Page 17 - 1955-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! VA!
Toată afenfia pregătirii
pentru deschiderea
n©uSui an şcolar
PGoă ziu a dând şooQdle d e toate gradele
îşi vor deschide din nou larg şi primitor
proţiîe lor zecilor de m ii de copii ai pa­
triei noastre, n u m ai e ste d ecît puiţin.
După o vacanţă plăcută, recreativă, în
care şi-au odihnit m intea şi şi-au împros­
pătat organismul în excursii şi jocuri de
tot felul, elevii oraşelor şi satelor noastre
vor ocupa din nou locui în bănci pentru
a -şi continua cu şi m ai m ultă râvnă dru­
m ul instruirii, al educării, al acum ulării
de cît m ai m ulte cunoştinţe. Printre ei,
vor fi m ulţi şi din aceia ce pentru pri­
m a oară vor trece pragul lum inos a l şco­
lii, de, tim izi şi sfioşi,îşi vor în cep e în a-
cest an primii paşi pe calea cuceririi şti­
inţei.
In vederea acestui însem nat evenim ent
— deschiderea noului an şcolar — în re­
giunea noastră s-a dat şi continuă să se
dea o bătălie susţinută, pentru pregătirea
celor mai bune condiţiuni de muncă şi
învăţătură. Avînd în /fa ţă m ăreţul ţel de
a forma generaţii noi de oameni înain­
taţi, .capabili de a rezolva cu cinste sar­
cinile m ari pe oare opera de Construire a
socialism ului le pune în faţa noastră, şcoa­
la, trebuie să se bucure de cele m ai largi
posibilităţi de muncă. Pentru crearea a-
cestor posibilităţi, sântem datori să ne
concentrăm toate eforturile, să depunem
întregul nostru interes, ca lucrările de
pregătire a deschiderii noului an şcolar,
să se desfăşoare într-un ritm accelerat
şi să fie execu tate la un n ivel cât mai
corespunzător. Convinse de această ne­
cesitate, majoritatea Comitetelor executi­
ve ale sfaturilor populare comunale şi
orăşeneşti din regiunea nbastră au reu­
şit ca până la această dată, să term ine
com plet lucrările de reparare şi amenaja­
re, a in stitu ţiilor şcolare, să le aprovizio­
neze cu com bustibilul necesar şi să pună
la dispoziţia internatelor legum e şi zar­
zavaturi îndestulătoare.
Aruncând o privire .a s u p i^ situaţiei în
care s e găsesc lucrările d e „’reparaţie şi
amenajare a localurilor -de şcoală de. pe
întreaga regiune, tabloul statistic s-ar
prezenta cam în felul urm ător: îh 'r a io -.
nul Alba m ai sînt de reparat şi amenajat
47 de localuri, în raionul Brad 10 loca­
luri, în raionul Haţeg 14 localuri, în ra­
ionul Hunedoara 7 looaiuri şi în raionul
Sebeş 6 localuri. In restul de raioane şi
locialităţi lu crările sîn t term inate, sau sânt
în curs de term inare. După .cum se ved e
daT, situ aţia niu se prezintă d eloc prea
strălucit. La această oră ar trebui să nu
m ai fie nici un singur local de şcoală ne­
pregătit.
Inafară de repararea şi amenajarea lo­
calurilor de şcoală existente, s-a depus
o m uncă susţinută şi în oeea ce priveşte
ridicarea de construcţii noi. Aşa de p il­
dă, în comuna Cioara D eal din radonul
OrăŞtde, acolo unde regim urile trecu te au
lăsat să domnească neştiinţa de carte, zi­
lele acestea va fi terminat un local nou
şi frumos, în care copiii acestui sat se vor
putea bucura de lum ina învăţăturii. De
asemenea, în comuna Data Română din
radonul Sebaş, în Blaj and, raionul Brad, la
Cugdr, în Galaţi, raionul H aţeg şi în C hi-
tid, raionul Hunedoara, precum şi în o
m ulţim e de alte localităţi, s-au terminat,
sau sânt pe cale de a fi term inate con­
strucţii noi de şcoală. In acest fel s-a
pus capăt acelei situaţii, cum a fost de
pildă, în satul Cărmăzăneşti, raionul Hia,
sau Purcăreţ, raionul Sebeş, în oare, şco­
larizarea se făcea prin cam ere închiriate,
întunecate şi necorespunzătoare.
O preocupare de seamă a fost acordată
şi în direcţia planificării din tim p a m a-
teriaiului, în direcţia procurării de re­
chizite şi manuale, precum şi în ceea ce
priveşte definitivarea repartiţiei cadrelor
didactice la posturi. Sînt m ulte şcoli din
regiune unde procurarea rechizitelor şi
m ai ales aprovizionarea internatelor cu
cele necesare s-a făcut într-o măsură sa­
tisfăcătoare. Printre acestea pot fi am inti­
te, Şcoala pedagogică m ixtă şi Şcoala m e­
Au t e r m i n a t cu t r ei er i ş ui
In raionul Alba, -unele gospodării Co­
lective şi întovărăşiri agricole, folosind din
plin orice oră de lucru, au term inat cu
treierişul griului şi a orzului.
Printre acestea se numără gospodăriile
agricole colective din satul Ţelna şi Ber-
ghin şi întovărăşirile agricole din satele
O nouă cofetărie în oraşul Deva
Zilele acestea s-a deschis în Piaţa U ni­
rii din oraşul Deva un nou local de co­
fetărie al Trustului alim entaţiei publice.
Noua cofetărie este înzestrată cu cel mai
m odern utilaj şi mobilier. Laboratorul este
dotat cu un aparat electric pentru prepa­
rarea îngheţatei, cuptoare sistematice
pentru prăjituri, etc.
B in e aprovizionată du diferite articole
de cofetărie cu un bogat sortiment, consum a­
die de băieţi din oraşul Deva. Ludrîndu-şi
cu tragere de inimă grădinile pe oare le
au în proprietate, aceste şcoli, au reuşit
să-şi asigure de pe pământ propriu nece­
sarul de legum e şi zarzavaturi. In ceea ce
priveşte Şcoala pedagogică, trebuie spus că
ea a obţinut rezultate frumoase şi în di-
reţia reparării şi am enajării sălilor de
clasă. Numai în ceea ce priveşte termina­
rea sălii de gimnastică nu s-a putut re­
zolva mare lucru pînă acum şi nici nu se
întrevăd şanse apropiate pentru această
treabă. Trustul 4 construcţii, cu oare con­
ducerea şcolii a încheiat contract pentru
term inarea acestei lucrări, acoperindu-se
din Cap pînă în picioare cu „m otive obiec­
tive“, tărăgănează de azi pe m îine munca,
deşi term enul în care lucrarea trebuia să
fie dată gata a ex p ir a t încă de la 30 de­ noastre siderurgice, sânt realizate de asem enea ân uzin ele din
cem brie 1954. D e a ltfel, trebuie spus că
Trustul 4 construcţii ţine încurcate cu lu­
crări Determinate şi alte şccli. Această
neîndeplm ire a angajam entelor contrac­
tuale, este pur şi sim plu o încălcare a le­
gilor Statului. Conducerea trustului tre­
buie să-şi schimbe neîntârziat felul de­
fectuos de a m unci şi să nu mai ţină şco­
lile încurcate, am înîndu-le de pe o zi pe
alta.
O problem ă oare, mad ales în şcolile
din oraşul Deva, încă nu a fost rezolvată
nici pînă în prezent, este aceea a defi­
nitivării repartizării cadrelor didactice la
catedră. Mai sînt doar câteva zile şi vor
începe consfătuirile raionale, aînd fiecare
învăţător sau profesor trebuie să ştie pre­
cis unde anum e îşi va desfăşura activi­
tatea. Secţia de învăţământ a oraşului
Deva nu s-a îngrijit însă, ca această pro­
blemă să fie rezolvată. Tovarăşa Frunză
Elena — şefa acestei secţii — după ce a
încurcat num ai bine lucrurile, a pledat
frum uşel la odihnă, lăsîndu-le de acum
să le descurce cine o pofti. Iată pentru
ce şcolile din Deva, stau şi îşi aşteaptă
cadrele oare însă întârzie să sosească.
Dacă secţia de învăţământ a sfatului
popular regional nu va lua măsuri e foar­
te probabil că această întîrziere va dura
încă mult.
* In privinţa procupării m aterialului di­
dactic, a manualelor şi a rechizitelor şco­
lare, secţiile de învăţăm ânt raionale şi
orăşeneşti cît şi conducerile şcolilor, au
întocm it încă de m ult listele cu ceea ce le
trebuie. Cu toate acestea însă ele nu au
putut obţine până adum tot necesarul.
Centrul regional de librării şi difuzarea
cărţii, are datoria să stăruiască cu mai
m ultă insistenţă pentru a primi m anua­
lele şi richizitede şcolare.
E un fapt bine cunoscut că desfăşurarea
în condiţiuni norm ale a nouluii an şco­
lar, ce va în cep e în curând, este strâns
legată de felul în care sânt pregătite con­
diţiile pentru acest ludru. R ezultatele ob­
ţinute pînă acum, au dovedit că lipsurile
ce mai există pe drumul pregătirii nou­
lu i an şcolar, pot fi şi trebuie să fie li­
chidate. Pentru ca aceasta în să să s e întâm­ metalurgic, prefabricate pentru construcţii, zgură expandată,
ple cu adevărat, este necesar ca sfaturilo
populare, deputaţii, com isiile permanente,
să-şi rezolve conştiincios şi în timp sar­
cinile ce le revin în această direcţie. Nu
trebuie să se facă aşa cum a făcut sfa­
tul popular al com unii Cristur de pildă,
care, în privinţa amenajării şi curăţeniei
şcolilor de pe raza comunii sale, a tot
promis cadrelor didactice că „le va da“ şi
„le va face“ pentru da apoi, acum în ul­
tim ele zile să declare sentenţios cum că
„nu putem da, nu putem face, descurca-
ţi-vă cum ştiţi“. Şi nici cum a făcut sfa­
tul popular al com unii Sîntimbru, care, în
satul Coşlariu a găsât de cuviinţă să rupă
gardul ce împrejmuia şcoala şi să-l dudă
la aria de treier transformându-1 în chioşc.
In aceste zile care au mai rămas pînă
oînd noul an şcolar ce ne stă în faţă se
va deschide, trebuie să ne mobilizăm toate
forţele, pentru ca începerea lui să însem ­
neze cu adevărat, un succes pe drumul
m inunat a educării Continue a poporului
nostru muncitor.
Oarda d e Jos, Alba, Cricău, Oiejdea, Vinţ,
Bărăbanţ şi Ighiu.
R ecoltele cele m ai bogate în acest an,
le-au avu t întovărăşiţii din oraşul Alba,
care au obţinut în m edie o producţie de
2.328 k g grâu la hedtar şi în tovărăşirea
din satul Oarda de Jos, care a obţinut
m edia la hectar de 2.155 k g grâu.
torii sînt deserviţi de personalul cofetă­
riei în modul cel m ai civilizat, noul local
fiind un nou exem plu în comerţul so­
cialist din regiunea noastră.
Oamenii muncii din Deva consumă cu
multă plăcere la această cofetărie. Numai
în seara deschiderii, în timp de numai pa­
tru oare, s-au vîndut produse în valoare
de peste 1.180 led.
Oameni ai muncii! Intîmpinaţi cea de-a Xl-a aniversa-
re a eliberării Romîniei cu noi succese în lupta pentru în­
deplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal,
pentru dezvollarea cu precădere a industriei grele, mîndria
poporului muncitor, temelia înfloririi patriei noastre dragi!
(Din chemările C. C. al P. M. R. cu prilejul zilei de 23 August 1955)
In cinstea zilei de 23 August Realizări
ale tinerilor din raionul Sebeş
Noi victorii ale constructorilor hunedoreni
ia strîngerea recoltei
C olectivele întreprinderilor din regiunea noastră cinstesc cu regiunea noastră şi-au îndeplinit înainte de termen angajamen­ In raionul Sebeş, timpul rece şi plo­
nod su ccese în m uncă ziua eliberării patriei — 23 A ugust. tele luate. ios care a durat m ai m ulte săptămini,
a întîrziat în unele comune şi sate strîn­
In lupta pentru a da p atriei cât m ai m u lte acum ulări socia­ Dăm mai jos câteva din colectivele de muncitori, ingineri şi gerea recoltei de pe cîmp. Pentru a fo­
liste peste plan, num eroase colective ale întreprinderilor din tehnicieni, oare au îndeplinit încă de pe acum angajam entele losi fiecare zi bună de lucru, fiecare oră,
lor.
numeroase organizaţii de bază U.T.M.
Uzina cocso-chimică au iniţiat munci voluntare pentru strîn­
gerea cît m ai repede a griului de pe
Prim a baterie a uzinei cooso-chim ice, de ia Hunedoara, oare Praful de cărbune este luat din silozuri de o maşină gigan­ cîm p şi transportarea lui la arie.
a intrat în producţie, constituie m îndria muncitorilor, ingineri­ tică, de o înaltă tehnicitate, construită în U.R.S.S. In ea se ter­
lor şi tehnicienilor constructori de la combinatul Hunedoara. mină drumul spre transformarea cărbunelui în cocs. Operaţiile Au secerat două hectare
Proiectele uzinei Cocso-chimice au fost întocm ite cu ajutorul m ultiple pe care le execută această m aşină gigant — de pre­
specialiştilor sovietici. Utilajele necesare acestei importante u - sare a prafului de cărbune în calupuri mari, de scoatere a u şi­ La gospodăria colectivă' „Brazdă Nouă“
nităţi economice, oare vor contribui la dezvoltarea industriei lor cuptoarelor bateriei, de îm pingere a cocsului din b aterie şi din comuna Apoldul de Sus, cîteva hectare
de umplere din nou a bateriei cu calupuri de cărbune, precum cu grîu au fost culcate la pămînt din cauza
Uniunea Sovietică şi în uzinele noastre constructoare de maşini. şi reaşezarea uşilor la cuptoare — sînt conduse, automat, prin ploilor şi a vânturilor puternice care s-au
apăsări de buton. CoCsui îm p in s afară este d us apoi cu ajutorul abătut pe acolo. Intrucît aceste suprafeţe nu
întregul proces de producţie al primei baterii a uzinei codso- unor vagoane în tu m ul de stingere, iar apoi, cu ajutorul unor puteau fi recoltate cu secerătoarea-legă-
chimioe este mecanizat, omul trebuind doar să supravegheze benzi transportoare, spre depozitul de sortare şi de expediţie. toare, organizaţiile de bază U.T.M. din co­
m ersul m aşinilor. Odată pornit din silozuri, cărbunele este adus mună au hotărât să mobilizeze tineretul la
cu ajutorul unor benzi transportoare şi vărsat în bunkerele a- Intrarea în producţie a primei baterii a uzinei cocso-chimice, muncă voluntară pentru secerarea cu mîna
ooperite ale depozitului de cărbune cu o capacitate de sute de pe lângă faptul că reduce importul de cocs, perm ite valorifi­ a acestor suprafeţe cu grîu.
vagoane. De la gura celulelor pornesc alte benzi transportoare carea unei cantităţi de cocs egale cu cea necesară pentru pro­
care dud cărbunele în staţia de conoasare unde este granulat ducerea a m ii de tone de fontă anual, cantitate care deobicei In ziua de 7 august, ei au secerat ma­
mărunt şi de unde cade pe altă bandă transportoare, ce-i duce se pierdea prin fărâmiţarea cocsului în timpul transportului. nual o suprafaţă de 2 ha., realizînd un
în alte silozuri de depozitare. De aici, după ce este oîntărit au­ Totodată, produsele secundare obţinute în urma producţiei de număr de 425 ore muncă voluntară. După
tomat, praful de cărbune este trim is m ai departe spre staţia de cocs vor fade să se reducă preţul de cost al acestuia şi asigură ce au secerat, tinerii au legat griul în
am estecare şi apoi spre turnul de cărbune, din oare este de­ o importantă bază de m aterii prime pentru industria noastră snopi şi l-au clădit în cruci.
pozitat în silozuri uriaşe. ch im ică.
La această munca s-au evidenţiat în mod
deosebit tin erii: Coardă Iovu, Dumitrana
Noua centrală termoelectrică Ioan, Neceadis Stere, Mogheş Maria, Sîrbu
Ana. Baran llie. Piter loan, Scheau llie
şi alţii- Moldovan Ioan şi Pavel Gh.
corespondenţi
Noua construcţie energetică a ţării noastre, termocentrala or. este străbătut de sute de kilom etri d e cabluri şi Conductori
2 a com binatului siderurgic „Gh. G heorghiu-D ej“, este dotată electrici subterani, ce leagă termocentrala nouă de cea existentă 420 ore muncă voluntară
cu utilaj de un înalt nivel tehnic, realizat în uzinele Uniunii şi pe amândouă de toate locurile de muncă.
Sovietice. Puterea ei instalată va satisface necesităţile combi­ Şi în comuna Daia Romînă utemlştli au
natului. Energia electrică furnizată de noua termocentrală va Prin punerea în funcţiune a termocentralei, care va furniza organizat o zi de muncă voluntară pentru
energie electrică şi aburi, situaţia energetică a combinatului se strîngerea recoltei căzută la pămînt. La
fi m ai ieftină, deoarece ea va folosi drept combustibil şi gaze va îm bunătăţi simţitor. Aburii furnizaţi vor permite punerea această acţiune, au participat un număr
în funcţiune a mai multor turbosuflante sovietice, oare vor de 60 de tineri care timp de 7 ore au
de furnal, care înainte se pierdeau în parte în atmosferă.
In trecut, întreruperile de curent electric provocau lunar pier­ m ări la n evoie debitul de aer la furnale. Apa caldă şi aburii de efectuat un număr de 420 ore munca . vo­
derea a circa 300 de tone fontă şi influenţau în acelaşi timp joasă presiune produse de noua termocentrală vor asigura de luntară, secerînd o suprafaţă mare de grîu.
negativ şi asupra calităţii fontei, oţelului şi laminatelor. asem enea încălzirea în tim p de iarnă a locurilor de muncă din Scheau Visalon, Anghel Vasile, Florea NT-
diverse sectoare. colae, Paştiu Ironim, Groza Ana şi Stanca
Acum terenul combinatului siderurgic „Gh. G heorghiu-D ej“ Paraschiva de la gospodăria colectivă, Ban
Fabrica de aglomerare Ana, Hăprian Rafila, Paştiu Gheorghe şl
Stînea Nicolae din sat, au fost aceea care
Fabrica de aglomerare, intrată parţial în funcţiune încă din au muncit cel mai mult. Colectiviştii din
sfărâmă în bucăţi m ai mici, fiind exp ed iat apoi sub această Daia au adresat mulţumiri călduroase ti­
toamna anului trecut, contribuie de asemenea- la mărirea pro­ formă spre furnale. nerilor care i-au ajutat să termine sece­
ducţiei furnalelor com binatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-D ej“. Prin intrarea în producţie a fabricii de aglomerare, consumul rişul. BESOl PF.TRU
Aici se fad diferite operaţii cu m inereurile prăfoase şi cocsul specific de m inereu a fost redus cu 15—20 la sută. cantitate
mărunt, care sînt aduse apoi cu ajutorul benzilor transportoare care se pierdea în trecut prin prăfuire, iar procentul de fontă corespondent
în secţia de coacere. Banda cu am estecul de m inereu şi cocs de calitate bună a crescut cu 20 la sută. M inereul aglom erat
trece cîteva minute pe sub cuptorul de aprindere, unde cu aju­ produs de noua fabrică a făcut ca din luna ianuarie..?! pînă în O faptă demnă de laudă
torul unor exhaustO are puternice cocisui este încins, iar grăun­ m ai producţia m edie zilnică de fontă să fie m ai m are cu 15 la
ţii de minereu de fier se topesc superficial şi se lipesc între ei. sută decît cea obţinută în anul trecut, iar randamentul furna­ Intr-o zi, tînărul Bota Ioan, membru al
De aici, m inereul aglomerat trece printr-un conoasor oare îl lelor să fie cu peste 15 la sută m ai mare. organizaţiei de bază U.T.M. din comuna
^ n iş c fv , apropus organizaţiei de bază «ă
ajute la recoltat pe bătrîna Borza Iustina
care nu putea singură să dovedească se­
ceratul celor 42 de ari de grîu. Propunerea
utemistului Boia a fost primită cu multă
Stafia de granulare a zgurei de furnal căldură de ceilalţi tineri. In ziua hotărîtă,
duminică 7august, utemistulBota Ioan,
Pentru folosirea zgurei de furnal oare prezintă bune calităţi încărcată cu mijloace m ecanice în vagoane. U tilajele necesare împreună cu Zanca Alexandru, activist al
în vederea realizării unor materiale de construcţii (cimentul staţiei de granulare a zgurei sînt produse în întregim e de uzi­ comitetului raional U.T.M , au trecut pe la
nele noastre constructoare de maşini. tinerii din sat anuntîndU-i să pornească la
un bun m aterial izolator) a fost construită în aceşti ani o sta­ seceratul holdei bătrînei Borza Iustina. In
ţie modernă de granulare a zgurei de furnal. Folosirea gazului de furnal drept combustibil pentru noile mai puţin de o oră, un număr de 12 tineri
construcţii de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-D ej“ se aflau deja la cîmp. Muncind cu multă
In loc să fie aruncată pe halde, zgura lichidă, fierbinte, va v a perm ite realizarea în 24 de ore a unei econom ii de păcură însufleţire, ei au terminat repede seceratul.
fi adusă acum în staţie, unde va fi turnată într-un bazin de în valoare de peste 44.000 lei, econom ie care va influenţa în Mare a fost bucuria bătrînei Borza Iustina
beton armat. Printr-o instalaţie hidrotehnică specială, jeturi de mare măsură reducerea preţului de cost al produselor acestei cînd şi-a văzut griul secerat, legat în. snopi
apă cu m are presiune vor stropi zgura, transform înd-o în gră­ importante unităţi a industriei noastre socialiste. şi clăit. Ea a mulţumit cu căldură tineri­
unţe de mărimea nisipului. Din acest bazin zgura va fi scoasă şi lor pentru fapta lor demnă de laudă.
(Agerpres).
Cei 12 utemişti au promis bătrînei că
o vor ajuta şi de acum înainte cu tot a-
I. F. I. L. Sebeş a terminat planul cincinal tîta tragere de inimă. Bota Ioan, i-a spus
să se adreseze cu încredere organizaţiei
Zilele trecute, întreprinderea forestieră Acest deosebit succes al întregului cole­ ducţia globală cu 66%. In cursul anilor U.T.M. ori de cîte ori are nevoie de a-
de industrializarea lemnului—Sebeş, a ter­ ctiv de la I.F.I.L. Sebeş închinat celei de a 1953 şi 1954, în lupta pentru reducerea jutor.
minat sarcinile de plan ce i-au revenit în Xl-a aniversări a eliberării patriei noastre, consumului specific, muncitorii, tehnicienii,
cadrul primului plan cincinal. şi inovatorii acestei întreprinderi au reali­ Au participat la această frumoasă ac­
dovedeşte încă odată puternicul ataşament zat 457.920 lei economii. Numărul celor ţiune tin erii: Cunţan Ioan, Borza Remus,
Frumoasa victorie a muncitorilor de la al muncitorilor de aici faţa de partidul Stoica Ioan, Hurbean Vasile, Bota Ioan,
I.F.I.L. Sebeş se datoreşte în cea mal mare nostru drag, care-I conduce spre noi victo­ antrenaţi în întrecere a crescut de la 40%, Popa I. Io3n, Apostol Gheorghe, Marcu
parte organizării judicioase a întrecerii so­ rii. cît erau în 1951, la 75-80% în 1954— 1955. Ioan, Stînea Ioan/ Moldovan Ioan, Moldo-
cialiste, a spiritului nou creator în muncă, van Nicolae şl Zanca Alexandru.
a aplicării metodelor sovietice şl desfăşu­ Numai în anul 1954, faţă de 1951, pro­ Un număr de peste 360 tovarăşi aplica în
rării unei temeinice munci politice de Tineri, urmaţi pilda demnă de laudă a
masă. ducţia a crescut cu 25%, productivitatea prezent metodele sovietice: Ciutkih, Vo- celor 12 utemişti din Draşov!
roşin, Korabelnikova şi Kotlear.
muncii pe m. c. per om cu 81%, Tar pro­ DAVID IOAN
coresopndent
oooooooooooooooooooooooo P U T E R E A Î N C R E D E R I I OOOOOÔOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Mina Petrila. Munţii, dealurile apropiate, par­ In octombrie 1954 Nistoreanu ia în primire o mină. In consfătuirea zilnică între schimburi, şe­
că stau de strajă impunătoarelor clădiri ale mi­ grupă de mineri. ful de brigadă işi. încurajează mereu utemiştii pe
nei, instalaţiilor de puţuri, oraşului în continuă care-i conduce.
creştere. *
— Măi băieţi noi am pornit întrecerea; tre­
In ţaţa panourilor cîte un tovarăş sau tovarăşă A fost un timp cînd Nistoreanu şi-a pierdut buie să arătăm că nu vrem să ne facem de ris.
se opreşte o clipă pentru a privi la acei ce şi în încrederea în forţe. Ar fi vrut şi el să fie ca Mihai Puneţi armături bune, să iasă lucru de calitate I
fotografii par atît de reali, atît de expresivi, ca Ştefan, ca liaidu... Dar ca să ajungă ca ei, lui Suitorul nostru este un suitor de aeraj. Trebuie
Nistoreanu îi trebuiau multe taine dezlegate. Şi să ţină ani de zile. Să nu mai vină cineva în ur­
şi cum ar spune : „Fii atent, ai păşit în mijlo­ cea mai mare taină a lui rămînea dragostea de ma noastră peste un an, doi, ca să armeze.
cul nostru". muncă, încrederea în forţele sale, in puterea lui
de muncă. *
Este atit de bine să fii în mijlocul acestor oa­
meni simpli şl vlnjoşi, atît de puternici I Cînd te Să pornesc şi eu o întrecere ? Să mă iau la In suitorul de aeraj de pe stratul 8 de la ori­
gindeşti că acest om, în aparenţă simplu, se luptă întrecere cu toţi ? Ani de-a rîndul l-a frămîntal zontul XII spre XI, sectorul II, munca e în toi.
pe Nistoreanu acest gînd. Pe luna iulie, brigada lui Nistoreanu a avut o de­
cu stîncile, cu granitul pentru a scoate la lumină păşire de 28 la sută. Armarea în desiş au înde­
cărbunele, deodată tresari şi în ţaţa lui şi pentru „Ai brigadă de tineret. Eşti comunist: ridică-i plinit-o în cele mai bune condiţiuni. in primele
el, simţi acel sentiment ales, de a-l admira, de a-i şi pe ei în muncă / Califică-i"! Porneşte între­ 5 zile din luna august depăşirea lor a crescut faţă
aduce un elogiu atit lui, cît şi muncii sale plină cerea ! — Aşa i s-a spus de la organizaţia de de luna anterioară cu încă 7 la sută.
de abnegaţie. Nimeni nu se va încumeta să spu­ partid.
nă că munca de miner este o muncă uşoară, s-o Din partea Comitetului raional U.T.M. Petro­
Mă pot eu asemui cu Haidu ? Vor scrie şi des­ şani s-a comunicat că angajamentul global pe
faci să devină uşoară, intii trebuie s-o înveţi. pre mine oare ziarele ? Oare, poate fi adevărat Valea Jiului a tuturor brigăzilor a fost depăşii
Nu-i vorba de „taine". Ele pot fi dezlegate, lucrul acesta" ? — gîndea Nistoreanu.
k ? de încă aproape două ori. !n sufletul lui Nisto­
Nistoreanu Gheorghe e bănăţean. Sint 12 ani . Iată că despre minerul din comuna Moldova reanu bucuria acestei izbînzi s-a revărsat ca un ?
de cînd a venit in Valea Jiului. Omul de atunci, Nouă din regiunea Timişoara începură să scrie val, cuprinzîndu-i întreaga fiinţă. Chemarea bri­ 5
şi ziarele. Intr-o zi lansă o chemare la întrecere găzii sale a avut răsunet. Mii de tone de cărbune o
flămînd precum era în anii cruntuiui război, şi-a pentru toate brigăzile, de tineret din Valea Jiului, au izvorît peste angajamentele brigăzilor ca răs­ 5
luat „lumea în cap" şi s-a dus unde socotea că e pentru tot mai mult cărbune, pentru noi succese puns la ceea ce ei au iniţiat.
mai rău, în mină. S-a oprit la Petrila. Dezilu­ în. producţie,. In ziare, angajamentul lui a fost $
scris la loc de cinste. Munca hotărîtă începu. Ti ...Poate fi mai mare o bucurie ca aceasta 7 o
zionat a fost Gheorghiţă pe atunci. Munca în­ nerii din brigada lui munceau cu înverşunare. §
robitoare îi apăsa umerii săi puternici. In lupta Brigada lui lucrează într-un suitor în piatră şi Poate fi oare învins acest sentiment uriaş ce
pentru existenţă Nistoreanu a muncit ', a muncit cărbune (in mixt). La locul lor de muncă nu i-a mărturisit prin bucurie n fericire a lui? E greu X
fără preget. înarmat cu o sănătate de fier, el a se puşcă. Ciclul însă trebuie făcut. Pirkhamerele să dai cu pickhamerul in piatră seacă. Dar cînd o
rezistat totuşi. bat pe loc în piatra tare... SţUiie nu alta t Mi- ştii pentru ce munceşti şi cînd munceşti cu drag,
rhier Gheorghe. Rudic Constantin, Loghin lulin, piatra se sfarmă sfredelită de puterea încrederii a S
...Anii puterii populare I-au transformat mult Dumltraşca Anton şi alţii — iată tinerii din bri­ acelor mineri care şi-au învins timiditatea şi
gada lui Nistoreanu care se luptă cu piatia îh şi-au creiat ei singuri un renume !
l'n ianuarie 1946 Nistoreanu Gheorghe a primii
6 titlul glorios de comunist. Şi. anii au trecut... A Păstraţi-vi-1 cu drag voi dragi mineri, voi ti
X lucrai mult timp în grupa lui Bexa Petru A fost neri utemişti veniţi din ţara toată /
o evidenţiat de nenumărate ori. I.s-a dai Uliul de P.ANATOLIE
5 miner fruntaş, apoi i s-a conferit Medalia Muncii
OOOOVOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOO© 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 OCţOOCQ0 0 0 0 0 0 0 00! : 50 0Î0000.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O O O O O