Page 18 - 1955-08
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr, SG5
Oameni din agricultură Fruntaşii comunii Scrisoare deschisa A apărut
la predarea cotelor unui director de cămin cultural
Lupta de clasă
organ teoretic şi politic al Comitetului
De curînd organizaţia de bază U.T.M. Central al Partidului Muncitoresc
din comuna Rlşculiţa a analizat într-o adu
O mare aten{ie a acordat delegatul ba nare generală felul cum tinerii utemişti Romîn ,
tozei, bunei organizări a muncii pe cete. şi-au achitat îndatoririle faţă de stat şi
Cetele sînt organizate a stfel: în fiecare felul cum au dus munca în rîndul celor Tovarăşe Negrea, Poate că atunci lucrurile n-ar fi urmat Seria a V-a. anul XXXV, nr. 7 |j
ceată sînt cîte fi-7 familii care se ajută în lalţi tineri în această problemă. In urma acest drum. Dar iată că n-a fost aşa. iulie 1955 4
tre ele atît Ia transportul griului pe arie acestei analize, cu toate că timpul a în- Ne-arn cunoscut de puţin timp, dar dis
cît şi la transportul paielor. Avînd in ve tîrziat mult treierişul, tinerii au fost primii cuţiile pe care le-am purtat îm preună în A mai rămas nedezbătută problema bri SUMAR:
dere că timpul este ploios, el a stabilit cu pe comună care şi-au achitat cotele. Cel din cele cîteva ore, m ă fac să-ţi aştern aceste găzii artistice de agitaţie. Asupra exis
responsabilii cetelor ca atunci cînd încep ţii care şi-a predat cota la arie a fost tî- rînduri. Am încercat să-ţi spun verbal tenţei sale am dus discuţii interminabile. Editorial: Activul — sprijin puternic în
transportul griului pe arie, la unul din nărul Faur Mihai, secretarul organizaţiei ceea ce-ţi voi scrie acum, dar tonul uşu Concluzia la care am ajuns amîndoi a munca comitetelor de partid.
ceată să meargă cu toate carele odată, a- de bază TJ.T.M., apoi Popovici Sabin, Cean ratic cu care vorbeai despre lucruri care fost aceea că ea n u -i decît o ficţiune. A -
ceasta pentru ca stogul să poată fi termi Nicolae şi alţii. mie îm i păreau foarte importante, m-a pare atunci cînd cineva se interesează V- Enache: Să asigurăm patriei cît mal
nat repede, pentru a nu-i prinde ploaia. Pen dezarmat. Nu-m i lua în num e de rău a- de soarta ei, apoi se pierde în necunos multe acumulări socialiste peste plan.
tru producătorii din ceată, care au grîu Cu predarea cotei de cereale aceştia şi-au ceastă em otivitate, ea m -a făcut să cîştig cut. Prima apariţie şi-a făout-o odată cu
mai mult şi nu-1 pot pune odată pe care, au achitat toate cotele de produse vegetale şl tim p şi de aceea rîndurile pe care le scriu, venirea tovarăşului Bojiţă de la raion. C. Borgeanu: Forţele motrice ale dezvol
stabilit să facă două stoguri. Procedînd animale c a l a p t e , carne, lînă, fîn, grîu, sînt rezultatul unor reflecţii mai adinei. De atunci s-a mai auzit de dînsa de cîteva tării societăţii în R.P.R.
astfel, niciodată nu i-a prins ploaia cu un etc., ce le datoi'au statului pe întreg anul. ori, în diverse ocazii. Mai bine zis — nu
stog neterminat. Dar, înainte de a trece la m iezul pro de ea, ci num ele ei. Cît de greu ţi-a fost . Trahtenberg : Legile fundamentale şi par
blemei aşi vrea să-ţi împărtăşesc anu să recunoşti adevărul! Dar pînă la urmă ticularităţile crizelor economice.
Cu multă răbdare a combătut comunistul m ite gînduri cu care plecasem înspre ai recunoscut şi-am căzut amîndoi de a-
— Am fost numit şi anul acesta delegat Părăoană, obiceiul de a scutura batoza după Combaterea hyphantriei dumneata pentru a te cunoaşte. Ştiam cord că ea n-a existat dar... al s-o creezi. A. Cernea : Conferinţa de la Geneva — în
de batoză — i-a spus într-o zi Aurel Pără fiecare producător, lucru fără roşi, care despre dumneata că eşti un tinăr învăţă Desigur, s-a născut imperioasa întrebare, ceputul unei noi etape în relaţiile inter
oană, soţiei sale. Mă voi strădui ca aria pricinuieşte o mare pierdere de grfu. în raionul llia tor deci cu o bună capacitate de a m un de ce atîta delăsare în muncă ? Mi-ai spus naţionale.
să fie fruntaşă pe raion, atît la terminarea ci. M -am gîndit de asemenea că din m o o m ulţim e de lucruri, atît de m ulte că la
treierişului cît şi la predarea cotelor, aşa Organizînd bine munca pe arie, cu tot Hyphanftria - Cuneea Dnury, sau omida mentul ce ţi s-a încredinţat conducerea un moment dai am renunţat să mal re I. Medveşan — P. LQw : Munca politică de
cum a fost şl In anii trecuţi. timpul nefavorabil, el a reuşit să treiere păroasă a dudului, sem nalată pentru pri unui cămin cultural, iubeşti această m un cepţionez. De fapt, totul se rezuma la un masă în circumscripţiile electorale săteşti.
în medie în fiecare zi cîte 8.000 kg. grîu ma oară în regiunea noastră, în raionul că. Ştiam deasemenea, că la Miercurea singur fa p t: nu vin tinerii. Aceasta era Rolul şi sarcinile organizaţiilor de
Această hotărîre Ie-a comunicat-o şi cu o batoză ce are lăţimea tobei de 90 llia, în acest an a stârnit atenţia fiecărui unde ţi se încredinţase dumitale această greutatea capitală de care te izbeai. Ţi-ai partid din staţiunile de maşini şi tractoare
muncitorilor cu care lucrează la batoza de cm. Din cele 15 zile de cînd a început agronom. Dat fiind faptul că această insec nobilă muncă exista o oarecare activitate pus şi întrebarea de ce nu vin. Răspun Pentru îmbunătăţirea activităţii orga
pe aria din satul Gothatea, încă din prima treierişul, în 7 zile a depăşit norma de tă atacă p este 200 d e specii de pomi fructi culturală şl dumneatale n u -ţi rămînea de- sul pe care ţi-l dădeai era simplu: nu vor. nizaţiilor de bază din sfaturile populare
zi cînd a luat contact cu dinşii. lucru a batozei cu 4000 kg. feri, legume, plante de nutreţ, cerealiere, cît doar să dezvolţi această tradiţie, ca regionale şi a celor din oraşele mari.
etc., că se înm ulţeşte foarte repede (de două să zic aşa. Iluzii. Totuşi, aceşti tineri au făcut parte fie
In ziua de 26 iulie batoza a început să Tovarăşul Părăoană, zilnic este prezent ori pe an) şi este extrem de mîncăcioasă, din echipa de teatru, fie din cea de dan I. Rachmuth : Gospodărirea socialistă şi ren
lucreze pe arie, dar, lucrul a mers cam producând pierderi însemnate de recolte, ac Prima decepţie am încercat-o fără în suri. Şi le-a plăcut să vină la cămin, au tabilitatea în economia socialistă.
anevoios, căci nu era grîu pe arie. Comu Ia orele 5 dimineaţa Ia arie şi pleacă nu- ţiunea de combatere a acestei omizi a doială de cum am ajuns la cămin. Mur vrut. Deodată însă nu mai vor. Dumneata
nistul Părăoană, nu s-a lăsat însă pe lîn- mal atunci, cînd se întunecă de tot. EI ve fost întreprinsă în raionul llia du toată dăria pe care am găsit-o la intrarea prin crezi acest lucru, tovarăşe Negrea ? Eu D. Frăsle: Organizarea muncii în comun
jaiă. Zi şi noapte s-a frămîntat cum să ghează cu stricteţe ca toţi producătorii să-şi hotărîrea. In comuna Lăpugiu s-au stro cipală, m i-a scăzut din entuziasmul cu care sînt convinsă că nu. Sînt convinsă că n-ai pentru executarea principalelor lucrări în
organizeze mai bine munca pentru ca rit predea cotele către stat. In fiecare dimi pit un număr de 9450 pomi cu tratam ent plecasem. (Ulterior, am aflat că interiorul făcut nimic pentru ca să-i atragi. Dimpo întovărăşirile agricole.
mul zilnic de treieriş să fie depăşit. neaţă, convoiul cu cotele pleacă Ia bazele curativ pentru generaţia I-a, iar în mo lasă şi el (mult de dorit. N evăruit de m ul trivă i-ai îndepărtat. Cînd i-ai chemat
de recepţie. Cotele sînt totdeauna bine cal mentul de faţă continuă tratamentul pre tă vreme, cu geamuri sparte, cu urme pentru repetiţii, din diferite „motive" P. Popescu-Neveanu: Pentru o revistă de
După ce a chibzuit Ia cele ce are de culate. ventiv pentru cea de a doua generaţie. De care arată că acolo au fost cîndva cuiere, nu le-ai ţinut. Apoi ei au încetat să mai pedagogie strîns legată de nevoile şcolii.
făcut pentru îmbunătăţirea muncii, cu spri asemenea şi în comunele Dobra şi Buruie cam acesta este aspectul, „atrăgător" de vină. Manifestările culturale au fost sla
jinul sfatului popular, s-a întocmit în fie Delegatul de batoză cu echipa ce lucrează ne s-a întreprins combaterea acestui dău altfel, al căminului. Uneori el mal ser be, aşa „ca să fie". O conferinţă ţinută în O nepermisă situaţie
care zi o listă cu producătorii care urmau nător pe cale mecanică, prin tăierea ra veşte pentru adăpostirea bicicletelor di pripă, care era citită din două în două
a doua zi la treieriş şi pe care îi anunţa pe arie şl cu responsabilii cetelor, s-au m urilor atacate şi arderea lor. verselor persoane, cum s-a întîmplat de file, incit oamenii nu înţelegeau nimic. E prea bine cunoscut faptul că sfaturile
prin responsabilul de arie. angajat să termine treierşul înainte de unăzi). I-ai îndepărtat de tot. Starea căminului populare au datoria de a sprijini cadrele
23 August, să întîmpine cu noi succese In acţiunea de combatere au participat n-ai căutat s-o îmbunătăţeşti, să-l faci în didactice în munca lor, de a le crela con
cea de a 11-a aniversare a eliberării patriei un însemnat număr de ţărani muncitori, Apoi ne-am cunoscut. Şi discuţiile noas tr-adevăr atrăgător. diţii pentru ca acestea să-şi poată desfăşura
noastre. şcolari şi pionieri, care au lucrat sub în tre au avut ca obiect activitatea căminu fără greutăţi munca în domeniul învăţămân
drumarea directă a tehnicienilor cu pro lui. De aici. a urm a t u n lanţ întreg de îm i vei obiecta poate la toate acestea tului. In această direcţie, partidul şi gu
Pregătiri pentru lucrările agricole de toamnă tecţia plantelor. Se poate remarca aju deziluzii. că eşti tînăr în muncă. Aceasta nu este o vernul au venit cu o hotărîre precisă.
torul deosebit pe care l-au dat acestei ac scuză, dimpotrivă. Dumneata ai fost aju
La gospodăria agricolă colectivă „Nico- transporta în total 18-20 tone gunoi pe un ţiuni tovarăşii Galea Ioan, Ioana Ioan, în Mi-ai arătat un plan de muncă trimes tat, după cum singur spui, dar ţi-a lipsit Singur sfatul popular al comunii Baia
lae Bălcescu" din satul Pianul de Jos, ra hectar. văţători, Mărgineanu Vaăeriu, şeful cen trial. Era bogat şi îndeplinirea lui ar fi entuziasmul tineresc, dragostea pentru de Criş, nu a ajuns încă să înţeleagă acest
ionul Sebeş, lucrările campaniei de vară trului de combatere, şi Gaşpar Pupuză, fost o adevărată victorie. Dar, deşi a tre munca ce ţi-a fost încredinţată. Acesta lucru, singur preşedintele şi secretarul a-
sînt pe terminate. Colectiviştii au terminat Pentru ca însămînţările de toamnă să nu agronom. cut aproape o lună şi jumătate, n-ai rea este tristul adevăr. Ţi-ai găsit alte preo cestuia îşi îngăduie să încalce într-un mod
încă de acum două săptămîni treierişul, au sufere nici o întîrziere, colectiviştii s-au lizat din el aproape nimic. Cîteva confe cupări care, oricum, scrise aici nu ţl-ar nespus de grosolan directivele ce rezultă
executat dezmîriştitul pe toată suprafaţa gîndit şi la reparatul plugurilor, a grape Măsurile de combatere luate la timp, rinţe care s-au ţin u ţ doar ca să se ţină, face deloc cinste dimpotrivă, poate ţl-ar din această hotărîre. Cu de la ei putere,
ce au avut-o însămînţată cu păioase, adică lor şi a celorlalte atelaje cu care vor au salvat de la peire cantităţi însemnate şi atît. aduce o urmă de roşeaţă in obraji. aceştia au mers pînă acolo îneît pe profesorul
pe 60 hectare, au recoltat şi depozitat 10 munci pe terenurile unde nu se poate ara de fructe, legum e şi cereale din recolta Marinescu Gheorghe au început a-l rînduî
vagoane de furaje (trifoi, borceag şi fin), cu tractoarele S.M.T.-ului. anului acesta. A m întrebat de ce n-ai avut vreun pro Tot ce ţi-am spus pînă acum tovarăşe să facă de pază prin sat noaptea, de două
au terminat praşila IlI-a la porumb şi au gram artistic. Mi-ai spus că nu ai oa ori pe lună. Fără a ţine seama, în primul
început praşila IV-a la sfecla furajeră, au Intrucît bogăţia recoltei de grîu din anul Ing. SOLOMON TEODOR meni. Eu ştiam că la Miercurea există o Negrea nu înseamnă o concluzie a faptului rînd, de hotărîre şi în al doilea rînd de
recoltat cartofii timpurii, etc. Intrucît lu viilor, depinde în mare măsură şi de sa- echipă de teatru, două echipe de dansuri că dumneata nu poţi face treabă. Poţi. faptul că acesta este director de cămin cul
crările campaniei agricole de vară vor lua mînţa care va fi băgată în pămînt, gospo Frumoase achiziţii — echipa romînă şi germană — şi în tural. director de tabără de pionieri şi în
sfîrşit în curînd, mai precis cu terminarea dăria colectivă din Pianul de Jos a recol de legume şi zarzavaturi sfîrşit o form aţie corala. A m început să te Apucă-te însă cu suflet de m uncă şi fa acelaşi timp profesor, antrenat deci într-o
recoltării ovăzului de pe cele 6 hectare, tat şi treierat separat plotul semincer. După întreb despre fiecare în parte. Echipa de serie de munci din mijlocul cărora în nici
consiliul de conducere al gospodăriei a pro treieriş, ei au trimis o cantitate mică de Da centrul de achiziţii al filialei coope aşa ca sa se aprindă în sufletul fiecărui un caz nu trebuie să lipsească, aceştia au
pus colectiviştilor să înceapă imediat pre grîu laboratorului din Alba-Iulia pentru ve rativei din Gurasada, raionul llia, vezi teatru pregătea — cînd ai venit dumnea decis şi decis a rămas. Profesorul Mari
gătirile pentru lucrările agricole de toamnă. rificarea calităţii seminţei. Fişa de analiză deseori numeroşi ţărani muncitori care vin cetăţean din Miercurea dragostea şi do nescu însă, ştia că nu poate lipsi din
Propunerea consiliului de conducere a fost 6e află deja la gospodărie şi grîul, cu o să-şi valorifice legumele şi zarzavaturile. ta la post „Zestrea llenuţei" cu care apoi muncile ce-î sînt încredinţate şi penfru
primită cu multă căldură de'colectivişti, care greutate, hectolitrică de 90,3 la sută, este rinţa de a munci pe tărîm cultural, dorin aceasta s-a gîndit ca să facă într-un fel
au şi pornit la treabă. bun pentru însămînţat. Griul pentru să- Aceasta se datoreşte în bună măsură s-a prezentat la concurs. De atunci n-a oarecare pentru ca să împace şi sarcinile
mînţă este depozitat într-o magazie spe ţa de a face din căminul dumneavoastră sale şl „dorinţa'' sfatului popular. Pentru
Avînd în vedere că recoltatul porumbului cial amenajată, unde, din cînd în cînd. i muncii depusă de achizitorul Luoa Victor mai făcut nimic şi fireşte, „s-a destră aceasta şl-a plătit un alt om care să facă
este una din lucrările cele mai importante, se face lopătarea pentru a-i scade procen un cămin fruntaş care să constituie un serviciul pazei în locul său. Intîmplarea
colectiviştii din Pianul de Jos au pregătit tul de umiditate. care se străduieşte mult pentru a asigura mat", cum spui dumneata, fără urmă de însă a făcut ca acesta din urmă să fie
de pe acum toate cele necesare. Au iost exemplu viu pentru căminele din cele găsit de către organele miliţiei dormind
revizuite carele cu care se vor transporta In vederea lucrărilor agricole de toamnă, achiziţionarea şi expedierea la timp a cît regret. şl, iată cum. fără prea multă bătaie de cap,
şliuleţlt în gospodărie, a fost reparată şi consiliul de conducere al gospodăriei a mal lalte sate. cel care l-au găsit, s-au hotărît să întoc
curăţită magazia de depozitare a porumbu luat măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în mai multe legum e şi zarzavaturi. Echipa de dansuri „s-a destrămat" şi D rumul pe care ai apucat este cel care mească profesorului Marinescu acte de dare
lui de sămînţă, s-au luat măsuri ca trans echipe şi brigadă, pentru o mai bună organi în judecată. Vorba ceea „turcu plăteşte“...
portul cocenilor de pe cîmp să se facă odată zare a evidenţei zilnice şi pentru stabilirea N um ai între 28 iu lie şi 2 august s-au ea de asemenea. Au rămas doar ca o tristă va reuşi să istovească orice licărire de e-
cu transportul ştiuleţilor pentru a elibera şi aducerea la cunoştinţa colectiviştilor a nor E regretabil că preşedintele şi secretarul
terenul în vederea arăturilor adîncl de melor pe feluri de lucrări, înainte de în achiziţionat a c i : 1554 kg castraveţi, 375 amintire costumele, confecţionate pe vre lan din sufletul celui mai entuziast om.
toamnă şl a însămînţărll grîulul. Pentru ceperea fiecărei lucrări, cu cel puţin 5 zile. sfatului popular din Baia de Criş, n-au
păstrarea recoltei de porumb, consiliul de De asemenea, s-au luat măsuri pentru in kg fasole verde, 844 kg cartofi, 805 kg mea cînd echipa trăia şi activa sub con A ş vrea să aflu că în m unca dumnea
conducere al gospodăriei, studiază în pre tensificarea întrecerii socialiste între colec găsit între cele cîteva sute de locuitori ai
zent posibilităţile de construire a unul tivişti şi pe echipe. ceapă, 109 kg varză şi peste 2000 kg alte ducerea directoarei de atunci, tov. Solo- tale al apucat u n alt drum. A tunci nu te
hambar de mare capacitate. acestui sat alţi cetăţeni care să facă de
Colectiviştii din Pianul de Jos au pri diverse legum e oare au fost expediate pen mon Elena. vei mai teme de „hărţuielile" unora care
Măsuri asemănătoare s-au luat şl în ceea mit de curînd avansul de 40 la sută. Cu pază, decît pe un profesor a cărui menire,
această ocazie, ei s-au convins mai mult tru îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor Echipa de dansuri germană ai găsit-o n-au ce face decît să se intereseze de re
ce priveşte recoltarea cartofilor, a sfeclei de necesitatea şi avantajele aplicării regu aşa după cum se ştie, e cu totul alta.
lilor agrotehnice înaintate şi de participa muncii. „destrămată". Aici, într-adevăr n-ai urmă zultatele pe care le obţii. Vei fi m îndru
furajere şl a florli-soarelul. Pentru depozi rea în unanimitate la lucru. Exemplul ,co-, Procedeul practicat de ei nu poate rezulta
lectiviştilor Binder Matei (numărul casei IACOB VIOREL de-vină. Deci unele, „s-au destrămat" de ele şi bucuros că eşti întrebat. In su
tarea furajelor, colectiviştii au început să 64), Binder Matei (79) Binder Matei (351), corespondent decît ori dintr-o totală necunoaştere a ho-
Binder Matei (61), Binder Iosif, Bimel sub ochii dumitale, iar pe altele le-al gă fletul unui om nu încape niciodată prea
construiască *o remiză cu o capacitate de Un lucru aşieptat de mult tărîrîlor partidului şl guvernului şl dacă-î
Matei, Weiss Martin şi al altora, care au sit „destrămate". Dar mă în tre b : vroiai multă mulţumire. El vrea s-o răspîn-
15-20 vagoane. aşa e foarte trist, ori dintr-o pornire pă
primit numai ca avans de 40 la sulă ce oare să-i găseşti pe toţi sătenii din M ier dească în jur, s-o împărtăşească şl altora.
Un loc Important în pregătirile pentru timaşă şl în acest caz e foarte grav. Or
reale şi furaje în cantităţi de 1500-2000 kg., curea aliniaţi la intrarea căminului cînd Abia cînd vei încerca acest sentiment va
lucrările de toamnă, îl ocupă campania în- ganele sfatului popular raional, au datoria
a contribuit în mare măsură la mobilizarea ai venit pentru a lua în prim ire funcţia începe cu adevărat munca dumneatale pe
sămînţărilor. Pentru a asigura o recoltă bo tărîm cultural. de a limpezi neîntîrzlat această problemă,
tuturor colectiviştilor în munca de pregătire de director şi gata de a-ţi da cu toţii cele
gată de grîu în anul viitor, înafară de dez- DEVA, august 1955 scuturînd aşa cum se cuvine pe acei care
a lucrărilor agricole de toamnă. De aceea, mai sgomotoasQ asigurări în ce priveşte
mirştlrea a 17 ha, foste însămînţate cu concursul ? SILVIA SIMŢEA abuzînd de calitatea muncii lor, îşi permit
ritmul acestor lucrări se intensifică zl de
borceag, colectiviştii vor mai ara adîric o Se îm plinesc deja trei ani în curînd, de să ia hotărîrl cu de la sine putere, încâl
zi. Sîntem siguri că gospodăria din Pianul
suprafaţă de aproximativ 30 ha. din pă- cînd prin satul Sîncrad din raionul Hune Realizările cooperatorilor cind în mod grosolan legile statului.
de Jos va fi fruntaşă şi în campania de
mîntul de pe care se va culege porumbul. doara, n-a mai dat nici o caravană cine V. D.
toamnă, aşa cum a fost fruntaşă în cam
Pe terenul dezmlriştit a şi început transpor matografică. Ţăranii muncitori de aici, Alături de întregul popor muncitor, coo du-se şî economii în valoare de 6000 lei.
pania de vară. peratorii meşteşugari de la cooperativa Printre muncitorii fruntaşi care s-au
tul gunoiului de grajd. Colectiviştii vor continuă totuşi să aştepte doar, doar, lşl „Unirea“ Sebeş întîmpină ziua de 23 Au
gust cu noi succese în activitatea lor. Da distins în activitatea lor de zl cu zl, se nu
vor aminiti cei de la întreprinderea Cine torită avîntului cu care s-a muncit în luna mără şl tovarăşii Ordean Dănilă, Besol
Iulie, s-a reuşit ca productivitatea muncii Avram, Schopoll Ervin, Schimdt Wilhelm
matografică Regională şi de ei. Pînă acum să crească cu 21%, preţul de cost să fie şi alţii.
redus cu 1,5% faţă de planificat, realizîn-
însă, nu e nidl un semn cum că s-ar putea C. IONESCIJ
corespondent
întâmpla un asemenea lucru. Să vedem
de-acum dacă n -o fi. MUNTEANU
S.
corespondent voluntar
Puţini sînt acel care, auzind de comuna Se luminează la Cricău executate cîteva cîntece, apoi a urmat
Cricău să n u se gtndească imediat la no un şir de dansuri populare interpretate cu
Munca de achiziţii trebuie îmbunătăţită ţiunea de vin bun, v in din care, dacă bel lor ce-l storseseră cu trudă şi muncă în Vlad Aurel lui A urel şi alţii ca aceştia m ultă graţie şl talent. Iată de pildă pe
un pahar, sim ţi cum te încălzeşti, iar dacă cordată, din vie. care au răspuns prim ii la toate chemările tînărvX Şuteu Traian lui Alexandru. Tatăl
La cooperativa „Plugarul“ din comuna ţionat cantitatea de 146 kg griu-sedară, bei două, simţi cum te cuprinde o poftă adresate lor de către comitetul executiv, său, în vîrstă de peste 60 de ani, i-a cîntat
Pui, raionul Haţeg, achiziţionarea produ- iar porumb 99 kg. Filiala din satul Ponor „să dai cu căciula în cîini“. Aşa e Cri- Din ziua aceea viaţa din Cricău a ori de către com itetul de cetăţeni. In o- din clarinet, iar el a jucat de „ponturi".
selor agricole pe trim estrul III pînă la dalta (gestionar Stoica Victor) a achiziţionat căul. Num ele lui atrage după sine, imagi apucat-o pe un alt drum, pe drumul m un chii lor licărea în această zi flacăra m în- Din greşeală, bătrînul a term inat cîntecul
de 10 august se prezintă a s tfe l: la grîu- grlu-seoară şi porumb numai cantitatea nea întinselor vii pe care le are, a boga cii libere, pe drum ul bucuriei de a te şti driei, a m ulţum irii depline că şi- au dat înainte de vreme şi astfel feciorul, necăjit
secară s-a realizat un procentaj de 36 la de 176 kg. N ici vorbă ca la aceste filia le telor pivnifi în care vinul rubiniu şt ve stăpîn deplin pe rodul tău. Din ziua a- întreaga contribuţie. Alături puteau fi vă că nu şi-a putut termina tot ce avea în
sută, la porumb s-a achiziţionat cantitatea să se achiziţioneze cartofi şi legume. chi, m usteşte îmbietor. Multe mai ştiu ţă ceea n-au mai venit în acest sat trăsuri zuţi însă şi tovarăşii Rus Ioan lui Ioan program, n-a vrut să plece de pe scenă
de 510 kg., iar cartofi timpurii, legum e ranii de prin partea locului. N u odată ei cu domniţe capricioase şi rezistente la Ordeanu, Miclea Lucian şi încă vreo cîfi- pînă nu i-a mai cîntat odată. S-a jucat
şi zarzavaturi, nu s-a achiziţionat nici mă Din toate acestea, reiese că conducerea au văzut, cu ani în urmă, indreptîndu-se orgii, nici cu domnişori monoclaţi şi nici va ca aceştia. Ei nu prea se sim ţeau la apoi comedia lui Vasile Alexandri „Piatra
car un kilogram. cooperativei „Plugarul“ mai are încă mult înspre aşezările lor, trasuri cu roibi focoşi cu acel soi de animale, ce purtau cîte un îndemînă. Au răspuns întotdeauna cu
de luptat pentru a -şi îmbunătăţi munca ce legănau trîndav pe arcuri domniţe su cap fălos, cu ochi vicleni, cap pe care-l greutate şi şovăieli la chemările ce le-au din casă". Interpretarea ei, a dovedit un
De ce oare s-a realizat numai atît? în dom eniul achiziţionării produselor a- lemenite şi mofturoase, anturate de filfi întitulau pompos cap de conte, de baron, fost făcute. Pe faţa lor însă părea a sta talent deosebit. Nu pot trece însă peste a-
Conducerea cooperativei (preşedinte Bal- gricole. Tovarăşul preşedinte Balcan este zoni pomădaţi, „ocrotiţi" şi unii şi alţii, de boier, sau mai pe înţelesul nostru, înscrisă o hotărîre, hotărîrea ca pe viitor cest lucru, fără a remarca şl o mică scă
can Vistrian) a lăsat ca munca achiziţio dator să treacă împreună cu consiliul de deopotrivă, de „autoritatea" binevoitoare, cap de cîine de pradă. să se alăture şi ei celor harnici şl mulţi. dere. M-am legat să spun adevărul şi în
nării produselor agricole să se desfăşoare conducere al cooperativei la o muncă mai a vreunui moşier sau pretor îmbătrînit în consecinţă, nu pot ocoli nimic. Scăderea
la întîmplare. Vicepreşedintele Dragotă rodnică în această direcţie. rele. Cricăuanii ştiau întotdeauna prea In ziua aceasta însă, despre care vreau Pe scena largă, frum os decorată, iată s-a despre care vreau să spun aici porneşte,
Petru, care este direct răspunzător de a- bine după ce anum e veneau în satul lor, să vorbesc, din nou s-au ivit în zare tră urcat prezidiul, iar secretarul sfatului după părerea mea. de la faptul că tova
chiziţii, mulţumit de succesele obţinute Dacă se va munci pe calea lămuririi ţă aceşti scoborîtori de la oraş. De obicei, suri, maşini şi drumeţi ce se îndreptau în popular a început a expune în faţa sute răşul preşedinte şl tovarăşul secretar fiind
de Cooperativă pe trim estrul II nu s-a mai ranilor muncitori să-şi valorifice produ aceştia veneau pe vremea cînd vinul era grabă spre Cricău. Acum însă, sătenii iată lor de participanţi darea de sea m ă :... ocupaţi, cu a-şi duce pe unii dintre oas
ocupat de achiziţii în^măsura cuvenită. D a sele agricole prin cooperative şi dacă se adunat în bufi, pentru a-l „gusta", ziceau că nu s-au mai ascuns, nici nu şi-au o- „Acest cămin — a spus el — aşa cum se peţi, mai întîi pe la pivniţă, nu au deschis
torită acestei munci defectuoase a conduce vor expune mărfuri pentru comerţul de ei, şl, fiecare casă era obligată să le ducă felit privirile. Dimpotrivă, ei au por găseşte azi, ne-a costat num ai suma de serbarea la ora anunţată, ci cu un ceas
rii cooperativei: nici filialele n-au fost in întâmpinare la chioşcurile de la arii, ou pentru „gust" atît cît credeau dumnealor nit-o, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare să lei 58.560, bani plătiţi în numerar. Aceas şi jumătate mai tîrziu. Sătenii au venit
teresate în achiziţionarea produselor agri siguranţă că planul de achiziţii al coope de cuviinţă. Ţăranii se uitau la ei cu întîmpine cu drag pe cei care veneau. ta, se datoreşte economiilor realizate prin însă la ora înscrisă pe program şl, stînd
cole pe acest trimestru. rativei va putea fi îndeplinit. mînie, cum rostogoleau lacomi pe gîturi S-au întîlnit cu ei şi-au strlns cu putere spiritul de iniţiativă şi bună gospodărire atîta vreme în aşteptare şi-au cam pierdut
grase şi sătule, rodul pentru care ei asu miinile şi s-au îmbrăţişai. a com itetului executiv şi m ai ales a comi din răbdare, fapt pentru care pe timpul
Filiala Rîu-Bărbat, (gestionar Orişan E- In momentul de faţă sarcina conduce daseră un an întreg, cum îl încărcau în tetului de cetăţeni, în fruntea căruia s-au desfăşurării piesei, în sală a fost tum ult.
lena) a achiziţionat pe acest trimestru la rii cooperativei este să facă acest lucru, butoaie şi luau apoi cu el din nou dru — Bine aţi venit oaspeţi dragi, bine a-fi găsit oameni vrednici ca tovarăşii Mo Acest lucru, a dus la situaţia că nu tot
griu-secară cantitatea de 605 kg, iar la deoarece posibilităţi în satele din comuna m ul oraşului. Se uitau, strîngeau 'din venit... rar Nicolae. R ils Traian lui Tacob, Nemeş ce au spus actorii a p utut fi auzit. Nu
porumb 62 leg. Tot aŞa filiala din satul Pui există şi orice filială a cooperativei pum ni, îşi măcinau aleanul în suflet şi se încape îndoială însă că din acest lucru se
Galaţi (gestionar Vasion Mihai) a aohizi- poate să-şi realizeze sarcinile de plan la gîndeau înfierbintaţi la o zi, zi ce parcă — Bine v-am găsit prieteni. Ioan lui Aurel, Rusan Brutus şi alfii“... vor trage învăţăminte pentru viitor.
achiziţii în bune condiţiuni. se lăsa m ereu aşteptată. In această zi, a fost sărbătoare mare în
Cricău. In ea şi-a început pentru prima După el s-au înscris la cuvînt o seamă Programul s-a term inat şi-apoi s-a în
Ea a venit totuşi şi odată cu ea, plaiu oară actiuitatea, noul cămin cultural, zi de oaspeţi şi localnici. Tovarăşul Moraru. cins jocul, iar pe margini, cei mai în vîr
rile largi ale Cricăului s-au um plut de dit prin efortul adunat în 1015 zile de stă se aşezară să privească tineretul ce
cîntec. Veselia s-a cuibărit în casele joase muncă voluntară. Şi pentru a fi părtaş la de pildă, a exprimat în aplauzele tuturor s-a apucat să salte voios în tactul muzicii.
ale ţăranilor şi a ţinut-o cu ei tot în pe cinstirea acestui mare eveniment, au venit In privirile aprinse ale acestora, se citea
oaspeţi de la oraş şi din satele vecine. hotărîrea pe care sătenii din Cricău au parcă lămurit, toată marea myXţumire a
trecere aproape o săptămînă. Vinul de Sala mare a noului local zidit, a de noii biruinţi pe care o repurtaseră, toată
venit în curînd neîncăpătoare Printre luat-o, aceea de a m unci în aşa fel îneît marea bucurie a faptului că au ajuns ade
culoarea chilimbarului a început a curge sutele de spectatori, puteau fi zăriţi ţă menea vrem uri frumoase, îv care Zibprj si
ranii'harnici Şuteu Petru lui Lucian. Bă- în decursul anului ce vine, să sărbătoreas stăpîni pe soarta lor să-şi făurească bu-
spumos în cupe de păm înt şi de rîndul a- cilă Ioan, Drăgan Cornel, Lucian Petru, curii mari, din ce, în ce mai mari.
uteiniştii Şuteu Florean lui Alexandru, că şi electrificarea.
cesta, nu pentru gîtlejvri de boieri hul V. AFLOAREI
A urm ai apoi programul artistic, primul
pavit ci pentru cinstirea şi ospătarea ce
program dat pe această scenă Au fost
