Page 2 - 1955-08
P. 2
s Nr. 501
DRUMUL SOCIALISMULUI
Să grăbim ritmul muncilor agricole de vară ! Un nou prilej de cunoaştere
a talentelor din popor
va servi băuturi răcoritoare, totodată va Să fie intensificată
Deşi aproape în întreaga regiune au căzut tn u ltim u l timp ploi abundente care duce şi unele mărfuri pentru a face schimb S-ala d ub u lu i cooperatorilor m eşteşugari tuşi nu poate fi lău d at Un interpret are
au avut urmări nefavorabile asupra secerişului, treierişului şt dezmiriştitului, to în natură cu ţăranii muncitori. Munca la munca politică din Deva, a d evenit pentru a doua oară menirea de a crea personagiul prin jocul
tuşi, în unele comune şi sate, datorită îndrum ării îşi organizării în bune condiţiunl treieriş se va desfăşura astfel. Locuitorii co neîncăpătoare faţă de numeroşii spectatori său, de a completa chiar textul prin ges
a lucrărilor, s-au obţinut realizări însemnate. De asemenea, în alte părţi, deşi se munii sînt programaţi la arie pe circums M unca politică desfăşurată de organizaţia ce veniseră aici să vadă noile echipe ar turile şi mimica sa, dar nici decum n u-i
putea înainta într-o măsură oarecare cu aceste lucrări, din cauză că organele de cripţii, iar delegaţii de batoză se vor în de bază din satul Miercurea pentru tistice de teatru şi brigăzi artistice de a- este îngăduit să adauge piesei, cu de La
partid f i de stat respective n-au îndrum at ţăranii m uncitori să folosească la griji să anunţe cu o zl înainte pe acei îndrumarea şi antrenarea ţăraniloi munci g itaţie ce s-a u prezentat duminică, 31 iulie sine putere, texte care nu aparţin autoru
m axim um timpul prielnic, în special treierişul a stagnat complet. care vor trebui să treiere. La fiecare ba tori la executarea muncilor agricole de vară, a. c., în cea de a doua etapă a fazei regio lui piesei şi oare ar putea să deruteze con
toză sînt cîte doi delegaţi şi cîte patru a fost slabă pînă acum. Un singur exem nale de concurs. In această zi, urmau să ţinutul acesteia.
Pentru a scoate tn evidenţă aceste realizări şi lipsuri, şi pentru a contribui la coşar! pentru a se putea schimba între ei plu, ilustrează pe deplin acest fapt. Din se reproducă 6 cămine culturale, din care
lichidarea rămînerii in urm ă la dezm iriştit f i ireiertf, redacţia ziarului nostru a în timpul treierişului. Treierişul este orga cele 350 ha. de grîu secerate, au fost dez- două se prezentau cu echipe de teatru şi Celelalte programe prezentate în cadrul
organizat iun raid-anchetă în raioanele Ilia şi Sebeş. nizat să se facă şi noaptea. miriştite numai 5 ha. Datoria organizaţiei celelalte patru cu brigăzi artistice de agi acestei etape de concurs, au fost date de
de bază (secretar Moraru Ioan) era să se taţie. brigăzi artistice de agitaţie. Un succes
Citiţi in cele ce 'urmează cîteva din constatările noastre. Pentru buna desfăşurare a muncilor pe orienteze şi să îndrume ţăranii muncitori bine meritat l-a avut brigada artistică de
arii, membrii comitetului executiv al sfatu spre acele munci care au rămas mai mult In general, eohipele participante au de agitaţie „Cintăm viaţa nouă", a căm inului
întrecere rodnică lui popular comunal răspund fiecare de în urmă. monstrat o preocupare susţinută pentru cultural din comuna Galtiu, raionul Alba.
cîte o arie pe toată durata treierişului. pregătirea de program e borne. Aşa de pil Pregătită de către ţăranul muncitor Curta
In ajunul marii bătălii pentru strînge- la virful spicului au prins puţină roşeaţă, Organizaţia de bază din satul Miercurea, dă, echipa artistică de la căm inul cultural Traian, brigada a reuşit să prezinte un
rea recoltei, în comuna Apoldul de Jos, atunci nu trebuie să mal aştepţi nimic, in Astfel fiind pregătite ariile, îndată ce n-a folosit însă nici una din formele de din comuna Beaiic, a prezentat piesa „In program bine închegat, axat pe cele mai
s-a ţinut o adunare obştească în care ziua cînd a observat această roşeaţă, şl-a timpul va permite, se va putea începe muncă politică în scopul grăbirii lucrărilor p eţit“. Prin jocul desfăşurat de interpreţi, importante probleme ale comunii. Dove
s-au dezbătut problemele legate de campa iuţit paşii spre casă. Cei de acasă i-au ci treierişul şi va continua fără întrerupere agricole de vară. Dacă vorbim de gazeta de s-a reuşit să se scoată în relief destul de dind un remarcabil sim ţ arbistic, m em
nia de recoltare. In această adunare, nume tit vestea pe faţă. „Mîine pornim la sece pînă la terminare. stradă a organizaţiei de bază, putem spune evident chipul chiaburului, maşinaţiunile brii brigăzii au înxţiănunchiat aspectele
roşi ţărani, tineri şl vîrstnici, în frifnte cu rat". Şl-a mal bătut odată coasa, nevastă-sa fără să greşim, că nu a ajutat cu nimic la pe care acesta caută să le folosească pen pozitive şi negative într-un repertoriu plin
deputaţii sfatului popular, au cerut cuvîntul şi cu copiii au pregătit cele necesare şi în Arii fără batoze mobilizarea ţăranilor muncitori, nu a popu tru a înşela vigilenţa ţărănimii muncitoare. de unitate. In mod deosebit s-a putut re
şi şi-au rotit ochii în jur, căutîndu-1 pe seara aceea s-au culcat mai de vreme. larizat fruntaşii şi nu a combătut lipsurile. De asemenea, a rezultat atitudinea comba marca critica curajoasă şi necruţătoare
acela cu care şl-ar putea măsura puterile la Revărsatul zorilor a găsit toată familia Iul 9 n comuna Burjuc din raionul lila, în Articolele de la gazetă, vorbesc despre ce tivă a ţăranului sărac faţă de am ăgelile şi pe care au făcut-o. Aşa de pildă, au fost
strînsul recoltelor bogate. Aşa s-au născut Oprean, la marginea lanului de grîu. El tovărăşiţii treieră zl şi noapte. Ţăra vrei, numai despre seceriş, treieriş şi dez promisiunile bogătaşilor. Decorul a fost criticaţi funcţionarii gospodăriei agricole
chemările la întrecere patriotică pentru pătrunse cu coasa în lan, doborînd firele nii muncitori individuali însă, nici n-au miriştit, nu amintesc nimic. bine ales, potrivit scenelor şi aoţiundi în de stat care obişnuiesc să tragă ch iu lu l;
strîngerea recoltelor la timp şl fără pier la pămînt, Iar nevastă-sa ou copiii dă transportat grîul pe cele două arii. De fapt, general. au fost criticaţi unii activişti ai sfatului
deri, în Apoldul de Jos. dură zor la adunai. Nici nu s-a împlinit nu se poate spune că el au arii, din mo Munca de îndrumare şi mobilizare prin popular pentru că nu acordă atenţia cu
Cel care a lansat chemarea a fost depu .săptămîna şl familia Iui Oprean a terminat ment ce de aici lipsesc elementele princi agitatori, este inexistentă. De cîteva luni, Cu toate acestea însă, prezentarea pie venită Căminului c u ltu r a l; a fost criticată
tatul Beju Nicolae. El, după ce a stat de cu secerişul. In ultima seară au stat mal pale, şi anume, batozele. S-au străduit ei agitatorii n-au mai fost instruiţi. Slaba sei a conţinut şi unele scăderi. Astfel, a- bibliotecara, de oarece deseori nu poate
vorbă cu alegătorii din circumscripţie, a mult la cîm p ; n-au vrut să plece pînă n-au să-şi amenajeze chioşcuri, să ducă materia muncă pe care o duce organizaţia de bază proape pe tot parcursul jooului, cu ex fi g ă s it ă ; modail defectuos d e difuzare a
chemat la întrecere pe deputatul Popa Ni aşezat grîul în ultima claie. I-a luat-o îna lele de stingerea incendiilor, să sape gropi cu agitatorii, se desprinde şi din faptul că cepţia tovarăşei oare a interpretat rolul presei, faptul că se trimit ziarele în Galtiu
colae şi pe toţi ţăranii muncitori din cir inte Iul Popa Vasile care încă n-a terminat de fumat, etc., dar ce folos că pe arii nu pînă în prezent nici secretarul nu ştie cîţi chiaburiţei, acţiunea s-a desfăşurat mult cu întârziere ; doctorul oomamii, pentru că
cumscripţia acestuia. Deputatul Beju, după secerişul. La secerat a cîştigat întrecerea este viaţă. agitatori are. prea domol, m ult prea lipsită de nerv. nu dovedeşte destul interes pentru sănă
adunare, şi-a rînduit pe fiecare ţăran mun Oprean Nicolae, însă nu s-a culcat pe lauri; Este condamnabil faptul că nici pe ziua S-au remarcat dese şovăieli, nesiguranţă tatea ce tă ţe n ilo r; ţăranii Grişan A nghel,
citor din circumscripţie în întrecere, ţinînd întrecerea trebuie cîştlgată şi la dezmiriştit de 1 august pe cele două arii ale ţăranilor Este necesar să se pună capăt acestor în ceea ce priveşte stăpînirea rolului O şi Barbu Partenie pentru că nu şi-au achi
cont de puterea economică a fiecăruia. şl la trelerlş. Şi... ascuţindu-şl bine fia muncitori din Burjuc, nu sosiseră batozele. lipsuri. Biroul organizaţiei de bază are da- greşeală pe dare interpreţii au săvîrşit-o tat autoim punerea; tractoristul Oprdnescu
Oprean Nicolae, a făcut legămînt că se va rele la plug, a doua zi, tot aşa de vreme Vina principală o poartă direcţia agricolă toiia să analizeze munca de pînă acum şi constă în faptul că atunci oînd chiaburii Dum itru de la S.M.T. Alba, pentru că s-a
întrece cu Popa Vasile, Orăşean Vaslle cu a răsturnat prima brazdă pe locul de unde regională care are sarcina dirijării batoze să ia măsuri în vederea desfăşurării unei au intrat în Casa ţăranului sărac, acesta, înfumurat şi nu-şi face datoria aşa cum
Popa Ioan, Găvîjdea Dumitru cu Domnaru secerase grîul. lor. Atît tovarăşul Lascu Ioan, directorul împreună cu întreaga lu i familie, s-au ri trebuie, precum şi alţii ca aceştia. Briga
loan, după el alţii, apoi comuna întreagă a direcţiei agricole regionale, cît şi tovarăşii Intense munci politice de masă. Să se fo dicat în picioare lulnd o poziţie de res da a executat şi o serie de cântece şi jo
lansai o chemare la întrecere către ţăranii întrecerea dintre ceilalţi la seceriş, a fost preşedinţi aî sfaturilor populare raionale pect ce, în nici un caz, n u -şi avea locul. curi pentru sătenii harnici şl inimoşi cum
muncitori din comuna Ludoş. cîştlgată de Orăştean Vasile şl Găvîjdean Alba şl Hunedoara (de aici trebuie trimise losească activul fără de partid, agitatorii, Ţăranul nostru muncitor, în lupta sa con s în t : Crişan Iacob şi Preda Maria, sau
Oprean Nicolae, după lansarea chemării Dumitru, Iar pe comună sînt fruntaşi ţă batozele în comuna Burjuc), au sarcina să tra chiaburim ii nu e deloc dulce şi „cu cum este deputatul Poajeia Traian.
nu mai avea linişte. Se gîndea cum să facă ranii muncitori din circumscripţia lui Beju. dispună Imediat transportarea lor la locul gazeta de perete şl toate mijloacele de mo v io s“. Dim potrivă, el este aspru şi dîrz.
să nu l-o la Popa Vasile înainte, sau ludo- de muncă. Desigur însă, că o bună parte din aceste Un program concis şi bine alcătuit a
şenlî. Ţăranii muncitori din Apoldul de Jos, în bilizare a ţăranilor muncitori pentru execu scăderi se datoreşte lipsei de îndrumare. dat brigada artistică de agitaţie de la că
...Holda cu gnu a Iul Oprean Nicolae frunte cu deputaţii sfatului popular, mun Grîul trebuie secerai imediat minari cultural din B aia de Criş. In m od
nu era prea aproape de sat, dar el a fă cind în întrecere au reuşit să le-o la îna tarea muncilor din campania actuală. O piesă care a plăcut publicului spec deosebit au impresionat aici frormoasele
cut zilnic acest drum ca să vadă cînd inte celor din Ludoş, secerînd pînă în ce timpul se va îmbunătăţi tator a fost „Tovarăşul referent princi porturi naţionale moţeşti, jocurile şi cin-
poate porni la seceriş. Dacă mai sînt unii prezent 90 la sută din suprafeţele însămîn- __________ Concluzii __________ pal“, piesă interpretată de către echipa ar tecele moţilor.
care nu se apucă de secerat pîrvă cînd spi ţate cu grîu. întrecerea însă nu s-a termi Dacă treci hotarul comunei Răhău, pri tistică de teatru a Casei de cultură din
cul se încîrligă sub povara de boabe, apoi nat. Ea continuă şl la dezmiriştit şi la tre- veliştea se schimbă Imediat. De unde pînă Este foarte adevărat că rămînerea în ur Aiba-Iuiia. Fiind îndreptată împotriva Ultim ul program a fost prezentat de
Oprean Nicolae ştie că dacă boabele de ieriş şl la predarea cotelor. In focul între atunci privirea era obişnuită cu snopi de mă la lucrările de seceriş, dezmiriştit şi birocratului, piesa s-a bucurat de o reu către brigada artistică de agitaţie din S i-
cerii, munca 'se deapănă cu tot mal mult grîu aşezaţi în cruci, iar picioarele călcau treieriş, în special în raionul Sebeş, se da- şită interpretare. S-a remarcat printr-un meria Veche, raionul Hunedoara ; brigadă
spor. miriştea proaspătă, dintr-o dată, eşti ne toreşte în cea mai mare parte timpului plo joc natural' tovarăşul care a apărut în
voit să cauţi drumul pentru că altfel calci ios, care nu a permis să se iasă la cîmp şi rolul lui Nicolae. In ceea ce priveşte in despre care cititorii noştri au mai citit
Folosesc cu pricepere timpul duselor, o să ne cumpărăm o maşină de holdele de grîu nesecerate încă. Şi prive nici să se pornească batozele. Tot in paio terpretarea rolului „Referentului princi în coloanele ziarului „Drumul Socialismu
semănat grîu şi alte lucruri ce sînt nece liştea aceasta a holdelor nesecerate, ţine nul Sebeş, mai sînt încă lanuri de grîu ne pal“ trebuie la fel să afirmăm că s-a vă lui“. Şi de rîndoil acesta, s-a m enţinut la
C um am intrat în lunca „Mureşului", sare întovărăşirii. pînă hăt departe, acoperă tot dealul din coapte care nu pot fi deci secerate (cum zut un apreciabil talent. Mai ales e demnă înălţimea sarcinilor. Un lucru totuşi ar
mi-am dat seama, după numărul de partea de sus a comunii Cut. De ce? e cazul şi pe unele tarlale din comuna Cut). de scos în evidenţă siguranţa jocului de trebui să spunem în legătură cu ea, sau,
stoguri ce erau adunate la aria întovărăşirii întovărăşiţii din Burjuc doresc să ter scenă şi calmul pe care tovarăşul Interpret mai bine zis, cu cei criticaţi de către ea.
„23 August" din Burjuc, că întovărăşiţii au mine cu treierişul cît mal repede. De aceea, Această întrebare şi-o pune oricine ob Rămînerea în urmă se mai datoreşte însă l-a dovedit în situaţiile cele mai dificile. Este vorba că a trecut foarte moiltă vre
în acest an o recoltă bogată de grîu. Şi, folosesc flecare clipă prielnică. servă schimbarea. Şi schimbarea o observă într-o măsură oarecare, în unele comune Deşi — din cauza necunoaşterii temeinice m e de cînd, în fiecare program pe care-1
într-adevăr, aşa este. Preşedintele întovă toţi cei ce trec pe acolo, sau chiar de de din aceste raioane şi faptului că sfaturile a rolului — în unele locuri au existat şo prezintă, îşi cere înapoi aparatul de radio
răşirii, Nistor Teofil, spuse că întovărăşiţii In aceeaşi comună parte, de pe şoseaua asfaltată. Răspunsul la populare şi organizaţiile de partid, n-au a- văieli, tovarăşul ce a apărut în acest rol, pe oare l-a adus la Deva pentru reparat
în decurs de trei zile, au terminat cu re această întrebare are două laturi. In pri cordat destulă atenţie organizării lucrărilor a dovedit o serioasă abilitate în ceea ce şi pe care nu l-a mai reprimit. Cu toate
coltatul griului şi de două zile au începui patru arii electrificate mul rînd, secerişul a întîrziat în comuna agricole de vară şi folosirii din plin n tim priveşte improvizaţia. Departe de a se acestea însă, cei vinovaţi pentru acest lu
treierişul. Cut din motivul că terenul însămînţat este pului bun. In multe comune nu s-au trans pierde şi a se încurcă, îşi forma pe loc re cru, continuă să răm înă „ureche surdă“.
P rivind cu toată răspunderea sarcinile aşezat mal sus decît cel din Răhău şi portat încă snopii la arii (Răhău, Gîrbova, plici şi glume care acopereau starea de Ar cam fi totuşi timpul să-i ajungă ru
—¦ Sîntem tare necăjiţi de ploile astea — ce le revin, membrii comitetului exe grîul nu s-a copt bine în toate lanurile, Hărău), iar cei care au rămas pe cîmp fapt a lucrurilor. Un asemenea lucru to- şinea din urmă şi să satisfacă în sfîrşit
îmi spuse preşedintele. Totuşi pentru a nu cutiv al sfatului popular din comuna Lu precum şi din cauza ploilor abundente care n-au fbst aşezaţi în cruci pe mijlocul tere îndreptăţită cerere a acestei brigăzi.
opri lucrul, noi am pregătit lîngă fie doş, au reuşit să organizeze în comună au căzut în ultimul timp. In al doilea nului pentru a se putea executa dezmi-
care stog o căpiţă de paie cu care, la ne patru arii electrificate. De felul cum sînt rînd, nu s-au secerat unele lanuri deşi riştitul. De asemenea, nu peste tot în aceste INFOR MAŢII
voie acoperim stogul. In felul acesta, după organizate ariile, pot constitui exemplu şi‘ grîul era copt, pentru că nu s-a folosit din raioane s-au luat măsuri pentru clădirea
ce ploaia trece, noi descoperim stogurile şi pentru alţii. plin timpul prielnic acestor lucrări. Este clăilor din cîmp pe pari, pentru a se scur Intre 15-25 august a.c., în întreaga re — Şcoala profesională de ucenici Cons-
începem treieratul. Nu vrem să pierdem nici adevărat că tovarăşii din organizaţia de ge mai repede apa din snopi şi pentru a giune se vor ţine examenele de admitere trucţii-Deva. de ucenîcî-C.F.R.
o zi. întovărăşiţii Iacob Sabina, Stoichiţoiy Pe arii, batozele şi motoarele electrice bază şi de la comitetul executiv al sfatului înlătura pericolul încolţirii sau a putrezirii pentru absolvenţii şcolilor de 7 ani care de ucenici pomi-
Gheorghe, Costea Alexe, Mura Iustin şi au fost aranjate din timp, iar terenul unde popular au lucrat mult în această direcţie, griului. doresc să urmeze următoarele şcoli profe — Şcoala profesională
alţii, nu se preocupă de alte munci în acesl se aşează stogurile şl batoza, curăţit. totuşi, întrucîl secerişul de pe terenurile unde sionale : Simerîa.
timp, decît numai şi numai, de a termina grîul s-a copt este rămas în urmă, dove Bătălia pentru terminarea grabnică a lu
cît mai repede cu treierişul. Pînă acum, Pentru prevenirea incendiilor, fiecare lo deşte că munca lor a fost uneori superfi crărilor agricole de vară este sarcina de — Şcoala profesională de ucenici de pe — Şcoala profesională
am terminat de treierat aproape jumătate cuitor şl-a transportat nisip şi butoi cu cială şi nu destul de organizată. căpetenie a oamenilor muncii din agricul lingă întreprinderea „Victoria“-Călan. cultură-Geoagiu.
din recoltă şi am obţinut o producţie me apă la locul marcat unde îşi va aşeza sto tură. îndată ce timpul va deveni frumos, • — Şcoala profesională de ucenici-Cuglr.
die de 1.600 kg. la hectar. Din cantitatea gul. Pichetul de incendiu este completat In ultimele zile, timpul s-a mal îmbună este necesar să se pornească cu toate for ¦— Şcoala profesională de ucenici-Sebeş.
rezultată, ne-am predat cota faţă de stat cu toate uneltele şi aparatele necesare: tăţit, ploile au încetat să mai cadă. Este ţele Ia seceriş, dezmiriştit şi treieriş. Din — Şcoala profesională de ucenici de pe — Şcoala profesională de ucenici trac-
şl am hotărît ca fiecare membru, să dea pompe, extinctoare, etc. Sînt construite ba necesar ca tovarăşii din comuna Cut, să cele constatate în raid, unele comune şl sate lîngă Combinatul siderurgic-Hunedoara. lorişli-Orăştie.
pentru fondul de bază al întovărăşirii cîte răci pentru adăposlirea cerealelor, s-a să depună toate eforturile pentru grăbirea se pot lua exemplu de felul cum să-şi orga
2 la sută din producţia ce o obţine. Pe pat groapă pentru fumat, s-au tras brîie de cerişului, amenajarea ariilor şi începerea nizeze munca pe cîmp şi la arii, cum să — Şcoala profesională de ucenici melal- — Şcoala profesională de ucenici trac
banii ce-i scoatem prin valorificarea pro- arătură de jur împrejur, etc. La fiecare treierişului. lichideze cu rămînerea în urmă. Alba-Iulla. torişti—Alba-Iulia.
arie cooperativa din comună şl-a construit
cîte un chioşc, unde, în timpul treierişului, Organele de partid şi de stat, raionale — Şcoala profesională de ucenici Indus Examenele de admitere pentru fiecare
şi comunale, au datoria să intensifice în a- tria Îemnului-Pelreşti. şcoală se vor da în cadrul şcolii respective.
ceastă perioadă munca politică de îndruma
re a ţăranilor muncitori, să organizeze bine — Şcoala profesională de ucenici cărbu- Informaţii suplimentare se pot găsi la
întrecerea patriotică şî socialistă şi să con ne-Pelroşani. secţiunea învătămînt a sfatului popular re
troleze executarea sarcinilor. gional.
— Şcoala profesională cărbune-Lupent.
Printr-un Decret al Prezidiului Marii In d ys fria c ă rb u n e lu i în plin a^în® stitut să devină cadre bine pregătite, cu un Mai multă atenţie
Adunări Naţionale, prima duminică ce ur nivel tehnic-cullural înalt.
mează zilei de 6 august a fost declarată cate în tara noastră, în mine locul cailor Inginer NICOLAE SCHWARTZ Paralel cu dezvoltarea industriei carbo curăţeniei
„Ziua Minerilor“. In fiecare an, în această orbi l-au luat locomotivele Diesel şi elec locţiitor al ministrului Industriei nifere şi întrebuinţarea raţională a cărbu *
zi, întregul popor sărbătoreşte unul din trice; tîrnăcopul şi sfredelul de mină au nilor în scopuri tehnologice complexe, vor Protecţia muncii şi tehnica securităţii au în oraşul Brad
detaşamentele de avangardă ale clasei mun fost înlocuite de ciocanul de abataj pneu Cărbunelui lua naştere şi noi uzine producătoare de fost o problemă complet neglijată în trecui
citoare — minerii — care prin munca sa matic şi de perforatorul electric, iar intro cocs şi de prelucrare a gudroanelor şi ga de către foştii patroni ai minelor. Azi, pro Ca în toate oraşele regiunii noastre şi
paşnică contribuie la dezvoltarea economiei ducerea haveuzei şi combainei „Donbas" eli Aplicarea Hotărîril Consiliului de Miniştri zelor. Acestea vor duce la dezvoltarea in tecţia muncii este o problemă de stat. Par în oraşul Brad au început lucrări pentru
naţionale, la întărirea scumpei noastre pa berează tot mai mult pe mineri de muncile al R.P.R. şi Comitetului Central al P.M.R. dustriei coloranţilor, medicamentelor, ma tidul şi guvernul au acordat şi acordă o co- am enajare şi înfrum useţare. Pînă în pre
tril. grele, de tăierea şl încărcarea manuală a apărută în urma consfătuirii a determinat selor plastice, parfumurilor etc. vlrşitoare importantă protecţiei muncii şi zent s-au pavat o serie de străzi cum este
cărbunelui. Pentru scoaterea cărbunelui din creşterea producţiei de cărbune şi a contri tehnicii securităţii în industria minieră. Da strada Horea şi Coiza Vodă, s-a început
In anii regimului burghezo-moşieresc, abataje şi transportarea lui prin galerii au buit din plin la îmbunătăţirea condiţiilor de ? torită acestui fapt a fost îmbunătăţit peste pavarea străzii V. I. Lenin, a pieţii şi al
cînd Romînia era o semicolonie agrară a fost introduse cratere cu raclete, benzi de muncă şi de viată ale muncitorilor din in Dezvoltarea Industriei carbonifere, meca tot aerajul, au fost puse în funcţiune fa tele.
ţărilor imperialiste, producţia el de căr cauciuc şl scocuri oscilante de mare ran dustria carboniferă. nizarea tot mai intensă a minelor ca şi ne brici de ape carbogazoase, au luat fiinţă
bune se găsea la un nivel mult scăzut fată dament. De asemenea s-au introdus compre- cesităţile de viitor ale acestora, au pus cu în fiecare mină posturi sanitare subterane Aceste realizări însă, nu îndreptăţesc
de posibilităţile oferite de bogatele zăcă soare noi, care ocupă un spaţiu de două ori Dezvoltarea sectorului carbonifer este ce putere problema creşterii şi ridicării de noi şi altele. Totodată s-au dat minerilor mii şi organele sfatului popular al oraşului pre
minte carbonifere ale tării. Multe mine mal mic şi au un debit de trei ori mai rută de ritmul impetuos de dezvoltare a cadre calificate de muncitori, tehnicieni şi mii de haine de protecţie, bocanci, cizme, cum şi celelalte organe interesate, de a
erau închise, inundate, pe motiv că „nu mare decît compresoarele din trecut. Tot industriei grele şi contribuie din plin la ingineri, capabili să stăpînească tehnica nouă, de cauciuc, măşti contra prafului, căşti de neglija întreţinerea şi Curăţenia oraşului.
sînt productive", Iar cărbunii superiori erau odată au fost introduse pompe noi pentru transformarea socialistă a agriculturii. s-o ducă înainte şi s-o aplice în mod crea piele, etc. Un institut şl o staţiune de cer
folosiţi în chip criminal numai ca combus evacuarea apelor, maşini de încărcat steril tor în minele de cărbuni. celări miniere studiază ştiinţific problemele M ajoritatea străzilor stau de moilte ori
tibil, în loc să fie utilizaţi în scopuri teh şl cărbune, ventilatoare de mare capacitate Acest lucru cere ca la sfîrşltul acestui In urma Hotărîrii partidului şi guvernu protecţiei muncii. necurăţate săptămâni întregi, iar trotua
nologice complexe. an să realizăm o producţie care să fie cu lui din 4 iulie 1952, sute de ingineri şi mii In regiunile carbonifere, un accent deo rele sînt năpădite de buruieni şi stricate
şi altele. 1,6 ori mai mare decît cea a anului 1950. de tehnicieni se pregătesc în şcoli superi sebit s-a pus pe crearea condiţiilor necesare în moilte locuri, fără ca cineva să se sin
Capitaliştii romlnî şl străini exploatau In urma Introducerii tehnicii noi, Indi împlinirea acestei sarcini trasată minerilor oare şl şcoli de maiştri. dezvoltării culturale. In anii puterii popu chisească de acestea. In urma ploilor, se
crunt muncitorii mineri. Pentru un salariu de partid şi guvern este chezăşuită de dez Mii de tineri dornici de a îmbrăţişa fru lare, pentru construcţii social-culturale s-au formează în m ulte locuri bălţi care nu
mizer, minerii lucrau pînă la Istovire cu cele de mecanizare la tăierea în abataj a voltarea şi modernizarea minelor, de con moaşa meserie de miner, se pregătesc pen învestit sule de milioane de lei. Au fost seacă multă vreme aşa cum de pildă se
unelte manuale din cele mal rudimentare, crescut la 85,6 la sută în semestrul I al tinua mecanizare a tăierii şi transportului tru aceasta în şcolile profesionale şi la lo construite mii de apartamente. In princi pot vedea pe strada Moţilor la întretăiere
iar protecţia muncii şi tehnica securităţii anului, Iar transportul în subteran a fost în mină, de deschiderea de mine noi, de a- cul de muncă. Numai în anul 1954 au fost palele centre miniere s-au deschis 26 clu cu strada M alinovski şl 1 Mai, în preaj
erau ca şi inexistente. Accidentele se ţi mecanizat în proporţie de 90,8 la sută. vîntul în muncă al eroicilor noştri mineri. calificaţi la locul de muncă peste 2.600 buri muncitoreşti cu săli de lectură, şah, ma poştei. In ce priveşte piaţa actuală,
neau lanţ. Minerii erau ameninţaţi în orice muncitori, iar peste 6.900 mineri şi-au ridi bibliotecă, 56 biblioteci centrale cu peste aceasta n u se Curăţă de asem enea tim p în
clipă să cadă pradă şomajului, foametei. Minerii din patria noastră îşi însuşesc Deschiderea de noi bazine carbonifere şi cat calificarea. Pentru devotamentul . lor 270.000 de volume, 23 cinematografe şl săli delungat şi nici măcar după târgurile săp
tot mai mult metodele sovietice înaintate. de mine noi în actualele bazine se face în patriotic în lupta dusă spre a da patriei de spectacole, cămine şî creşe. S-au pus la tămânale, ceea ce a făcut oa aceasta să
Situaţia aceasta a luat sfîrşit după Lg sfîrşilul trimestrului I al acestui an, a- baza proiectelor executate de institutele de tot mai mult cărbune, peste 5.800 mineri dispoziţia minerilor un mare număr de şcoli fie plină de noroi şi murdării şi să emane
proape 1.500 de muncitori mineri lucrau specialitate, care folosesc din plin experi au fost declaraţi fruntaşi în muncă. Spre elementare, profesionale şi medii, cu limba m irosuri nesănătoase Chiar în centrul ora
23 August 1944. • după metoda graficului ciclic, dînd patriei enţa şi documentaţia ştiinţifică şi tehnică minele de cărbuni se îndreaptă astăzi sute de predare romînă şi maghiară. Teatrul de şu lu i
peste plan tot mal mult cărbune şl de mai sovietică. şi sule de tineri ce socotesc ca o datorie Stal din Petroşani, înfiinţat în anul 1949
îndeosebi în anii care au urmat naţio bună calitate. de onoare sa contribuie la dezvoltarea unuia desfăşoară o bogată activitate artistică, a- Această stare de lucruri este bine cu
nalizării, industria carboniferă a R.P.R. a In anii puterii populare au fost redes din cele mai importante sectoare ale eco fluenta miilor de spectatori mineri dovedind noscută de tovarăşii de la comitetul exe
luat un mare avînt. In viata minerilor s-au Datorită condiţiilor create, elanului în chise minele Vulcan, Lonea I şi Lonea II, nomiei naţionale. In centrele miniere, ei au ridicarea nivelului lor cultural. cu tiv al sfatului popular orăşenesc şi chiar
petrecut schimbări radicale. muncă al muncitorilor mineri, peste 1.000 închise de către capitalişti. Unele mine de posibilitatea să se dezvolte multilateral. In oraşele miniere au fost deschise nu de cei de la sfatul raional. Totuşi, şi unii
mineri lucrează de pe acum în contul anu lignit, ca : Filipeştii de Pădure, Sălaj, Că- MuRi tineri şi-au întemeiat aici cămine, în meroase magazine speciale pentru aprovizio şi alţii, trec nepăsători pe lîngă aceste
In regimul democraţiei populare s-a des lui 1956, iar zeci şl zeci de mineri dau peni etc. şi-au dublat şi triplat capacita apartamentele nou construite, dotate cu tot narea minerilor, care satisfac în mod larg nereguli chiar dacă orneori, „prind şi el
făşurat o largă acţiune de mecanizare a cărbune în contul anului 1959. In fruntea tea de producţie, iar în ultimul timp zăcă confortul necesar. Datorită condiţiilor de toate nevoile lor de consum. apă la papuci" cum sporne o vorbă din
extracţiei cărbunelui şi a transportului sub tuturor se situează brigada condusă de minte nou descoperite încep să fie exploa munca şi sistemului de salarizare ce se a- Toate acestea oglindesc din plin grija bătrâni.
teran, de reutilare şi modernizare a mi Haidu Iulfu, Erou al Muncii Socialiste, tate şl prin cariere „la zi". plică în industria carboniferă, tinerii mi partidului şi guvernului fată de mineri,
nelor vech i; s-au deschis noi mine. care lucrează încă de la începutul acestui neri au posibilitatea să obţină cîştiguri ce oglindesc drumul luminos pe care merge Cînd oare sfatul popular oraş şi cele
an în contul anului 1959. Pentru reconstruirea, sistematizarea şl le asigură un trai fericit şi îmbelşugat. industria noastră carboniferă şi viaţa tot lalte organe vor lua măsurile necesare
Nivelul tehnlco-profeslonal şi cuUjiral al mecanizarea minelor noastre s-au învestit Pentru asigurarea industriei carbonifere mai fericită a minerilor noştri. pentru îmbunătăţirea acestei situ aţii7
minerilor a crescut, tehnica nouă a înce Un pas important în dezvoltarea Indus an de an -»urne tot mai mari, ajungîndu-se cu cadre de o înaltă calificare, în cel mai Sub conducerea partidului, muncitorii, Cînd se va gîndi comitetul executiv să
put să fie însuşită de un număr din ce în triei carbonifere l-a constituit consfătuirea ca în planul pe 1955 să se prevadă inves mare centru miner — Petroşani — a fost inginerii, tehnicienii şi funcţionarii din In oblige instituţiile şi pe cetăţenii neglijenţi
ce mai mare de muncitori, întrecerea so pe tară de la Petroşani, din iulie 1952, tiţii de 2,5 ori mai mari decît în 1951 şi de înfiinţat Institutul de Mine „Gh. Gheorghin- dustria carboniferă luptă cu tot elanul lor d e a -şi curăţii porţiunile din faţa im obile
cialistă a luat lin caracter de masă. Ca re convocată de CC. al P.M.R. Propunerile aproape 13 ori mai mari decît în 1919. Dcj“, primul insliiut de acest gen în tara pentru creşterea producţiei şi a productivi lor lor?
zultat, extracţia de cărbune a crescut an făcute de mineri au contribuit la realizarea noastră. Partidul şi guvernul au creat con tăţii muncii, pentru reducerea preţului de
de an. unul nou avînt în industria carboniferă. Odată cu deschiderea de noi mine şi cu diţii optime pentru ca studenţii acestui in cost al cărbunelui, asigurînd astfel patriei
Ele constituie o formă a participării di sistematizarea celor vechi, se construiesc cantităţi din ce în ce mai mari de căr
La sfîrşltul anului acesta producţia va recte a oamenilor muncii la opera de con unităţi industriale şi complexe social-rul- bune, mai bun şi mai ieftin.
creşte cu peste 65 la sută faţă de 1950. ducere economică a ţării, în lupta pentru turale, astfel îneît apar oraşe socialiste mi
creşterea producţiei şi productivităţii muncii. niere in diferite regiuni ale ţării, cum sînt:
Aceste succese au fost posibile datorită Uricanii noi,' Filipeştii de Pădure şi altele.
ajutorului Uniunii Sovietice şl colaborării
economice cu celelalte ţări de democraţie
populară. Datorită maşinilor şi utilajelor a-
duse din U.R.S.S., precum şi a celor fabri
