Page 13 - 1955-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
Anul VII. nr. 504
Chemările C. C. ai P. M„R.
imbold spre noi victorii
Chemările Comitetului Central al Parti­
dului Muncitoresc Român ou prilejul celei
d e a 11-a aniversări a eliberării patriei noas­
tre, însufleţesc întregul nostru popor
muncitor care întâmpină m ăreaţa sărbă­
toare cu avânt sporit în munca sa. Coti­
tura istorică făcută la 23 A ugu st 1944 a
dat posibilitate poporului nostru să de­
vină stăpîn cu adevărat pe bogăţiile ţă­
rii pe m unca ?i soarta sa.
Inflăcăratele chemări ale partidului o-
glindesc dragostea şi recunoştinţa sinceră
a poporului nostru pentru m arele popor
sovietic^ eliberatorul n o s tr u : „Salutul
nostru fierbinte eroicului popor sovietic
— constructor al com unism ului! Trăiască
Uniunea Sovietică, stegar al luptei pentru
pace în întreaga lu m e !
Trăiască gloriosul Partid Comunist al
Uniunii Sovietice!
Trăiască şi înflorească prietenia veş­
nică între poporul romîn şi marele popor
sovietic l"
Chemările transmit de asem enea salu­
turi frăţeşti tuturor oam enilor muncii din
lagărul socialist şi din întreaga lum e, e x ­
primând solidaritatea poporului nostru cu
toţi oamenii cinstiţi care luptă pentru o
pace trainică, libertate şi independenţă.
Tn conştiinţa oam enilor m uncii au pă­
truns adânc chem ările partidului nostru
scump, oare-i mobilizează la o activitate
m enită să ridice şi m ai m u lt suacesele lor.
Mobilizîndu-şi forţele, cei ce m uncesc au
reuşit să obţină rezultate frum oase în
munca lor de zi cu zi. M ulte unităţi so­
cialiste din regiunea noastră şi-au înde­
plinit sarcinile primului cincinal, iar alte­
le au depăşit prevederile planificate la u-
nele sortimente. Printre acestea se num ă­
ră : Fabrica „1 M ai“ Petreşti, „Cerami­
ca“ Baru-Mare, întreprinderea carboni­
feră Ţebsa, Romspirt Alba-Iuiia, Sectorul
de vagoane C.F.R. Sim eria, Serviciul de
exp loatare căi-tferaite Sim eria, etc.
Partidul arată cu lim pezim e în ce di­
recţie trebuie îndreptate eforturile celor
ce muncesc pentru înflorirea continuă a
economiei noastre naţionale. Oamenii
m uncii din industrie sânt chem aţi să lup­
te cu avânt sporit pentru creşterea produc­
ţiei şi productivităţii muncii, reducerea
preţului de Post, realizarea a cît mai
m ulte acumulări socialiste peste plan şi
pentru dezvoltarea construcţiilor sooial-
ouilhjraile. A ceste ob iective se pot în d e­
plini dacă muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii se vor strădui să-şi ridice necon­
tenit nivelul profesional şi politic, îşi vor
organiza m ai b in e activitatea lor la Iodu­
rile de muncă, vor folosi mai bine materia
primă şi vor utiliza m aşinile şi agregatele
pentru ca acestea să dea randamentul ce­
rut.
însuşirea şi aplicarea în mod creator a
m etodelor în ain tate d e m uncă este o pâr­
ghie importantă în realizarea cu succes
a angajamentelor luate de colectivele în ­
treprinderilor noastre în cinstea zilei de
23 August. Promovând cu cturaj noul în
producţie vom asigura o continuă creş­
tere a indicilor de producţie în toate ra­
m urile economiei noastre, vom putea da
patriei m ai m ult oţel şi fontă, mai m ulte
laminate, mai m ult cărbune, mai multe
produse de larg consum.
O ramură de seama în economia noas­
tră este agricultura. Partidul nostru chea­
mă pe toţi cei care lucrează în această
ramură să-şi aducă întreaga lor contri­
buţie la strângerea la tim p şi fără pier­
deri a recoltei, executarea lucrărilor după
cele m ai avansate m etode agrotehnice, să,
Cresc câştigurile minerilor
Partidul şi guvernul nostru s-a în­
grijit să situeze mineritul pe locul I în
ceea ce priveşte cîştigul mediu al
muncitorilor mineri. Noul sistem de
salarizare îi face pe mineri să fie şi
mai cointeresaţi în sporirea produc­
ţiei şi productivităţii muncii, mai le­
gaţi de producţia de cărbune. Con­
comitent cu aceasta, cîştigurile mine­
rilor se îmbunătăţesc.
La mina Petrila a crescut numărul
celor ce realizează — cu ajutorul grafi­
cului ciclic — însemnate depăşiri de
normă şi deci cîştiguri frumoase, cu­
prinse între 2.500 şi 5000 lei lunar.
In sectorul XI al minei, brigada Erou­
lui Muncii Socialiste Haidu Iuliu şi-a
depăşit norma pe luna iulie cu 131 la
sută. Haidu se află la Festival. Orta­
cii săi însă nu l-au făcut de ruşine.
Salariile ortacilor lui Haidu sînt mari.
Minerul Fiilop Petru de pildă va pri­
mi zilele acestea un salar de peste
5.000 lei, Cardoş Gavrilă peste 4.500
lei, Butuc Andrei peste 3.500 lei, fie­
Pentru interzicerea folosirii armelor atomice
Oamenii muncii din mai multe lo­
calităţi din regiunea noastră, au luat
parte cu multă însufleţire la adunările
consacrate luptei împotriva armelor
atomice şi termo-nucieare.
Astfel, cetăţenii oraşului Orăştie au
participat la adunarea consacrată
luptei împotriva folosirii armelor de
exterminare în masă, uride a conferen­
ţiat profesorul Dumitru Ioan despre
„10 ani de la aruncarea bombei ato­
mice la Hiroşima".-
n ii , !S m n
Duminică 14 august 1955
intensifice întrecerea socialistă şi patrio­
tică pentru a putea asigura celor ce mun­
cesc cantităţi îndestulătoare de produse
agricole.
— Cinste fruntaşilor recoltelor bogate!
Oameni ai muncii din agricultură! Apli­
caţi metodele înaintate, desfăşuraţi larg
întrecerea socialistă şi patriotică pentru
a realiza recolte sporite la hectar, pen­
tru a produce tot m ai m ult grîu, porumb,
legume şi fructe, carne şi lapte!
Chemarea partidului se adresează cu
căldură celor ce lucrează în comerţul de
stat şi cooperatist, în aparatul de stat,
oam enilor de ştiinţă şi din domeniul ar­
telor, din domeniul sanitar, din învăţă­
mânt, pentru ca îm preună cu întregul po­
por muncitor să-şi aducă din plin con­
tribuţia la dezvoltarea şi înflorirea şi pe
m ai departe a patriei noastre
Organizaţiilor sindicale, partidul le a-
dresează chemarea să lărgească şi să îm­
bunătăţească organizarea întrecerii socia­
liste pentru creşterea producţiei şi pro­
ductivităţii muncii, reducerea preţului de
cost şi pentru îndeplinirea şi depăşirea
planurilor de producţie. Lor le revine
sarcina de cinste să răspândească în masa
de oameni ai muncii experienţa fruntaşi­
lor în producţie, îngrijindu-se totodată de
creşterea continuă a nivelului de trai ma­
terial şi cultural al m uncitorilor şi funcţio­
narilor. In jurul partidului şi guvernului,
poporul nostru face zid de nebiruit pen­
tru apărarea cuceririlor repurtate în cei
11 an i de la eliberare.
Comitetul Cenetrai al partidului chea­
mă tineretul, şcolarii, fem eile şi mamele
din patria noastră să se alăture tot mai
strâns m ăreţei lupte de construire a u-
nei vieţi fericite. Partidul cheamă pe co­
m unişti şi u tem işti să fie în prim ele rân­
duri în lupta pentru sporirea producţiei
industriale şi agricole, pentru creşterea
bunei stări a poporului, cerîn d u-le să fie
exem plu de disciplină, vigilenţă şi devo­
tament.
Temelia statului nostru o formează
alianţa de nezdruncinat a celor două d ase
prietene — clasa muncitoare şi ţărăni­
mea muncitoare — care sub conducerea
partidului au pornit la m uncă îndârjită
pentru a-şi crea viaţa aşa cum şi-au do­
rit-o întotdeauna : liberă şi fericită.
Minorităţilor naţionale din ţara noas­
tră partidul le adresează chemarea ca a -
lături de întregul popor să muncească cu
abnegaţie, mână în mînă. pentru fericire
şi prosperitate.
Victoriile poporului nostru muncitor
obţinute in cei 11 ani de la eliberare se
datorase eforturilor celor ce muncesc, care,
sub îndrumarea înţeleaptă a partidului
nostru, astăzi privesc cu mândrie la dru­
mul parcurs.
Trăiască şi înflorească scumpa noastră
patrie, Republica Populară Rom înă! Tră­
iască poporul romîn făuritor al unei vieţi
noi şi fericite în scumpa noastră patrie !
— Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn,
forţa conducătoare şi îndrumătoare în
Republica Populară Romînă, inspiratorul
şi organizatorul victoriilor poporului m un­
citor !
Trăiască Comitetul Central dl Partidu­
lui Muncitoresc R o m în ! Trăiască Guver­
nul Republicii Populare R om îne!
— Sub steagul lui Marx, Engels, Lenin,
Stalin, sub conducerea partidului, înain­
te spre victoria socialismului în patria
noastră scumpă, Republica Populară Ro­
mînă !
care după încadrarea şi munoa pres­
tată în mină.
Şi minerii din sectorul II au rea­
lizări frumoase şi cîştiguri însemnate,
şi cei din sectorul tineretului, din toate
sectoarele minei. Kibedi Anton, miner
fruntaş din sectorul II are o depăşire
a normei de 64 la sută. Salariul său
pe luna iulie este de peste 3.000 lei.
Minerul fruntaş Vizi Iosif, din ace­
laşi sector primeşte peste 3.000 lei,
fruntaşul în producţie Liazăr Gheorghe
lui Nicolae peste 2.500 lei etc.
Sînt încă multe exemple de mineri
care au realizat succese în producţie
şi cîştiguri mari. Minerul fruntaş Mi-
hai Ştefan se află la Varşovia Ita Fes­
tival. Nici ortacii săi nu şi-au călcat
cuvîntul dat. Ei şi-au depăşit norma
cu 86 la sută. Costa Iosif, Nagy Adal-
bert, Ivaşcu Iosif şi ceilalţi vor primi
salarii cuprinse între 3.000-4.000 lei.
MORARU MARIA
corespondentă
Asemenea adunări au mai avut loc
la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor­
ghiu-Dej“ Hunedora şi la minele de
fier de la Teliuc, cu care ocazie
muncitorii, tehnicienii şi inginerii de
la aceste întreprinderi şi-au exprimat
dorinţa ca energia atomică să fie fo­
losită în scopuri, paşnice, pentru feri­
cirea omenirii, nu. pentru distrugerea
civilizaţiei şi progresului.
m m m im» Jărani muncitori ! Colectivişti, întovărăşiiI, muncitori şi tehnicieni din
4 pagini 20 bani G. A. S. sirîngefi la timp şi fără pierderi recolta din acest an I Grăbifi
treierişul I
Ţărani muncitori I Grăbifi arăturile de vară i Pregătifrvă temeinic
pentru însămînfarea la timp a culturilpr de toamnă I Faceţi arături adînci de
toamnă pe suprafeţe cît mai mari I
(Din chemările C. C. al P. M. R. cu prilejul zilei de 23 August 1955)
Răspunsul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Oameni
la întrebarea primită din partea d-lui A. L. Bradford, şi faptele lor
vicepreşedinte al agenţiei „United Press“ J iu l îşi duce apeQe-i negre, volburoase,
Ca urmare a retragerii trupelor sovie­ rii securităţii comunicaţiilor trupelor statelor europene democrate, printre dincolo de locurile de unde minerii din
tice din Austria, unele ziare occidentale au adâncuri scot cărbune, constructor» în
publicat o inform aţie conform căreia tru­ sovietice din Austria. care şi a Romîniei. noile oraşe zidesc m ăreţe blocuri, forestie­
pele sovietice aflate în România se vor re­ rii din păduri se iau la trântă ou falnicii
trage din România pînă la 1 octombrie. După încheierea Tratatului cu Aus­ Bine înţeles, dacă trupele străine copaci seculari, filatoarele şi ţesătoarele
fac firele şi ţes pînză albă, mecanici de
Domnul A. L. Bradford, vicepreşedinte tria este necesar, în condiţiile !actuale, aparţinând statelor occidentale ar fi locom otive pornesc grăbiţi cu câte un
al agenţiei „United Press“, a solicitat nou tren de cărbune spre diferite colţuri
preşedintelui Consiliului de Miniştri al să se ţină seama de faptul că în ulti­ retrase din ţările Europei apusene în ale patriei noastre.
Republicii Populare Române, Gh. Gheor­
ghiu-D ej. utn răspuns în legătură cu aceas­ ma perioadă în situaţia din Europa au limitele graniţelor lor naţionale, iar Oamenii muncii însufleţiţi de apropie­
tă informaţie. rea celei mai scumpe sărbători a poporu­
intervenit schimbări însemnate. In grupările militare create în Occident lui nostru — 23 A ugust — s-a u în trecu t şi
Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a trans­ se întrec în marea bătălie a muncii.
Vest au fost create grupări militare, ar fi lichidate, situaţia din Europa Jiul poştaş, scoate din tolba sa veşti fru­
m is domnului Bradford următorul răs­ moase, pline de adevăr despre această
puns : numeroase baze militare străine şi au s-ar schimba şi ar fi înlăturată nece­ întrecere. De pildă, afli de la Jiu că ti­
nerii mineri ai bazinului carbonifer şi-au
„După cum se ştie, trupele sovietice fost ratificate acordurile de la Paris sitatea Tratatului de la Varşovia, pre­ luat angajamentul ca în cinstea celui de
se află pe teritoriul României conform care prevăd remilitarizarea Germaniei cum şi a acelor măsuri de asigurare al V -lea Festival să dea 3000 ton e căr­
Tratatului de pace, în scopul asigură­
occidentale şi includerea ei în grupă­ a securităţii oare sînt prevăzute în
rile militare ale puterilor occidentale. . acest Tratat.
Ca urmare a acestui fapt, după In acest caz, este evident că ar fi
cum este cunoscut, a fost încheiat înlăturată şi necesitatea prezenţei
Tratatul de la Varşovia, potrivit că­ trupelor sovietice în Romînia şi aceste
ruia au fost luate măsurile corespun­ trupe ar fi retrase din Romînia“.
zătoare pentru asigurarea securităţii
(Agerpres)
bune peste plan. De asemenea, că Ispas
A u terminat treierişul Agrotehnica — chezăşia recoltelor bogate A urel Csiki Bmerio, Cotroază Ioan, M i-
hai Ştefan, Puşcaş Mihai, Iovan Andronic
Colectiviştii din satul Ţelna şl întovără­ şi mulţi alţii şi-au depăşit sarcinile pla­
şit» din satele Şard şi Ighiu, nu de mult n ificate cu peste 40 la sută. Mai afli apoi
au terminat cu treierişul. că la sfîrşitul întrecerii în loc de 3000
Muncind organizat pe cete, stogurile de tone de cărbune peste plan s-au dat
grîu adunate de ei la arii, în cîteva zile 8.829 tone. Deci angajam entul a fost de­
au fost treierate. Producţia medie de grîu păşit. Dar asta n u-i totul. Colectivele în*
obţinută de colectiviştii din Ţelna, a fost treprinderilor carbonifere din V alea Jiu«
de 2.400 kg. la hectar, iar de întovărăşit» lui. preparaţiile de cărbuni, URUMP,
din Ighiu şi Şard de 1.800 kg. la hectar. ICMM şi altele s-au angajat să obţină
pînă la 23 A ugust acum v'ări peste plan
Recolta bogată de grîu I în valoare de 9.300.000 lei şi de 14.000.000
Holdele de grîu ale ţăranilor muncitori pînă la sfîrşitul anului.
din comuna Sîntimbru, au fost deosebit
frumoase. Paiul înalt şi spicul greu, atră­ Din zilele întrecerii în cinstea lari 23
geau atenţia tuturor. Acest rod bogat a August, pentru înfăptuirea acestor ţeluri,
fost rezultatul unei munci harnice atît astă- se desprind rezultate frumoase. La mina
toamnă la dezmiriştit, arat şi însămînţat, Uricani, randam entele în abataje au Cres­
cît şi în primăvară la grăpat şi plivit. cut cu 15 la sută. C olectivul acestei m ine
Acum, snopii de grîu au ajuns pe arie şi a economisit anul acesta m ateriale în va­
în fiecare zi batoza treieră mii de kilo­ loare de 330.000 lei, la Aninoasa — m a­
grame. teria le şi energie în valoare de 410.000 lei.
Iii Lonew — 235.000 lei.
E drept că sfatul popular nu a organizat
bine munca la arie şi că nu se treieră în Toate aceste succese au făcut posibil
fiecare zi atît cît ar trebui, dar rodul este ca pînă la sfîrşitul lunii iulie, mina Ani­
bogat. De exemplu, Ponoran Lucreţia de noasa, preparaţiile de cărbuni Lupeni şi
pe 80 de ari a treierat 2.280 kg. grîu. Asta Petrila, Uzina de reparat utilaj minier
Petroşani şi întreprinderea de construc­
ţii şi montaje miniere, să realizeze acu­
înseamnă că la hectar producţia a fost de Lucrînd cu hărnicie şi aplicînd cu stricteţe regulile agrotehnice, pămîntului mulări socialiste peste plan în valoare de
2.850 kg. La fel, Fleşeru Nicolae a recoltat i se pot smulge recolte tot m ai bogate. 9.554.000 lei, d epăşindu-şi angajam entul
de pe 87 ari 1.740 kg., adică 2.000 kg. la luat în cinstea zilei de 23 A ugust cu
hectar, Crişan Emanoil 2.650 kg. la hec­ In o lişe u :ţăranul m uncitor Nicula Andronic cu soţia Aurelia, din comuna 2n0.000 lei, fără a socoti luna în curs.
tar, iar Gogoţiu Emanoil 2.513 kg. la ha. Gurasada, satul Gothatea, îşi cîntăresc griul, rod al m uncii lor de un an de zile.
De pe cele 2 ha însăm înţate cu grîu, la treierat au realizat cantitatea de 5.300 kg. In toată Valea Jiului munca continuă
Recolte bogate vor obţine şi alţi ţărani grîu. - —• ----- - ~ — ----- - - - - ....................... cu însufleţire. Ori unde ai fi acum în
muncitori din comuna Sîntimbru. Deocam­ Valea Jiului, iureşul muncii reflectă dra­
dată, nu se ştie precis cine va obţine, can­ 2636 kg grîu şi 3386 kg orz la hectar gostea pentru construcţia paşnică a so­
titatea cea mai mare, întrucît treierişul cialism ului în scum pa noastră ţară.
este în toî. Anul acesta, întovărăşiţii şi ţăranii mun­ Ţăranii muncitori cu gospodării individuale A. PADURARU
Treieră şi deztniriştesc citori cu gospdării individuale din comuna ca Giurgiu Iosif şi Grozuţa Ioan, au obţinut
*Dobra, raionul Ilia, au acordat o mare 2636 kg. şi respectiv 2306. kg. grîu la hec­
tar. La recolta orzului, ţăranul muncitor întrecerea continuă
Unii dintre ţăranii muncitori din comuna aten(ie îngrijirii culturilor păioase. Munca
Băcia, au terminat cu treieratul griului. lor, a fost răsplătită din plin de recoltele Mose Iosif a realizat o producţie de 3386 In Valea Jiului, în cinstea măreţei zile
Mulţi din ei, au obţinut recolte bogate în bogate pe care le-au obţinut. de 23 August, întrecerea continuă cu avînt.
acest an. Printre aceştia se numără şi ţă­ kg. la hectar. • Minerii muncesc cu drag pentru a întâmpina
ranii muncitori Şos Ludovic care de pe un La grîu de pildă. întovărăşiţii au obţinut această istorică zi cu noi succese în muncă.
hectar cu grîu, a obţinut o producţie de o producţie medie Ia hectar de 2600 kg. BARBU AUREI IA Pînă pe ziua de 8 august, dispecerii au în­
2092 kg. şi Drijman Ioan care de pe su­ scris în evidenţele lor noile fapte şi suc­
prafaţa de 1,60 ha. a scos cantitatea de corespondentă cese în muncă în decursul primelor zile
3.000 kg. de lucru ale lunii august.
80 hectare însămînjate cu porumb furajer
îndată ce au terminat cu tr^rişul, ei au Minerii de la Vulcan vor cu tot dinadin­
executai şi dezmiriştitul. Pînă acum, pe Ţăranii muncitori cu gospodării individuale Ţărani muncitori ca, Viorel Ignat, lancu sul să se obişnuiască cu gîndul că ei vor
întreaga comună s-a dezmiriştit o supra­ din comuna Şibot, raionul Orăştie, au dez­ Avram, Codea Avram, Vlaicu Ioan şi alţii fi mereu primii în întrecere. Pe drept cu-
faţă de 150 ha. miriştit pînă acum 375 de hectare. Urmînd care au fost primii la secerat şi dezmiriştit, vînt că sînt îndreptăţiţi să creadă a stfel;
sfatul tehnicianului agricol, ei au însămîn- sînt fruntaşi pe comună în întrecerea patrio­ doar rezultatele obţinute în primele zile
Fruntaşi în această muncă sînt ţăranii ţat cu porumb furajer, o suprafaţă de 80 tică pentru executarea muncilor agricole de ale lunii august, confirmă pe deplin aceasta.
muncitori Munteanu Adam. Marcu Nicolae, de hectare. vară. Sectorul II producţie are o depăşire de
Zudor Estera, Seheşi Francisc şi alţii.
526 hectare dezmiriştite plan de 37,2 la sută, sectorul I o depăşire
Ţăranii muncitori din comuna Cricău, ra­ Predau cu însufleţire cofele către stat de 16,5 la sută, iar sectorul IV, sector care
ionul Alba, imediat cum au terminat cu se­ s-a angajat ca pînă la finele anului să dea
ceratul păioaselor, au şi început dezmirişti- in raionul Haţeg, tot mai mulţi sînt ţă­ statului. Exemplul lui a fost urmat după mii de tone cărbune peste plan, are o de­
iul. In scurt timp, ţăranii muncitori de ranii muncitori care imediat ce treieră, îşi aceea şi de alţi ţărani muncitori printre păşire de 12 la sută. Pe întreaga mină pla­
aici au făcut dezmiriştitul pe o suprafaţă predau cota de cereale către stat încă la care Lăzărescu Maria, Roşea Titus şi Celp nul a fost îndeplinit în proporţie de 111 la
de 526 ha. arie. Zilele trecute, şi ţăranul muncitor Gheorghe. In comuna Toteşti, treierişul este sulă. Grupele de mineri conduse de tova­
Mureşan Gheorghe din comuna Toteşti, care in toi şi predarea cotelor continuă cu inten­ răşii Iovan Andronic, Nicoară Ioan, Mihai
Locul de fruntaşi în această muncă, l-au a fost fruntaş şi la seceriş, după ce a tre­ sitate. Ştefan, Vizi Andrei. Ispas Aurel şl multe
ocupat ţăranii muncitori Drăgan Cornel, ierai, a predat la arie cota’ de grîu cuvenită altele îşi depăşesc zilnic sarcinile de plan
Creţu Traian, Lupşan Petru, Haţegan An­ Ţ. H. corespondent cu 30-53 la sută.
ton şi al{ii.
ir
Noapte de vară. O adi­ AJUTOR FRĂŢESC netele, anunţă pe locuito­ Minerii de la Lupeni continuă şi el şl-:
ere de vînt, răcoroasă, rii Miercurei despre pe­ rul succeselor obţinute pînă acum. Planul
mina din urmă boarea de — Uite — îşi spunea el fost surprins şi el de tu­ ricolul incendiului. Cu- de exploatare, raportai la 8 august a.c., a
— acum ăi din colectivă, netul puternic care se fost îndeplinit în proporţie de 104,2 Ia sută.
căldură ce dăinuia încă iar trebuie să înşire sno­ rostogolise peste sat zîn- rind, uliţele adormite în­ In fruntea întrecerii dintre sectoare, locul
din timpul zilei. Pe cerul pii să se usuce. O să aibă gănind ferestrele caselor. cepură să freamăte. Lui I îl ocupă sectorul III producţie cu o de­
senin, plin de stele, s-au ce munci pe astea 22 de Acum se îndrepta cu paşi Soaiteş Petru şi Barbu păşire de plan de 28,9 la sută, urmat de
abătut ca un uragan, nori hectare. O lumină orbi­ grăbiţi spre locul unde Vasile, li se alătură în­ sectorul 1 A şi sectorul V sud cu o depă­
negri, grei, care au aco­ toare ti luase vederea, a- „căzuse" fulgerul. dată un grup numeros de şire de 22,2 la sută şi respectiv 16,7 Ia
perit cerul senin, aşter- poi un tunet puternic, a- sută. La realizarea acestor succese o con­
nind peste sate un intu- surzitor, ti întrerupse fi­ De departe, din faţă, oameni. Căpiţa cuprinsă tribuţie însemnată au adus-o minerii din
nerec de nepătruns. Se rul gindurilor. se auzeau paşti repezi a de flăcări, fu înconjurată brigăzile conduse de Cotroază Ioan, Maxim
unui om pus pe fugă. Adam, Nagy Emeric din sectorul I, Spătă-
vestea o ploaie vijelioasă — Undeva, aproape, a- Nu-l vedea dar îl auzea din toate părţile. Lev Wil- ceanu Virgil, Mân Ştefan, Fazecaş Dionisie
cum deseori se întimplă proape de tot, a „trăz- bine. Se apropiará. heltn, Tăuşan Ioan, Roth din sectorul III, Dn(iu Avram, Mătăsăreanu
vara. Fulgerele brăzdau nit" — îşi zise el. Şi cină Martin, Olteana Dumitru, Ioan din sectorul V sud şi alţii.
norii negri, ca un joc de privi spre lotul colecti­ —Grî-ul!... Ar-de... gri­ Cristea Ioan, Morar Ilie,
rachete, scoţînd din întu­ viştilor rămase o clipă ca ul... co-le-cti... strigă în­ *
neric pentru cîteva clipe împietrit. trerupt de oboseala aler­ Tănase Ilie şi alţii, sco­
uliţele, acoperişurile ca­ găturii, omul din faţă. teau snopii, abia aprinşi, In întreaga Valea Jiului munca se desfă­
selor, lanurile de grîu şi — Griul... arde griul I acoperindu-i cu pămint. şoară în ritmul crescînd al întrecerii socia­
căpiţele orînduite de gos­ — strigă cantonierul şi o Barbu Vasile, tresări In miri puţin de 10 minu­ liste. La mina Lonea sectorul I şi-a înde­
podarii harnici. Tunetele porni în fugă spre foc. Se plin de emoţii. Nu se te. pe locul de unde se ri­ plinit planul în proporţie de 101 la sută, la
se rostogoleau cu vuiet opri. Ii veni ceva in min­ pierdu. La înţelegere, se Petrila sectoarele V şi iii în proporţie de
hodorogit şi ecoul lor se te şi îşi întoarse paşii, întoarse pentru a anunţa dicase para de foc, nu mai 117,2 la sută şi respectiv 109,2 la sulă, la Ani­
auzea pînă hăt departe. luînd-o spre sat, alergind el colectiviştii, satul. Tre­ licărea nici o seînteie. noasa sectorul IV Priboi, condus de tehni­
din toate puterile, işi dă­ cu în fugă pe-acasă, spu­ cianul Bulea Teodor, în proporţie de 104,5
In micuţa lui cabină se soţiei să anunţe pe pre­ Colectiviştii şi ţăranii la sută.
de lingă staţia C.F.R. duse seama că pînă ajun­ şedintele gospodăriei, pe
cetăţenii din sat, cit poa­ muncitori din Miercurea Brigada lui Corcodel Constantin din. sec­
Miercurea, cantonierul ge. la căpiţă, focul se înte­ te de mulţi, că... Mai a- care au sărit la primul torul V de la mina Petrila are o depăşire
Şoaiteş Petru, privea cu nunfă şi el, aşa din fugă. semnal al alarmei, oprind faţă de plan de 127 la sută. Alături de el
mihnire spre norii minaţi ţeşte şi singur nu poate vreo cîţiva. apoi o luă în incendiul, au arătat că se situează brigăzile conduse de tovarăşii
de viatul dinspre miază- goană mare spre locul ştiu să apere rodul mun­ Ciăsuc Minai, Cenuşă Cornel, Peter Moise
. noapte. Lumina orbitoare să facă nimic. cu pricina. cii lor. şi alţii care de pe acum „au pornit-o bine”,
a fulgerelor îi aşternea în trecînd de 40 Ia sută depăşire de plan.
faţă pentru o clipă tar­ k ...Sunetul goarnei, care Fapta cantonierului
laua întinsă a colectiviş­ Soaiteş Petru care n-a Toate aceste succese ce nu sînt decît pri­
tilor, preserată cu şiruri In partea opusă a sa­ răsuna strident, luindu-se stat pe ginduri şi a sării mele din luna aceasta minerii Ie în­
¦de căpiţe. _Blestema în . chină apropiatei şi aşteptatei zile de
gînd timpul schimbător tului Miercurea, Barbu parcă la întrecere ca tu- in aiulorul locuitorilor 23 August — ziua celei de a 11-a aniver­
din Miercurea este o fap­ sări a eliberării palriei noastre de sub'
care line\ în ioc munca ţă­ Văsile, care în noaptea a- tă demnă de laudă, care
ranilor. scoate la iveală omul nou. jugul fascist.
cea era paznic de cirrtp, a
crescut în spiritul ajuto­
rului reciproc şi al grilei
fată de avutul obs/esc.
R. BUD'N