Page 19 - 1955-08
P. 19
Mr. 503 DRUMUL SOCIALISMUL Li! Pag. 3
Mitingul aviatic de la Şăuleşti M inerul Matei şi familia sa
Soarele fierbinte de- august îşi revarsă această pasăre de oţel care, sub influenţa Sirena sumă prelung. Şutul din schim ce-od fada că to t n u te-aju n g. Schim bul Colectivul de mun ION ADAM activitate de populari
din belşug razele sale aurii deasupra aero omului, execută cuminte figuri de acrobaţii bul întîi luase sfîrşit şi din ateliere, m un tău şi ăilalţi ce lucraţi în grupa lui Ghe- citori, ingineri şi teh directorul minelor de fier — Ghelar zare a tot ceea ce este
dromului de la Şăuleşti, împodobit de săr aeriene, ce necesită un curaj deosebit, cla citorii în salopetele lor unse de ulei, se rasim, d aţi cărbune pentru an u l lu i ’59. nicieni de la minele nou şi înaintat în
bătoare. ritate în judecarea situaţiei de moment şi o îndreptau spre ieşire. La guma p uţului se
înaltă prezenţă de spirit îmbinată cu măes ivise primul grup de mineri, apoi altul şi — Ei, lasă, că şi voi vă ţineţi fain. de fier Ghelar a pus producţie şi de educare
Mii de oameni al muncii din regiunea tria tehnică. Piloţii care au evoluat în faţa altul... Mai m ulţi, tot m ai m ulţi mineri Parcă trecurăţi pragul lu i *56.
noastră, vtrstnici şi tineri, au venit să în- publicului au demonstrat cu prisosinţă a- ieşeau din adîncul muntelui. în aplicare încă din perioada anului 1950 a maselor, sub îndrumarea permanentă a
tîmpine cu dragoste pe curajoşii fii ai ţării. cestea. — Da, dar e o diferenţă de trei ani...
Şoimii Republicii Populare Romîne, care Din pllnliile m egafoanelor un eîntec vesel metoda înaintată sovietică „prin surpare", organizaţiilor de bază şi a comitetului de
au demonstrat măestria pregătirii lor teh Prin puterea sa de pătrundere, studiind îi întâmpina. Fiecare trecea voios, mtndru M atei îşi luă ciutacui şi pom i alături metodă folosită penlru prima oară în mine partid.
nice şi sportive, succesele obţinute în pre fenomenele ce se întîmplă în natură, omul parcă de realizările obţinute. de Hoţea pe scările mărginite de castani,
gătirea lor de zi cu zi pentru stăpînirea a ajuns să gîndească la un înalt nivel. a căror umbră răcoroasă le făcea plăcere. ritul metalifer de la noi din ţară. Pe mă In cadrul conferinţelor desfăşurate de cer
complectă a imensului ocean aerian, pentru Aparatele în formaţie de 5, comandate de ..In sala în care graficele de produc
apărarea albastrului cer al patriei libere, în piloţi cu multă experienţă, trec în diferite ţie arată rodul m uncii fiecărei brigăzi, — Să văd cum 6 fi plata, că avans luai sura experimentării, metoda a fost extinsă cul A.S.I.T., s-a dus o muncă de populari
care se construieşte socialismul. formaţii executînd figuri din cele s-au strins m ulţi mineri. In dreptul grafi 800 — continuă discuţia Matei.
mai grele ca „roata morţii", „bucla lui cului sectorului I, m inerul M atei Ioan, în cursul anilor la opt sectoare de muncă zare şi instruire a muncitorilor înaintaţi şi
Din îndepărtatele colţuri ale regiunii au Imelman" etc., ca apoi să culeagă ropote ş ef de schim b în brigada lu i Lancu N ico - — Opt sute ? — se interesă ortacul.
venit aci vrednicii mineri din Valea Jiu de aplauze atunci cînd se prind în „hora lae, se opri, îşi lăsă jos ciutacui şi urmă Bine stai Ioane f din mina centrală, orizontul I şi la şapte a maiştrilor, în vederea descoperirii tutu
lui, oţelarii combinatului din Hunedoara, aviatorilor" dansată la înălţimea de 200 m. ri cu a ten ţie graficul. In ju ru l luă au m ai
furnaliştii de la Câlan, împreună cu stă- venit şi alţi mineri. Cuaând, cel doi m ineri se despărţiră in - sectoare ale minei de vest. ror rezervelor interne, menite să introducă
pînii pe veci ai mîndrelor plaiuri caTe se Multă admiraţie au stîrnit în public pi trînid flecare pe la casele lor.
întind nesfîrşit pe o parte şi pe alta a Aîu- loţii Ion Dumitrescu, „vînătorul de balo- — Cît aveţi voi, M atei? — se interesă Noua metodă a fost popularizată în con tehnica nouă şi metodele avansate de mun
reşului purtător de doruri. naşe" cu avionul „Zlin 22” şl Ştefan Ca tovarăşul Hoţea, m iner d in brigada lui ...Sînt trei ani de cînd m inerul Matei sfătuiri de producţie, pe secţii şi în sec că în abatajele minelor noastre, iar rezul
lotă la acrobaţii pe un „Buker" biplan. Cristea Aurel. Ioan a venit în Valea Jiului. Trei ani de toare, iar la faţa locului de muncă — prin tatele pozitive şi deficienţele întîmpinate în
Vocea crainicului anunţă deschiderea cînd a intrat pentru prima dată în adîn schimb de experienţă şi îndrumări tehnice muncă au fost şi sînt scoase la iveală prin
mult aşteptatei demonstraţii a măestrieî ...Uruitul puternic a două avioane de — Stai o ţîră să fac socoteala, că avem cul pământului, învăţînd din tainele is adecvate de la caz la caz. Tovarăşii mun staţia de radioamplificare din incinta mi
aviatorilor noştri dragi. transport sparge liniştea văzduhului. Ele două feluri de lucrări. Văd că la una avem cusite ale minerilor de aici. Munca asta citori din sectoarele de lucru respective, nei şi gazetele de perete din secţii şi pe
poartă spre înălţimea albastră paraşutiştil 54 la sută, iar la cealaltă 27 la sută. După a îndrăgit-o m u lt; roadele ei îi fac acum au reuşit în mod temeinic să se ridice la o întreprindere.
Liniştea care a domnit o clipă peste în din regiunea Hunedoara care îşi desăvîr- ce făcu socoteala z i s e : vreo 41 la sută. viaţa tot mai fericită, mai îmbelşugată. E înaltă calificare, convingîndu-se de superio
treaga fire a fost întreruptă de zumzetul şesc pregătirea lor în şcolile aeroclubului D ar v o i? Văd că sta ţi1m ai b in e da n o i; tînăr minerul, abia a trecut pragul celor ritatea metodei noi cu ajutorul căreia au In cadrul întreprinderii noastre sînt a-
a două „blplane" care purtau, odată cu sa central AVSAP. aveţi 49 la sută. Fain vă ţin e ţ i! 26 de ani. S-a cam grăbit cu însuratul, reuşit să atingă o productivitate ridicată, plicate şi alte metode înaintate de muncă.
lutul lor, drapelul tricolor al ţării noastre dar nu-i pare rău. Viorica, soţia lui, care asigurîndu-le depăşiri de norme superioare Metoda sovietică Voroşin este aplicată de
şl drapelul albastru al AVSAP. Demonstra Iată paraşutistul „sondă" care cu mult In timp ce continuau să urmărească şi a dat viaţă şî a crescut pe cei trei Şi, Lae. celor atinse în sectoarele care foloseau me 679 mineri, dintre care 371 tineri, iar me
ţia a început. Iată pe cei mal mici „avia curaj se avîntă din carlingă. O clipă de realizările celorlalte brigăzi din sector, Ionel şi Marioara, e tot atât de tânără şi toda veche, prin rambleere. toda sovietică Kuzneţov este aplicată în
tori" : pionierii, constructori de aeromo- tăcere generală, apoi un oftat de uşurare dinspre baie se apropie un tînăr înalt şi frum oasă, da şi atunci când avea doar 16 sectorul atelierelor de întreţinere, de un
dele, din cercurile de aeromodeliştl din din partea mulţimii spectatorilor Ia deschi se opri alături de ceilalţi mineri privind ani şi Ion îi tot da târcoale propunîndu-i Minerii noştri cunosc perfect deosebirea însemnat număr de muncitori.
Petroşani, Deva şl Hunedoara, care, sub derea cupolei multicolore a paraşutei. în graficul din faţă. să-i fie de nevastă. Acum Lae are şapte importantă dintre cele două metode şi dis
îndrumarea instructorilor s-au străduit să cet, mînuind cu siguranţă şi multă price ani. In septem brie v a m erge la şcoală'. ting că cea „prin surpare" este o metodă In perioadele de introducere şi aplicare a
obţină rezultate tot mal frumoase. Este o pere „aparatul", paraşutistul vine la ate — Cum stai cu planul Romulus? — se superioară faţă de cea cu rambleere. La metodelor avansate în muncă au existat şl
plăcere să urmăreşti realizările băieţilor rizare. Curiozitatea spectatorilor este satis auzi vocea unui miner, ce băgă de seamă In fam ilia m inerului Matei e m ultă fe metoda „prin surpare", minerii au tavanul deficienţe serioase, manifestate atît de con
cu cravata roşie care concep şl execută făcută în momentul cînd din avionul al că tânărul Praţa Romulus se oprise ală ricire. Cei trei copii sînt bucuriile lui Ion asigurat, pe cînd la metoda rambleerii, ta ducerea întreprinderii, cît şi de aparatul
aeromodele de toate fazele — de la „ţin doilea „cad" la rînd 11 paraşutlşti. La înăl turi de el. şi Vioricăi. Visurile lor şi le văd îm pli- vanele sînt fisurate şi fracturate, cu riscul tehnico-operativ, precum şi din partea unor
tar" Ia complicatul propulsor şl pretenţio ţimi, cupolele paraşutelor par nişte flori nindu-se zi de zi. De curînd şi-au cum pă de dărîmări. Minerii s-au convins practic muncitori mal puţin încrezători în ceea ce
sul aeromodel captiv. uriaşe suspendate de bolţile cerului. Aceşti — Cum să stau, nu vezi ? Stau mai rat mobilă nouă. Gospodina nu mai pri că noua metodă, „prin surpare" a eliminat este nou. Conducerea întreprinderii, nu în
îndrăzneţi se pare că au întrerupt contactul bine ca tine. Ţi-am luat-o înainte. Te su dideşte cu dereticatui şi aranjatul. Vrea faza muncilor grele de rambleeri, iar posi suficientă măgură a fost preocupată de a-
Din faţa tribunei s-au ridicat două pla cu pămîntul, care totuşi îi primeşte cu să fie cit mai frumos în cuibuşorul lor bilitatea creării fronturilor cu secţiuni largi provizionarea tu materiale, unelte, de or
noare de performanţă, remorcate de avioane drag atunci cînd el, în zbor lin, vin la ate p eri ? Ei, had n u te supăra, că n ici eu nu drag. Le stă în gînd să-şi construiască o a deschis calea atingerii uneî productivi ganizarea echipelor, delăsîndu-se uneori în
care au evoluat în aer trezind o vie ad rizare. După cîteva minute paraşutiştii au c'asă nouă. O vor face. întreprinderea îi tăţi ridicate a muncii lor. munca de urmărire a rezultatelor obţinute
miraţie pentru mînultorii lor din partea aterizat Ia marginea lanurilor bogate de m -a m supărat Cînd m i-a i lu a t-o înainte. ajută. Minerul şi familia sa trăiesc în feri şi a luării de măsuri tehnico-organlzato-
spectatorilor. Cîtă precizie, cîtă măestrle în cereale ale întovărăşiţilor din Sîntulialm. cire şi bună înţelegere. In cadrul orizontului I de la mina cen rice.
mînuirea acestor aparate care execută vi Călătoria în aer s-a sfîrşit. — Tacă-ţi gura măi Piaţa, că eu nu trală, metoda este aplicată de brigăzile de
raje line sau urcă în „vrie" coborînd apoi LUCIA LICIU tineret nr. 23, 23 a., 24, 25, 26, 25 a., 28 Aparatul nostru tehnico-operativ nu a
ca pasări uriaşe pe deasupra mulţimii, luîn- ...Soarele se lăsase de mult pe marginea te-am întrecut de cînd mă ştiu. Să fac şi 29, dintre care brigada 26, condusă de atacat cu destul curaj rezolvarea proble
du-şi zborul în continuare în „spirale". depărtată a munţilor Apuseni, acolo unde tov. Drăgan Ioviţă, şi-a depăşit planul se melor specifice fazelor de introducere a. me
orizontul săruta geana vînătă a cerului; Din paginile istoriei Hunedoarei mestrial cu 13%, brigada 29 condusă de todelor noi, dovedind de multe ori timidi
Cînd planoarele au fost aduse la aterl- oamenii muncii, întorşi la vetrele lor, pur tov. Toma Moise, fruntaş în întrecere, care, tate în faţa unor probleme, după cum nu
-zare, atenţia celor peste 20.000 spectatori a tau cu el amintirea unei zile de neuitat. Hrisoavele istoriei pomenesc de mujt des electric, iar încărcarea furnalului IV se lucrînd , bine, a reuşit să depăşească pla în suficientă măsură a fost preocupat pen
fost îndreptată spre avioanele „Zlin 381", Această amintire multă vreme va dăinui şî pre centrul siderurgic din Hunedoara. Unele face cu bandă transportoare. nul pe luna iulie cu 20 la sută, brigada tru a urmări şi analiza rezultatele obţinute
care executau zboruri în formaţie, plan ală în sufletele tinerilor care vor deveni la din ele arată că încă cu 1000 de ani îna 28, condusă de tov. Preda Dumitru, candi de echipele de mineri care au îmbrăţişat
turat, fir Indian, etc., sau executau acro rîndul lor piloţi neînfricaţi, dîrzl apărători intea erei noastre bogăţiile în minereu şi DUPĂ 11 ANI dat de partid, şi-a realizat planul pe luna cu curaj noul în producţie.
baţii aeriene. Gîndurile care frămîntau min al cerului patriei noastre dragi. pădurile întinse care produceau mangalul, Iulie în proporţie de 121 la sută.
tea şi dorinţa omului de a se avînta în au atras în această regiune numeroşi oa 11 ani au trecut de cînd Hunedoara a Unii dintre mineri, şefi de echipe chiar, deşi II
nemărginitul cerului şi-au găsit realizarea N. CAZAN meni care-şi făceau arme şi unelte din fier. devenit un uriaş şantier al construcţiei s-a explicat în mod temeinic şi amănunţit
în vremurile noastre. Omul stăpîneşte acum socialiste. Bilanţul faptelor eroice ale hu- avantajele •’noilor metode de muncă, s-au lă
Secolele s-au scurs depănînd anii, iar prin nedorenilor se poate vedea astăzi pe cu
1882 s-au construit primele furnale şi odată prinsul acestui oraş. In cadrul minei vest, şapte echipe aplică meto sat cu greu convinşi să treacă la punerea lor
cu acestea aşezările omeneşti ale vechiului da „prin surpare”, dintre care rezultate remar în practică, îar atunci cînd s-au ivit greu
oraş. In combinat se înalţă majestuos furnalul cabile au obţinut minerii din brigada nr. 77, tăţi cum ar fi de pildă presiuni sau go
nr. 6 complet mecanizat, construit în aceşti condusă de tov. Munteanu Aron, care a de luri de vetre, au înclinat spre abandonarea
Tendinţa guvernelor burghezo-moşiereştl anî de progres. O măreaţă realizare este păşit planul pe luna iulie cu 15 la sută, pre noilor metode. Totuşi, colectivul nostru de
şl a capitalului străin, construind această fabrica de aglomerare a prafului de mine- cum şl echipa nr. 70 condusă de tov. LucacI conducere nu a dat îndărăt în faţa acestor
uzină, nu era însă decît aceea de a stoarce r.eu, ce nu se poate topi în furnale, în sta Petru, care a depăşit planul lunii iulie cu greu tă ţi; cu sprijinul comitetului de între
profituri cît mai mari din această bogăţie rea măruntă. In 1954 primele vagoane de 17 la sută. prindere şî sub conducerea comitetului de
a ţării, costîndu-i cît mai puţin. De aceea minereu aglomerat ,de această fabrică au partid, masa largă de muncitori mineri a
aceste regimuri au lăsat o moştenire tristă fost date furnalelor. Pe lîngă activitatea tehnico-admlnîstratîvl fost mobilizată Ia luptă şl la muncă, Iar
la Hunedoara: o tehnică înapoiată, viaţă din secţii şi sectoare, în întreprinderea noa succesele dobîndite au ridicat întreprinderea
grea, plină de mizerie pentru muncitori. Odată cu dezvoltarea combinatului, grija stră are loc şi o largă activitate sindicală; noastră la nivelul de întreprindere fruntaşă
partidului s-a vădit şl în ridloarea bunăstă Incepînd de la grupele sindicale şl pînă la pe ramură de producţie.
Regimul de democraţie populară a trecut rii oamenilor muncii de aci. Pe dealul Chi- comitetul de întreprindere, se duce o largă
însă la dezvoltarea acestui important centru zlduluî s-a ridicat oraşul nou — oraşul
chiar de la instaurarea sa. La chemarea muncitoresc — iar jos, la capătul poalelor Pentru buna transportare a cerealelor pe C .F.R.
partidului au răspuns mii de comunişti, sale, un altul — oraşul tineretului.
ABONAMENTELE SE PRIMESC LA OFICIILE POŞTALE, FACTORII POŞTALI muncitori calificaţi, tineri din toate colţu In această perioadă, muncitorii de la ca duse în trenuri marşrute tehnice, în cazul
ŞI DLFUZORII VOLUNTARI D IN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII rile ţării, venind la Hunedoara p'eiijtfU' a Incepînd din anul 1949 şi pînă în acest lea ferată sînt preocupaţi de transportul că staţia de d estinaţie este în- altă regio
clădi şî dezvolta acest important" cehtru an s-au construit în Hunedoara: 1373 apar-, cerealelor da la bazele de recepţie la lo nală. Celor ce tranzitează pe raza SECF
siderurgic. ~tamente confortabile în blocuri muncitoreşti, curile de consum. In acest scop, Serviciul Sim eria, şefu l regulatorului de circulaţie in
187 garsoniere cu o suprafaţă locuibilă de de exploatare căi ferate Sim eria a luat din colaborare cu Direcţia, regională Tim i
PRIMELE REALIZĂRI peste 122.600 m.p., o şcoală profesională tim p măsuri pentru ca lozinca „Nici un şoara, le asigură trasee cu cea mai mică
cu patru cămine, o şcoală elementară, una bob de grîu să nu se risipească" să capete staţionare pe tim p de 24 ore anticipat.
Oţelăria Siemens Martin a fost construită de 10 ani, o creşă şl un cămin de zi pentru viaţă.
de capitaliştii germani prin 1941. Pentru a copiii muncitorilor. întreprinderile care folosesc vagoane s-
6e folosi în scopurile lor războinice, el C ele cinci echipe în fiinţate în staţia Hia, coperite etan şate „ b in pentru cereale" au
aveau nevoie urgent de mult oţel, aşa că Intr-un viitor apropiat se prevede con Simeria triaj, Alba-Iulia şi Petroşani datoria să trateze aceste' vagoane eu toa
în graba lor el au constrult-o cu o teh struirea unui oraş-grădină, cu 1000 aparta şi-a u făcu t pe deplin datoria, astfel că de la tă grija, să le încarce cum cer prescrip
nică înapoiată, pînă şl amplasamentul el şi mente, un complex sportiv, iar în anul a- 1 iunie a.c. şi pînă în prezent au etanşat ţiile de încărcare C.F.R.. la t la d estinaţie
al laminoarelor a fost prost ales. cesta se vor da în folosinţă pe lîngă nu „bun pentru cereale" un num ăr de peste să descarce marfa respectivă şi să cureţe
meroase apartamente de locuit; 6 localuri 635 vagoane. In fruntea acţiunii d e eta n vagoanele. Foarte puţine întreprinderi res
In anii regimului democrat-popular au pentru noi magazine, un centru de. şcoală şase a vagoanelor se află cele două e- pectă însă aceste cerinţe. Au fost cazuri
sîderugică, un cinematograf cu 700 locuri chLpe din staţia Sim eria triaj, conduse de cînd în vagoan ele acoperite descărcate La
fost multe schimbate: s-a pus în exploa şi multe altele. tovarăşuil G avriliu V asile care au etan Lupeni şi Petroşani s-au găsit după des
şat peste 400 vagoane. Un interes deo cărcare zeci de kilograme de sulf sau ci
tare cuptorul nr. 5 mărlndu-se capacitatea ? sebit au avut şi tovarăşii Moraru Traian, ment. E lucru ştiut că în asemenea va
Veche este Istoria Hunedoarei, dar acea Berindei Aurel, Irim ie Nicolae, operatori goane nu se mai pot încărca cereale deoît
la toate cuptoarele, turnarea oţelului în sta nu a înscris nicicînd asemenea pagini de vagoane din centralul SECF Simeria după o curăţire radicală care e obligat
de glorie ca în aceşti II ani de muncă li care au urmărit cu stăruinţă îndeplinirea o facă destinatarul.
gropi a fost înlocuită cu turnarea pe va- beră, creatoare, sub cîrmuirea sigură a parti planului de etanşare şi aprovizionarea lo
dului nostru. ŞI istoria, va scrie încă multe curilor de muncă cu materiale. Vagoanele Prin aplicarea măsurilor tehnico-orga
goneţi speciali, s-a sistematizat încărcarea pagini glorioase a muncii ce se va. desfă cu d efecte m ai m ari au fo st d irijate la nizatorice luate de. către SECF Simeria
şura şi de acum înainte pe făgaşul în sorit, A telierele Simeria triaj, Petroşani şi Alba- în vederea bunei desfăşurări a trasportu-
cuptoarelor etc. al socialismului. Iulia. U nu i num ăr d e 26' vagoan e a tre lui cerealelor pe C.F.R . s-a reuşit oa toate
Procesul de încărcare al furnalelor s-a b uit să Li se m onteze obloanele oare erau cererile de vagoane să fie satisfăcute.
R. ŞERBAN defecte şi nu asigurau încărcarea cereale
mecanizat, cărucioarele care erau mînulte cu lor în bune cpndiţiuni. Muncind şi în viitor cu acelaşi interes
trudă de oameni1 fiind acum înlocuite cu corfe Pentru a asigura transportul rapid ol
vagoanelor cu Cereale s-au luat măsuri
speciale, trase de un cablu acţionat de un motor ca aceste vagoane să fie expediate cu
prim ele trenuri, iar din staţia Simeria
Lupta dusă de m ilioane de partizani Informarea maselor asupra evenimentelor oa com itetele de luptă pentru pace să fie Triaj vagoanele cu cereale să fíe intro da şi pînă acum, colectivul Serviciului de
ai păcii din lum ea întreagă pentru slăbi internaţionale — sarcina comitetelor mai active şi să nu precupeţească n ici.o
rea încordării internaţionale, pentru con de luptă pentru pace clipă în popularizarea ultim elor evenim en exploatare căi-ferate Simeria va contri
solidarea păcii tuturor popoarelor, în ul te internaţionale. însuşi comitetul raional
tim a vrem e a fost încununată de cît mai d e luptă pentru pace Ilia, secretar tov. bui în bună m ăsură la aprovizionarea la
m ulte succese. SLakovics Alexandru, trebuie să facă o
serioasă cotitură în munca sa de a popu tâmp a populaţiei m uncitoare cu cereale
In fruntea acestei mişcări pentru pace, lariza succesele forţelor păcii şi de a atra
din care fac parte oameni de diferite ge tot mai mulţi oameni cinstiţi în frontul din noua recoltă.
convingeri politice' şi religioase, se 'află organizat al păcii.
Uniunea Sovietică care a căutat întotdea GHIBU IOAN
una ca prin politica sa externă să con P entru oricine este cilar că pacea nu
tribuie din plin la atenuarea încordării In marea mişcare mondială pentru pa M ondiale pentru P ace de La H elsinki. In v in e d e la sine, pentru paCe trebuie să Spectacol în cinstea fruntaşilor
internaţionale, la crearea unui climat pen ce, alături de U.R.S.S., de R.P. Chineză ultim ul timp a dat dovadă de m ai multă luptăm, să m uncim cu şi m ai m ultă ho-
tru coexistenţa paşnică între toate po şi de celelalte popoare iubitoare de pace, iniţiativă în muncă şi com itetul raional tărîre pentru a asigura un viitor fericit Etelca Nagy, directoarea căminului cul înainte, erau doar ciţiva fruntaşi în
poarele. Contribuţia U.R.S.S. la cauza pă s-a încadrat şi poporul nostru muncitor de luptă pentru pace Hunedoara. Totuşi patriei noastre. Comitetelor de luptă pen tural, cercetă cu atenţie planul de muncă. Băc'ia. Se puteau num ăra pe degete. A -
cii s-a concretizat prin încheierea trata care are nevoie de pace pentru constru munca acestui com itet de luptă pentru tru pace le revine măreaţa sarcină de a In dreptul sarcinilor îndeplinite făcu cîte cuma însă, numărul lor a crescut m ult
tului de stat cu Austria, prin norma irea socialism ului la noi în ţară, pentru pace nu este satisfăcătoare Din cei atrage în mişcarea organizată pentru pa un semn cu creionul, apoi începu să stu Cele două rînduri de scaune din faţă au
lizarea relaţiilor sovieto-iugoslave şi în asigurarea unui viitor fericit. . 31 m em bri din com itet, a leşi de ce pe toţi oamenii cinstiţi, antrenîndu-i dieze ceea ce avea de făcut în zilele ur fo st rezervate anum e pentru ei.
special prin rezultatele pozitive ale con m asele de oameni ai muncii, nu m un în noi acţiuni concrete pentru apărarea m ătoare. Planul arăta d a r că peste 10
ferinţei şefilor guvernelor celor patru Mişcarea pentru pace din ţara noastră cesc cu destulă răspundere decît numai păcii popoarelor, pentru întărirea conti zile trebuie dat un program artistic în D eşi m ai era tim p pînă să înceapă spec
mari puteri de la Geneva. îşi desfăşoară activitatea prin com itetele 3— 4. nuă a statului nostru democrat-popular. Cinstea fruntaşilor la recoltat, dezm iriştit, tacolul, lum ea a început totuşi să se a-
de luptă pentru pace care au măreaţa sar Membrii com itetelor de luptă pentru pace şi treieriş. d u n e ; veneau în grupuri, sau unul cîte
In momentul de faţă, ca o urmare a cină de a informa masele de oameni ai Com itetele de luptă pentru pace din nu trebuie întotdeauna să aştepte direc unul, căutîndu-şi fiecare locuri cît mai
conferinţei de la Geneva, se poate spune m uncii asupra m ersului evenim entelor in regiunea noastră trebuie să fie mai ac tive de la regiune sau raioane, ei trebuie — M ai sîn t doar 10 zile pînă trebuie aproape de scenă. Fruntaşii satului au ve
că în ceea ce priveşte slăbirea încordării ternaţionale, atrăgînd prin puterea convin tive în munca ce le revine de a informa să dea dovadă de mai m ultă iniţiativă în să dăm spectacolul. Cum de n-am înce nit şi ei pe rînd ocupîndu-şi Iodurile re
internaţionale s-au făcut progrese, relaţi gerii tot mai m ulţi oameni cinstiţi în m asele asupra desfăşurării evenim entelor ceea ce priveşte metodele de popularizare put pregătirile mai din tim p — începu ea zervate.
ile dintre apus şi răsărit s-au îmbunătă măreaţa luptă pentru pacea popoarelor. internaţionale. In special com itetele de a evenim entelor internaţionale. De ase a se mustra în gînd.
ţit intr-o oarecare măsură, iar pentru a luptă pentru pace de la sate trebuie să menea, com itetele de luptă pentru pace La ora 20 fix cortina s-a ridicat. Con
se ajunge la încheierea unui tratat de se In campania strîngenii de semnături pe dea dovadă de mai multă iniţiativă, să pentru a avea şi mai frum oase realizări în In după-amiaza aceleaşi zile, membrii ferenţiarul a încşput să vorbească cu căl
curitate colectivă în Europa, nu lipseşte Apelul Păcii de la Viena, Comitetele de nu aştepte întotdeauna conferenţiari şi in munca lor, este necesar să ţină o strânsă din conducerea căminului cultural s-au a- dură despre succesele obţinute de frun
decît num ai bună voinţă din partea unor luiptă pentru pace din regiunea noastră, strucţiuni de la raion ci să-şi călăuzească legătură cu organizaţiile de partid cît şi dunat să discute despre programul ce tre taşii satului Munteanu Adam, Kerekeş
guverne. din care fac parte oam eni din diferite pă munca urmărind în mod permanent pre cu celelalte organizaţii de masă. buia pregătit. Discutară m ult pînă să a- Arcadie, Drijman Rusan, Nagy Anton,
turi sociale, bărbaţi şi femei, tineri şi ti sa* cât şi b uletin u l com itetelor d e luptă leagă dansurile şi cîntecele cele mai fru Sooş Ludovic. Pcpa Alexandru. Sooş Su-
Aceste realizări obţinute pe arena inter nere, s-au achitat cu cinste de sarcinile pentru pace oare apare odată pe lună. In cinstea marii sărbători a aniversării moase, apoi îşi împărţiră sarcinile între sana, Crişan Petru şi alţii care, muncind
naţională nu înseam nă că popoarele iu ce le-au revenit. E le au popularizat în rîn- eliberării patriei noastre de către glorioa ei. pămîntul după regulile agrotehnice, au
bitoare de pace să înceteze lupta pentru durile m aselor Docum entele Consiliului O sarcină a com itetelor de luptă pentru sa Arm ată Sovietică, ziua de 23 August, reuşit să fie întotdeauna gata la tim p cu
pace şi progres. Astăzi, dimpotrivă, lupta Mondial al Păcii, formînd echipe pentru pace este aceea de a populariza perma com itetele de luptă pentru pace din re ...A rtiştii am atori s-a u adunat da de o- m uncile agricole, obţinînd astfel recolte
partizanilor păcii trebuie să se consolideze strângerea de semnături pe Apelul Păcii şi nent lupta pentru pace a partizanilor păcii, giunea noastră trebuie să se ach ite Cu cin bicei la repetiţie. Vestea că vor pregăti bogate.
şl mai mult, să ducă cauza păcii pînă la crganizînd în acelaşi timjp sfaturi a le păcii cît şi succesele obţinute de aceştia. Mem ste de sarcinile ce le revin în a mobiliza un nou spectacol în cinstea fruntaşilor au
Capăt, cu atât m ai m u lt cu cît m ai sînt unde cetăţenii erau informaţi asupra e- brii com itetelor de luptă pentru pace tre oam enii m uncii de la oraşe şi sate la lupta prim it-o cu bucurie, moi ales cînd au au După terminarea conferinţei, Bartok
unele cercuri occidentale oare nu se pot venim entelor internaţionale la zi. buie să fte aceia care să organizeze adu pentru slăbirea continuă a încordării in zit că va fi urmat de reuniune tovără Francisc a anunţat că echipa artistică a
împăca cu stingerea focarului ./războiului nări la Căminele culturale, sfaturi ale ternaţionale. pentru slăbirea cursei înar şească. căminului cultural va prezenta un pro
rece“ pe care se străduiesc încă să-l ali Un comitet de luptă pentru pace plin de păcii pe grupuri dc case şi în special con gram în cinstea fruntaşilor satului. Artiş
menteze. Cu eforturile sporite şi cu încre iniţiativă, în popularizarea evenim entelor vorbiri sau discuţii ou ţăranii muncitori mărilor, pentru interzicerea folosirii ar R epetiţiile se ţineau de obicei de două tii s-au perindat pe scenă cîntînd şi dan-
dere în lupta lor dreaptă, partizanii pă internaţionale, din regiunea noastră este care sânt dornici să a fle tot m ai m ulte ori pe săptămână. Acum se făceau în fie sînd vreo două ore în şir. Fruntaşii satu
cii, fără îndoială că vor obţine Ca pacea com itetul raional Orăştâe care im ediat ce despre succesul forţelor păcdl, 1a oare con m elor de exterm inare în mase, pentru care seară. Echipa de dansuri pregătea un lui cît şi ceilalţi spectatori, aplaudau m e
popoarelor să nu mai fie am eninţată de apare un evenim ent nou pe arena inter tribuie şi ei în munca de zi cu zi. „Ceardaş", „Steaua" şi „Căzăceasda". Nu-i reu pe artiştii amatori, oare au pregătit
nimeni, tratativele dintre state devenind naţională, un rezultat al luptei forţelor pă consolidarea şi înflorirea păcii tuturor po uşor să faci repetiţii cîteva ore în şir, sea un spectacol bun în numai cîteva zile.
cele dorite de popoarele iubitoare de pace cii, organizează „caravane a le păcii* oare Astăzi, cînd pe arena internaţională se ră de seară. Nu s-a plîns nimeni însă de
— tratative sincere de colaborare şi aju m erg prin satele raionului dînd diferite resim te tot mal m ult forţa partizanilor poarelor. asta. Doar acesta nu era un spectacol oa A. CARANFIL
tor reciproc pentru fericirea omenirii. informaţii şi lămuriri oam enilor muncii. păcii, datorită căreia se resim te o slă KOROŞI ŞTEFAN recare, ci unul prin care artiştii amatori
Comitetul raional de luptă pentru pace bire a încordării internaţionale, oamenii cinstesc pe oei mai harnici ţărani m unci
Orăştâe desfăşoară în acelaşi tim p o vie m uncii de la oraşe cît şi de la sate sînt tot secretar al comitetului regional de luptă tori din comună.
activitate şi în ceea ce priveşte agitaţia vi mai dornici să cunoască noile evenim ente pentru pace
zuală prin diferite panouri ale păcii, pen- de pe arena internaţională. Astfel, ţă 'k
ranii m uncitori din raionul Ilia aşteaptă
tru a populariza Docum entele Adunării
