Page 15 - 1955-08

Nr. 504
M eC A N I C U L B A T O Z A R
Frumoasă-i meseria de mecanizator. Cînd
mergi pe tractor şi în urma ta brăzdarele
scurmă adine pămîntul, apoi cind vezi că
acolo unde ai arat şi semănat, se înalţă hol­
dele aurii în care semănătoarea ta face mi­
nuni, îţi creşte Inima de bucurie.
Pentru fiturgan Fiorea, pină nu de mult,
toate astea erau doar un vis ce şi-i depă­
na mergînd in urma plugului pe care tatăl
său apăsa din greu.
Tractorişti Vreau să fiu tractorist — îşi zi­ gîndeşte cu mîndrie la meseria pe care şi-a
cea ei de multe ori. Şi iată pe tînărul Fiorea
într-o bancă a şcolii de mecanizatori din
Piteşti, învăţlnd cu sîrguinţă. A fost printre
cei mai buni elevi din şcoală. Acum, mlnu-
ieşte cu pricepere motoarele de la S.M.T.
Orăştie. De cînd este aici, a făcut şi trei şi
patru norme peste plan.
Ca tractorist fruntaş pe staţiune, a parti­
cipat din partea S.M.T.-uIui Orăştie Ia con­
ferinţa pe ţară a fruntaşilor din agricultură.
„Patriei — mai multe cereale”. Iată sar­
cina mecanizatorilor.
După citeva săptăm îni de pribegeală,
moş Cosaşu a ajuns la Cîrjiţ. A um blat
prin sat, a stat de vorbă cu oamenii
şi-apoi, fr in t de oboseală, s-a dus la sfa­
tul popular. Vroia să aţipească puţin,
căci nu dormise de m ultă vreme. Cind
a ajuns la sfat, n u era nim eni acolo.
„Am nim erii bine", şi-a zis el, şi aşe-
zîndu-se pe un scaun, puse capul pe
masă. In scurt tim p, aţipi. A dormit vreo
oră, dacă nu mai m ult. Deodată, nişte
strigăte îl treziră. Vorbea preşedintele
sfatului la telefon.
Moş Cosaşu oftă, apoi astupîndu-şi
urechile vru să continue somnul. Dar
n -a fo st chip. Preşedintele are o voce
de „trezeşte şi m orţii din somn". Aşa că
moş Cosaşu n-a avut încotro şi a înce­
put să asculte.
Preşedintele Ioaneş Petru, ţipa în re­
ceptor :
— Da tovarăşe! Cum ? Cu treierişul ?
Foarte bine, 40 h e cta re ! Z i şi noapte...
Ca pe roate. Treierăm de mama focului.
Daaa...
Moş Cosaşu făcu ochii mari. „Unde
naiba se treieră la C irjiţ? A m um blat
iot satul şi n-am văzut nimic. Şi încă
40 de hectare... Preşedintele ăsta se vede
că treieră aşa, în gînd...
A ascultat totuşi pînă la sfîrşlt con­
vorbirea. Cînd preşedintele a pus recep­
torul la loc, moş Cosaşu n -a m ai p u tu t
răbda: . i,
întreg raionul să urmeze pilda comunelor fruntaşe I
In raionul Ilia, secerişul păioaselor s-a
făcut în procentaj de 86 la sută, mai ră-
mînînd doar de secerat în comunele de
munte. In comunele unde secerişul s-a ter­
minat mai demult, ţăranii muncitori cu
gospodării individuale, colectivişti şi înto­
vărăşiţi, dau bătălia pentru a termina cît
mai repede treierişul. Unele sfaturi popu­
lare comunale, îndrumate de către organl-
zaţiie de bază, au luat măsuri din vreme
pentru organizarea muncii la arii. Un bun
exemplu în această privinţă nl-1 dă sfatul
popular din comuna Gurasada, care se
ocupă cu multă răspundere de mersul tre-
ierişuluî. La cele trei batoze din comună,
s-au treierat pînă în prezent păioasele de
pe o suprafaţă de 223 ha.
Succesele obţinute de către sfatul popu­
lar din Gurasada. se datoresc faptului că
munca la treieriş este organizată pe cete.
Ţăranii muncitori de aci, fiind organizaţi
în cete, transportă cu mai multă uşurinţă
grîul la arii şi paiele de la arie, iar ba­
tozele sînt aprovizionate din plin cu grîu.
Astfel, batozele nu au stat niciodată din
cauză că nu au avut ce treiera, reuşind să
treiere zilnic în medie cîte 8000—9000 kg.
de grîu. cu tot timpul nefavorabil.
Succese frumoase la treieriş s-au obţinut
şi în comuna Ilia, unde, folosindu-se din
plin timpul bun de lucru, s-a reuşit să se
treiere cu cele 5 batoze pînă în ziua de
12 august, păioasele de pe o suprafaţă de
401 ha.
Timpul fiind ploios în prezent (şi în
perspectivă se anunţă tot aşa), membrii co­
mitetului executiv al sfatului popular co­
munal Ilia, şi-au înzecit eforturile pentru
ca treierişul să se execute într-un ritm cît
mai accelerat şi într-un timp cît mai scurt.
Astfel pentru buna desfăşurare a treîerişu-
lui, membrii comifetuuî executiv, în fiecare
seară ţin o scurtă şedinţă de lucru, în care
analizează felul cum s*a desfăşurat munca
la cele 5 arii în ziua respectivă. Dacă se
constată unele lipsuri la treierat, stabilesc
de urgenţă măsurile ce trebuiesc luate
pentru înlăturarea lor. - De exemplu, într-una
din zile ei au constatat că pe aria din
Ilia nu se fac stoguri şi se treieră numai
de pe care, lucru care a făcut să se piardă
mult timp prin faptul că de multe ori pro­
ducătorii -nu veneau la timp cu carele. Con-
slatind acest lucru, comitetul executiv a
luat hotărîrca ca toţi producătorii care au
peste 10 clăi de grîu. să şi-l clădească în
stoguri, Iuînd totodată şi măsuri de mo­
bilizare a ţăranilor muncitori să contribuie
Ia înfăptuirea holărîrii luate. In felul a-
cesla, au reuşit ca batozele, să fie apro­
Oameni din agricultură
Datoria lui ca tractorist este să facă totul
pentru a se obţine recolte bogate. Şi tî­
nărul Murgan Fiorea îndeplineşte cu cinste
şi dragoste această datorie. Acolo unde a
arat, semănat şi secerat el, ţăranii muncitori
au fost mulţumiţi.
Acum, lucrează ca mecanic batozar pe
aria gospodăriei colective din Pricaz. In timp
ce batoza funcţionează, el îi ascultă mer­
sul, urmăreşte piesele în funcţiune şi acolo
unde se slăbeşte vreun şurub, în timpul de
odihnă al lucrătorilor care deservesc batoza
îl stringe, înlocuieşte piesele care crede că
nu mai rezistă şi, cînd lucrătorii s-au odihnit,
batoza işi începe iarăşi zumzetul monoton.
Niciodată batoza lui nu s - a oprit în timpul
treieratului. Motorul care o pune în mişcare
este de asemenea bine îngrijit. Norma ba­
tozei la care lucrează este de 9.000 kg pe
zi, dar tînărul Murgan Fiorea, atunci cînd
a lucrat din plin a treierat şi 14.000-15.000 kg
Ia zi.
Mecanicul batozar Murgan Fiorea, nu se
mulţumeşte numai să meargă bine batoza.
El urmăreşte cum sînt băgaţi snopii, şi nu
odată s-a urcat pe batoză Iuînd locul co­
şarului, arătîndu-i acestuia cum trebuie să
lucreze. Iar dacă a reuşit să treiere pe zi
15.000 kg în loc de. 9.000, acest lucru se da-
toreşte bunel organizări a muncii pe care
a ştiut să o facă tînărul mecanic batozar.
Cînd nu treieră, Murgan Fiorea se urcă
pe tractor şi începe să dezmirişlească. Cît
s*a mai sfădit el cu preşedintele colectivei,
Popa Ioan, care nu s-a îngrijit să facă căpi­
ţele pe rînduri drepte ca să poată dezmirişti.
Dar şi aşa, cînd nu treieră, iese Ia dezmi-
riştit pe locul de unde s-au ridicat căpiţele.
...Noaptea, cînd farurile tractorului spinte­
că întunericul, tînărul Murgan Fiorea se
a le s-o spunind :
„Frumoasă-i meseria de mecanizator”.
B. ROMULUS sută.
In tăişul coasei
(JÂ jl fif'íLizduitz fiaite imaite
~ Unde treieraţi dumneavoastră to­ şedintelui. Numai că vezi, socoteala de la
varăşe ? Eu n-am văzut nicăiri.
Preşedintele îl bătu prieteneşte pe Nici n-a apucat preşedintele să intre în
umăr apoi îi spuse rîzînd :
— Asta-i problema moşule> unde tre­ mire :
ierăm. Păi dum neata nu vezi ? Âici, la — Păi bine mă, Petrică, n u ţi-e ru­
sfat. Una, două şi gata 40 de hectare. şine ? Laşi tu vacile pe cîm p şi te duci
Miine transm item la raion 50 de hectare la sfat. Ce, sfatul îţi dă lapte sau vacile?,
treierate, poim îine 60, şi-aşa, pînă ter­
m inăm. Ce zici, grozav, nu ?
— De, zise moş Cosaşu, ideia nu -i re a ;
ddr nu ştiu cum o să ieşiţi pînă la ur­
m ă ; şi treierişul şi dumneata. Că dacă
află cei de la raion cum treieraţi, s-ar
putea...
— Păi de la cine să afle m ăi omule ? tinţă şi a ieşit. N -a m ai stat nici moş
Secretarul sfatului, Bencovici, omul Cosaşu. Din drum, a auzit-o pe nevasta
m eu; instructorul sfatului popular ra­ preşedintelui strigînd:
ional, Toma Iosif, omul nostru. Şi-apoi, — Petrică, i-aţi fluerul dragă, să nu te
n u -i prima oară cînd lucrăm noi aşa. plictiseşti l
Hei, de cîte ori „i-am dus" pe cei de la Moş Cosaşu n-a m ai stat să vadă da­
raion... N -ai dum neata fire albe în cap. că preşedintele îşi ia sau nu fluerul. A
După un tim p, preşedintele continuă: pornit la drum fără să se m ai uite îna­
— Ştii ce ? A m nişte ţuică, foc nu alt­
ceva. C um bei un păhărel, cum uiţi de
toate. Hai să ne cinstim u n pic.
Moş Cosaşu a refuzat, dar preşedin­
tele a ţinut-o m orţiş şi pînă la urm ă n-a
avut încotro. A u pornit spre casa pre­
vizionate cu grîu şi să funcţioneze din
plin imediat după ce se opreşte ploaia. Au
mai îndrumat de asemenea ţăranii munci­
tori ca înainte de a începe treieratul unul
stog prins de ploi mari, snopii umezi de
pe vîrful stogului să-i aşeze în picioare şi
să li se resfire spicele spre a se usca bine
şi să-i treiere numai după ce s-a terminat
grîul din stog. Toate aceste măsuri au con­
tribuit în mare măsură la grăbirea tre-
ierişului în comuna Ilia.
Deşi în raionul Ilia, în unele comune s-au
obţinut succese frumoase la treieriş, totuşi,
raionul este rămas în urmă faţă de posi­
bilităţile pe care Ie are. Astfel, la data de
12 august, la treieriş în întreg raionul nu
se realizase decît un procentaj de 12,72 la
sută din plan. Una din cauzele de seamă
ale rămînerii în urmă cu treierişul este a-
ceea că organele raionale de partid şi sfa­
tul popular raional, nu au luat măsurile
necesare faţă de lipsurile ce se manifestă în
această privinţă. Cu toate că, au ştiut că
în unele comune treierişul se desfăşoară de­
fectuos, din cauză că nu se transportă
grîul la arii, nu au tras la răspundere or­
ganele locale care n-au avut nici o preocu­
pare în această direcţie şi au lăsat ca
munca de treieriş să se desfăşoare la voia
în tîm p lă r ii..
Comitetul executiv al sfatului popular
raional, prin organele tehnice agricole, nu
a asigurat de la începutul campaniei îndru­
marea şi ajutorul necesar sfaturilor popu­
lare comunale. In această privinţă, se poate
spune fără a greşi, că atît organele teh­
nice agricole de la raion, cît şi cele de
la comune şi puncte agricole, s-au ocupat
doar într-o mică măsură de organizarea
treierişulul şi de a arăta ţăranilor munci­
tori cum să-şi clădească stogurile, şirele,
etc., sau. să le arate pagubele ce se pot
produce din cauză că nu transportă grîul
la arie, lăsîndu-1 în clăi, pradă tuturor
dăunătorilor. Mal mult ca atît, unii tehni­
cieni agronomi ca inginerul şef Albu Ioan
de la secţia agricolă raională, nu rămîn
niciodată pînă seara într-o comună din ra­
ion, unde să stea de vorbă cu tehnicienii
şi să le dea îndrumări cum să muncească.
In schimb, ei pol fi văzuţi în fiecare seară
în oraşul Deva, plimbîndu-se, iar a doua zî
dimineaţa ajung la raion pe la orele 10,
cînd se apuca de „lucru". La fel procedează
şî inginerul Blidaru Virgil, şeful punctului
agricol din comuna Şoimuş, şi inginerul
Sălăjan Petru din comuna Hărău, cît şi
ceilalţi tehnicieni din subordinea acestora.
Astfel, în perioada acestor munci, despre
activitatea acestor „dute-vino”, aproape că
nu se poale vorbi.
Nefiind îndrumate şî controlate Tn mun­
DRUMUL SOCIALISMULUI
La o bază de recepţie
„Convoiul lui Ţîrlea“, aşa-i spun ţăranii,
porneşte aproape în fiecare zl de pe aria
comunii Cioara, raionul Orăştie. Delegat
de convoi este Ţîrlea Aurel. Cînd porneşte
spre baza de recepţie, ţăranii din satul
Tărtăria îşi spun :
— „Iar trece convoiul lui Ţîrlea",
1 Vestea ajunge pînă la arie. Sîntea Nico-
Iae, care este delegat de convoi pentru sa­
tul Tărtăria, cînd aude de „convoiul lui
Ţîrlea”, merge şi întreabă delegatul de ba­
toză dacă nu cumva este cazul să pornească
şi el. Şi în mai puţin de-o oră, încă un
convoi ia calea spre baza de recepţie.
La magazia nr. 1 a bazei de reepeţie din
Vinţul de Jos, nici nu se apropiaseră carele
cînd magazionerul ieşi în calea convoiului.
.— Bine al venit Ţîrlea. Cît ai adus?
— Vre-o 4.000...
— Hai să facem formele şi mîlne să nu
mai vii aici. Cu magazia- asta, gata de-
acum.
Pînă ce laborantul a făcut analiza griu­
lui, să vadă ce umiditate are şi pînă cînd
formele au fost gata, în faţa- magaziei s-a
oprit şi convoiul lui Sîntea Nîcolae. Ţîrlea
ÎI intîmpină rîzîn d :
— Hei Sîntea, azi n-aî avut noroc. Tre­
buie să merg? Ia cealaltă magazie.
— Dar de ce? Pe asta ai ump.lut-o tu ?
— Nu numai eu. Şi tu, şi cel din Blan-
diana şi Vinţul de Jos, dar eu l-am pus
ultimul „dop". Aşa că... mînă mai departe.
Zilnic la magazia bazei de recepţie din
Vinţul de Jos, sosesc convoaie cu cereale,
rezultate din obligaţiile ţăranilor munci­
tori către stat, pe care le predau din pri­
mele boabe treierate.
La magazia nr. I, care s-a umplut, acum
se face lopătarea. Pînă în ziua de 12 au-»
gust, s-au făcut 6 lopătărî, ajungînd ca-
umiditatea griului să scadă de la 22 la 15 Iă
sfat nu se potriveşte cu cea de-acasă.
casă, că nevastă-sa l-a şi luat în p ri­
— Dragă, m -a căutat raionul la tele­
fon, trebuia...
— Nici un „trebuia"! Să fi aşteptai
raionul pînă păşteai vacile, că nu m u­
rea, auzi ? Să pleci im ediat la vaci I
Preşedintele a făcut un sem n a nepu­
poi. Pînă seara tîrziu, un singur gînd
l-a fr ă m în ta t: „Oare de ce tovarăşii de
la raion n u lasă om ul să pască vacile ?
De ce îi mai încarcă tim pul şi cu tre­
buri pe la sfat ? De ce ?"
P. ŢARANU
ca lor, unele comitete executive ale sfa­
turilor populare comunale, nu s-au ocupat
de organizarea cetelor la treieriş, nu iau
măsuri ca garniturile de treier să fie fo­
losite din plin.
In comuna Filimon Sîrbu, de pildă, la
data de 10 august abia se treierase re­
colta de pe suprafaţa de 32 ha., deşi co­
muna dispunea de trei batoze încă de pe
data de 25 iulie. Din cauză că nu s-a ocu­
pat nimeni de mobilizarea ţăranilor mun­
citori să-şi transporte griul pe arie, sînt
zile întregi cînd batozele nu treieră decît
2000—3000 kg. grîu.
Preşedintele comitetului executiv comu­
nal, Bodea Nicolae, lasă ca treierişul să se
facă la voia întîmplării, iar el cu întreg
aparatul sfatului popular, se ocupă de alte
treburi mai puţin importante şi urgente.
Aşa s-a întîmplat în zilele de 7 şi 8 au­
gust, cînd deşi a fost timp bun, batozele
au stat din cauză că n-au avut ce să tre­
iere.
De condamnat este atitudinea tovarăşului
Ioaneş Petru, preşedintele sfatului popular
din Cîrjit, care a minţit organele raionale
prin faptul că a comunicat raionului că
la el în comună se treieră intens cu cele
două batoze, realitatea însă este alta. Pînă
la data de 10 august, în întreaga comună
nu se treierase nici un snop de grîu. Vi­
novat pentru aceasta se face şi tovarăşul
Toma Iosif, instructorul comitetului execu­
tiv al sfatului popular raional, ce răspunde
de comuna Cîrjiţ, şi care nu a luat nici o
măsură ca să înceapă treierişul.
Faţă de această stare de lucruri, comi­
tetul executiv al sfatului popular raional
Ilia, sub conducerea comitetului raional de
partid, va trebui să ia măsuri neîntîrziate.
Să tragă cu toată tăria la răspundere pe
acel ce nu se achită de sarcinile ce le sînt
încredinţate, Iar acei ce caută să ducă în
eroare, prin comunicarea de date fictive, să
fie aspru pedepsiţi.
Tovarăşul Inginer Glava Victor, şeful sec­
ţiei agricole, va trebui să exercite un con­
trol mai amănunţit asupra felului cum
muncesc unii tehnicieni şi ingineri agro­
nomi din raion. Tehnicienii agronomi nu
trebue să se culce pe lauri. Misiunea lor
nu se termină odată cu recoltatul păioase­
lor. Recoltele bogate nu se socotesc pe
cîmp, ci numai după ce sînt în hambare.
Prin organizarea mal temeinică a muncii
la treieriş şî prin exercitarea unui control
mai amănunţit asupra îndeplinirii sarcinilor
de către orgaaele raionale de partid şî de
stat, toate comunele din raionul Ilia pot fi
la nivelul celor fruntaşe, iar treierişul se
va- putea termina mai repede.
D. DEMEA
Pag. 3
In luptă I. ft T. A. Seva şi-a îndeplinit planul lunar
pentru îndeplinirea
Antrenaţi în întrecerea socialistă organi­ întreţinerii parcului, a proceselor tehnolo­
angajamentelor zată în cinstea celui de al V-lea Festival gice, a calităţii reparaţiilor curente şi pe-
Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Tîodice, organizării echipelor de întreţinere
In cinstea- zilei de 23 August şî a Con­ Varşovia şî a zilei de 23 August, munci­
gresului cooperaţiei meşteşugăreşti, între­ torii unităţilor I.R.T.A. Deva, au reuşit să-şi de noapte Şî urmăririi mai îndeaproape a-
cerea socialistă a căpătat un avînt nou la depăşească sarcinile de plan pe luna iulie.
cooperativa „Moţul” din Baia de Criş. Re­ Dacă în lunile anterioare planul a fost rea­ modulul cum sînt întreţinute autovehiculele
zultatele obţinute în urma întrecerii se a* lizat şî depăşit într-o proporţie mai mică,
rată tot mal frumoase. de către conductorii auto. Iri acest fel, sta­
în luna Iulie depăşirije de 44,7% la călă­
De pildă în luna iulie, planul producţiei tori transportaţi, 11,9% la călători km., ţionările au fost reduse faţă de luna iunie
globale pe cooperativă a fost realizat în 52,9% la tone nete km., 46,7% la tone tran­
proporţie de 116 la sută, fapt la care a cu 3,11 la -sută la camioane şi cu 1,6 Ia
contribuit mult şl punerea în funcţiune, în sportate şî 42,1% la tone km. convenţiona­
cursul acestei luni, a maşinilor de cis- sută Ia autobuze. De asemenea staţionările
mărle, ridieîndu-se prin aceasta producti­ le, relevă în mod evident eforturile susţinu-
vitatea muncii în medie cu 50 la sută. Suma e depuse de muncitori pentru buna des- pentru reparaţii accidentale au fost reduse
economiilor realizate în această perioadă se
ridică la 1300 lei. desfăşurare a planului. cu 15,8 la sută. .;
Analizînd condiţiile în care s-a desfăşu­
Faţă de planul lunar s-a realizat mal Un alt indice care Influenţează direct
mult cu 48 perechi bocanci bărbăteşti şl rat planul pe luna iulie şi cauzele pozitive
45 perechi sandale. In realizarea acestor care au dus la depăşirea acestuia-, vom buna desfăşurare a planului este; parcursul
succese s-au străduit mult şi m uncitorii:
Doţ Ioachîm, Dan Romulus, Alexa Lucian mediu zilnic. Dacă pînă în iulie acest in­
şl alţii, care au economisit la croit peste
1700 cm. p. piele. dice nu a putut fi realizat, în această lună
Colectivul de aci are o deosebită preocu­ el a- fost depăşit, cu 2,64 la sută la autobuse
pare şl pentru executarea de noi modele de
încălţăminte din care unele s-au şl pus în şî cu 6,50 la sută la camioane. La autobuse
execuţie în cursul lunii curente. Pe lîngă
acestea cooperatorii s-au angajat ca pînă constata că acolo unde sînt create condiţii depăşirea a fost determinată de prelungi-,
la deschiderea congresului să execute din
deşeuri 100 perechi de încălţăminte. tehnico-organizatorice şi unde folosirea rea anumitor trasee, întocmirea unul • tur-;
In vederea măririi capacităţii de produc­ metodelor noi de muncă sînt o realitate, nus a- autobuselor şî îndrumarea autobu-:
ţie a cooperativei, în cursul lunii trecute
s-au amenajat noile ateliere pentru secţiile planul poate fi realizat şî depăşit. In mij­ selor cu o stare tehnică mal bună pe tra­
de tălpult şî finisaj în care a şi început
lucrul, Iar în prezent se lucrează la amena'- locul muncitorilor din unităţile noastre po­ seele cele mai lungi. La camioane depăşirea
jarea localului pentru secţiile: croitorie,
comenzi, frizerie şî reparaţii. pularizarea şî extinderea metodelor înain­ rezultă din utilizarea, maşinilor de mare
tate de muncă au urmat o cale crescîndă. tonaj la- curse- Interurbane pe distanţe lungi,
De la 86,5%, cît erau antrenaţi în întrece­ din organizarea mai temeinică a şantierelor
rea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, s-a şi respectarea orarului de lucru. ,t
ajuns ca la- sfîrşitul lunii iulie procentul Coeficientul de utilizare a capacităţii a
să urce la 91,6% din totalul salariaţilor şi fost depăşit atît la camioane cît şî la auto-,
96,4% la muncitori. buse. La camioane, depăşirea este . conse-,
Folosirea metodei sutamiîste a fost extin­ cinţa- utilizării camioanelor de mare tonaj la
să de la 44 conductori auto la- 81, iar ca­ transporturi Interurbane plln-pljn, utilizarea
lificarea la locul de muncă, după metoda camioanelor Ia O.F.R.* M.G.I. şi M.C.E.,
Kotlear, a avut drept consecinţă calificarea unde printr-o maS bună organizare a trans­
unul strungar, a- unui electrician şl a trei porturilor de către beneficiari, , utilizarea
1 *r mecanici. Avantajele folosirii acestor me­ capacităţii autovehiculelor este asigurată în
In consfătuirea de producţie ce a avut tode sînt concretizate prin realizările fru­ proporţie de 76-90 Ia sută.
Ioc de curînd, numeroşi cooperatori au fost moase obţinute de către cel care le aplică. La autobuse depăşirea de 6,51 Ia sută re­
distinşi cu diplome de onoare, şi steaua de Majoritatea conductorilor auto antrenaţi în zultă din utilizarea completă a- capacităţii
„Fruntaş în producţie". Printre cel distinşi
se numără tin erii: Lăzăruţ Ioan II, Ilca mişcarea sutamiistă, au reuşit să-şî reali­ acestora la transporturile de muncitori în
Ioan, Todica Petru, Tudoran Aurelia, Do- zeze sarcinile de plan în proporţie de Valea Jiului, din utilizarea autobuselor de
bîrcă Radu, precum ş i alţi muncitori ca-:
178—252%. Paralel cu aceasta, întreţinîn- mare capacitate la traseele cele mal aglo­
Trifa Roman, Alexa Ghizela, Frank Kon- du-şî autovehiculele în condiţiuni bune, au merate şl din redeschiderea unor , trasee
drath şî alţi cooperatori care aduc cea mai redus consumurile de .piese de schimb, car­ rentabile.
preţioasă contribuţie Ia realizarea angaja­
mentelor luate în cinstea zilei de 23 Au­ buranţi şî Iubrefianţr, creînd economii în Din comparaţia procentelor de realizare
gust şî a- Congresului cooaperaţîeî m eşte-, valoare de peste 35.000 lei. In această di­ a planului, a creşterii productivităţi! mun­
şugăreştî. ** recţie s-au evidenţiat în mod deosebit con­ cii şî a cîştîgulul mediu, rezultă că în
ductori? auto Josan Alexandru, Furdui r mil, cursul Iunlî iulie a fost realizată cea mal
Trebuie grăbit Szabo Carol, Grossu Andronîc, Tăm-. i- justă corelaţie din acest an între aceşti
treierişul
lian ş! Ciuclan Nicolae. principal! indici. La realizarea acestei core-,
Este un lucru cunoscut că ploile au că­
zut des. Totuşi au existat şl zile bune de | Tineretul din întreprinderea noastră şi-a laţii au contribuit !n aceeaşi măsură Inten­
lucru, în care treieratul şi transportul re­
coltei de la cîmp la arii putea să fie mai realizat înainte de termen angajamentele sificarea întrecerii socialiste, promovarea şî
avansat, şî în comuna Pui din raionul Ha­
ţeg. Ariile acestei comune sînt frumos a- -luate în cinstea Festivalului, obţinînd de­ folosirea- cu încredere a metodelor înaintate
menajate şî ornamentate, dar ce folos că
nu se treieră la ele. Batoza de pe arie din
satul Pul, de la data de 1 august, de cînd
a fost adusă, nu a- treierat' pînă în prezent păşiri de norme de 77-87 la sută, îmbună­ de muncă şl îmbunătăţirea indicilor teh-
decît numai două zile. Şi atunci, a treierat
cantităţi reduse de grîu. tăţind calitatea produselor şî creînd econo­ nlco-economicî. Nu este deci de mirare că
Deşi personalul de deservire a batozei ar mii prin folosirea Ia maximum a rezerve­ tocmai autobazele care au ţinut cont de
fî dorit să lucreze, din cauza neaducerii
recoltei la arii, treieratul a fost amînat lor interne. Cele mai frumoase rezultate cele arătate, au reuşit să devină fruntaşe.
de pe o zî pe alta.
Această situaţie trebuie să dea de gîndit
tovarăşului preşedinte Fărău Ioan, secreta­ au fost obţinute de brigăzile conduse de Astfel, de unde pînă In luna Iulie autoba-,
rului Juncu Constantin şi tehnicianului a-
strungarul Gyflrfi Ioan şl mecanicul Ban- zele Deva şi Alba-lulla nu reuşiseră să-şi
clu Ioan de la garajul Deva. realizeze planul la toate sortimentele, în
O altă cauză care a contribuit Ia depă­ această lună autobaza Deva şi-a depăşit
şirea planului pe luna iulie a fost îmbună­ planul convenţional cu 52,5 la sută, iar
tăţirea indicilor tehnico-economîcl de utili­ Alba-Iulia cu 36,3 la sută.
zare. Coeficientul de utilizare 'a parcului la Făcînd din rezultatele obţinute pînă în
camioane a fost îmbunătăţit cu 1,18 la sută prezent un punct de plecare spre noi vic­
faţă de plan şi cu 10,5 la sută faţă de torii, muncitorii din cadrul I.R.T.A. Deva
cel realizat în luna iunie. îmbunătăţirea vor lupta şl în viitor pentru buna desfă­
acestui indice a fost determinată de reîno- şurare a transporturilor auto.
îrea parcului de camioane, îmbunătăţirea POP. I. IOAN
gronom, Bora Nicolae. Cu planul cincinal îndeplinit
Ei au datoria să mobilizeze ţăranii mun­
(De la redacţia ziarului „Uzina Noastră") şirea planului de producţie. Astfel, produc­
citori, pentru a-şi transporta recolta de la- Colectivul de muncă de la oţelăria elec­ ţia globală în luna Iulie a fost depăşită cu
cîmp la arii, şl să vegheze ca batozele să 13,67 la sută, far în prima decadă a luni!
fie folosite din plin. trică a combinatului, aplicînd cu pricepere august, cu 15,6 la sută. 0 contribuţie de
metoda Macar-Mazaî, de supra-încărcare a seamă Ia obţinerea acestor rezultate a
Rezultatul tragerii din 12 august 1955. cuptorului, cît şi prin buna îngrijire a aces­ adus brigada condusă de prim-topitorul
Au fost extrase din urnă următoarele nu­ tuia, a reuşit ca pînă în ziua de 23 iulie Jurca Florian, cu o depăşire a graficului dc
mere : să se achite cu cinste de sarcinile ce-î 13,1 la sută şî echipele de sub conducerea
reveneau din cadrul planului cincinal. Re­ prîm-topitorilor Omotă Pascu şî Haiduc
65, 86, 63, 88, 77, 52, 23, 1, 71 zultatele înregistrate în luna iulie, cît şi Florian, care au obţinut o depăşire de 26.9
Premiul general pe ţară lei 1.699.055. în prima decadă a lunii august, dovedesc respectiv 5 la sută faţă de grafic.
hărnicia cu care se munceşte pentru depă­
Trăgînd după ea zecile de „Cale lib e r ă ! .,.“ satului, să răsară ca din pă-
vagoane, locomotiva spinteca m în t 18 tineri. Erau pompierii
vijelios perdeaua deasă a Aşa era scris şi în autorizaţie: lungime de 15-16 m etri. ' voluntari ai Băieştiului. O co­
ploii. Plouase m ult, m ai ploua „fără oprire în gara Băieşti". — Ce ne facem ? Se fră- mandă scurtă a şefului de for­
şi acum şi părea că nu se va mai maţie, Nandra Aurel, şi tot
opri niciodată. Pîraiele cres­ ...Locomotiva alerga mărin- m înta şeful de staţie. Intr-a­ grupul înarm at cu tîrnăcoa-
cuseră, se um flaseră şi, vije­ du-şi parcă viteza. Mecani­ devăr situaţia nu era uşoară. pe, sape, lopeţi şi răngi, s-a j
lioase, se revărsau, ieşite din cului nu-i venea să creadă Pe linie erau îngrămădite nu îndreptat în pas alergător spre
matca lor, trecînd peste tot ceea ce vedea, gîndind că mai puţin de 2-3 vagoane de locul cu pricina.
ce le sta în cale. poate privirile îl înşeală. Pre­ piatră, nămol şi rădăcini. Tre­
vestitorul s-a apropiat. Se ve­ nul m ărfar stătea la sem ­ — Mai sînt 37 de m inute
Din mersul trenului totul dea bine; în loc de „cale li­ nal, iar peste puţin timp tre­ pină ce Puiul va cere liber
părea un lac enorm în care beră", culoarea lui alb-găl- buia dat Puiului cale liberă cursei — spuse şeful staţiei.
locomotiva se afunda, gata bue indica : „atenţiune ! mic­ pentru cursa de persoane
parcă să se înece. şorează viteza /" 2357. Linia trebuia curăţită. Dacă vom termina e bine,
Dar cum ? Cu cine ? iar dacă nu, cursa va trebui
— Urîtă vrem e !... vorbi ca — Ce-o mai fi şi asta?! să întîrzie.
pentru sine mecanicul Tuţă — Probabil s-a întîm plat — Mai sînt speranţe, răs­
Ioan de la trenul mărfar ceva pe linie. Nu se ştie dacă punse după citeva clipe de — Nu va întîrzia — răspun­
2647. răspunsul dat de fochist era gîndire mecanicul Tuţă şi în- seră parcă la comandă tine­
adresat întrebării puse de me­ toreîndu-se, urcă scările loco­ rii, în m îinile cărora uneltele
Fochistul ce sta de cealaltă canic. m otivei şi, hotărît, apucă cu pregăteau „cale liberă".
parte, ocupat cu supraveghe­ Cu mînă sigură Tuţă apu­ m îna m inerul sirenei.
rea liniei, nu-l băgă în sea­ că şi răsuci puţin m inerul re­ Pe feţele tuturor era în ti- ,
mă. gulatorului. Locomotiva îşi în­ Liniştea monotonă a serii părită încordarea. Se cereau
cetini simţitor mersul, prinsă ploioase ce se lăsase asupra eforturi. Cursa nu trebuia să
Prin geamul din faţă, me­ parcă de o putere nevăzută. Băieştiului, fu curmată de pu ­ întîrzie cu nici un m in u t; ea
canicul îşi aruncă atent pri­ Stîlpii de telegraf, obosiţi şi ternicul şuierat, scurt şi în­ ducea uzinei „Victoria" din
virile înainte. Cunoştea lo­ ei, se opriră din alergat. Me­ tretăiat, al sirenei care dădea Călan, m uncitorii pentru
cul. Ştia că prevestitorul se canicul se dădu jos şi o lud semnalul de alarmă. schimbul III, iar aceştia tre­
apropie şi voia să vadă ce pe linie. buiau să ajungă la timp.
semnal indică. Şi ce alt sem­ Prim ul la faţa locului so­
nal înafară de „cale liberă" „S-a întîm plat ceva" — îşi sise pompierul utem ist Baiu După 37 de m inute de m u n ­
ar fi putut indica ? zise el cînd în faţă ii apăru Silviu. Calea ferată era sec­ că încordată, trenul mărfar,
figura îngrijorată a şefului torul de care răspundea în ca­ condus de mecanicul Tuţă, a
Tuţă, îşi mai aruncă o de staţie de la Băieşti, Chivu drul formaţiei de pompieri fluierat scurt şi s-a pus în
clipa privirile pe autorizaţia Petru. voluntari ai satului. O pri­ mişcare, iar la cererea pe ca­
de p a rcu rs: „De la Pui la vire aruncată asupra morma­ re în acel m om ent o făcea
Subcetate, fără oprire în gara — Uite. îi zise acesta ară­ nului clădit peste linie, două staţia Pui, s-a răspuns sigur:
Băieşti"... „Fără oprire" — tîndu-i cu mîna întinsă şu­ sau trei cuvinte schim bate cu „pentru cursa 2357, la Băieşti,
gîndi mecanicul, asigurîndu-se. voaiele năvalnice de apă ce şeful staţiei şi gîndi imediat. „cale liberă".
treceau peste linie, doar la „Numai întreaga' formaţie îşi
Ca alungată, locomotiva cîţiva m etri în faţa lor. poate spune cuvîntul". Tabla de restricţie a staţiei
zbura, lăsînd în urmă şirul Pui rămăsese curată. După
stîlpilor de telegraf ce pă­ De sub valurile tulburii ale ...Cum l-a anunţat pe şeful m unca depusă de 18 tineri,
reau că aleargă nebuneşte apelor revărsate, abia se ză­ formaţiei nici nu-şi m ai a- crescuţi şi educaţi în spiritul
înapoi. Un punct nesigur se rea mormanul de pietre şi minteşte, pentru că totul a unei conştiinţe înalte, nu mai
ivi în depărtare şi ochii m e­ nămol pe care apa le îngră­ mers fulgerător. Dangătul era nevoie să se impună res­
canicului, deprinşi cu aşa ce­ mădise la vreo jum ătate de clopotului de alarmă a făcut tricţii. Trenurile puteau cir­
va, se pironiră asupra lui. m etru deasupra liniei, pe o ca pe uliţele pline de apă ale cula normal înafară de orice
Era prevestitorul ce, desigur, pericol; calea era liberă !...
avea să indice „calea liberă".
FARCAŞIU PETRU