s-a pus o bază sănătoasă pe
uzării lor. In acelaşi tim p se ef©cutează în 5.800.000 l e i ; A telierele C.F.R. Sim eria — via, oraşul gazdă a celui de al V-lea Fe de la „Progresul“ Alba-Iulia, obţin rezul aplicarea metodelor înaintate ale tovară
m od planificat şi sistematic noi lucrări 1.125.000 lei, dintre care 700.000 lei pînă La stival Mondial al Tineretului. tate tot mai mari în întrecerea socialistă. şilor Vasile Militaru, Lidia Corabelnicova,
capitale uriaşe. Pentru a face faţă cerin 23 August, etc. Incheindu-se primul semestru din acest an Kotlear şi pe extinderea experienţei frun
ţelor legii econom ice fundamentale a so ei arată cu mîndrie că şi-au depăşit pla taşilor din cadrul cooperativei. In urma a-
cialismului, de satisfacere m axim ă a ne Izvorul acum ulărilor socialiste se bazea nul pe această perioadă cu 23,31 la sută. cestui fapt, mulţi cooperatori printre care
voilor m ateriale şi culturale ale întregii ză pe creşterea necontenită a productivi In acest timp, s-au dat 1.338 perechi de şi tovarăşii Pleşa Wilhelm, Moise Grigore,
societăţi, trebuie făcute investiţii de fon tăţii m uncii şi pe scăderea sistematică a încălţăminte de piele, 54 perechi încălţă Rocşa Nicolae, Indrei Maria, Coman Cor
duri în toate ram urile econom iei naţio preţului de cost al producţiei, folosirea din minte uşoară şi 116 perechi încălţăminte
nale, atât în industria grea cît şi în in plin a tehnicii m odem e, a organizării ju din deşeuri, peste plan. nelia şi alţii, obţin cu regularitate depă
dustria uşoară, în industria alim entară şi dicioase a m uncii şi a producţiei, cali
agricultură, cît şi în celelalte ram uri, ţi- ficării lor la nivelul tehnicii noi, aplicarea Aceste rezultate au fost obţinute dato şiri de plan de peste 50 la sută. Secţii
nîndu-se seama de necesitatea creşterii cu în întrecerea socialistă a tot ce este nou rită faptului că în întrecerea socia'i*tă
precădere a industriei grele. Aceste in şi înainbat în procesul de producţie. au fost antrenaţi peste 70 la sută din fruntaşe sînt cele de reparaţie nr. 1 şi 2
vestiţii cresc an de an.
Organizaţiilor de partid, sindicale şi de şi secţia de pregătit feţe.
In ţara noastră, volum ul lucrărilor ca U.T.M. le revin sarcina de a desfăşura o
pitale a fost în 1953 de 3 o ri m ai m are continuă muncă politică în rândul mase n o°oooC >00<X X XXX ><XX X>00<XX XX >o<X >0<X >0000<XXX XX X>0000<X > ><>0<>0<><>0<><>0<> 0^JXXXXXXXXXXXXXXXX>O<XXXXX>OCXXXXXXXXX>O <XX>O OO O<XX>OO OO OO O OO OOOOOOO
ca în 1949. In 1954 s-a întărit baza m a lo r Largi de oam eni ai m uncii pentru o x l
terială a industriei grele prin darea în ex ridica nivelul d e Conştiinţă în aşa fel, în 00080 5
ploatare a noi capacităţi de producţie, în cât fie ca re dintre ei să devină luptători
deosebi în acele ramuri pentru care exis activi îm potriva risipei de materii prime, Cînd am sosit la stînă, amurgul învă J .é ú ia d& pe éU vejo.a>uí meră. Limbile focului se încolăceau ju
tă surse de m aterii prim e în ţară. In sec materiale, com bustibil, energie electrică, luia cu un zăbranic cenuşiu crestele înăl căuşe pe fundul negru al ceaunului. Bă
torul socialist al agriculturii, investiţiile etc. a proastei gospodăriri a unor între ţimilor. Jos, în văi, se strecurau pe ne însemnări din G.A.C. Apoldu de Sus ciţa şi Măriuca trebăluiau pe lîngă ciu -
e u depăşit în 1954 cu 40% pe cele reali prinderi, sectoare sau şantiere», militând simţite negurile, iar dinspre Dobîrca v e berele cu jintiţă. Moş Simion şădea tolă
zate în 1953, iar în industria producătoare dîrz pentru cheltuirea cu chibzuială a neau arar pale de vînt cu sunete de tă pasă mie de dînşii, sări supărată fo c Mă- laie. Aşa ne-am asigurat să avem m e nit pe laviţă. Pe faţa lui bătută de vre
d e bunuri de larg consum investiţiile au fiecărui leu al poporului. lăngi şi glas nedesluşit de fluier. rluca şi ieşi glonţ pe uşă. reu păşune bună. Şi am reuşit. Luăm a- murile atitor ani, lumina flăcărilor fugă
fost cu 27% mai mari faţă de anul pre cum intre 180—200 litri lapte pe fiecare rea umbrele încreţiturilor.
cedent. In 1955 investiţiile prevăzute pen Conducerile administrative ale tuturor In prag jn-a întîmpinat băciţa. Cu o- Cel care vorbise era colectivistul Ilie zi. Avem planificate 5220 kg. telemea şi
tru dezvoltarea agriculturii sînt de cca. 2.8 întreprinderilor au sarcina de a asigura brajii aprinşi de dogoreala focului a Munteanu responsabilul stînei. Cu o şap 28.700 litri lapte. Cred că o să le între- — Zi-mi bade Simion ceva din fluier.
m iliarde lei. fiecărui loc de muncă toate condiţiile tresărit întîi, apoi deschizînd o altă uşă că aruncată neglijent pe ceafă şi cu cem. Am livrat deja oooperativei 1.500 Şi badea Simion începu. Minunatul
prielnice, pentru a se putea desfăşura o mă pofti înăuntru. pantaloni negri, semăna mai mult a tir- kg. brînză pînă acum". glas al doinelor se tînguia lin, pom i apoi
A cum ularea socialistă poate atinge un întrecere socialistă vie, plină de conţinut, goveţ decît a cioban. Om glumeţ şi din- un iureş nestăvilit de învîrtite şi brîu-
ritm înalt, deoarece econom ia noastră se pe bază de obiective concrete, realizabile. Intrai. In încăpere plutea un miros tr-o bucată, nici nu m -a întrebat cu ce — D ar iarna bade Ilie ? leţe. Fluierul cînta, vorbea, şi povestea
dezvoltă planic, fără crize, m unca vie şi proaspăt de busuioc, iar pervazul feres treabă pe la dînşii şi a şi început să po — Avem şi pentru iarnă construit un parcă deodată. Badea Simion unul din
m aterializată este folosită p lanificat şi ra Sbrîns uniţi în jurul partidului, colecti trei era plin de vase cu flori. Pereţii erau vestească despre colectiva lor. saivan acolo în vale, pentru o mie de tre neîntrecuţii fluieraşi care au format
ţional ; în producţia socială, nu există vele de oameni al muncii din întreprin frumos împodobiţi, iar pe faţa de masă capete. echipa ţării la Festivalul de la Bucu
consum parazitar, etc. Datorită ritmului derile socialiste ale regiunii Hunedoara, — măestrit brodată — drumeţea neobo — „Cînd s-o înfiinţat gospodăria am reşti, transmitea prin iuţeala degetelor
înalt al acum ulării socialiste, statul nostru sînt hotărîte să depună toate eforturile sit un ceas. Poate mi se citea pe faţă pornit eu, preşedintele Gheorghe Luca şi Intre timp, tunetele se apropiară şi toată căldura sufletului său.
dem ocrat-popular poate face investiţii în pentru a da patriei mai multe acumulări m irarea ce m ă cuprinsese întîlnind o aşa alţi cîţiva oameni de nădejde de am norii erau gata să-şi rupă zăgazurile
sooialiste peste plan. cameră la stînă, căci băciţa a aruncat cumpărat oi din sate. Am strîns vreo din clipă în clipă. Ilie Munteanu se ri Dis-de-dimineaţă m-am pregătit de
îngrijorată o privire să vadă de sînt toa 300 de ţigăi. Acuma avem 985 dintre care dică şt-şi îmbrăcă cojocul său cu miţă plecare. Ploaia stătuse şi din iarba ume
M itingul fe m e ilo r şi m am elor din oraşul Hajeg te la locul lor. mulgătoare 516, şi am mai lăsat de pră- ţurcană. dă se ridicau şuviţe de aburi. Pe cerul
silă încă 233 de mieluţe şi berbecuţi. senin soarele abia răsărit, se lupta din
Cu prilejul deschiderii Congresului M on de felul cum mamele au cinstit Congresul. însoţiţi de tălăngi şi hămăit de cîini, Facem treabă bună nu şagă. Anul ce — Apoi o să te las pe dumneata cu răsputeri să alunge ceaţa. Afară, lingă
dial al Mamelor, femeile şi mamele din In încheierea mitingului, s-a dat citire au sosit nu mult după aceea şi ciobanii. s-o dus am scos numai din partea va moş Simion. O să-ţi cînte el ceva din oi, responsabilul şi ciobanul Cornel Trifu
Primul a intrat Cornel Trifu un tînăr cu lorificată 104.574 de „leişori". fluier de l-a mai slăbi coasta. Eu mă şedeau în cojoacele lor ude şi priveau
Haţeg, s-au întrunit într-un însufleţit mi moţiunii trimisă de către femeile din ra mustaţă colilie şi cu zîmbetul mereu ui duc cu Trifu să stăm lîngă oi noaptea cu ochii obosiţi dim ineaţa. C înd să plec,
tat pe buze, iar după el stăpînul fluieru O noapte adîncă cuprinsese totul. Din asta, căci sigur o să ne miroase lupul. îşi trecu palma peste frunte şi privind la
ting, în care au salutat deschiderea aces ionul Haţeg Congresului Mondial al M a lui un cioban spătos trecut de mult de cînd în cînd, cîte un fulger se frîngea Trifu îmi spuse:
virsta zburdălniciilor. de crestele depărtărilor. In camera ală Din prag se întoarse repede spre mine.
tui însemnat eveniment. melor, moţiune care a fost primită cu vii turată, băciţa storcea caşul, iar ciobanii — Nu ţi-am spus de purceluşi. Avem — Dacă o să scrii despre noi, apoi să
In expunerea sa, tovarăşa Donţiu Eli- aplauze. In această moţiune, se arată fe O fetiţă să fi avut 13 ani, ce se zgîise fumau pe lîngă foc. La lumina lăm.pii ba 80 şl 10 scroafe de prăsilă. Dacă i-ai v e nu uiţi să spui acolo că munca asta a
tot timpul pînă atunci la mine, sări în dea Ilie povestea înainte. Numai uneori dea la toamnă, te-ai cruci cum de-au noastră îl cîteodată tare grea.
sabeta, după ce a enumerat cele mai im lul cum femeile şi mamele din raion au calea bătrînului şi agăţîndu-i-se de brîu îşi întorcea privirile spre fereastră şl crescut atît.
îl întrebă clipind iute din ochi. da îngrijorat din cap. Apoi uitîndu-se cu drag la oile ce abu
portante acţiuni iniţiate de U. R. S. S., cinstit prin munca lor paşnică Congresul, Mai stătu puţin apoi mă întrebă aşa reau sub razele soarelui, întoarse spre
— De ce n-ai mai venit cîntînd în sea — Are să plouă noaptea asta căci su parcă în treacăt. mine o privii e plină de căldură şi duio
'care au dus la destinderea încordării in precum şi hotărîrea lor fermă de a lupta ra asta tătuţule ? flă vîntul dinspre Bărcul ficiorilor. Iar o şie.
să deie lupii pe lîngă strungă. — Dar nici nu te-am întrebat, dumitale
— Ia, m -o prins un pîrdalnic de jun cum de ţi-o fost calea pe aici ? — Dar să zici a colo că deşi îi grea
ghi, fata taichii, tocmai colea între începu apoi să-mi destăinuiască planu nouă de aici ni-i şi tare dragă.
spete. rile de viitor. — Am venit să scriu ceva despre toate
astea bade Ilie. — Am să scriu despre asta, zisei eu
— Ia lasă-l în pace pe moş Simion, — Ne-am zis noi anul acesta, că tre zîmbind şi ne strînserăm mîinile.
Măriucă — zise şugubăţ un om ce toc buie să mărim cantitatea de lapte pe zi. — Aşaaa!... n-o bine atunci. Vru să
mai intra. Mai bine vezi că s-o gătat fo La asta n e-o^ ju ta t mult şi inginerul nos mai zică ceva dar se răzgîndi şi ieşi în Din prag, băciţa şi cu Măriuca, m-au
cul sub ceaun şi dacă te spun la ficiori, tril Matei. Am început păşunatul pe tar- întunericul de afară. Ploaia se pornise urmărit cu ochii pînă dincolo de valea
să vezi numa. fără de veste şi răpăia monoton în aco Poienei.
perişul de ţiglă. Trecui în cealaltă ca
— Tulai de ficiori bădiţă. Apoi ce-mi VASILE TINCU
ternaţionale, a arătat numeroase exemple pentru apărarea păcii şi viitorul fericit al
din tara noastră şi din toate ţările lumii, copiilor lor. OOOOO O
ooooooS
