Page 14 - 1955-08
P. 14
Pag. 2 DRUMUL S O CIALISMULUI Nr. 504
R ezultatele pot fi şi mai bune Recenzie OF O I L E T O N COMOARĂ OM
Zilele trecute la Teatrul de Stat „Valea de instructori, capabile să conducă repe
Jiului“ din Petroşani, a avut loc o şedinţă tiţiile. In acest sens este bine să se ducă N um ărul 15 (64) din 1 august 1955 al Ca să ajungi o comoară de om nu-i prea rector al ansamblului) l-a declarat ca
în care s-a prezentat un raport asupra ac la bun sfîrşll hotărîrea luată cu cîtva timp revistei „Flacăra" prezintă cititorilor sal greu, mai ales cind ai fericirea ca cei „extraordinar" şi l-a dat ansamblului să-l
tivităţii teatrului în .-^stagiunea 1954-1955. in urmă de a antrena elevii din anul 11 a un bogat şi variat material din actuali care-ţi conferă acest înalt titlu să fie niş pregătească (fără ca te x tu l să fie văzut de
clasei de regie de la Şcoala Populară de tatea ţării noastre şi de peste hotare. te gură-cască fără pereche. Intrebaţi-l pe Uniunea scriitorilor şi celelalte organe in
Printre alte probleme importante din Arta Petroşani, care să fie asistenţi pe Aurel Gheorghiu dacă nu-i a şa ! Poţi fi drept). Lucaciu a fost şi el încadrat, dar
viaţa acestui teatru raportul a tratat şi lîngă actorii instructori, iar în lipsa aces Sînt deosebit de interesante materialele o nulitate, om de nimic, fanfaron şi în nu compozitor ci... ca şef de garaj (garaj
problema muncii obşteşti depusă în cadrul tora să continue repetiţiile. Prin această închinate marilor evenimente internaţio curca-lum e, insa, dacă nim ereşti între de care nici în ziua de astăzi nu se ştie
acestei stagiuni de către colectivul teatru metodă, elevilor li se oferă şi un bun pri nale : fotoreportajul lui A Navicov despre nişte îmbrobodiţi şi gură-casă, asemănă unde se află). A încercat şi el să com
lui. lej de a face practică sub supravegherea Conferinţa de la Geneva a şefilor guver tori unor de la Petrila, între care s-a o- pună ceva, dar nu i-a ieşit nimic bun.
actorilor. nelor celor patru mari p u teri; fotoreporta ploşit şi Gheorghiu, ajungi să fi luat drept
Atît din raport, cît şl din discuţiile pur jul despre Congresul Mondial al m am e geniu, om extraordinar, ce mai / O comoa La început se părea că treaba o să
tate pe marginea acestuia, a reieşit limpede Actorii nu s-au străduit îndeajuns pentru lor, de la Lausanne; notele de călătorie meargă bine, că vulpea vrea să crească
că printre celelalte forme ale activităţii ob stabilirea unui repertoriu legat de specificul „Bucureşti-H elsinki“ de Ioana Nicola ră de om tn stare să revoluţioneze, bună pui de găină pentru a-i face împăraţi. Cu
şteşti, instructajul artistic cu echipele de locului de muncă al artiştilor amatori şi Ştirbei, participantă la Adunarea M on oară... m unca culturală. A tunci ajungi să multă zarvă în jurul ansamblului, che-
artişti amatori a constituit o preocupare de posibilităţile reale ale echipelor respec d ială a P ă cii; articolul „Pentru ca Hiro- m indu-i pe tovarăşii Somogy, Pali şi Ia
de prim-ordin. tive. Astfel, s-au montat spectacole ca shima să nu se mai repete" de Hirano ţi se acorde atîta încredere, incit, fie ori cob să-l admire la repetiţii de cîte ori în
„Vocea Americii" la mina Petrila şi „Ti Iositero, secretar general al C om itetului cine : de la com itetul raional de partid, jgheba cîte ceva interesant, p entru a le
In această stagiune teatrul a pus la dis tanic Vals" la Aninoasa, piese care depă Japonez pentru Apărarea Păcii; poezia lui de la Cabinetul artistic metodic, Şcoala arunca praf în ochi, G heorghiu reuşi să-i
poziţia sindicatului un număr de 20 de ac şesc posibilităţile de interpretare şi mon- N azim H ikm et „Oameni fără arme", scri de artă populară, Teatrul de stat, etc., facă de bună credinţă, clădindu-şi încetul
tori. Unii dintre aceştia, ca de exemplu lare ale artiştilor amatori. să in tim pul Adunării de la H e lsin k i; re | care ar încerca să te zugrăvească în ade- cu încetul reputaţia „comoară de om".
Gheorghe Sacmarî, Gigi Iordănescu, Maria portajul lui Mihai Navicov, „Warsawa I vărata ta lumină, n-o să fie crezut. Chiar
Iordache şi alţii, au depus mult suflet şi pri Buna desfăşurare a activităţii instructo oraşul Festivalului"; şi reportajele despre ! daca, să zicem, cei care-ţi acordă această Odată ajunşi pe această treaptă începu
CAPITAL UI cepere pentru dezvoltarea activităţii artistice rilor a fost stînjenită în mare măsură şt solii tineretului rom în la Festival, de distincţie ar fi tovarăşul Pali Ioslf, direc să-şi facă de cap. Interzise oamenilor de
amatoare nu numai în Valea Jiului, ci pe de către slabul ajutor acordat muncii cul Ilarie Murgu, Igor Serbu, B. Andrei şi torul minei Petrila, tovarăşul Somogy Iu- talent care făceau parte din ansamblu să
V O L O MUL eu cuprinsul întregii noastre regiuni. turale de către unele comitete sindicale şi Tudor Vornicu. Iubitorii de literatură vor liu, secretarul comitetului de partid al mai urmeze şcoala populară de artă din
Parîea a 2-c conduceri ale întreprinderilor. citi cu interes capitolul final din ediţia minei, tovarăşul Iacob Petru, preşedintele Petroşani, decretindu-i drept artişti deja
De asemenea şl munca desfăşurată în definitivă a romanului „Pasărea furtunii" sindicatului, Gheorghe Căprariu, respon formaţi, dezorganiză cele două brigăzi ar
A APĂRUT ÎN cercul literar care funcţionează în cadrul Actorii Teatrului de Stat .„Valea Jiu lu i: de Petru Dumitriu şi poemul „Chemare", sabilul cultural, ori Gaier Victor, direc tistice de agitaţie existente şi încercă să
EDITURA DE STAT PENTRU teatrului a fost rodnică. Membrii cercului au din Petroşani, au datoria de a munci cu şi de Dimos Rendis, distins cu premiul al torul clubului, chiar ei de ar fi, tu tot co se amestece şi in munca echipei artistice
LITERATURĂ POLITICĂ fost îndrumaţi să scrie texte pentru brigă mai multă rîvnă, dăruind tot ce au mai bun II-lea la concursul naţional de creaţie moară de om ai rămîne. Şi ca să cazi de maghiare (deşi nu ştie o boabă ungureşte),
zile artistice de agitaţie. Astfel} Constantin pentru o cît mai largă culturalizare a oa literară în cinstea Festivalului. Revista pe piedestalul pe care le vor ridica, ca încetă să se m ai intereseze de mersul ac
Carii noi apărute Beiu a scris texte pentru cei de la Între menilor muncii. m ai cuprinde o schiţă um oristică de Silviu ei să-şi deschidă ochii, trebuie să-ţl dai tivităţii ansamblului, începu să umble din
prinderea 701 construcţii şi pentru Institu Georgescu, „întrecere la Rîndunele", re de zeci de ori în petec, să devii beţiv, hu circiumă în circiumă cu fe m e i; în starea
IN EDITURA DE STAT PENTRU tul de mine, iar Eugen Cîmpeanu Activitatea obştească este cel mal eficace portajul scriitorului Petru Vintilă, „Boga ligan, să cheltuieşti banii statului cu fe aceasta venea şi la repetiţii, înjura şi
LITERATURA POLITICA pentru U.R.U.M.P. Membrii cercului literar mijloc de a lega pe actori de viaţa de zi cu ta Paletă a vieţii", reportajul lui Jean meile, să-ţi baţi tovarăşii cu care lucrezi, chiar lovea m embrii ansamblului, fapt
au lucrat cu grijă şi răspundere textele, fe- zi. Această legătură cu viaţa se va reflecta Aram ă, „Eroism de m atrozi", reportajul de care apoi sâ -fi rîzl în hohote, făcîn- care a făcut ca n um ărul celor care v e
K. MARX, F. ENGELS': Opere alese în rindu-se de boala şablonărll materialelor. scriitorului Const. Chiriţă, „Daruri sola du-i idioţi laolaltă cu cele mai de jos le neau la repetiţii să scadă aproape la ju m ă
două volume — volumul I Ediţia Il-a fără îndoială şi în forţa de creaţie a colec re", articolul lui A. Rojnov, „R.S.S. M ol pădături. tate. In faţa acestei situaţii, cel din con
~ 736 pag. —¦ 20,80 lei. Cu toate rezultatele bune, în activitatea ducerea m inei încercară la început să în
obştească desfăşurată de colectivul acestui tivului în producţia de scenă. Izolarea de dovenească azi", şi frumoasele planşe în Eee I Văd că mă priveşti cu neîncre chidă ochii şi poate i-ar fi închis pentru
M. N. RINDINA : Economiştii burghezi din teatru, mai sînt totuşi lipsuri. Astfel, s-a m ult timp, dacă n-ar fi fost traşi la răs
Anglia şi S.U.A. în slujba reacţiunii viaţa clocotitoare din jur, duce la superfi culori cu reproduceri din operele pictoru dere /... Crezi că-m i arde de glum e?! Da pundere de membrii ansamblului. Gheor
imperialiste — 144 pag. — 3,20 lei. manifestat lipsa de continuitate în munca ghiu a fost chemat şi m uştruluit o leacă.
cialitate în creaţia scenei. Iată de ce în lui italian Reneto G uttuso, comentate de de unde !... Toată lumea m ă ştie de om
S. BRUCAN : împotriva politicii „de forţă", instructorilor, lucru ce s-a resimţit în ac Atunci el şi-a luat angajamente peste an
pentru coexistenţa paşnică — Colecţia cursul stagiunii din anii 1955-1956 actorii pictorul Jules Perahim, artist em erit al serios doar... şi ca sâ -ţi dem onstrez‘ că, gajam ente şi, iar a devenit „comoara de
„Probleme actuale ale situaţiei interna tivitatea echipelor de amatori, deoarece din mai înainte". Asta pentru foarte puţin
ţionale” — 40 pag. — 50 bani. trebuie să desfăşoare o şi mai însufleţită R.P.R. Rubricele „Răspundem cititorilor", fiind puşlama poţi fi considerat totuşi, timp, pentru că a început să se poarte şl
partea Instructorilor n-a existat preocupa m ai urît cu m embrii ansamblului, m ai ales
E. PR E D A : S-au întîlnit două continente muncă pe tărîm obştesc. concursul de portrete fotografice, paginile luni de zile, „o comoară de om", o să ţi-l cu cei care I-au criticat, îneît lucrurile au
(însemnări din Bandung) — 60 pag. •— rea de a creşte în sînul echipelor cadre noi A. CARANFIL de modă, sport, jocuri distractive, com- ajuns pînă la urechile com itetului raio
85 bani. plectează acest num ăr al „Flăcării". aduc in sprijin tot pe num itul Aurel nal de partid, care, analizind situaţia crea
Gheorghiu.
CINCINAT S IR B U : Să strîngem fără pier V E Ş T I D IN B A R U M A R E tă le-a arătat celor din conducerea m inei că
deri rodul bogat al holdelor — 48 pag. Acest respectabil s-a prezentat... cam
— 65 bani. In întîmpinarea Festivalului de la Var Din comună şl pînă la halta C.F.R. Baru- aşa zisa lor „comoară" n-are ce căuta în con
şovia tinerii de la fabrica „Ceramica'* Baru- Mare Fabrică este un drum de aproape un Creşte numărul participanţilor prin ianuarie, la mina Petrila. A venit la
PETRU VINTILA: Predăm cotele la timp, Mare au luat iniţiativa creării .unei orches kilometru care trece peste cimp şi pe care ducerea unui ansamblu. Cei din conducerea
pentru înflorirea patrei, pentru apăra tre muzicale în cadrul întreprinderii. era tare anevoios de mers, în special în la concursul „Iubiţi cartea" conducerea minei plin de vorbe mari.
rea păcii. — 40 pag. — 40 bani. nopţile întunecoase. — Tovarăşi, eu în sus şi eu în jos, minei (tovarăşul Somogy, Pali, Iacob, Că
Cu sprijinul dat de conducere şi de co Concursul permanent „Iubiţi cartea" care
S. MANEA : Foloasele comerţului de întîm- mitetul sindical, care le-a pus la dispoziţie Iată însă, că tinerii de la „Ceramica" axe drept ţintă stimularea gustului pentru care... etc. etc., conştient de marea şi gran prariu) şi-au recunoscut greşeala făcută,
pinare — 40 pag. — 40 bani. un instructor muzical, eî au început să re s-au apucat prin muncă voluntară să in citit a tineretului, atrage zi cu zi noi par dioasa sarcină... etc. etc. A m venit aici să
pete cu multă rîvnă, în timpul liber, bucăţi staleze stîlpi, să întindă sîrmă şi să facă ticipanţi. Setea de cultură a tineretului, înfiinţez un ansamblu artistic al minerilor, şi într-o şedinţă extraordinară, au hotă-
MîRCEA BRANEANU: Staţiunile de ma de muzică populară şl uşoară. Primul con toate cele necesare pentru iluminarea aces atît de la oraşe cit şi de la sate, este ne cum nu s-a m al văzut, de 200 de persoane,
şini şi tractoare, pîrghie Importantă în cert a fost dat chiar în ziua deschiderii fes tui drum. Odată cu deschiderea festivalului rît „excluderea" lui Gheorghiu din m unca
lupta pentru recolte bogate — Colecţia tivalului, concert primit cu multă plăcere s-au aprins şi aci becurile. Mult s-au bu mărginită. cu care o să colindăm lumea... etc. etc.
„Din experienţa muncii de partid" — de muncitorii întreprinderii şi de ţăranii Dornici de a participa la acest concurs Desigur că aceste vorbe, acolo unde s-a culturală a minei Petrila. Aceasta pe hîr-
64 pag. — 95 bani. muncitori din comună. De atunci ei au curat muncitorii şi ţăranii muncitori din
mai dat şi alte concerte pentru ţăranii mun s-au arătat a fi şl tinerii din Miercurea. cuibărit automulţumirea şi înfumurarea, tie doar, fiindcă el a rămas pe mai de
1.. CSUPOR : Pentru dezvoltarea creşterii citori. Baru-Mare văzînd luminile, dar mult s-au După ce a fost constituită comisia, pe baza a făcut să fie văzute deja fapte îm plini
animalelor — Colecţia „Din experienţa instrucţiunilor primite, ea a trecut la te... N aivii au şi văzut pielea ursului din parte, in aceeaşi funcţie de „director al
muncii de partid" — 56 pag. — 80 bani Cel mai buni instrumentişti din această bucurat şi tinerii Aslău Constantin şi Pa popularizarea concursului folosind diverse pădure la ei pe b ă ţ! Fără o studiere adîn-
orchestră sînt tin erii: Klş Ludovic, Borodi c ă i : afişe, staţia de radioflcare, gazeta de ansamblului". Cum ? Printr-un procedeu
— Despre cointeresarea materială a oame Emil, Paţina Carol, Lascu Viorel şi alţii, tina Carol ştiind că aceasta este o nouă
nilor muncii din agricultură în spori perete, vitrina cu cărţile indicate în biblio că a problem ei au acceptat toate „propu sim p lu : încadrindu-l „cu acelaşi salariu"
rea producţiei agricole — Colecţia „In •rfr realizare frumoasă a lor. grafie, a aprovizionat in limita posibilităţi nerile" lui Gheorghiu care, desigur, erau
ajutorul propagandistului" — 64 pag. LASCU IONEL lor biblioteca cu cărţile necesare. Pînă tn făcute spre folosul său. ca... strungar, bine înţeles cu rezerva că
95 bani. corespondent prezent s-au înscris să participe la concurs
59 de tineri dintre care 38 de colectivişti. Deoarece i-au atîrnat de git titulatura el să devină... om de treabă (adică aceeaşi
- • Sistemul financiar al Republicii Popu de „comoară", Gheorghiu în prim ul rînd
lare Romîne — Colecţia „In ajutorul celor Pentru zilele acestea s-a organizat re „comoară").
ce studiază în învăţămîntul de partid”
— 64 pag. — 85 bani. Din preocupările copiilor brădeni cenzarea cărţii lui Mihall Sadoveanu: „Mi- a cerut să l se asigure un salariu lu C îteva zile aşa s-a şi arătat. A organi
Realizări ale ceferiştilor Micii gospodari Strînse la un loc, cantităţile de gogoşi de trea Cocor" din care numeroase exemplare nar... „numai" de 1300 lei, pe lîngă a- zat nişte repetiţii cu membrii ansamblu
de la depoul C .F .R . Petroşani mătase recoltate de pionierii din raionul a u -fost împărţite pentru citit tinerilor par ceasta a mai cerut să i se asigure un a- lui de toată frumuseţea. Aceasta pînă a
Nu de mult comitetul raional U. T. M. Brad pînă în prezent, arată peste 140 kg., ticipanţi la concurs. partament, complet mobilat, cu tot con pus m ina pe banii... de „strungar" — apoi
Brigăzile de deservirea locomotivelor de Brad a luat iniţiativa creşterii viermilor ce au fost predate la D.C.A. pentru a lua fortul, şi apoi... va face şi m uncă c u ltu s-a făcut nevăzut, lăsîndu-i pe cei care
la depoul C.F.R. Petroşani, antrenate In de mătase în cadrul organizaţiilor de pio drumul industriei uşoare şi poate, mai ştii?«, | Colectiv de difuzori rală. Pe lîngă aceasta a mai cerut să fie au crezut că lupul îşi schimbă năravul,
întrecerea pentru întîmpinarea zilei de
23 August, au realizat frumoase succese nieri din raion. peste puţin timp vor purta şl ei fabricate voluntari fruntaş primit alături de el încă doi „prieteni" — cu buzele umflate (mai bine zis cu gurile
în muncă. Brigada condusă de tovarăşul Cu cît entuziasm şi bucurie au primit pio din aceste g o g o a se; o rochiţă, o bluză şl anume, Sigartău, făcător de texte pentru căscate).
Baru Ioan şi Sveţ Vladimir de pe locomo altele, căci ştiţi ce se poate face din cam încă de la începutul acestui an, colec estradă şi un „compozitor", Titus Lucaciu,
tiva 230.625, a realizat în luna iulie o nierii această preocupare gospodărească, titatea de 140 kg. g o g o şi? nu mai puţin tivul de difuzori voluntari de la mina Pe cam de aceeaşi teapă. Im ediat toate aces Vezi, şi apoi sa mai spui că nu poţi fi
economie de combustibil în valoare de 4.400 nouă pentru ei, e greu de spus. De la în d e : 100 buc. rochii, 560 perechi ciorapi de trila se află în fruntea întrecerilor pentru tea i-au fost aprobate. Gheorghiu a prim it o „comoară de om". Chiar dacă eşti cea
lei. Brigada comunistului Marcu Aurel, me ceput s-au apucat cu rîvnă de treabă. Nu damă şi 200 buc. bluze. creşterea numărului de abonaţi la ziare şi fără discuţie cei 1300 lei pe lună, aparta mai mare lichea — cu condiţia însă cd cei
canic pe locomotiva 150.1004 formată din rareori îi vedeai pe pionierii de la Şcoala reviste. care îţi dau acest titlu să fie nişte gură-
tovarăşii Gostean I.adislau, Grober Iuliu şi de 10 ani din Brad, pe cei de la Şcoala
Balaj Ştefan a realizat în acelaşi timp o
economie în valoare de 14.080 lei. Brigă de 7 ani din Baia de Criş sau pe cei de la La Casa Pionierilor Un interes deosebit in această muncă de m entul şi celelalte; Sigartău a încasat cască veritabili, nu aşa... nişte ăia, de
zile utemiste conduse de tovarăşii Marcu Şcoala elementară din Luncoiul de Sus, a- pune tinăra Mociornea Ana de la sectorul peste 3000 de lei că a scris un te x t pentru
loan şi Horgaş Avram au realizat econo saltînd duzii penlru a procura hrană viei- Casa Pionierilor din Brad este zilnic VII care a făcut cu 330 la sută mai multe ansamblu, pe care Gheorghiu (numit di m ina treia.
mii in valoare de 12.540 lei şi respectiv milor pe care-i creşteau cu multă dra plină de copii. Sub Îndrumarea atentă abonamente decît îşi luase ca sarcină. De
6.160 lei. goste. a tovarăşului Paul Eugen, ei se ocupă cu di asemenea tînărul Filip Marcel de la secţia N. IRIMESCU
ferite lucruri frumoase şi instruclive. lămpărie a mărit numărul abonamentelor
Şi aşa, timpul a trecui repede, pe nesim cu 268 la sută, Ardelean Ioan cu 252 la La 15 august încep abonamentele
ţite, viermii au crescut şi şi-au făcut go- Pe lîngă celelalte cercuri, ca cel de me sută, Ghiţă Etelca şi Crişan Mircea cu la presa sovietică pe 1956
goaşele albe, asemenea fulgilor mari de
zăpadă. canică şi altele, funcţionează aci şi unul de peste 160 la sută. SE ADUCE LA CUNOŞTINŢA ELEVI- TALI PRECUM ŞI DIFUZORII VOLUN
Rodnică s-a dovedit apoi strădania pio aeromodelism. Pionierii: Frici Mihai, Buzola- Succesele obţinute de acest colectiv se LOR ŞI ABSOLVENŢILOR CURSURILOR TARI DIN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITU
nu Dumitru. Ceapîru Mihai şi alţii au executat DE LIMBA RUSA DIN CADRUL CERCU ŢII AU ÎNCEPUT PRIMIREA ABONA
nierilor. De pildă, cei de la Şcoala de 10 trei planoare faza IlI-a, un propulsor faza datoresc în mare măsură comitetului de RILOR A.R.L.U.S. CA DE LA 15 AUGUST MENTELOR LA ZIARELE Şl REVISTELE
ani din Brad deşi trebuiau să scoată 35 IlI-a, două motomodele şi un aeromodel e- partid al minei care îl sprijină şi-l îndrumă
kg. gogoşi, ei au scos 42,700 kg. Cei de la îndeaproape.
Şcoala de 7 ani din Baia de Criş au re
M. MARIA
coltat cantitatea de 16,400 kg. gogoşi. chipat cu un motoraş cu explozie. corespondentă a.c., TOATE OFICIILE ŞI FACTORII POŞ SOVIETICE PE ANUL 1956.
Pentru o şi mai hună popularizare cooperativelor, aşa după cum am arătat, ţită o accentuată lipsă de disciplină şi un desfacere şi într-o măsură cu totul ne
şi difuzare a cârtii în raionul Sebeş el este realizat, dar această realizare s-a tot atît de accentuat spirit de individua satisfăcătoare în spre îndrumarea profe
putut obţine doar pe spinarea unora din lism. Asemenea lucruri desigur că nu pot sională şi politică a lucrătorilor din colec
Pe drumul îmbunătăţirii continue a ca ele să fie aprovizionate cu cărţi la în- ponsabili de unităţi comunică bazei ra cooperative şi nu prin efortul tuturor. aduce nimic bun. D im potrivă ele duc la tivele unităţilor.
munoii de popularizare şi difuzare a căr tîmplare, creîndu-se în acest fel stocuri ionale, fără nici o jenă, că ar ex ista 64 de Cooperative ca cea din Poiana, Apoldul lipsă de colaborare, la lipsă de disciplină,
ţii, unităţile de librărie din raionul Sebeş de cărţi greu vandabile. ştanduri permanente, iar baza raională, de Sus şi altele, au avut o preocupare per la lipsă de încredere în cei cu care lu In raionul Sebeş există toate posibilită
au căutat să cuprindă sarcinile ce le-au la rîndul său, comunică şi ea mai departe manentă pentru popularizarea şi difuza crezi. Este concludent în această privinţă ţile pentru ca munca de popularizare şi
stat în faţă şi să se achite de ele într-o Ca urmare a m uncii depuse de o serie cum că pe raza raionului Sebeş, există rea cărţii, pe cînd cooperative cum este cazul tovarăşului responsabil Szabo Ladis- difuzare a cărţii să se desfăşoare într-un
măsură corespunzătoare. Atît la unitatea de gestionari conştienţi cum este cel din 11 standuri perm anente (s-o fi gîn d it pro cea din D oştat sau cea din Draşov, nu au lau care lucrează fără a şti să-şi fo ritm m ai vioi, mad susţinut. Pentru a -
specializată în carte, cît şi la unitatea Gîrbova, din Poiana, din Jina, Luduş, babil că 64, e totuşi prea bătător la ochi). binevoit să se mai aprovizioneze cu cărţi losească coleotivul de muncă, fără a şti cest lucru însă e necesar ca planul de
bază raională, s-a desfăşurat in această Miercurea şi din alte părţi, s-a reuşit ca Aceste standuri însă nu există decît în încă de prin luna martie. încă o lacună ce să se apropie d e acesta, fap<t pentru care muncă aii u n ităţilor să nu fie doar trans
direcţie o muncă susţinută, m aniiestîn- unitatea de bază raională să-şi poată rea imaginaţia celor de felul tovarăşilor Szabo s-a făcut sim ţită în munca de difuzare a trăieşte în permanenţă cu impresia că ar cris de la o lună la alta, oi să fie în to c
d u-se interes pentru aprovizionarea cu liza planul de aprovizionare a cooperati şi Pândele care şi-au permis să inducă în cărţii a con stat şi in fiaptul că reparti fi „săpat" Această stare de lucruri a creat m it în baza prevederilor indicatorului bi
sortim en te de cărţi, căuitîd să stabilească velor. Acest lucru însă, apare nu ca un eroare organele lor superioare, com uni- zarea acestora s-a făcut în cele mai multe în jurul său o atm osferă de continuă în bliografic pentru fiecare lună în parte, să
necesarul, iar uneori chiar depăşind nor rezultat al m uncii tuturor cooperativelor, cindu-le date false. Situaţia standurilor rînduri fără a se ţine seama de specificul cordare, de suspiciune şi neîncredere. In fie îm bunătăţit cu obiective corespunză
m ativul planificat. Comenzile se fac în ci ca un rezultat a*l eforturilor depuse nur e cu totul alta. La exploatările I.F.E.T. de agricol al fiecărei localităţi în parte. Nu privinţa lipsei de disciplină putem arăta toare specificului localităţii, iar apoi să
totdeauna cu regularitate, iar în ceea ce m ai d e cătire unele. pildă, nu poate fi găsită nici cel puţin o mai aşa se explică faptul că în comune cazul tovarăşului Berti Iosif care, în re fie defalcat cu sarcini precise pe om. Este
priveşte precomenzile, pentru ca să se p le urmă de vreun ştand, iar în ceea ce pri cum este de pildă Poiana, unde porumbul petate rînduri a lipsit nem otivat de la ser necesar de asemenea să se pună un ac
ce de la o cunoaştere cît mai exactă a Privind peste rezultatele enumerate mai veşte ştandurile ocazionale, organizate la şi cartofii se cultivă în foarte mică mă viciu. Un aspect ce dăunează rît se poate cent mai m are pe acţiunile întreprinse
necesarului, se fac de comun acord cu sus, nu se poate spune cum că în raionul celelalte întreprinderi, ştanduri pe seam a sură, se găsesc în prezent stocuri întregi de grav m uncii este şi acela al obiceiu înafara unităţilor, cum sînt standurile per
secţia culturală, cu bibliotecile m ai mari, Sebeş nu s-au obţinut oarecari succese. cărora se face atîta caz, acestea se rezu din broşura „Consfătuirea pe ţară a frun lu i de a se schim ba unul cu a ltu l la lo manente, standurile ocazionale, difuzorii
cabinetul de partid, cabinetul tehnic, etc.' Faţă de ele însă, există şi o serie de lip mă la cîtev a cărţi oferite în priipă cu oca taşilor în producţie la cultivarea porum cui de muncă. înlocuindu-se pentru o procentuali, bazare ale cărţii, zile ale căr
suri ce au dus la o insuficientă satisfacere zia salariilor. Tot la fel cele organizate de bului, cartofilor şi a sfeclei de zahăr", oră, pentru două sau pentru o jum ătate de ţii, acţiuni de la om la om, etc. A ceste
O muncă susţinută s-a dus în direcţia a sarcinilor, faţă de m ultiplele posibilităţi către „Librăria Noastră" (carte), se rezumă cînd această broşură ar fi m ult mad ne zi. A sem enea schim bări dezordonate, dau acţiuni trebuie să fie bine organizate şi
realizării planului. Pentru aceasta, unită ce există în domeniul m uncii de populari doar la o masă cu cîteva cărţi aşezată cesară în alte localităţi, unde însă în loc deseori naştere la certuri, aşa cum s-a în- să nu se mai întâmple aşa ca pînă acum,
ţile au organizat diferite acţiuni ca ştan zare şi difuzare a cărţii. In acest sens. ch iar în uşa librăriei. N u s-a încerciat în să găseşti asemenea lucruri, afli mai de tîm plat nu de m ult cu ocazia descoperirii înrît ele să existe doar pe hîrtie. Unita
duri ocazionale etc. Aici, trebuie m enţio treb u ie relevat faptul că unităţile, deşi au să nici măcar odată organizarea vreunui grabă îndrumări cu privire la felul în unor bonuri rupte dintr-un bonier neîn tea raională are datoria de a consolida le
nat însă că s-a făcut totuşi prea puţin. plan de m uncă, şi îşi cun,osc prea bine sar ştand nocturn. care trebuiesc crescute şi îngrijite oile. ceput de la unitatea raională, lucru des găturile de colaborare cu uniunea raio
cinile ce le stau în faţă, totuşi ele nu au Acest lucru, constituie o dovadă grăitoare pre care nu a putut răspunde nimeni, nală a cooperativelor. De asemenea, tre
Pentru a dezvolta cititorilor sim ţul cu făcut decît în extrem de puţine cazuri N ici în privinţa folosirii altor mijloace, a lipsei de orientare şi de spirit de răs deoarece lucraseră cu el atît tovarăşul buie să constituie pentru ea. un obiectiv
riozităţii şi a -i atrage pe aceştia spre analiza îndeplinirii acestor sarcini, în ca nu s-a depus interesul aşteptat. Astfel, pundere faţă de sarcini. Şi ce altceva poa Szabo şi Berti, rît şi tov. Costanda. de seamă, lupta în vederea îmbunătăţirii
cumpărarea şi citirea a cît mai multe drul consfătuirilor de producţie. Lipsin- caravanele cinematografice n-au fost în te fi num it oare faptul că Uniunea raio sortimentului la carte şi adaptarea aces
cărţi, lucrătorii din unităţile librăriei, co du-se tocmai de acest m ijloc de verifi treb u in ţate niciodată pent.ru această pro nală a cooperativelor priveşte sarcinile O rganele de partid şi de stat trebuie să tuia la specificul locului atât în m ediul
munică telefonic sau prin anunţuri scrise care obiectivă a muncii, lucrurile s-au des blemă, difuzorii procentuali au fost com ce-i revin în legătura cu cartea, cu o to desfăşoare o mai intensă muncă de îndru urban, rît şi în m ediul rural. In ceea ce
cărţile noi apărute. Nu a fost neglijată făşurat într-un chip cu totul lipsit de sis plet neglijaţi, iar metoda de difuzare a tală indiferenţă şi în loc să vadă aspec m are în această direcţie. E le trebuie să priveşte unităţile din raionul Sebeş tre
nici aprovizionarea cu cărţi a bibliotecilor tematizare. Deşi, aşa după cum arătam la cărţii prin abonam ente a fost extrem de tul politic al acestei munci, o socoteşte a- imprime comuniştilor, acel spirit m obili buie orientate în spre a întări relaţiile
din raion. In această privinţă, a fost în început, unităţile au manifestat un oare slab folosită. Lipsuri destul de evidente deseori ca pe o greutate ce pasă-m ite zator prin care aceştia să poată atrage dintre ele şi cercurile de prieteni ai căr
ch eiat pînă acum 21 d e contracte cu b i care interes în ceea ce priveşte aprovizio s-au manifestat şi în aprovizionarea bi i-ar încurca munca. O asemenea atitudi ţi. Vor trebui să acorde o mai mare grijă
blioteci de la diferite întreprinderi, cu ca narea lor, totuşi, acest lucru nu s-a fă bliotecilor cu sortimentul de carte necesară. ne, fundam ental greşită, rezultă din a - după ei m asele de oam eni fără de partid, în vederea ridicării continue a nivelului
binete tehnice, etc. O îm bunătăţire de sea cut în măsura cuvenită, iar com enzile de Această chestiune a fost mai ales negli ceea că nici Cel puţin o singuTă dată a - politic şi profesional a lucrătorilor din co
mă s-a adus — mai ales în ultim ele luni cele m ai m ulte ori au fost întocmite ne- jată în sectorul socialist al agriculturii. ceasta nu a chemat şi pe responsabilul li semănând în sufletul lor dragostea adîncă lectivele lor de muncă, imprimînd aces
— sistem ului de aprovizionare cu cărţi a just. N ici în ceea ce priveşte organizarea Nu există nici măcar o gospodărie agri brăriei la şedinţele pe care le-a ţinut tora discipină şi spirit de răspundere faţă
cooperativelor. Acest lucru se face acum, acţiunilor de popularizare şi difuzarea colă colectivă sau de stat cu care T.'bră- faţă de carte, izvorul nepreţuit al tuturor de sarcini.
1n m ajoritatea cazurilor, num ai la com an cărţii înafara unităţilor, nu s-a făcut mare ria Noastră" să fi angajat vreun con cu gestionarii, pentru ca acesta să poată
da cooperativelor şi nu aşa cum se proceda lucru. D e pildă, ştandurile permanente în tract. cunoştinţelor din lume. Ţinând seama de toate lipsurile avute
pînă m ai deunăzi, cînd nu se ţinea sea majoritatea cazurilor există doar pe hîr- pune problemele ivite în legătură cu
ma de nec'esiţftţvle acestora şi se ajungea tie. E drept că rapoartele lovaraşMor res In privinţa planului de aprovizionare al O bună parte din lipsurile sem nalate pînă în prezent, dînd o bătălie susţinută
popularizarea şi difuzarea cărţii.
se datoresc şi centrului regional de difu pentru a le lichida complet, raionul Sebeş,
P e lîngă toate cele arătate, în rîndul
zare a cărţii care, nu a sprijinit cu destulă va reuşi să obţină pe drumul populari
lucrătorilor de la unităţi şi chiar în rîn
tărie munca din raionul Sebeş. Controlul zării şi difuzării cărţii rezultate cu care pe
dul celor de la baza raională, se faCe sim
— care de altfel a fost efectuat într-o mă drept cuvint se va putea mîndri.
sură insuficientă — a fost îndreptat mai
m ult în ved erea realizării planului de
