Page 10 - 1955-08
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. L03
Pentru folosirea întregii capacităţi de lucru Cum munceşte căminul cultural
„N. Bălcescu* în această perioadă
O batoză nu-şi a batozelor în raionul Alba S-au ars pînă acum
îndeplineşte norma 2 motoare elecirice Aşa după cum se ştie, timpul nu a fost După cum se vede dar, activitatea cămi
tocmai „cuminte" anul acesta. Dimpotrivă, nului cultural din comuna Şibot, se des
Pe aria satului Mihalţ, stnt trei batoze. Pînă la data de 7 august, raionul Alba era cel mai avansat în ce priveşte treie In comuna Teiuş, aşa după cum planifi el s-a arătat capricios şi a încurcat în făşoară intr-un ritm mulţumitor. Tovară
Două dintre ele nu lucrează pentru că rişul. Se realizase un procent de 12,34 la sută şi lucrările continuau cu tot mai case S.M.T. Alba, a fost trimisă o batoză, tr-o măsură oarecare socotelile ţăranilor şul Stîrc Virgil, directorul, deşi în acea-,
încă nu s-a introdus curentul electric pe multă intensitate. Redacţia noastră a organ izat în acest raion un raid-anchetă, cu slabilindu-se să funcţioneze pe aria electri muncitori. Totuşi, aceştia nu s-au lăsat in stă muncă e numai de două luni, totuşi,
reţeaua instalată de curînd, iar a treia, scopul de a scoate în evidenţă părţile pozitive care să fie exem plu pentru ce ficată unde treieră ţăranii cu gospodării timidaţi de toanele sale, ci calmi şi plini s-a dovedit harnic, stăruitor, fapt pentru
acţionată de un tractor K. D. 35, nu-şi în lelalte raioane şi să cerceteze dacă n u se putea realiza un procent şi m ai mare, individuale. Dar în ce hal era batoza, de hărnicie şi-au văzut de muncă, dînd bă care a şi obţinut rezultate bune. Cu toate
deplineşte norma. De ce? Pentru că pe prin folosirea 'în întregime a capacităţi de¦treier a batozelor. Faptele arată că poate nici comisia de recepţionare a bato tălie ca în zilele bune, să cîştige din urmă acestea însă, lucrurile nu merg după mă
aria din Mihalţ nu s-a clădit nici un stog raionul Alba, putea să realizeze cel puţin încă odată pe atîta la treieriş, dacă ba- zelor S. M. T. de la regiune n-ar putea ceea ce fuseseră nevoiţi să amîie în zilele sura posibilităţilor. In conţinutul muncii
şi treierişul se face direct de pe care. In . tozele existente ar fi lucrat din plin în tot tim pul favorabil, şi dacă se punea un spune. nefavorabile. In aceasta neobosită ofensivă mai există încă .lipsuri împotriva cărora
felul acesta, uneori, batoza stă ore întregi accent mai mare pe transportul snopilor la arii şi clădirea lor în stoguri. Iată cîteva a lor împotriva capriciilor naturii, le-a iost va trebui dată o luptă hotărâtă.
şi aşteaptă să sosească carele încărcate cu din constatările noastre de pe teren. Cert este însă că, batoza a fost trimisă de un deosebit ajutor căminele culturale. In
snopi; Nici într-o zi, de cînd a fost. pusă pe arie fără şaibă, cupe şi fără contuar satele regiunii noastre, sînt multe cămine Dacă activităţii de pînă acum i-ar ti
în funcţiune batoza '(de o capacitate de ;, 3 :. , pentru motor. Este clar deci că această ba culturale ce, legîndu-şi în mod practic ac fost acordată mai multă atenţie din partea
14.50p kg. în opt ore) nu a atins norma. toză n-a fost recepţionată sau acei care tivitatea de zi cu zi de sarcinile fiecărei sfatului popular, este neîndoielnic că ea
In ziuă de 2 august ea a treierat 12.627 Organizarea muncii — asigură folosirea au recepţionat-o nu au simţit" răspunderea perioade în parte, au reuşit să aducă o se ar fi dat roade mult mai frumoase. Tova
kg., în 3 august 7.547 kg., în 5 august întregii capacifăfi a batozelor pe care o aveau. rioasă contribuţie în mobilizarea ţărănimii răşul preşedinte al sfatului însă, s-a gîn-
10.322 kg. iar în 6 august, de asemenea, spre nesecatele izvoare ale ştiinţei şl cui- dit prea puţin la acest lucru. E bine să
nu şi-a îndeplinit norma, treierînd în două încă din preajma începe sfatului din sectorul lor, ha. oîte au fost însămân Mai mult, datorită faptului că nu s-a turii. Punînd la îndemînă ţăranilor munci ştie şi dumnealui că dacă nu s-ar ascunde
ore abia 500 kg. grîu. rii secerişului, văzînd că despre ţăranii care au ţate cu păioase, în raza o- făcut o probă temeinică, s-a repartizat un tori cărţi agrotehnice, prilejuind ocazii în după acel supărător „n-am timp" şi s-ar
timpul se anunţă ploios, noi terminat secerişul în tar raşului nostru, sînt treie motor care nu are puterea să acţioneze o care acestora să le fie demonstrate tot felul strădui să înţeleagă, să vadă mai adînc a-
Mecanicul batozar Oprinescu Dumitru a am luajt măsuri şi in ved e lalele de pază de care răs rate pînă în prezent păioa- batoză mare în condiţiuni bune. Acest lu de metode noi pentru lucrarea pămîntului, jutorul mare pe care o muncă culturală
rea începerii treierişului. pund. Atît deputaţii cît şi sele de pe 431 ha. Frun cru a făcut ca din 29 iulie a.c. cînd a căminele culturale, au inspirat ţărănimii susţinută îl poate da în îndeplinirea sar
adus la cunoştinţa sfatului popular că Cele patru batoze de pe ra paznicii de câmp, au anun taşi la treieriş sînt ţă început treieratul şl pînă acum, să se cinilor, atunci greutăţile ce mal stau încă
za oraşului, au fost scoase ţat apoi pe ţăranii munci ranii muncitori din Partoş, ardă două motoare. La data de 6 august,
pe arie nu se fac stoguri şi că în felul la arii cînd încă nici ju tori care terminaseră se care au terminat complet pe aria electrificată din Teiuş a fost adus noastre dibăcia şi priceperea de a-şi munci în faţa muncii ar fi învinse cu mult mal
m ătate din grîu nu era se cerişul, ziua cînd trebuie treierişul păioaselor de pe al treilea motor. Din această cauză, batoza
acesta nu se poate folosi întreaga capaci cerat. să se prezinte la treieriş. o suprafaţă de 132 ha. a stat 5 zile în care ar fi putut să tre pămîntul în condiţiuni corespunzătoare, cu multă uşurinţă. Nici organizaţia de U.T.M.
iere cel puţin 95.000 kg. grîu.
tate de treier a batozei, dar tovarăşii de- Comitetul executiv, îm Pentru a nu se produce La obţinerea acestor suc tot timpul nefavorabil ce s-a succedat. nu a făcut toiul. Moliciunea de care ea
preună cu deputaţii sfatu încurcături la arie, am ho cese, au contribuit din plin De asemenea, şaiba care a fost adusa s-a
acolo nu prea s-au sinchisit. Nu s-a sin lui popular şi cu paznicii tărât ca ţăranii muncitori mecanicii batozari şi mo- uzat, batoza stînd şi din această cauză o Printre acele cămine culturale, care au dă dovadă rezultă destul de concret din
de cîmp, a studiat toate ce au pînă la 30 de clăi, toriştii de la S.M.T., care zi din Iucu. Iată deci că treierişul în co
chisit de treaba asta nici tovarăşul Mihăl- posibilităţile începerii tre să treiere grîul de pe care, au veghiat ca garniturile muna Teiuş s-a întîrziat cu 6 zile din depus stăruinţă In această direcţie, se nu faptul că pe linia concursului „Iubiţi car
ierişului paralel cu sece iar cei care au mai mult, de treier să funcţioneze în cauza slabei pregătiri pecare a făcut-o
ţan Vian, secretarul organizaţiei de bază, rişul. In acest scop, am în să-l aşeze în stoguri. In fe cele mai bune condiţiuni. S.M.T.-ul din Alba-Iulia. mără şl căminul cutural „N. Bălcescu" din tea" n-a format nici cel puţin comisia care
tocmit un plan de desfăşu lul acesta, treierişul s-a
care avea sarcina să mobilizeze agitatorii rare a treierişului. In a- desfăşurat în bune condi- STOIA PAVEL Inafară de aceasta, batoza nefiind des comuna Şibnt, raionul Orăştie. să se ocupe cu această treabă, deşi, In
cest plan, în primul rînd ţiuni. tul de bine controlată, cînd s-a reparat, >'u
în munca de lămurire a ţăranilor munci paznicii de cîmp au avut preşedintele Comitetului bate bine, lăsînd multe boabe în paie. La baza activităţii acestuia stă în pri strucţiunile sînt de mult cunoscute, atît
tori pentru transportarea întregii cantităţi sarcina să anunţe deputaţii Organizînd bine munca executiv al sfatului popu
la treieriş, din cele 502 lar al oraşului Alba-Iulia In vederea grăbirii treierişului. conducerea mul rînd un plan de muncă minuţios în de către tovarăşul secret^p de U.T.M., Con*,
de ^rîu la arie şi clădirea ei în stoguri. S. M. T.-ului Alba-Iulia, director Bozdoc,
trebuie să ia toate măsurile necesare pentru tocmit. orientat spre sarcinile cele mai ac ţan, cît şl de către ceilalţi utemişti aî or
Pentru remedierea situaţiei din Mihalţ, ca batozele sale să funcţioneze în hune
alît Comitetul raional de partid cit şi sfa condiţiuni, şi să folosească toată capacita tuale şi defalcat pe om. Datorită acestui lu ganizaţiei de bază. De nu ar fi existat de
tea lor de lucru.
tul popular raional, sînt datori să îa toate cru. colectivul de conducere a reuşit să lăsare în această privinţă, în Şibot ar.
De ce batozele
măsurile necesare. De asemenea, trebuie să nu treieră din plin ? mobilizeze tinerii din comună înspre cămin exista astăzi mulţi ţărani muncitori în
In comuna Galda de Jos, transportarea şi să alcătuiască cu ei un cor de peste scrişi la concursul „Iubiţi cartea".
recoltei de la cîmp la arii a atins pînă în
prezent, cifra de 80 la sută. întreaga re patru zeci persoane, un colectiv de teatru Trecînd peste acestea, se poate spune to
coltă strlnsă la cele cinci arii existente,
este depozitată în stoguri. Cu toate acestea şi o echipă de dansatori. Programele ar tuşi că, în general, căminul cultural din
însă, batozele ce lucrează la aceste arii, nici
se urgenteze introducerea curentului elec Treieră din plin într-o zi n-au ajuns să-şi îndeplinească tistice date pînă acuma, au avut în ve Şibot activează. Acest lucru însă nu e în
tric pe cele două arii, pentru a se pune în normele de lucru. Să vedem care sînt cau
zele... dere in mod deosebit acele obiective care măsură de a ne face să-l felicitam. El
funcţiune şi celelalte două batoze. înalt şi uscăţiv, cu faţa mulţi ani, dar aşa rod îm La aria din comuna Galda de Jos, norma au interesat mai îndeaproape pe ţărani, poale activa şi mai mult. Pentru aceasta-
belşugat nu-şi am inteşte să de lucru a batozei este de 14.500 kg. Dar
oaoheşă prelungă şi umerii mai fi văzut. — Mulţumit, aşa echipă nici înlr-o zi . de lucru, această normă nu cum a fost de pildă lupta pentru între trebuie ca frontul celor chemaţi să-i spri
mai zic şi eu, de-seară vă a fost realizată. Cu toate că, ţăranii mun
Munca pe arie să obrajilor ieşiţi în afară, Numai • după o oră şi cinstesc cu oîte un păhă citori şi-au făcut stogurile la arii, totuşi, ţinerea culturilor, efectuarea la timp a mun jine activitatea, să fie complect. Tovarăşul
fie bine organizată Ioan Opreanu, grăbit ca jumătate de lucru, grîul rel de rachie. ei nu vin regulat să treiere, iar personalul
niciodată, vorbeşte echipei de pe un hectar, a de deservire a batozei, este nevoit de multe cilor de seceriş, treieriş şi dezmiriştit. preşedinte al sfatului — care aşa după
lui Opreanu fu terminat. Opreanu Nicolae se în ori să treacă cu batoza la alte stoguri, de-
Dacă priveşti aria unde treieră ţăranii de la batoză. Sacii plini cu boabe au dreptă spre casă cu două cît la cele care urmează. Tot în spre această direcţie şi-a îndrep cum se ştie — este şi preşedintele comi
rii sînt puşi pe oîntar. care încărcate cu saci şi în tat munca şi biblioteca, punînd şi ea la tetului de conducere al acestui cămin, are
muncitori din Sîntimbru, îţi dai seama că — Tot în plin, m ăi fra Şerdeanu, delegatul bato urmă alte patru care încăr Sfatul popular comunal, preşedinte Bă- rîndul său la Indemina ţăranilor muncitori, datoria de a se întoarce cu faţa şl spre
aici munca nu este destul de organizată. ţilor... Şi r e p e d e ! Să nu zei socoteşte oîntă riturile. cate ou paie. losu Ioan, nu s-a preocupai să întocmească cărţi legate în mod strict de perioadă. această latură a muncii sale. E necesar
Stogurile făcute la întîmplare ca şi treie meargă batoza în gol... La ultima socoteală i-a ie şi să Inmîneze delegatului de batoză ta să dea fiecărui responsabil de resort sar
ratul din car, care fac ca batoza să nu şit 1650 kg de p e un hectar. — Aşa ca Opreanu, zilnic belul cu oamenii care urmează să treieri-. O altă cale prin care căminul cultural cini precise şi cu termen, pe care apoi să
treiere din plin, vorbesc despre aceasta. — Gata să-i dăm dru se îndreaptă spre casă cîte Din cauza neîntocmirii acestui tabel, mulţi din această comună s-a străduit să vină
Dar mai bine se poate vedea din „Regis mul tovarăşi! — îl între — Opreşte cota şi uiu 7-8 gospodari, ducindu-şi dintre ţăranii muncitori se înghesuie care
trul pentru controlul treierişului“. De pildă, rupe fără veste glasul de mul bade Laie, că sîntem mal de care să treiere, fără să fie la rînd. în ajutorul campaniei agricole de vară, a le controleze şi să tragă la răspundere cu
în ziua de 2 august, s-a treierat de la orele legatului de batoză. de la arie rodul bogat al Munca treieratului la această arie nu este fost şi aceea că în cadrul său au fost or toată tăria pe acei ce nu-şi văd de treabă.
7 la 18 cu întrerupere de două ore, reali- m ulţum iţi — zise plină de muncii de un an de zile — organizată pe grupe de într-ajutorare, fapt ganizate deseori convorbiri cu prilejul că Tot la fel organizaţia de partid şl de
zîndu-se 7.686 kg. In ziua de 3 august, de Intfii încet, pe urmă din îm i zise delegatul batozei. care dăunează îndeplinirea normei de lu
la orele 6 la 18 tot cu o întrerupere de ce în ce mai repede, batoza bucurie, Eva, nevasta lui Ordenii noştri au folosit cru a batozei. rora, ţăranii muncitori fruntaşi au împăr U.T.M., trebuie să desfăşoare o mal larga
fiedare oră bună de lucru.
a pornit să bată. Opreanu, către delegatul Pînă acum au treierat mai Mai mult, batoza nr. 2 a mecanicului tăşit din experienţa lor şl celorlalţi tova mobilizare în rîndul ţărănimii muncitoare,
m ult de jum ătate de sat, Jurca Simlon, nu lucrează zilnic din cauza
învioraţi de răcoarea di batozei. Pînă sîmbătă, terminăm deselor defecţiuni ale tractorului. Condu răşi de muncă. In prezent, pentru a pu " o mal vie muncă de atragere a aces
treierişul, nu ne lăsăm, că cerea S.M.T. Alba, nu s-a preocupat să
două ore, s-au treierat numai 5.468 kg. mineţii, cu m înecele sufle — Eşti mulţumit tete trimită la această arie un tractor bun. tea face într-o măsură şl mai mare faţă teia în spre cămin, trebuie să dea sarcini
sîntem în întrecere cu Ciu- sarcinilor, directorul căminului cultural, a- hotărîle membrilor lor de a fi mereu în
Aceste exemple, dovedesc cu prisosinţă cate, muncitorii din echipă Laie. de felul cum ţi-am gudenii. Iată de ce, batozele de la această arie jutat de călre întregul colectiv şi-a pre frunte şi in această muncă. Procedîndu-se
au treierat de Ia 22 iulie şi pînă la dala gătit toate cele necesare pentru înfiinţa în acest fel, activitatea culturală din co
că munca pe arie nefiind bine organizată, lucrează cu însufleţire. lucrat — se adresă res de 6 august, cu excepţia cîtorva zile nefa rea unei brigăzi de agitaţie. Deja progra
vorabile. numai cantitatea de 213.192 kg.
treieratul nu are ritmul dorit. De la înce Crăciun Pavel, nu mai ponsabilul echipei, proprie grîu. şi orz. mul, ce va fi expus în cadrul primei re muna Şibot se va îmbunătăţi simţitor şi
perea treerişului şi pînă în ziua de 7 au- .
gust, batoza care are o normă de 7.400 kg. conteneşte cu băgatul sno tarului. Este necesar, ca sfatul popular din co prezentaţii, este alcătuit. O muncă orga astfel căminul de aici va deveni cu ade
pe zi numai în două zile a reuşit să în pilor. E coşar destoinic şi muna Galda de Jos, împreună cu S.M T. nizată s-a desfăşurat şi la arie. Aşa de vărat un pilon de nădejde în opera de ri
Alba să ia măsuri urgente, pentru a da pilda, aceasta e înzestrată cu o bibliotecă dicare continuă a nivelului de viaţă mate
deplinească norma. face treaba asta de mai posibilitate ca întreaga capacitate de lu volantă, iar la gazeta de perete de aici, rial şl cultural al ţărănimii noastre mun
cru a batozelor, să fie folosită din plin. apar mereu articole noi, prin care s în f lău
Lipsa de organizare a muncii pe arie se
datoreşle în primul rînd comitetului exe CONCLUZII daţi cel harnici şi criticaţi cel care se citoare. V. DAN
cutiv al sfatului popular al comunii Sin- mişcă greoi, tărăgănîndu-şl sarcinile.
limbru, care, deşi susţine că a întocmit ta Din constatările noastre pe teren, reiese clar că deşi au existat zile cînd a plouat şl
bele cu cetăţenii care urmează să treiere, nu s-a putut lucra pe arii, totuşi, finind seama de capacitatea de treier a batozelor exis Primul prototip romînesc de combină
cetăţenii nu au cunoştinţă de acestea şi tente în raionul Alba, procentul de realizare putea fi mult mai mare. S-a constatat că
nici preşedintele Ţurcanu Cornel, nu ştie principala cauză a nefolosiril întregii capacităţi de treier a batozelor (cu excepţie în Coleotivuil uzinelor,,Tudor VLadimirescu" descărcarea paielor sub formă de căpiţe.
pe unde se află tabelele respective. El unele comune şi sate ca Benic, Galtiu, etc. unde timpul nu a permis) constă în faptul a realizat de curînd un nou prototip de Constructorii au înzestrat combina cu un
spune că sînt la responsabilul de arie sau că ţăranii muncitori n-au fost îndrumaţi să transporte griul pe arie şi să-I clădească în combină. dispozitiv care permite obţinerea a 6 tu
la delegatul de batoză, însă nici unul din stoguri pentru ca batozele să nu aştepte după fiecare car sau căruţă. De asemenea, raţii d iferite la tobă, cea ce îi dă posibi
aceştia n-au cunoştinţă de ele. o altă cauză este aceea că nu peste tot organele sfaturilor populare, au planificat pe încercată pe teren, această combină a litatea să recolteze culturi cerealiere dife
bază de tabel ordinea de desfăşurare a treierişului, iar acolo unde s-a făcut acest tabel, dat bune rezultate. Ea este remorcată de rite.
Pentru a fi folosită din plin capacitatea uu se respectă. Nu se foloseşte întreaga capacitate de treier a batozelor şi din cauză un tractor şi are o lăţim e de tăiere la be-
batozei, comitetul executiv trebuie să trea că nu s-a organizat bine munca pe arii, nu s-au format cete de ţărani muncitori care să der de 1,5 m. R oţile de cauciuc asigură Primul prototip de combină, realizat de
că de îndată la organizarea muncii pe arie. deservească pe schimburi batozele. com binei o tracţiune m ai uşoară decât Ia ing. Aurel Ştefănescu, ing. N iculae Do-
Ţăranii muncitori să fie îndrumaţi să aducă combinele cu roţi de fier. Capacitatea brin, Stava Chivu, proiectant, Igor Se-
tot griul odată, să li se aducă la cunoştinţă Organele de partid şi de stat din raionul Alba, nu trebuie să se mulţumească cu buncărului este de 500 kg. D escărcarea laru, m aistru, N iculae Matache, lăcătuş, şi
cînd le vine rîndul la batoză, pentru a nu boabelor se face cu ajutorul unui eleva de alţi constructori ai uzinelor „Tudor V la-
faptul că sînt în fruntea celorlalte raioane din regiune. Lipsurile care mai dăinuie pe tor spirală, direct în autocamioane. Com dimirescu", poate recolta într-o zi cerea
bina este înzestrată, de asemenea, cu un lele de pe o suprafaţă de 8,4 ha.
unele arii, trebuie să le dea de gindit. elevator şi colector de paie care permit
(Agerpres).
In raionul Alba, se poate treiera mal repede. Sîntem datori să luăm toate măsurile
pentru atingerea acestui ţel.
se pierde timpul şi a folosi din plin capa Brigada, de raid: GH PAVEL D. DEMEA
citatea batozei. R. BUDIN E. SIMON
In ajutorul propagandistului şi agitatorului în trimestrul II al acestui an, baza teh- ele., tn realităţi ale vieţii a sute de mii aduse pe piaţa neorganizată de ţăranii
nico-materială a agriculturii a crescut cu de oameni ai muncii. Numai anul acesta muncitori au crescut simţitor, preţurile pe
23 A UGUST 1955 încă 1625 tractoare convenţionale (de 15 s-a prevăzut în bugetul de stat, pentru ac această piaţă fiind în scădere.
C.P.). ţiuni social-culturale, suma de 6.951,3 mi
La 23 August poporul nostru va săr tele eroice ale ostaşilor şi tuturor patrio agriculturii şi industriei uşoare, izvorul lioane lei. In timp ce pentru un munci Cucerirea cea mai de preţ a poporului
bători împlinirea a 11 ani de la eliberarea ţilor romîni, în frunte cu comuniştii care ridicării continue a nivelului de trai al Numărul staţiunilor de maşini şi trac lor din ţările capitaliste consultarea unui nostru muncitor, pavăza tuturor cuceririlor
Romîniei de sub jugul hitlerist de către şi-au dat viaţa pentru libertatea poporu oamenilor muncii. Dezvoltarea cu precă toare a crescut la 220. a fost creată o pu medic sau cumpărarea unui medicament sale revoluţionare, este statul democrat-
eroica armată sovietică şi de la doborîrea lui. dere a industriei grele a făcut cu putinţă ternică bază tehnico-materială pentru con sînt adesea o problemă de nerezolvat, în popular. Oamenii muncii n-au uitai şi nici
dictaturii fasciste de către forţele patrio cucerirea unei mari victorii de către po tinua dezvoltare şi întărire a sectorului tara noastră pentru milioanele de oameni nu vor uita vreodată anii cruntei stăpîniri
tice organizate şi conduse de Partidul In perioada de după 23 August 1944, porul nostru: crearea industriei construc socialist din agricultură. Muncind cu în ai muncii este un bun câştigat asistenţa a burgheziei şi moşierimii, cînd muncito
Comunist Romîn. Ziua de 23 August este clasa muncitoare, însufleţită de un uriaş ţiilor de maşini. Spre deosebire de trecut, sufleţire şi aplicînd mai larg ca în alţi medicală gratuită. In frumoasele staţiuni rii şi ţăranii se istoveau muncind pentru
pentru poporul romîn cea mai mare săr avînt revoluţionar, s-a afirmat tot mai cînd 99% din maşinile folosite în ţară ani agrotehnica avansată, ţărănimea mun de la munle şi de la mare îşi petrec a iu l huzurul exploatatorilor, cînd bogăţiile ţă
bătoare naţională, deoarece ea a însem mult ca forţa conducătoare a poporului. erau provenite din import, acum produ citoare a reuşit în acest an să depăşească acesta concediul de odihnă peste 320.000 dc rii erau vândute la mezat trusturilor străine,
nat începutul unei schimbări radicale în Făurirea alianţei dintre clasa muncitoare cem in ţară o mare parte din maşinile producţia culturilor păioase din 1954. In oameni. cînd independenţa ţării era doar o vorbă
viaţa sa —- de la regimul burghezo mo şi ţărănimea muncitoare, în focul luptei şi utilajele necesare economiei noastre. multe locuri au fost obţinute, mai ales goală, Romînia fiind de fapt o semicolonie
şieresc. de sălbatică asuprire şi exploa pentru înfăptuirea reformei agrare, a no de către gospodăriile colective şi înto Poporul nostru se bucură de comorile a capitalului internaţional. Ei ştiu că acele
tare a maselor muncitoare, de înrobire tării soarta bătăliei pentru cucerirea pu Producţia de utilaj petrolifer nu numai vărăşiri, recolte de peste \3.000—3.5Q0 kg. culturii. CondiţiFe de învăţămînt s-au vremuri au apus pentru totdeauna, dato
politică şi economică a ţării de către pu terii din mîinile claselor exploatatoare La că acoperă nevoile inlerne, dar asigură grîu. peste 4.000—4.500 kg. orz la hectar. schimbat radical, şcolile de toate gradele rită faptului că puterea de stal se ailă
terile imperialiste, la regimul democrat- 6 martie 1945 poporul romîn şi-a impus disponibilităţi şi pentru export. Lărgirea Sînt perspective pentru o bogată recoltă devenind cu adevărat ale oamenilor mun în mîinile clasei muncitoare, aliate cu ţă
popular, In care poporul muncitor a de voinţa izgonind guvernul reacţionar al bazei tehnice a industriei petrolifere a de porumb. cii şi fiilor lor. Numărul celor care învaţă rănimea muncitoare. Născut din voinţa
venit singurul şi adevăratul stăpîn al lui Rădescu,. susţinut de imperialişti, şi făcut cu putinţă ca producţia de ţiţei să în şcoli elementare, medii, profesionale şi maselor muncitoare, prin lupta lor revo
ţării, constructorul vieţii noi, socialiste. a adus la putere un guvern democratic, în crească de 2,4 ori faţă de cea din 1948. Sectorul socialist din agricultură se în superioare a crescut considerabil. Numai luţionară, regimul democrat-popular întru
care clasa muncitoare avea un rol pre Producţia de cărbuni a fost în 1954 de 1.9 tăreşte şl creşte continuu, deşi nu încă în semestrul 1 al acestui an s-a construit chipează năzuinţele cele mai fierbinţi ale
Victoria istorică a Uniunii Sovietice cumpănitor. ori mai mare ca în 1948, producţia de pe măsura posibilităţilor existente. La şi s-a dai în folosinţă o suprafaţă de lo poporului romîn, interesele lui vitale. De
asupra fascismului în cel de-al doilea fontă, oţel şi laminate a crescut în anii sfârşitul semestrului 1 al acestui an. nu cuinţă de aproape 2,5 ori mai mare decît aceea el se bucură de ataşamentul fierbinte
război mondial a creat popoarelor elibe Dezvoltarea luptei revoluţionare a cla cincinalului de peste trei ori. S-a mării mărul gospodăriilor colective şi al înto în prima jumătate a anului trecut. şi de sprijinul neprecupeţit al poporului.
rate condiţii din cele mai favorabile pen sei muncitoare aliate cu ţărănimea mun producţia de locomotive şi vagoane, se vărăşirilor depăşea 5.500, cuprinzînd Nu există forţă în stare să smulgă po
tru a-şi lua soarta în propriile mîini. In citoare şi cu ceilalţi oameni ai muncii a oiganizează producţia în mare serie de 360.000 fam ilii; numărul asociaţiilor pen Pentru orice om al muncii, pentru orice porului cucerirea sa cea mai de p reţ: re
ţara noastră această măreaţă sarcină şi-a dus la alungarea ultimilor reprezentanţi autocamioane romîneşti. tru cultura plantelor tehnice, a legume gospodină, pentru oricine tîrguieşte în ma gimul democrat-popular!
asumat-o Partidul Comunist Romîn, apă ai burgheziei din guvern, la răsturnarea lor şi zarzavaturilor a ajuns la 2.700. Re gazine şi la piaţă sînt evidente schim
rătorul credincios şi încercat al intere monarhiei şi făurirea statului democrat- Prin intrarea în funcţiune a numeroase coltele îmbelşugate, superioare celor ale bările în bine care s-au petrecut în ce Temelia regimului democrat-popular este
selor .vitale ale poporului. Unind în jurul popular —• Republica Populară Romînă, noi tenno şi hidrocentrale, producţia de ţăranilor individuali, pe care le obţin priveşte aprovizionarea populaţiei. In se alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea
său forţele patriotice populare, partidul în care întreaga putere aparţine oameni energie electrică a ajuns să depăşească de multe gospodării colective. întovărăşiri, mestrul 1 al anului acesta, s-au desfăcut muncitoare, uriaşă forţă care reprezintă
a organizat şi înarmat gărzi' patriotice, lor muncii de la oraşe şi sate. 2,7 ori nivelul anului 1948. Planul de elec asociaţii, conving toi mai mulţi ţărani prin comerţul de stat şi cooperatist, în majoritatea covîrşitoare a populaţiei ţării.
care Ia 23 August în condiţiile vijelioa trificare a ţării se înfăptuieşte cu succes. individuali de marile foloase ale cultivă oraşe şi centre muncitoreşti, cu 34% mai Un izvor al tăriei regimului democrat-
sei ofensive a armatei sovietice, au aies- •ir rii pămînlului în comun, pe mari întin multă carne, cu 78% mai multe brînze- popular este unitatea şi frăţia de nezdrun
tat căpeteniile guvernului fascist trădă In cel 11 ani de la eliberare au fost Dezvoltarea industriei grele, înzestrarea deri de pămînt, cu mijloace mecanizate. turi, cu 23% mai mult zahăr, de peste 2 cinat dintre poporul romîn şi minorităţile
tor şi au trecut împreună cu unităţile ar obţinute mari realizări In dezvollarea ţă pe această bază a industriei uşoare, şi ali ori mai multe ouă, faţă de perioada cores naţionale. Bucurîndu-se de deplină egali
matei la dezarmarea trupelor germanc- rii spre socialism, Romînia de altă dată mentare, au făcut cu putinţă o serioasă An de an creşte nivelul de trai al oa punzătoare a anului trecut. Reducerea de tate în drepturi, oamenii muncii de toate
fascisle. Cot la cot cu armata sovietică, ţintuită în cumplită înapoiere de clasele creştere a poducţiei bunurilor de larg menilor muncii. Pentru clasa muncitoare, preţuri înfăptuită în aprilie la o serie de naţionalităţile muncesc şi se într-ajutnrează
armata romînă s-a avîntat în lupta pen exploatatoare, condamnă la rolul de consum. Anul acesta au fost produse şi eliberată pe veci de exploatare, au rămas mărfuri alimentare şi industriale a adus frăţeşte pentru înflorirea patriei lor co
tru eliberarea patriei, iar apoi pentru eli anexă agrară şi furnizoare de malerii puse la indemina oamenilor muncii can amintiri ale trecutului întunecai aseme economii, populaţiei, contribuind la creş mune, Republica Populară Romînă.
berarea Cehoslovaciei şi Ungariei. prime a monopoiiştilor din Apus, s-a tităţi mull mai mari de produse alimen nea suferinţi ca şomajul, nesiguranţa zi terea puterii de cumpărare a leului, la ri
transformai, in numai cîţiva ani, înlr-o tare, de ţesături de bumbac şi de lină, tri lei de miine — suferinţi cum îndură dicarea nivelului de trai al celor ce mun Preţuind ca1 ochii din cap orînduirea de
Niciodată nu se va şterge din amintirea tară induslrial-agrară în plină dezvoltare. cotaje şi încălţăminte, decîl în anul trecut oamenii muncii din orice ţară capita cesc. Cu cil va creşte producţia indus mocrat-populara care le asigură cele mal
poporului nostru recunoştinţa faţă de po Conducînd fără abatere popoiul pe ca listă. Faptul că stalul cheltuieşte sume trială şi agricolă şi se va micşora preţul largi şi mai luminoase posibilităţi de dez
porul sovietic, faţă de vitezele sale forţe lea industrializării soqialiste a ţării, par Datorită creării în anii cincinalului a importante pentru asigurări sociale, pen voltare materială şi culturală, oamenii mun
armate care şi-au vărsat sîngele pentru tidul şi statul democrat-popular acordă o unei industrii proprii constructoare de ma dc cosi al producţiei, cu alîl se vor crea
eliberarea Romîniei şi a altor ţări de sub deosebită alenţie dezvoltării industriei şini agricole, mii dctractoare, combine tru ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc, cii apără cu străşnicie marile lor cuceriri
jugul fascist. Neuitate vor rămîne fap- grele, care constituie temelia temeliilor şi alte maşini moderne brăzdează azi ogo;.- condiţii pentru efectuarea unor, noi redu
economiei naţionale, temelia dezvoltării rele patriei, ajutîndţărănimea muncitoa pentru învăţămînt, ele. a transformat împotriva uneltirilor duşmanului de clasă,
re să dobindcască recolte bogate. Numai ceri de preţuri. Ca urmare a măsurilor
dreptul ia odihnă. Ia asigurarea materială a spionilor şi agenţilor imperialişti. întă
economice înfăptuite de partid şi guvern
în caz dc pierdere a capacităţii de muncă rirea vigilenţei revoluţionare este datoria
cantităţile de produse agro alimentare
sau de bălrineţo, dreptul la învăţămînt fiecărui om al muncii.
