Page 1 - 1955-08
P. 1
Biblioteca Centola PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI
R egională IN A C E S T N U M Ă R :
H unráoara-D eva Să grăbim ritmul muncilor agri Forro Nicolae : Sarcinile actuale — N. Cazan : închiderea cursului ’’
Anul VII. nr. 501 cole de vară I — raid — (pag. 2-a) ale comerţului socialist (pag. 3-a) I.C.P.C.D. (pag. 3-a)
Un nou prilej de cunoaştere a ta A. Cibian : Introducerea tehnicii — Cu privire la actuala situaţie in
lentelor din popor (pag. 2-a) noi în minele de cărbuni — mij ternaţională şi la politica externă
Nicolae Schwartz: Industria căr loc de creştere a productivităţii a Chinei (pag. 4-a)
bunelui în plin avînt (pag. 2-a) muncii (pag. 3-a)
Joi li august 1955 4 pagini 20 bani
Să promovăm cu curaj De pe intinsulregiunii noastre
cadrele tinere Intovărăşiţii din Oobra au răspuns chemării celor din Sălciva Noi apartamente
In uzine, fabrici şi p© ogoarele regiunii s-a dat posibilitate tinerilor ce urmau O nouă victorie
noastre, alături de vârstnici lucrează nu cursul mediu seral să lucreze în schim a minerilor Nu de mult, într-o adunare generală a mare şi au întocm it răspunsul pe oare l-au date în folosiră
m eroşi tineri. Pirin avântul ţ şi entuzias bul de dimineaţă, pentru a putea freoventa întovărăşiţilor din Dobra, s-a discu trimis la Sălciva. In angajam entele lor,
m ul caracteristic lor, ei aduc o contribuţie cursurile după masă. întreaga Vale a Jiului este însufleţită de tat chem area La întrecere a întovărăşiţi în plus faţă de cele ale întovărăşiţilor Constructorii oraşului muncitoresc Hu
de seamă la făurirea unei vieţi noi în ţara Practica dăunătoare de a nu promova ocul întrecerii socialiste în cinstea celor lor din Sălciva, cu privire la obţinerea u- din Sălciva, intră şi valorificarea prin coo nedoara se străduiesc pentru a grăbi rit
noastră. tineri vrednici în posturi de răspundere, două mari sărbători: „Ziua Minerului" şi ziua nor recolte mari de cereale şi întărirea e- perativă a întregii cantităţi de prune şi m ul lucrărilor la noile blocuri m uncito
D istin gin d u-se în munca de zi cu zi, nu deşi aceştia posedă cunoştinţe, nu face de 23 August. conomico-organizatoiucă a întovărăşirii. n u d ce o vor recolta anul acesta. Tot »n re şti
Zilele trecute un nou bloc — blocul nr.
meroşi tineri au devenit cunoscuţi prin cinste conducerilor întreprinderilor. Tea Depunînd deosebite eforturi în munca de După ce a fost discutat în parte fiecare acest răspuns, se arată şi m ăsurile ce au
realizările lor în tregului popor muncitor. ma de a ridica noi cadre pe m otivul că nu fiecare zi, minerii, tehnicienii şi inginerii angajament, ţăranii întovărăşiţi din Dobra fost lu ate pentru asigurarea îndeplinirii 40 — cu 18 apartam ente a fost dat spre
folosinţă m uncitorilor d e la combinat.
OţetLarul Lăbumeţ V aier de la Combinatul vor putea face faţă sarcinilor ce le stau minelor din Valea Jiului au obţinut o însem 6-au declarat de acord cu această che angajamentelor.
Printre cei care s-au mutat împreună cu
siderurgie „Gh. G heorghiu-D ej“ Hunedoa în noua muncă, nu e cu nimic îndreptă nată victorie în lupta pentru îndeplinirea şi
familiale în noile apartamente se numără
ra, m inerii M ihai Ştefan, Kibedy Adalbert ţită, dacă în prealabil conducerile între depăşirea planului. 2720 kilograme grîu la neciar şi m uncitorii: Lăscău Augustin şi Popa
de la Petriflja, Sirop Constantin de la Lu prinderilor ar fi verificat tem einic Cunoş Pe luna iulie, planul Ia extracţia de căr Teodor.
In curînd va fi terminat şi blocul nr.
peni, tu m ătoarea Andoroa Eraa de la U - tinţele celor care urmează să fie promo bune a fost îndeplinit pe întreg bazinul car La gospodăria agricolă de stat din A - In munca de treieriş, s-au evidenţiat
zina „Victoria“ Căian şi m ulţi alţii, sânt vaţi şi dacă tinerii sînt ajutaţi până de bonifer în proporţie de 102,3 Ia sută. poldju de Sus, secţia Miercurea, tre- 42 cu încă 18 apartam ente ce va fi pus la
stim aţi şi apreciaţi de tovarăşii lor de prind toate tainele noii funoţiund. Cele ierişuil griului secerat de pe cele 40 de în mod deosebit mecanicul batozar Cojo dispoziţia muncitorilor hunedoreni.
muncă, pentru activitatea rodnică ce o de mai dese cazuri de nepromovare a ca In fruntea întreprinderilor miniere se află hectare este în toi. La treieriş, se lucrează
pun în producţie. drelor tinere în posturi de răspundere se mina Vulcan care şi-a îndeplinit planul la după metoda graficului orar, înlăturîn- carii Dumitru, şi coşarii Leip Francisc ’şi GHEORGHE MARINOVICI
pot observa la încadrarea tehnicienilor şi cărbune în proporţie de 108,5 Ia sută, urma d u-se timpii morţi. Zilnic, se treieră în corespondent
O rganizaţiile U.T.M. sprijinite şi îndru inginerilor veniţi din şcoli. In această di tă de mina Uricani cu 105,6 la sută, Lupeni m edie cîte 14.000 kg. De cuirînd, făcîndu-se B allot Anton, care se întrec pentru de
mate de către partid au reuşit să dezvolte recţie există două păreri la fel de greşite. cu 102,2 Ia sută, Aninoasa cu 102,1 la sută, o medie la hectar a recoltei, s-a văzut „Caravana păcii“ t ;
la majoritatea membrilor lor dragostea Unii absolvenţi consideră — deşi n-au o Lonea 101 la sută şi mina Petrila cu 100,03 că aceasta este de 2720 kg. grîu. păşirea zilnică a normei de lucru a ba
faţă de muncă şi de întreprindere, res temeinică pregătire pratică în munca res Ia sută. Iniţiativa Comitetului raional de luptă
pectul faţă de vârstnici şi să canalizeze pectivă — că ei trebuie încadraţi de cum tozei. pentru pace din Orăştie de a informa oa
forţa lor creatoare spre mărirea produc păşesc în întreprindere în posturi de răs Această lună a fost încheiată de marea ma m eni muncii de la sate asupra uriaşei
ţiei, productivităţii muncii şi reducerea pundere, iar dacă sînt daţi pe lingă oa joritate a sectoarelor cu însemn’ate depăşiri GHERMAN GHEORGHE mişcări mondiale pentru pace, iniţiativă
preţului de cost. meni vîrstnici cu experienţă vastă pentru de plan. Cele mai frumoase realizări- le-au Corespondent concretizată prin deplasarea „caravanei
a-şi însuşi cunoştinţele praotice, se simt obţinut sectorul V, de Ia mina Vulcan, con păcii“ prin satele şi com unele din raion,
D in rândul tineretului au pornit num e subapreciaţi cerîndu-şi schimbarea lor la dus de tehnicianul David Vasile, care a dat FRUNTAŞI PE COMUNĂ continuă cu mult succes.
roase iniţiative care au dat un nou im alt sector sau la m unci de birou. In al cu 60 Ia sută mai mult cărbune peste plan.
puls muncii în cadrul întreprinderii res doilea rmd,~ unii tovarăşi din conducerile Fruntaşe sînt şi sectorul I A., de Ia mina | n comuna Dem suş şi în satul Peştea- faţă, ei au dezmiriştit o suprafaţă de Pretutindeni „caravana păcii“ a fost pri
pective. Introducerea aplicării metodei so întreprinderilor găsesc de bună părerea că Lupeni, condus de inginerul Baciu Adal S na din raionul Haţeg, primii care 3 ha. şi sînt în toi cu treierişul. m ită cu multă însufleţire şi dragoste de
vietice Lidia Savedieva, de controlul cali un absolvent, ori cât de bun ar fi el, tre bert, care a obţinut o depăşire de 12,4 Ia au început şi au terminat secerişul sînt către ţăranii muncitori.
tăţii pe fiecare fază de producţie, în fa buie să-şi facă un stagiu în birouri, pentru sută; sectorul 111 de Ia aceeaşi mină cu o ţăranii muncitori ou gospodărie individua Pentru munca lor harnică, sfatul popu
bricile din regiune, aparţine cunoscutei a cunoaşte întocmirea diferitelor situaţii depăşire de 13,6 Ia sută, sectorul III de Ia lă Fiat Gheorghe, Preda Dionisie, Potlko lar Comunal din Dem suş i-a declarat frun In cursul zilei de 24 iulie „caravana
fruntaşe Moidovan Ana de la fabrica de care, de fapt, n-au nimic comun cu spe mina Vulcan cu 10,1 la sută, sectorul I Lo Francisc, Grosan Petru (Piric) şi LăsConi taşi pe comună la lucrările agricole de păcii“ compusă din 15 conferenţiari a tre
încălţăminte „Simion Bămuiţiu“ din Alba- cialitatea sa şi numai după aceea să fie nea cu 10,8 Ja sută, sectorul V Petrila cu Iosif (Pavel). Tot aceştia, au fo9t primii şi vară. cut prin 15 com une şi sate din raion, un
Iuilia, oare a aplicat-o pentru prima dată, trecut la postul respectiv, unde apoi e lă 7,3 Ia sută, ceea ce înseamnă mii de tone de La dezm iriştit şi treieriş. In mom entul de de în cadru festiv oamenii muncii au as
obţinând rezultate de seamă. Bazaţi pe sat să se descurce cum poate. cărbune peste plan date patriei. TAPU HERMINA cultat conferinţele cu te m e le : „Aduna
aceste rezultate şi alţi muncitori din fa corespondent rea m ondială pentru pace de la Helsinki"
bricile noastre au trecut, la folosirea ei Partidul şi guvernul nostru acordă o şi „Popoarele lum ii vor să trăiască In
pe scară largă. deosebită atenţie ridicării de noi cadre Pionierii sfrîng spicele de grîu pace“.
din rândul tineretului, creînd toate con
Unii tineri, pentru capacitatea de care Byj u de mult, un num ăr de 48 pionieri‘şi minat această treabă, au adunat toate Vorbitorii au arătat că suecesul obţinut
H NI şcolari din Orăştie, s-au adunat în spicele la un loc şi după ce le-au legat,
faţa şcolii şi sub conducerea instructoarei au văzut că strânseseră 42 de snopi.
de pionieri, Raster Henrieta, au pornit
spre tarlalele întovărăşirii „Vasile Roaită“, întrecerea la strînsul spicelor a fost
câştigată de grupa V-a de sub conduce
dau dovadă, au fost puşi să conducă des diţiile pentru ca aceştia să poată învă La acest însemnat succes un aport preţios pentru a culege spicele rămase în urma rea pionierului Lăzărescu Emil din clasa la H elsinki de cei 2000 reprezentanţi ai
făşurarea producţiei din cadrul secţiilor
şi a întreprinderilor, unde se achită cu ţa şi a se specializa. Datoria organelor l-au adus sutele de brigăzi ale minerilor secerătorilor. Ajunşi pe mirişte, pionierii V il-a , care a reuşit să stringă 12 snopi. mişcării mondiale pentru pace, se dato-
cinste de sarcini. Orientîndu-şi munca U.T.M. este de a îndrum a paşii tinerilor fruntaşi care aplică cele mai avansate me s-au împărţit în 5 grupe şi s-au luat la T. L. corespondent reşte voinţei comune şi aspiraţiilor tutu
spre îmbunătăţirea procesului de produc spre cursurile ce se ţin în cadrul întreprin tode de lucru în abatajele în care lucrează, întrecere la strînsul spicelor. Cînd au ter- ror popoarelor de a apăra cu toate pute
ţie în multe întreprinderi, tineretul îşi derilor şi înafara lor, de a-i susţine şi printre care şi multe brigăzi de tineret, cum rile pacea şi de a zădărnici dezlănţuirea
m aterializează spiritul in ven tiv prin ino ajuta pentru ca atunci cînd le termină să sînt cele conduse d e : Cristea Auţ$I, Barz Şapte întovărăşiri din raionul Ilia au terminai treierişul unui al treilea război mondial.
vaţiile ce le propune şi realizează. Tînă- poată păşi ou curaj la rezolvarea Celor mai Gheorghe, Flagner Ioan şl altele, care în
rul inginer Marines'cu Marinei de la I.C.S. complicate probleme ce se ivesc în pro această lună au extras cu peste 1000 tone A cordînd atenţie cuvenită muncilor a- Muncind ou însufleţire, pînă în prezent, O deosebită atenţie au acordat confe
ducţie. Organizaţia revoluţionară de tine renţiarii încheierii cu succes a Conferin
gricole de vară, membrii întovărăşiri şapte întovărăşiri din raionul Ilia, au ter
Hunedoara, pe lingă faptul că dă dov?.-'
de calităţi lăudabile în ce priveşte organi ret trebuie să explice absolvenţilor marele cărbune mai mult decît prevederile planului. lor agricole din raionul Ilia, au avut o minat complect treierişul păioaselor, pre ţei de la Geneva a celor patru mari pu
zarea m uncii în şantierul pe Care-1 con ajutor pe care ei îl pot da m uncii din 'Asemenea realizări au obţinut şi brigăzile de preocupare deosebită faţă de organizarea darea cotelor şi împărţirea recoltelor. A- teri, insistând asupra rolului ce l-a avut
duce, este cunoscut ca unul dintre cei întreprindere şi ce rău fac dacă fug de tineret de la mina Lupeni care au dat peste secerişului şi treierişului. Astfel, seceri cum muncesc de zor la dezmiriştit. Uniunea Sovietică în crearea unei atmos
mai buni inovatori. Modificând împreună muncă şi preferă un lucru oarecare de 2400 tone de cărbune peste plan. şul păioaselor în cadrul întovărăşirilor fere de încredere şi destindere în relaţiile
birou. Printre primele oare au terminat treie
rişul se numără întovărăşirile din comu
cu o brigadă de inovatori sistem ul de Propunerile juste făcute de către tine Acest bilanţ rodnic a însufleţit şi mai mult s-a term inat în câteva zile şi a început nele şi satele Cîmpurd Surduc, Gurasada, dintre state.
co irare la lucrările cilindrice, a reuşit la ret trebuie să fie sprijinite cu dragoste de pe minerii din Valea Jiului, făcîndu-i să-şi imediat treierişul. Brănişca şi cea din Bejan. După expunerea conferinţelor respec
o singură lucrare să economisească ma către conducerile întreprinderilor. Grija sporească eforturile pentru ca de ziua Mi tive. oare a avut loc în satele Beriu, Baîşa.
teriale şi manoperă în valoare de 236.493 lei. pentru ridicarea de cadre bine pregătite nerului şi la cea de a 11-a aniversare a eli Nu se neglijează nici prăşitul Bcbîlna, Bucium, etc, un număr însem
din toate punctele de vedere se reflectă şi berării patriei noastre ei să raporteze parti nat de ţărani muncitori au luat Cuvîntul,
¦Şi tinerii du munci de răspundere din din grija părintească cu care maiştrii şi dului realizări şi mai frumoase. Deşi în perioada actuală sarcinile Cele jat nici lucrările de întreţinerea culturilor. m anifestîndu-şi hotărârea de a oontrîbui
agricultură muncesc cu tragere de inimă tehnicienii vîrstnici înconjoară cadrele noi- mai importante ce stau în faţa oa După ce au terminat recoltatul şi treiera tot mai mult, prin munca lor pe ogoare,
pentru obţinerea de recolte bogate şi apli Colectiv harnic menilor din agricultură sînt lucrările de tul păioaselor de pe o suprafaţă de peste la consolidarea păcii şi prieteniei dintre
carea metodelor avansate în agricultură, Organizaţiile de partid au datoria de recoltat, dezmiriştit şi treieriş, totuşi, con 100 ha, o parte din m uncitori au fost puşi popoare
aşa cum sânt tehnicianul Igna Cornel de cinste de a îndruma şi ajuta organizaţiile Colectivul secţiei de panificaţie nr. 8 din ducerea gospodăriei agricole de stat din să execute în Continuare lucrările de în
la punctul agricol din Turdaş, P isoiu Li de tineret în creşterea de cadre noi pentru Apoldu de Sus, raionul Sebeş, nu a negli treţinerea culturilor. In m ajoritatea satelor din raion, asem e
dia tehnician agronom la Răpăitul Mare sectoarele de activitate din economia noas
şi alţii. tră naţională. Membrii de partid trebuie
Din păcate însă, m ai există unele organe astfel îndrumaţi ca prin exem plul lor să Ilia este apreciat de toţi oamenii muncii nea manifestări pentru pace au luat sfîr-
de conducere Care au m entalităţi învechite ţină treaz entuziasm ul tineretului, setea de aci pentru calitatea bună a produse şit prin frum oase programe artistice.
în ce priveşte promovarea cadrelor tinere lui de a cunoaşte totul în aprofunzim e şl lor cu care-i aprovizionează. Pe lingă o FOGHEL H
şi capabile, în posturi de răspundere, adu dorinţa de a se afirm a prin muncă. Spri producţie de calitate, cei care lucrează la
când m otive neîntem eiate că lucrările res jinind Iniţiativele pornite de tineret şi
pective trebuie execu tate de oameni cu arătîndu-i greşelile şi lipsurile la timp, se această secţie îşi depăşesc cu regularitate Muncă rodnică
o rutină mai mare şi cu stagiu mai înde va putea îmbunătăţi simţitor activitatea planul de producţie. In perioada 1-27 iulie
lungat în funcţie. Ba uneori tinerii sînt tuturor muncitorilor tineri. ei au dat cu 50 la sută mai multă pîine Tinerii din raionul Brad au fost antre
transferaţi la servicii ce nu au nic'i o le neagră, cu 25 la sută mai multă pîine albă naţi în diferite acţiuni de folos obştesc.
gătură cu calificarea lor de bază, fapt ce Tineretul nostru este chemat să con şi cu 60 Ia sută mai multe specilităţi peste
face ca într-adevăr aceştia să nu poată tribuie cu întreaga sa capacitate la con plan. Prin munca voluntară depusă de ei s-au
struirea noii societăţi în patria noastră.
Paralel cu îndeplinirea planului de pro
aduce randamentul cuvenit. La mina Pe- Alături de vîrstnici, prin dragostea-i ca obţinut roade bogate. In felul acesta eu
trila unele fete care s-au calificat în m ese racteristică de viaţă şi nou, tineretul m un ducţie se dă o mare atenţie îmbunătăţirii fost am enajate terenuri de volei la Baia de
ria de maiştri, lucrează în momentul de citor constituie o forţă de seamă ce aduce procesului de fabricaţie. Aşa de pildă, res
Criş, Criscior şi alte sate. De asem enea
faţă Ca dactilografe în birouri. D e ase un aport deosebit de însem nat la munca ponsabilul secţiei, tovarăşul Reisz Andrei,
menea, la U.R.U.M. Petroşani, numai cu întregului popor pentru crearea unei vieţi a mecanizat, acţionarea pompei de apă, în s-au reparat trei poduri în comuna Bul-
intervenţie din partea organelor U.T.M. noi, fericite. locuind munca oamenilor; magaziei de dis zeştii de Sus, iar tinerii din Gura Barza
tribuire i s-au vopsit pereţii cu u le i; pen şi Barza au adunat 4000 kg de fier vechi.
Colectiviştii au terminat treierişul tru transportul produselor s-au confecţio In cadrul concursurilor sportive ce s-au
nat cărucioare, iar pînă la 23 august se va desfăşurat în perioada aceasta încă 584
Intrînd în vorbă cu preşedintele gospo putui să vezi pe colectiviştii Mehrbrat Mi confecţiona o sită mecanică. In clişeu: Muncitori din gospodăria de sfat Apoldu de Sus, execută praşila IlI-a de tineri au devenit purtători ai insignei
dariei agricole colective din comuna Pianu hai, Binder Katerina, Weiss Maria, Bier- la cartofi. Pînă în prezent, au fost prăşiţi a treia oară cartofii de pe o suprafaţă de G.M.A., iar 220 aspiranţi G M A
de Jos, Binder Matei, şi întrebîndu-1 cum au nell Matei şi pe alţii, cu cită hărnicie au Prin munca lor de zi cu zi, micul dar 35 hectare.
făcut de au reuşit să termine aşa repede muncit pe arie. Cîte n-aş putea vorbi şi harnicul colectiv de aici, din care fac parte S uccesele obţinute au fost închinate m i
treierişul el mi-a explicat: Colectiviştii noş de coşarii noştri, Crampuţ Ioan şi Binder nunatei sărbători a tineretului.
tri, romîni şi germani, atît la strînsul re Mihaii. şi tovarăşul Barbu Simion şi Domnaru
coltei cît şi la treierîş, n-au ţinut cont de CRĂCIUNESCU GHEORGHE
sărbători. Ei au folosit fiecare minut din Dar, să lăsăm asta, continuă preşedinte Maria, asigură celor ce muncesc produse de corespondent
le, după o clipă de tăcere. Am o problemă
panificaţie mai multe şi de calitate.
zi la lucru. Şi datorită acestui fel de a şi mai nouă. Am predat la baza de Pe drumul de ţară ce taie drept de la halta Ţe- Vlăstarele lui Horia — Facem treabă bună cu băeţii noştri, începu el
munci, noi am terminat de trierat. recepţie întreaga cotă fată de stat şi ne-am bea spre şosea, mergea în faţa m ea un bătrîn. Era- să-mi povestească. Luna trecută am depăşit planul
achitat şi datoriile faţă de S.M.T. Din re îmbrăcat în portul specific al moţilor, cu pantaloni te convingi de asta acolo, în mină, unde spuseşi că cu peste 30 la sută, acum abia aşteptăm să se ter
Uitaţi-vă, ultimul snop intră acum în colta bogată de grîu, ne-a rămas şi nouă albi largi şi cămaşă brodată, de in. ţi-i drumul. mine funicularul ca să putem intra în abatajul
toba batozei. Mecanicul nostru batozar, Boci că ne umplem hambarele. De aceea, acum. frontal. O. ce de mai cărbune o să scoatem de acolo!
Ştefan de la S.M.T. Miercurea, n-a avut de bucurie că am terminat cu treieratul, — încotro ţi-i calea unchiule ? l-am întrebat eu. ???
nici un defect la batoză în timpul treiera luăm cu totii o masă comună, la care avem — Apoi, io îs de pe aici nepoate, mi-a răspuns Cei doi ortaci din echipă încărcau de zor vagone-
tului. E foarte priceput în meseria asta. şi- pîine din noua recoltă. el sfătos. Da-mneatale m i se pare mie că nu eşti ...Colivia aluneca cu o viteză ameţitoare. La lu tele.
şi îngrijeşte bine batoza. Păcat, că n-ai de prin părţile noastre, aşa-i ?
— Aşa-i unchiule, sînt tare de departe. — Grea, dar şi frumoasă este munca de miner,
— Ei vezi, te-am cunoscut eu, după grai. mina lămpii de miner, pereţii puţului păreau o spuse Groza mai departe. Uite, aşa m înjiţi de căr
— Ţi-a c-am prins bătrîneţea fire albe pe la bune cum sîntem, dar nici unul n-ar schimba me
Măsuri luate din timp tîmple — am început eu să-l necăjesc. oglindă întunecată, pe al cărei luciu zboară sclipiri seria asta pentru nimic în lume. De aici, din m ă
— E h ! Apoi ce treabă au anii nepoate ? — oftă runtaiele păm întului, noi scoatem mii de tone de
el. S-au prins fîrtaţi cu grijile şi m i-or tot slăbit misterioase. Uneori, se strecurau de sus picături cărbune, din a cărui energie izvorăsc lumini, sau
picioarele, că deabia m ă tîrăsc. aleargă trenuri pe toate meleagurile patriei. Vezi,
Noul an ş*olar va începe nu peste multă învăţămintele rezultate din experienţa «- „Se t î r i b i n e moşul. Mergea drept, cu fruntea de apă de culoarea cărbunelui. asta nu e puţin lucru.
vreme. In vederea acestui eveniment, în şco nului trecut şi mergîndu-se mai ales pe sus, de parcă voia să înfrunte pe cineva. Şi ochii,
lile de pe cuprinsul regiunii noastre se dă linia unei susţinute colaborări între organe I ochii n-am să-i uit niciodată; cît de albaştri m ă A m ajuns. La intrarea în sectorul II, mă întîm - Vedeam la el aceeaşi mîndrie pe care o zărisem
o bătălie susţinută pentru o cît mai bună le de partid şi de stat, s-a ajuns ca pînă priveau de sub sprîncenele albite. Fără să bag de în ochii bătrînului. La el însă, era mîndria omului
pregătire a condiţiilor de desfăşurare a seamă bătrînul m ă băgase în curtea unei biserici pină m aistrul m iner Jude Ioan. A m pornit-o prin nou, care se sim te stăpîn pe munca şi pe rezultatele
învătămîntuluî. vechi. ei.
galeriile căptuşite cu bîrne de stejar, ce răsunau
Printre raioanele care au obţinut rezul — Ia uite colea, nepoate. Vezi capacul cela îm de huruitul vagonetelor. ???
tate bune în această direcţie, se numără şi bătrânit de ani... îi Gorunul lui Horia.
raionul Sebeş. Aici, ţînîndu-se seama de la această dată, spoitul localurilor de şcoa — Hei ortace, la o parte. Cînd am plecat spre haltă, am dat iarăşi pe la
Glasul moşului cu tîmplele cărunte a început gorunul lui Horia. Lăstarul cel nou se întinde tî
lă să fie terminal în proporţie de 60 la sută. să-mi dezvăluiască din negura anilor adevăruri şi Şi vagonetul trecu spre puţ ducînd încă o vic năr şi plin de sevă, acoperind cu coroana lui verde
legende despre cei răzvrătiţi pentru libertate. Au torie din adîncuri. trunchiul scorojit de vreme. Privindu-l, vedeam
iar aprovizionarea acestora cu lemne de foc, zeam parcă glasul lui Horia citind ţăranilor adu parcă ortacii lui Groza, m îndri şi liberi, aşa cum
naţi lîngă gorun, hîrtia prim ită de la „împăratul". Galeriile se strîm tau. Un suitor , două, alte ga i-a dorit Horia. Şi lăstarul vieţii noi se întinde vic
să fie de asemenea terminată în proporţie torios peste satele moţeşti, peste satele al căror
— Gorunul ăsta se iLscase acum trei ani, dar a lerii. De undeva răsună înfundat o explozie, apoi glas ridica odinioară cu ură adevărul vrem ilor apuse :
de 70 la sută. lăstărit într-o zi o crenguţă ce s-o tot întins, de-ţi alta.
pare acuma capacul tot tînăr. Aşa e şi sufletul mo „Munţii noştri aur poartă
ţului, tînăr ş i lăstăreşte oriunde, căci el este învă — A u puşcat ai noştri, zîmbi maistrul Jude, Noi cerşim din poartă-n poartă".
ţat să trăiască şi-n piatră seacă. Acu, cînd bogă Astăzi patria lui Horia este liberă. Moţii sînt
Cu privire la relaţiile dintre R. P. R. şi Franţa ţiile sînt ale noastre şi n u ale domnilor ai să acuş ajungem la ei. m îndri, mai mîndri ca oricînd, că ei sînt adevăra
vezi singur de ce sînt în stare ficiorii noştri. Ai să ţii stăpîni ai bogăţiilor de pe aceste meleaguri...
Maistrul, o figură roşcovană şi glumeaţă, se des
, • , V. TINCU
Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a trimis presei comunicatul comun al guver curca fără gieş prin labirintul întortochiat Simţirăm
nului romîn şi guvernului francez :
un miros de exploziv şi iată, într-un fund de gale-
„Guvernul Republicii Populare Romîne rale între Republica Populară Romînă şl rie-ortacii.
şi guvernul francez au ajuns la un acord Franţa.
satisfăcător asupra unor chesiiunî intere- — No. cum merge treaba la înaintare ?
sînd cele două ţări. Guvernul francez a hotărît să anuleze
la data de 1 august 1955 decretul din — Bine. acum" am puşcat , răspunse glasul din
In dorinţa de a întări relaţiile între 18 iulie 1955 care prevede interzicerea
cele două {ari, cele două guverne au căzut în mod provizoriu a exportului de mărfuri fund. r
de acord să dezvolte schimburile cultu franceze cu destinaţia Republica Populară
Romînă,“. Un tînăr înalt şi spătos, cu ochii mari care stră
luceau pe faţa neagră de praf de cărbune. îm istrînse
cu putere mina. Era tinărul Gr,02a Gheorghe, con
ducătorul brigăzii de tineret.