Page 11 - 1955-08

Nr. 503 DRUMUL SOCIALISMULUI Peg. 3

Chemările 0. C. s! P. l i R. cu prilejul zilei de 23 August 1955 Noi succese în întrecere Să dăm atenţia cuvenită

(Urmare din pag. l-a) bunei stări a poporului 1 Fiţi pildă de disciplină,- vigilenţă şl de­ Echipele de muncitori din întreprinderea gazetelor de perete
votament pentru cauza înfloririi şi întăririi patriei! Preparaţiei care lucrează la prepararea şi

/ 57* ~ Tineri şi tin ere! Munciţi cu tot entuziasmul şi avîntul 61. — Trăiască alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare spălarea cărbunelui extras de minerii de Un loc de frunte în stimularea munci­ din care a reeşit că sînt multe posibilităţi
vostru tineresc pentru Îndeplinirea planurilor de producţie, pentru şi ţărănimea muncitoare, temelia statului romîn democrat-popular! la Petrila, Lonea şi Aninoasa au reuşit să torilor îl ocuţpă printre celelalte m ijloace în combinat pentru a se aduce o contri­
însuşirea ştiinţei, tehnicii şi culturii înaintate! Fiţi luptători hotă- obţină noi succese în întrecere şi să-şi de­ de agitaţie şi gazetele de perete. In Com­ buţie m are la sporirea acumulărilor so­
rlţi şi activi pentru victoria măreţei cauze a socialismului în patria 62. — Trăiască şi să se întărească frăţia dintre poporul romîn păşească angajamentele luate. binatul siderurgic „Gh. Gheorghiiu-Dej“ cialiste.
noastră scum pă! şl minorităţile naţionale din Republica Populară Romînă! Hunedoara, sînt m ulte gazete de perete
In fruntea întrecerii în această între­ care au reuşit să obţină succese însemnate Cu toate acestea, mai sînt secţii unde
58. — Pionieri şi şcolari! învăţaţi cu rîv n ă ! Obţineţi succese tot 63. — Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica prindere s-a situat din nou colectivul de în popularizarea întrecerii socialiste şi gazetele de p erete au o a ctiv ita te sLabă.
mai mari Ia învăţătură I Păstraţi cu stricteţe disciplina şcolară, Populară Rom înă! Trăiască poporul romîn, făuritor al unei vieţi muncitori din secţia de carbonizare. Har­ a fru n taşilor îşi în criticarea unor stări de Nu numai că unele din ele tratează pro­
respectaţi pe profesorii şi învăţătorii voştri şi pe cel mai în noi şi fericite în scumpa noastră p atrie! nicul colectiv din această secţie care lu­ lucruri .dăunătoare întreprinderii. blem e generale, negiijind problemele con­
vîrstă ca v o i! crete şi locale din cadrul secţiei, dar ă-
64. — Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, forţa conducătoare Printre gazetele de perete cu o rodnică desea sîn t lipsite de actualitate, aşa cum
59. — Femei şi mame din Republica Populară R om înă! Pentru şl îndrumătoare în Republica Populară Romînă, inspiratorul şi or­
ganizatorul victoriilor poporului muncitor I

viaţa fericită a voastră, a copiilor, soţilor şi fraţilor voştri, luaţi 65. — Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­ crează la fabricarea semicoxului şl-a de­ activitate se num ără şi gazeta centrală sîn t gazetele de p erete a le secţiilor la ­

parte tot mai activă la lupta pentru construirea socialismului şi mîn ! Trăiască guvernul Republicii Populare Rom îne! păşit norma cu 109 la sută pe întreaga sec­ „Siderurgistul". D atorită m uncii depuse de borator şi fie r vechi care le mai folo­

apărarea păcii 1 66. — Sub steagul Iui Marx, Engels, Lenln, Stalin, sub condu­ ţie. Echipele de aici au fost sprijinite în colectivul de redacţie s-a reuşit să se sesc şi ca afişiere, cea de la atelierul
60. — Comunişti şi utem işti! Fiţi in primele rînduri ale luptei cerea partidului, înainte spre victoria socialismului în patria noa­ muncă de către maiştri secţiei ca tovarăşii creeze o legătură strînsă cu masa de m un- electric etc. La unele secţii gazetele de
stră scumpă, Republica Populară Romînă 1 Moldoveanu Traian şl Ţîrlea Dumitru. oitiori, fău rin d u -şi u n cerc larg care cu­ perete sînt ţinute goale săptămîni de-a-
pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, pentru creşterea prinde p este 75 colaboratori A ctivitatea rîndul. Asemenea gazete se pot vedea la
Alte colective de muncitori din secţiile depusă pentru redactarea calitativă a ar­ secţia laminoare, direcţia transporturi,
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn Separaţie, Haldă, Brichetaj, Laborator, etc. ticolelor a sprijinit permanent o serie de construcţii metalice, edil, forj9, direcţia
şl-au depăşit norma pe secţii cu â6-38o/0. iniţiative Importante ca : extinderea m eto­ administrativă, etc.
delor avansate în muncă a fruntaşilor în
Pentru remedierea acestor ilpsurl, co­

M ÎIN I M E Ş T E R E MORARU MARIA producţie antrenînd a stfel şi pe Cei ră­ m itetul de partid şi sindical au datoria
corespondentă m aşi în urmă, preocuparea pentru Conti­ de a lua grabnice măsuri de îndreptarea

nua îm bunătăţire a condiţiilor de muncă stării de lucruri existente, readucînd ga­

O zi însorită de august. M aşina alerga care n u -i pduceau m ulţum irea deplină. binem eritatul su cces: prem iul I pe ţară. şi de viaţă a muncitorilor şi scoţînd în zetele de perete la înălţim ea sarcinilor
evidenţă lipsurile unora şi măsurile ce pentru care au fost create. Azi, cînd se
Miting comemorativ la Lupeniîn lungul şoselei ce ducea spre Sebeş — Curînd a început să modeleze capete de Această pereche de dansatori poartă în ea
trebuie lu ate pentru lichidarea şi îndrep-v
ţinta călătoriei noastre — lăsînd în urmă păpuşi cărora apoi le făcea un corp de graţie, o mişcare plină de firesc şi în a- In oraşul miner Lupeni, sîmbătă după tarea acestora. dă bătălia pentru îndeplinirea planului
sate ce păreau adormite la ora aceea din stofă şi le costuma în port naţional. celaşi tim p ‘vioaie, iar chipul lor poartă amiază a avut loc un miting comemorativ cincinal, cînd focul întrecerii socM lste
zi. Pulsa în schim b viaţa la cîmp, unde pecetea 'tinereţii, a bucuriei şi a dragos­ Ih'tr-o ediţie recentă, articolul „Să dăm a cuprins mase tot mai largi de oameni
Se pare că acesta a fost punctul de ple­
cu prilejul împlinirii a 26 de anî de la patriei cît m ai m u lte acum ulări socialiste a i m uncii, să transform ăm gazetele de
aveai impresia că se desfăşoară o adevă­ care şi de aici, perfecţionîndu-se mereu, a tei de viaţă. Sînt lucrări de maturitate.

rată întrecere organizată, locul intîi re­ ajuns să sculpteze oameni, care, deşi din L 'erolclle lupte ale muncitorilor mineri de la peste plan" trata răspunsul slderurgiştilor perete într-o armă puternică de stim u­
lemn, parcă se mişcă, trăiesc. la chemarea Colectivelor de muncitori ai lare a muncitorilor pentru îndeplinirea şi
venind, fără îndoială, celui "jnai harnic. Cu subiectul „Prietenie“ Lupeni. La tribună au urcat tovarăşii: MI- întreprinderilor din regiunea Stalin. O- depăşirea planului cincinal la toţi indicii.
haî Mujic, membru al C.C. al P.M.R., Ioan dată cu aceasta, se arătau concluziile tra­
Priveam la tot ce se petrece în jurul Drumul succesului..; .Acest nobil sentim ent al prieteniei a in­ Mineii, Ministrul Industriei Cărbunelui, Nî- se în urma unei consfătuiri de producţie GH. MARINOVICI
spirat şi alte lucrări laie tovarăşei Hatzach. colae Schwartz, locţiitor al ministrului In­
m eu şi Smi simţeam sufletul stăpînit de Fără îndoială însă că cel mai valoros ră-

o m ulţim e de gînduri. Unul era însă mai O vitrină în care sîn t expuse o mulţim e
de lucruri ce poartă etichete cu diferite
stăruitor şi acesta privea obiectul ce cau­ date dă de la început posibilitate spec­ m îne totuşi ultim ul pe care l-a lucrat. dustriei Cărbunelui, Wiliam Suder, direc­
tatorului să aprecieze cît de mult a evo­
zase acest drum. luat 'autorul lor. Fiecare obiect ce poartă E vorba de sculptura ce reprezintă un tor general al Direcţiei Generale al Cărbu­ Aplicăm sistemul ciclic
o dată mai apropiată, este vădit superior grup de tin e r i: u n ciobănaş rom în ce doi­ nelui din Valea Jiului, Samoilă Momeu, în spitalul unificat Deva
Ne duceam să vizităm pe Irmgard Hat- calitativ, celui anterior. secretar al Comitetului regional de partid
neşte şi un rus ce are alături o tînără po­
zach, m uncitoare bare destoinică în m e ­ Un grup din colţul vitrinei, ce reprezin­ loneză şi o suedeză.

seria ei de strungar in lem n şl adevărată Povestea lor e simplă. Ţi-o imaginezi Hunedoara, reprezentanţi aî organizaţiilor

artistă în ce priveşte sculptura în acelaşi La 18 iulie a. c. s-a schim bat orariul
de consultaţii la policlinica spitalului uni­
material. fără greutate. A m încercat s-o înfiripez de masă, mineri şî tehnicieni, fruntaşi în ficat Deva, pe reţeaua de medicină inter­ consultaţii im ediate pot alege ora care Le
producţie. nă. Această schimbare nu este numai o convine m ai bine. In acest sens spitalul a
Plecam cu aceste im presii pe care m i tă o nuntă ţărănească la unor sa şi din şi tovarăşa Hatzach m i-a Iconfirmat-o. La sim plă schim bare de orar, ea are o bază făcut tot ce i-a stat în putere de a aduce
Gîrbova sînt m ult superiori celor două Mitingul comemorativ a fost deschis de profund organizatorică pentru îmbunătă­ la cunoştinţa tuturor salariaţilor noul
le-am conturat 'după ce auzisem o seamă fem ei care s-au întîlnit de dimineaţă, în fel a gîndit şi ea cînd şi-a conceput aceas­ ţirea m uncii în spital şi pe teren. Pînă orar, dar spre regretul nostru mulţi res­
drum spre piaţă şi stau de vorbă. Primii adun medicii lucrau trei ore în staţionar ponsabili cu asigurările sociale nu au adus
de discuţii cu privire la talentul ei. par m ai vii, au pierdut din rigiditatea tă lucrare. \ I; | şi patfu pe teren. Din acest motiv medi­ la cunoştinţa salariaţilor din întreprinderi
celor de al doilea. cul nu ajungea să-şi vadă bolnavul în res­ sau instituţii, schimbarea orarului.
Sfîrşitul călătoriei a pus capăt 'nerăb­ ...S-au în tîln it la Festival. Şi, aşa cum tovarăşul Petru Furduî, primsecretar al Co­ tul zilei. La fel bolnavii internaţi după
ora 11 n u erau vizitaţi d ecît sum ar sau de O altă latură bună este aceea că tere­
dării m ele de a ajunge d’ ar, m i-a afiţat se întîmplă între tineri, prietenia s-a le­ mitetului raional de partid Petroşani, care Iote, pînă a doua zi. M edicul nu putea face, nul este deservit de un singur medic in
gat în mod spontan. Le stă viitorul în faţă, a adus un omagiu memoriei eroilor căzuţi din lipsă de timp, exam inările de labora­ loc de doi. In trecut anumiţi salariaţi în­
şi mai m ult curiozitatea de a vedea totul şi-a clădit fiecare un iideal al său şi nu la Lupeni la 6 august 1929. întreaga asis­ tor care trebuiau puse în concordanţă cu cercau să obţină favoruri sau concedii ne­
vor exista pentru nici unul din ei obsta­ diagnosticul clinic şi nici nu putea urmă­ justificate în policlinică şi dacă nu reu­
cit mai curînd. I Baba Hîrca din poveste nu pare să stea ri personal exam inările de radiologie. In şeau recurgeau la al doilea medic, care,
de loc, inofensivă, în celălalt colţ al vitri­ acest fel calificarea m edicilor din spital indus în eroare, acorda concedii la domi­
Ne-a prim it chiar tovarăşa Hatzach, a nei, ci cu o figură fioroasă stă să se re­ cole de neînvins. Şl-au îm părtăşit aceste tenţă a păstrat un moment de reculegere. suferea m ult şl medicul trebuia ca timp ciliu. In acest fel se elim ină şi aceste de­
peadă la cei doi eroi, Ionel şi Marioara, îndelungat să facă complectări la studiul ficienţe.
cărei înfăţişare modestă, figura expresivă care sîn t gata s-o rupă la fugă. Cît ' de aspiraţii şi inim ile lor calde şi sincere A luat apoi cuvîntul tov. M. Mujic care a de laborator şi radiologie, după speciali­
fragede sînt figurile, celor doi copii! Ba­ aU legat o prietenie pe care nu o vor uita. vorbit despre importanţa istorică a grevei zare, în medicina internă. Medicul de teren după ce vede bolnavii
cu ochi vii inteligenţi şi neastîmpăraţi, Viaţa îi va purta pe drumuri diferite, minerilor din Lupeni în dezvoltarea miş­ din policlinică poate să studieze şi să ia
dar Izilele petrecute îm preună, vor ră- cării muncitoreşti din ţara noastră. Au mal O altă piedică era medioaţia, întrucît măsuri de îndreptare în întreprinderi în
ne-a impresionat plăcut chiar de la bun mîne neşterse. Ele au îmbogăţit viaţa fie­ condicile de m edicam ente nu ajungeau la legătură cu anumite boli datorate condi­
farm acie decît la ora 11, iar m edicam en­ ţiilor de viaţă şi muncă a salariaţilor.
început. i. te le abia la ora 14 sau 15, stînjenind şi
munca farm aciştilor care aşteptau trei ore Ţinînd cont de consultaţiile preferenţiale
T im pul cit am stat acolo, mărturisesc bei Hîrca ajunge să-i arunci o privire ca dimineaţa, pînă cînd le soseau deodată ce trebuiesc. date muncitorilor din între­
toate condicile de la toate secţiile spita­ prinderile productive, m edicul va avea po­
că m i-a lăsat o im presie puternică în le­ să-ţi dai seama ca a numărat ani mulţi căruia dintre ei, le-au 'trezit speranţe noi, luat cuvîntul tehnicianul Jula Augustin de lului. Acum, farm aciştii pot începe lucrul sibilitatea să dispună de m ai m ult timp,
le-au îndreptăţit pe cele vechi. la mina Lupeni şl delegaţi ai minerilor din dimineaţa la ora opt şi term ină secţia de a cerceta aceste întreprinderi pentru
gătură cu tot ceea ce am văzut şi auzit. şi grei. | '! alte localităţi. m edicală pînă la ora 11, când v in celelal­ că mu-i va fi fărăm iţit tim pul lui de lu­
Aceasta este povestea lor. Şi nu e de te secţii. cru.
Cu 'fiecare nouă figurină sim ţi tot mal mirare că într-o seară şi-au găsit io clipă Delegaţii ale miilor de mineri din Lupe­
liberă pentru a asculta o doină de pe m e­ In policlinică consultaţiile se descon­ Experienţa din U.R.S.S. şi a le celor două
Uceniciia..7 m ult cum lemnul a prins viaţă, oamenii gestionează prin faptul că lucrează ciclic: spitale din ţară (Tîrgovişte şi Bacău) ara­
două circumscripţii dimineaţa, una după- tă că sistem ul introdus la noi, după ce au
Cu ani în urmă, la un atelier de stru n - au trupuri mlădioase, figuri expresive. m asă, sau invers. A stfel 33 la sută din fost studiate condiţiile speciale de aci,
gărie în lem n din Cisnădioara-Sibiu, 'irm­ aglomerare se reduce. va aduce o reală îmbunătăţire a muncii
gard Hatzach şi-a început drumul. Ciobanul, prezentat la expoziţia de artă leagurile noastre. ni, din Valea Jiului, din centrele miniere sanitare în deservirea masei de salariaţi,
populară, îşi poartă cu multă naturaleţe Prin noul orar salariaţii nu mai trebuie o m ai bună muncă profilactică în teren.
Stăruind zi de zi, neobosită, ea a pă­ cojocul pe umeri, iar în >bîtă se reazemă In această clipă de răgaz ia surprins din ţară au depus pe mormintele minerilor să aştepte de la ora opt, cînd scot bon,
truns cu multă uşurinţă tainele m eseriei tovarăşa Hatzach şi cu o îndemînare deo­ eroi numeroase coroane de flori. Prin acest sistem superior organizato­
pe care şi-ia ales-o ş i în curînd a reuşit cu toată greutatea trupului care, deşi m a­ sebită le-a ftăiat în lem n chipurile tine­ ric experimentat, s-a făcut un pas serios
să întreacă pe cel ce i-a călăuzit primii siv, nu pare totuşi greoi. pentru mulţumirea populaţiei atît pe te­
paşi. Dar o m eserie nu e suficient să fi-o reşti, apropiate de o prietenie sinceră. ren cît şi în spital.
însuşeşti, ci trebuie s-o îndrăgeşti, s-o El priveşte dus in spre zarea îndepăr­
îndrăgeşti de la început pentru a o putea tată şi sub frunte-i par să se zbată nenu­ ? Sufe de fone cărbune
cunoaşte cit mai bine. Ea şi-a făcut din mărate gînduri. 'Am văzut o m ulţim e de lucruri frumoase
lemn un prieten bun, care a început a o
asculta din ce în ce mai m u lt lăsîndu-se La ce-o fi gîndind, la ce-o fi privind ? care m i-au stîrnit admiraţia pentru acest peste plan
modelat cu plăcere de aceste m ini 1atît de Figura pare totuşi de nepătruns. remarcabil talent.
abile. Două au fost obiectele pe care to­
varăşa Hatzach le lucra de preferin ţă la Această lucrare a. dat posibilitate autoa­ La plecarea din Sebeş aveam convin­ Pentru a sărbători cu cinste „Ziua Mi-
rei să se ţmîndrească de a fi obţinut pre­
început: farfurii artistic sculptate şi m iul II pe regiune şi prem iul I pe ţară. gerea că m . .voi reîntoarce curînd pentru • nerului" brigăzile de tineret de la mina
Aşa s-au născut fiorii unei alte fericiri a admira şi alte lucrări. In acelaşi timp Uricani s-au străduit mult pentru a-şi în­
jucării din lem n de brad. Erau lucruri aceea de a-ţi vedea munca apreciată. , îmi simţeam sufletul răscolit de amintiri deplini şi chiar depăşi sarcinile de produc­
despre Festivalul de la Bucureşti, de gîn-
gingaşe şi drăgălaşe în acelaşi timp, dar
durl înaripate pentru cel de la Varşovia, ţie.

A u urm at alte lucrări şi alte premii, iar am intiri şi gînduri s tîm ite de tot ceea ce încadrată în întrecerea socialistă şi lu-
văzusem în micul ş i modestul atelier pe crînd după graficul ciclic, brigada utemis-
cei doi dansatori lucraţi în cinstea prie­ care-l vizitasem. tului Ştefan Nicolae a extras în cursul lu­
teniei romîno-sovietice şi inspiraţi 'din a-
ceastă prietenie, i-au adus de asemenea SIMŢEA SILVIA

nii iulie, din abatajul în care lucrează, pes­

Prima stafie experimentală romînească de televiziune te 350 tone cărbune peste plan, Iar bri­ pînă la ora 11 oînd se făceau consultaţiile, Practica ne dovedeşte că sistem ul ciclic
gada lui Hriscan Vasile, de la abatajul V-a ci intră deja de la ora opt, respectiv d e la aplicat de curînd la Spitalul unificat din

Tehnica romrnească a realizat, în cinstea bil prinse pe pelicula cinematografică. Pute­ Capitalei vor putea viziona în faţa apara­ a dat peste plan 292 tone cărbune. De ase­ ora trei după-masă, avînd posibilitate Deva dă rezultate pozitive. Este necesar
celei de-a 11-a aniversări a eliberării patriei, rea staţiei de emisie pentru imagini este de telor de televiziune instalate în parcurile de menea şi brigăzile de tineret din sectorul V-a să-şi aleagă orarul cînd nu este în pro­ ca organele competente, atît secţia sanitară
prima staţie experimentală de televiziune 1 kW. Concepută pe baza documentaţiei, so­ cultură şi odihnă „I. V. Stalin" şi „23 Au­ au obţinut rezultate bune. De pildă bri­ ducţie. Muncitori productivi care lucrează regională, cît şi Comitetul sindical regio­
într-o tură pot să beneficieze de consul­ nal sanitar, să se gîndeasdă asupra ge­

din ţară. vietice, staţia a fost realizată de un colec­ gust”, la Muzeul tehnic din Parcul Libertă­ gada utemistului Stoiculescu Marin a ex­ ta ţii după ce des din tură, fie că lucrează neralizării acestei metode şi în restul uni­
dimineaţa, fie după-masă. tăţilor o a : secţii de ciopii, m aternităţi
Această staţie permite spectatorilor să ur­ tiv de specialişti din cadrul Laboratorului de ţii, Ia magazinul „Electrotehnic” şi în alte tras 199 tone cărbune peste plan, cea con­
Pentru cazuri urgente este organizat
mărească în faţa aparatelor de televiziune cercetări de telecomunicaţii al Ministerului puncte ale oraşului primele programe romî- dusă de Stălpeanu Dumitru 113 tone, etc. serviaiul de gardă care, după experienţa şi, pe măsura posibilităţilor, în toate do­
de 4 ani, nu face nici 1 la sută. Bolnavii m eniile de activitate medicală.
manifestări politice, ştiinţifice, artistice, cul­ Poştelor şi Telecomunicaţiilor. neşti de televiziune. RENTEA VASILE

turale, sportive etc., care au fost în preala­ In preajma zilei de 23 August, cetăţenii (Agerpres). corespondent cu boli cronice sau care nu au nevoie de Dr. CABA EMIL

Poporul romîn înconjoară cu dragoste Desfăşurînd mal larg întrecerea patrio-, a dovedit încă odată posibilitatea coexis­ internaţionale. De aceasta au trebuit să succese pe calea destinderii internaţionale pul valabilitatea. Totodată trebuie între­
armata sa populară, pavăza sigură a cuce­ tică între circumscripţii electorale comu­ tenţei paşnice intre state cu orînduiri so­ ţină cont toţi conducătorii marilor puteri. şi a consolidării încrederii între state. prinse acţiuni de apropiere între cele două
ririlor sale revoluţionare, a independenţei şi nale, între sate, comune, raioane, precum ciale diferite şi a demonstrat că locul po­ Totodată Uniunea Sovietică, prevăzînd că state germane existente în prezent, cu res­
suveranităţii patriei. şi întrecerea socialistă între unităţile din liticii „de forţă" trebuie să-l ia tratativele. Conferinţa de la Geneva a însemnat în­ crearea sistemului de securitate colectivă pectarea intereselor fiecăruia dintre ele şl
sectorul socialist al agriculturii, ţărănimea ceputul unei cotituri în relaţiile dintre în Europa ar putea să întîrzie, a venit cu ţinîndu-se seama de deosebirile de orîn-
Forţa conducătoare a poporului în Re­ muncitoare este chemată să lupte pentru Consecventa politică de pace a Uniunii U.R.S.S. şi puterile occidentale. Meritul o altă propunere importantă şi care ar duire politică şi socială existente între ele.
publica Populară Romînă este Partidul terminarea neîntîrziată a treierişului, pen­ Sovietice, răspunzînd în întregime cerinţe­ principal al acestei conferinţe este că a putea fi aplicată imediat. Este vorba ca
Muncitoresc Romîn, întărirea continuă a tru efectuarea cît mai largă a dezmiriş- lor popoarelor, a contribuit în măsură ho­ inaugurat în viaţa internaţională o nouă pînă la crearea sistemului de securitate Importante propuneri au fost prezentate
partidului, a rolului său conducător, fiind fitului, pentru întreţinerea în cele mal tărîtoare la pregătirea succesului confe­ atmosferă, pitnînd baza restabilirii încre­ generală europeană, statele participante la conferinţei de la Geneva în problema de­
chezăşia hotărîtoare a tăriei şi trăiniciei bune condiţii a recoltei bogate de porumb. rinţei de la Geneva. împreună cu Uniunea derii între state, indiferent de orînduirea grupările existente în prezent în Europa zarmării. A reieşit că esenţial în această
puterii populare. Organizaţiile de partid şi Organizaţiile de partid trebuie să desfă­ Sovietică au luptat activ pentru întărirea lor politică şi socială. însemnătatea aces­ să-şi asume obligaţia de a nu folosi forţa problemă este ca puterile occidentale să
fiecare comunist în parte au datoria să şoare Ia arii o susţinută muncă politică, păcii Republica Populară Chineză şi toate tui fapt nu trebuie subestimată. Atmosfera armată unele împotriva altora. facă pasul cuvenit în întîmpinarea însem­
lupte pentru continua întărire a rîndurilor lămurind ţărănimii muncitoare necesitatea tarile de democraţie populară. îndeosebi internaţională determină în unele privinţe natelor propuneri prezentate de •Uniunea
partidului pentru ridicarea rolului de avan­ de a răspunde cu cinste ajutorului 'puter­ în cursul perioadei de un an şi jumătate însuşi caracterul şi direcţia relaţiilor In­ In problema securităţii europene, toţi Sovietică la 10 mai. După cum se ştîe,
gardă al comuniştilor în toate domeniile ce nic primit din partea clasei muncitoare — doi ani care a precedat conferinţa, gu- ternaţionale din perioada respectivă. Una participanţii la conferinţa de la Geneva prin aceste propuneri U.R.S.S. a acceptat
activitate. prin îndeplinirea conştiincioasă a obliga­ \ernul sovietic a întreprins o serie de im­ este cînd în relaţiile dintre state domnesc şi-au manifestat holărîrea de a ajunge de fapt punctul de vedere occidental cu pri- •
ţiilor faţă de stat. portante acţiuni de politică externă în­ duşmănia, frica şi neîncrederea, cînd orice la un acord, iar primii miniştri ai Angliei vire la reducerea armamentelor clasice. Un
Poporul muncitor întîmpină glorioasa dreptate spre atenuarea încordării. problemă nesoluţionată devine o dificul­ şi Franţei au venit chiar cu propuneri acord realizat prin contribuţia puterilor oc­
aniversare a eliberării patriei, unindu-şî Partidul cheamă organizaţiile de partid tate de neînlăturat şi cînd se creează im­ proprii în această problemă. Deşi nu s-a cidentale, cu privire la interzicerea armelor
tot mai strins rîndurile sub steagul parti­ să acorde o deosebită atenţie întăririi con­ Propunerile guvernului sovietic privitoare pasuri artificiale şi alta este cînd în at­ ajuns la o înţelegere definitivă în pro­ atomice, ar pune pentru prima dată proble­
dului. consolidînd mai departe unitatea ile tinue a sectorului socialist din agricultură, la problemele reducerii armamentelor, in­ mosfera Internaţională începe să pătrundă blema securităţii europene, a- existat însă ma dezarmării pe un teren real.
nezdruncinat dintre partid, guvern şi po­ sprijinirii gospodăriilor colective şi înto­ terzicerii armelor atomice şi înlăturării pri­ spiritul de colaborare, dorinţa de uşurare, sentimentul că poziţiile diferitelor puteri
por. In întreprinderi, pe ogoare, în labora­ vărăşirilor agricole, astfel îneît acestea să mejdiei unui nou război, iniţiativele so­ de slăbire a încordării. s-au apropiat. O altă problemă în care pot şi trebuie
toare şi instituţii oamenii muncii luptă, devină puternice centre de atracţie pentru vietice cu privire la încheierea Tratatului să fie realizate progrese este problema dez­
cu însufleţire pentru înfăptuirea politicii ţărănimea muncitoare. In acelaşi timp, de Stat cu Austria şi normalizarea rela­ Principala problemă aflată la ordinea zi­ A fost examinată Ia Geneva şi proble­ voltării contactelor între Est şi Vest. La
partidului, pentru asigurarea avîntului eco­ trebuie intensificată munca politică pentru ţiilor sovieto-iugoslave, călătoria primului lei, la Geneva, a fost problema asigurării ma germană. Aci au ieşit la iveală două Geneva s-a ajuns la elaborarea de comun
nomiei naţionale şi culturii, în vederea în­ crearea de noi întovărăşiri şi gospodarii ministru al Indiei, Nehru, în U.R.S.S. şi securităţii europene. Securitatea reală a concepţii diferite cu privire la direcţia în acord a unei hotărîri în această privinţă.
tăririi patriei şi ridicării' nivelului de trai colective, pentru dezvoltarea formelor mai declaraţia comună sovieto-indiană elaborată statelor europene va fi asigurată numai care trebuie să se dezvolte Germania. Pu­
al poporului. simple de cooperare în muncă. cu acel prilej, propunerea U.R.S.S. făcută atunci cînd se va pune capăt politicii gru­ terile occidentale, menţinîndu-se la vechiul Deşi au existat puncte de vedere dife­
guvernului Republicii Federale Germane cu părilor militare şi cînd toate statele euro­ lor punct de vedere, declară că Germania rite asupra fondului problemelor exami­
In întimpinarea măreţei sărbători de întregul nostru popor se mîndreşte pe privire la- stabilirea de relaţii diplomatice, pene, precum şi S.U.A., îşi vor uni efortu­ trebuie reunificată în condiţiile remilitari- nate, şefii guvernelor S.U.A., Angliei şf
23 August, partidul cheamă pe oamenii drept cu intelectualitatea sa care aduce o comerciale şi culturale şi tratativele so- rile în lupta pentru menţinerea păcii şi zării şi ale aderării ei la blocul Atlanticu­ Franţei au manifestat ca şi conducătorii
muncii din industrie să intensifice lupta atît de preţioasă contribuţie la înflorirea vleto-japoneze şi-au cîştigat aprobareac ge­ prevenirea agresiunii. Tocmai acestui ţel lui. Uniunea Sovietică a arătat însă cu sovietici bunăvoinţă şi năzuinţa sinceră de
pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor patriei. In cinstea zilei de 23 August, pai- nerală a popoarelor iubitoare de pace. îi răspunde proiectul tratatului general eu­ drept cuvînt că, în interesul securităţii eu­ a găsi un limbaj comun.
ultimului an al cincinalului, să dea un tidul cheamă intelectualitatea ţării noas­ ropean prezentat de Uniunea Sovietică. 7i- ropene, Germania nu trebuie să urmeze
şi mai puternic avînt întrecerii socialiste, tre sa-şi sporească eforturile pentru dez­ In lumea întreagă mişcarea pentru pace. nînd însă seama de situaţia existentă in ca în trecut calea remilitarizării devenind O serie de importante propuneri au fost
pentru a da patriei cît mai multe acu voltarea economiei şi culturii, pentru pro­ împotriva războiului atomic a luat în ul Europa, precum şi de faptul că guvernele din nou focarul unui război. Germania prezentate la conferinţă de şefii guverne­
mulări peste plan. Pentru fiecare munci­ gresul tehnic, crearea de noi opere artistice timul an un nou şi puternic avînt. Marea unor state nu vpr să se despartă, cel puţin trebuie să se unifice ca o ţară paşnică şi lor puterilor occidentale. Dar chiar şi ob­
tor şi tehnician, pentru fiecare colectiv de capabile să înflăcăreze pe constructorii so­ Adunare Mondială a Păcii, care s-a ţinut în prezent, de blocurile militare create de democratică, fără remilitarizare şi fără a servatorii occidentali au constatai că ri­
întreprindere trebuie să fie un punct de cialismului, pentru legarea mai strînsă a în luna iunie, la Helsinki, a dovedit cu ele, Uniunea Sovietică a făcut la Geneva participa la blocuri militare. La confe­ dicarea la conferinţă a aşa-zisei probleme
onoare de a contribui cît mai activ la ştiinţei de nevoile practicii şi dezvoltarea putere acest lucru. Pentru prima oară importanta propunere ca crearea sistemu­ rinţa de la Geneva a reieşit clar că acor­ a regimurilor de stat din ţările democraf-
lupta pentru creşterea productivităţii mun­ cercetărilor ştiinţifee. la lucrările unei adunări organizate de lui de securitale colectivă în Europa să durile de la Paris ridică obstacole de ne­ populare europene şi aşa-zisei „probleme
cii, îmbunătăţirea folosirii tehnicii, îmbu­ mişcarea partizanilor păcii au luat parte aibă loc în două etape. In prima etapă vor trecut în calea unificării Germaniei. Pen­ a comunismului internaţional" de către
* nu numai reprezentaţi ai celor mai dife­ rămine în vigoare atît tratatul Atlanticu­ tru a găsi totuşi această cale trebuie lă­ delegaţia americană a fost nelalocul ei,
nătăţirea calitativă a produselor, întări­ rite curente de opinie şi credinţe filozofice lui de Nord şi acordurile de la Paris, cît sat să lucreze timpul. Cel mai bine ar pu­ nefiind de aceea luată în discuţie.
Anul acesta, 23 August se sărbătoreşte şî religioase din lume. dar şi o serie de şî tratatul de la Varşovia. Statele care fac tea fi efectuată această acţiune în cadrul
rea disciplinei in producţie, lichidarea pier­ observatori legaţi de cercurile guvernamen Duşmanii regimului democrat-popular,
în condiţiile unei destinderi a încordării parte din aceste grupări îşi vor lua însă sistemului de securitate colectivă europeană epavele trecutului care nutreau speranţe
derilor şi risipei de orice fel, mai buna tale ale diferitelor ţări. Faptul că toţi deşarte au primit o nouă lovitură prin
în relaţiile internaţionale ca urmare a re­ obligaţia de a se abţine de la folosirea for­ la care ar putea participa la început am­ conferinţa de la Geneva.
gospodărire a întreprinderii. O cale sigură aceştia au găsit un limbaj comun, faptul
zultatelor pozitive ce au fost obţinute lai ţei unul împotriva altuia. Grupările mi­ bele state germane, iar ulterior Germania Popoarele salută cu satisfacţie faptul că
pentru îndeplinirea acestor sarcini este că au stabilit în comun căile de evitare şi după conferinţa de la Geneva spiritul
conferinţa de la Geneva a şefilor guver­ litare menţionate vor fi desfiinţate numai unificată. In cadrul acestui sistem înseşi care a dominat acolo continuă să se ma-
răspîndirea sistematică a experienţei frun­ a războiului şi de întărire a păcii a avut
nelor Uniunii Sovietice, Statelor Unite, An­ în etapa a doua, cînd se vor fi realizat noi acordurile de la Paris şi-ar pierde cu tim­ (Urmare în pag. IV-a)
taşilor producţiei, ca şi a întreprinderilor o influenţă însemnată asupra conjuncturii
gliei şi Franţei. Conferinţa de la Geneva
fruntaşe.