Page 21 - 1955-08

B ib lioteca C entrală
R egională
Hunecloara-Deva \
mul Socialismului Trăiască 23 August, marea sărbătoare naţională
Anu! VII. nr. 507
23 August, marea sărbătoare naţională
a poporului nostru
Poporul nostru sărbătoreşte astăzi 11
ani de la eliberarea sa de sub ju gu l !fas­
cist de către glorioasa arm ată sovietică şi
doborîrea dictaturii antonesciene de .către
forţele patriotice organizate;şi conduse de
către P artid ul C om unist Român. Ziua de din Călan, fabrica de aglom erare de la toare, 47 sec ?rători-legători, p este 100 b a­ ţara noastră. La ridicarea acestei fabrici
23 A ugust, cea m ai m are sărbătoare n a­
ţională a poporului nostru, a marcat în­
ceputul trecerii de la un regim burghe­
zo-m oşieresc de înrobire politică şi eco­
nom ică, la regim ul dem ocrat^popular în
care oam enii m uncii de la oraşe şi sate,
stăpâni p e soarta lor, luptă cu succes pen­
tru construirea unei vieţi noi.
Ln cei 11 am care au trecut d e la elib e­
rare, ţara noastră s-a transform at, datorită
ajutorului politic şi econom ic acordat de ani s-a.u construit n um eroase term ocen­ ca m e, cu 16 la sută m ai m ultă slănină cocso-chimice construită în anii cincinalului
Uniunea Sovietică, dintr-o ţară agrară,
furnizoare de m aterie primă, intr-o ţară
industrial-agrară în plină dezvoltare.
în că în cursul an u lu i 1953, producţia
industrială a ţării a întrecut d e . aproape
trei ori producţia anului 1938. in volum ul
total al industriei noastre socialiste greu­ D ej“ din Hunedoara, care va furniza ener­
tatea specifică a producţiei industriei gie electrică necesară dezvoltării, produc­ tul stăpîn al ţării, constructorul vieţii noi,
grele a crescut p în ă la 60 la sută. In anii ţiei de fontă şi oţel la acest combinat.
cincinalului producţia de fontă, oţel şi la­
m inate a crescut, faţă de anul 1948, de
trei ori.
Dezvoltarea cu precădere a industriei
grele a asigurat condiţiile pentru creierea
în ţara noastră a unei industrii construc­
toare de maşini în plină dezvoltare. Spre
deosebire de trecut, când im portam 99 la
sută din m aşinile necesare nevoilor indus­
triale, în prezent harnica noastră clasă
m uncitoare produce utilaj petrolifer, m i­
nier şi de construcţii, m aşini unelte, maşini
agricole, turbine, tractoare, rulmenţi, util-
laj pentru industria textilă şi alimentară.
Faţă de anul 1950 producţia m ijloacelor de
producţie a crescut în an u l 1954 cu 101,4
la sută. Utilajul petrolifer, care se pro­
duce acum în ţara noastră şi care aco­
peră nevoile interne, formând chiar dis­
ponibilităţi pentru export, a creat posi­
bilitatea ca producţia de ţiţei să crească
faţă de a n u l 1943 de 2,4 ori. A u fo st puse şul gospodăriei socialiste. Da sfîrşitu l se­
în valoare, ca urm are.a lărgirii bazei te h ­
nice a industriei petrolifere, noi rezerve de
ţiţei în Moldova, . Muntenia şi alte regiuni
ale tării.
In anii puterii populare, s-au construi*
noi fabrici şi uzine cu mare capacitate de
producţie. S-au dezvoltat mult întreprin­
derile m etalurgice şi siderurgice, s-au pus
in funcţie noi uzine care nu au existat
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
a poporului nostru, ziua eliberării Romîniei
R.HUNEDOARA Şl AL SFATÜLlil POPULAR REGIONAL
Luni 22 august 1955
în anii regimului burghezo-moşieresc. Nu
de m ult în regiunea noastră au fost ter­
m inate oîteva edificii noi pentru indus­
tria grea. Uzina cocso-chimică, din H une­
doara, uzina producătoare d e semicoCs
Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
Dej“ şi altele. A ceste sîn t înzestrate cu un
utilaj de înalt nivel tehnic ; procesul de
producţie fiind în întregim e mecanizat.
Da dezvoltarea cu succes a industriei
noastre socialiste a contribuit în mare mă­
sură înfăptuirea cu succes a planului de
electrificare a ţării. In prezent, producţia
.d e en ergie electrică a depăşit d e 2,7 ori
n ivelul producţiei an ulu i 1948. In ultim ii
trale cu o putere de 25.000 pînă la 125.000
kw. înaintează cu succes construcţia hi­
drocentralei de la Bioaz, cu o putere in­
stalată de 210.000 kw. Z ilele trebuite a
fost pusă în funcţie o nouă termocentrală
la Combinatul siderurgic „Gh Gheorghiu-
Creerea şi dezvoltarea industriei gre­
le şi îndeosebi a industriei constructoare
d e-m aşini a permis dezvoltarea continuă a
ramurilor industriei uşoare şi alimentare
şi asigurarea bazei tehnico-m ateriale pen­
tru dezvoltarea agriculturii. In prezent 16
m ari întreprinderi industriale din ţară au
fost profilate pentru producţia maşinilor
şi uneltelor agricole. In a n u l 1954 produc­
ţia de tractoare a depăşit cu 50 la sută
n ivelu l producţiei anului 1950, cea de cu l­
tivatoare m ecan ice cu 181 la sută cea de
sem ănători m ecanice cu 261 la sută. A-
gricultura noastră dispune acum de aproa­
pe 30.000 de tractoare Convenţionale, de un
număr corespunzător de m aşini agricole
tr a c ta te ^ r e c u m şi de peste 1.500 com bine rii patriei noastre în condiţiile unei destin­
autopropulsate. Numărul staţiunilor de
m aşini şi tractoare a crescut la 222. M aşi­
nile puse la dispoziţia agriculturii consti­
tuie o puternică bază pentru trecerea mi­
lioanelor de gospodării ţărăneşti pe făga­
mestrului I al acestui an numărul gos­
podăriilor Colective şi al întovărăşirilor
depăşea 5.500, iar al asociaţiilor pentru
cultura plantelor tehnice, legumelor, a
ajuns la 2.700.
Numai în regiunea Hunedoara au fost
create 43 G.A.C. în care au intrat 2.494
fam ilii cu p este 8.000 ha. păm ânt/ 93 de
4 pagini 20 bani
întovărăşiri agricole şi 81 întovărăşiri zoo­
tehnice. Pentru a asigura o înaltă pro­
ducţie şi productivitate a muncii, în agri­
cultura regiunii noastre au fost create 3
S.M.T.-uri care dispun de sute do trac­
toze, etc.
Dezvoltarea industriei grele şi depăşirea
planului de productivitate a muncii au
asigurat o creştere continuă a nivelului
de trai al oamenilor muncii. • Oamenii
m uncii au primit în primul sem estru al
acestui an, faţă de perioada corespun­
zătoare a anului trecut, în preţuri com­
parabile, cu 34 la sută m ai m ultă cam e,
cu 19 la sută m ai m ulte preparate de
şi untură, cu 23 la sută m ai m u lt zahăr,
cu 14 La sută m ai m ulte produse zaharoa­
se, cu 21 la sută m ai m ultă încălţăm inte
şi articole de uz casnic, de peste două
ori. mai m ulte articole electrotehnice, mo­
bilă, etc.
Foporul muncitor, singurul şi adevăra­
întîm pină ziua de 23 A ugust strîns unit
sub steagul Partidului M uncitoresc Ro­
mân, organizatorul şi conducătorul victori­
ilor sale.
Ziua de 23 A ugust este pentru poporul
nostru un prilej de a-şi m anifesta dra­
gostea şi recunoştinţa sa pentru poporul
sovietic, eliberatorul şi prietenul său de
nădejde, pentru întărirea prieteniei eu
Republica Populară Chineză, pentru întă­
rirea prieteniei şi alianţei cu toate ţările
de democraţie populară, pentru dezvolta­
rea relaţiilor de colaborare cu toate tarile
care doresc aceasta în mod sincer
Sărbătorim a 11-a aniversare a eliberă­
deri a încordării în relaţiile internaţio­
nale, ca urmare a rem ită tel or pozitive
obţinute la conferinţa de la Geneva a şe­
filor guvernelor Uniunii Sovietice. State­
lor Unite, Angliei şi Franţei.
Poporul nostru îşi exprimă adeziunea
sa la hotărârile luate la conferinţa de
la Geneva. Adînc in teresat în crearea u-
nui sistem de securitate colectivă în Eu­
ropa, în problema dezarm ării, în unifi­
carea pe baze paşnice şi democratice a
Germaniei şi în dezvoltarea relaţiilor e-
conem ice şi culturale între toate ţările, po­
porul nostru este hotărât să-şi aducă în­
treaga sa contribuţie la succes’d destin­
derii internaţionale, la întărirea prie­
teniei şi colaborării între popoare.
ele sub jugul fascist !
Prin Valea Jiului
în ziua schimburilor
de onoare
?? ?
Tradiţionalele schimburi de onoare cu
care oamenii muncii întimpină marile săr­
bători, s-au desfăşurat şi în cinstea celei
de a 11-a aniversări a eliberării patriei
noastre, pe întreg cuprinsul Văii Jiului. In
aceste zile brigăzile de mineri au scos din
adîncuri alte sute de tone de cărbune peste
plan,filatoarele au dat zeci dekilograme
fire în plus, iar muncitorii de la celelalte
întreprinderi au obţinut de asemenea fru­
moase realizări peste sarcinile ce le au.
?? ?
LA PETRILA
In ziua schimbului de onoare ce s-a des­
făşurat la mina Petrila, planul pe între­
prindere a fost depăşit cu 5,1 la sută, sec­
tor fruntaş fiind sectorul V care a scos cu
25.8 la sută mai mult cărbune, apoi secto­
rul IV cu 10,7.1a sută şi sectorul I cu
4.8 la sută, iar sectorul XI investiţii şi-a
depăşit sarcina de plan la pregătiri cu
22,1 la sută.
Numeroase sînt brigăzile care în această
zi şi-au depăşit cu mult sarcinile. Cele mai
bune rezultate se arată la brigada lui tri-
mie Traian care a scos cu 176 la sută mai
mult cărbune. De asemenea brigăzile con­
duse d e : Gondoş Roland, Grozani Ionel,
Corcodel Constantin, Neagu Gheorghe şi
alţii, a căror grafice din acea zi arătau
depăşiri de peste 60 la sută.
LA VULCAN
Ziua de 18 august minerii de la Vulcan
au programat-o ziua schimbului de onoare
in care şi-au propus să obţină cit mai fru­
moase rezultate.
însufleţirea- cu care au muncit în acea
zf a făcut ca indicile de plan să arate 128,9
la sută pe întreaga mină. iar al sectoarelor
fruntaşe după cum urm ează: sectorul I
141,6 la sută, sectorul II 159,4 la sută, sec­
torul III 104 la sută şi sectorul IV 127,2
Ia sută.
Din abatajul în care lucrează brigada mi­
nerului Roity Lazăr, au ieşit la suprafaţă
în acea zi. înafară de sarcinile ce Ie avea,
137 tone cărbune, iar din cele unde lu­
crează brigăzile conduse de Iovan Andronic
şT Nachbar Toan au Teşit în plus 62 şi res­
pectiv 77 tone cărbune.
Noi construcţii
! Fabrica de aglomerare de Ia Combinatul
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­
doara — una din marile construcţii ale cin­
cinalului, realizată cu ajutorul Uniunii So­
vietice — are o deosebită însemnătate pen­
tru dezvoltarea industriei siderurgice din
s-au turnat 60.000 metri cubi beton armat,
s-au zidit peste 7.000 metri cubi cărămidă,
s-au executat săpături care echivalează cu
săpăturile unui tunel de 4 km., etc. In cli­
şeul din dreapta: Fabrica de aglomerare.
Zilele acestea, constructorii primei noastre
uzine cocso-chimice au trăit clipe de mare
bucurie: prima baterie de cocs a uzinei
a fost pusă în funcţiune.
In clişeul de jos : Construcţia marii uzine
cocso-chimice de Ia Combinatul sideruglc
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara.
Angajamentele luate au fost îndeplinite
Siderurgiştii s-au finut de cuvînt
Muncitorii, tehnicienii, rit încărcătura de cocs pe de păcură La cuptorul cu
inginerii şi funcţionarii fiecare şarjă, s-a trecut La propulsie şi altele, care au
Combinatului siderurgic alegerea sterilului din si- dus la economisirea de e-
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din derită prăjită, s-a făcut e- nergie electrică şi com ­
Hunedoara, s-au alăturat vacuarea mecanică a ste­ bustibil faţă de consumu­
cu entuziasm şi hotărîre rilului, etc. Oţelarii au fo­ rile specifice, au realizat a -
acţiunii patriotice de a spo­ losit la fiecare şarjă o în­ euimulări în valoare de
ri acum ulările socialiste. semnată cantitate de fontă 138.000 lei, d epăşindu-şi în ­
Sub îndrumarea comitetu­ veche, au respectat cu mai că la jumătatea lunii a-
lui de partid, comitetul de m ultă stricteţe regimul cesteia angajamentul luat
întreprindere a trecut la o tehnologic în vederea re­ în cinstea zilei de 23 Au­
mai tem einică organizare ducerii rebuturilor, etc.. gust.
a întrecerii socialiste. Pe Procentajul de rebuturi a
baza propunerilor venite scăzut cu 22 la sută ‘ faţă Totalizînd acumulările
din m asa largă a sideruir-^ de luna iunie a.c. Dami- socialiste realizate de sec­
giştilor, conducerea combi­ noriştii, în urma luării toarele com binatului, ‘la 20
natului a , trecut la luarea măsurilor tehnico-orgoni- august a.c. în loc ’ de
unor importante măsuri zatorice' c a : modificarea 4.418.000 lei cit era anga­
tehnico-organizatorice. La lagărelor ‘ de La - eaja fin i- jamentul, siderurgiştii hune-
furnale de pildă s-a mă­ scare, modificarea filtrelor doreni realizaseră 4.687.000 _
lei.
M inerirV ăii Jiului au cu ce se m în d ri
Colectivele întreprinderi­ fost, pusă în exploatare. multă pricepere a instala­
lor m in iere din Valea- Jiu-, R ezultate bune au obţinut ţiilor de spălarea cărbune­
lui şi-au luat ca. angaja­ şi colectivele minelor Pe- lui, la preparaţiile Lupeni,
m ent să dea patriei .pînă trila, Vulcan şi Aninoasa. şi Petrila s-au realizat sor­
la sărbătorirea celei de a . Accentuarea spiritului de turi superioare de cărbu­
11- a aniversări a .eliberării econom ie şi bună organi­ ne, întrecându-se cu m ulte
ţării" noastre, acu m u lă ri. so­ zare a muncii în între­ mii de tone cantităţile pla­
cialiste peste plan în . va­ prinderile carbonifere a dus nificate/
loare d e . 9.300.000 lei. Pe . la realizarea unor mari e -
drept cuvînt •aceste colec­ conomii de materiale, 'mai Făcînd bilanţul angaja­
tiv e au cu ce se mîndri. La ales la m ina Uricani, mentului luat, reiese că
aproape toate întreprin­ (300.000 lei), la A ninoasa — minerii Văii Jiului au rea­
derile carbonifere a cres­ peste 140 000' lei, iar grija lizat acumulări socialiste
cut sim ţitor productivitatea pentru folosirea raţională peste plan în valoare de
m uncii ajum gîndu-se la a energiei electrice şi pneu­ 10.340.000 lei, întrecînd cu
randamente ce s-au urcat m atice a dus la realizarea 1.040.000 le i propriul lor an ­
gajament. Ei au folosit mai
până la 15 la sută peste unor im portante econom ii, raţional utilajele, au orga­
nizat mai judicios munca
plan, cum ar fi de pildă la cum ar fi' de exem plu la reducînd posturile auxi­
liare, iar răsplata străduin­
m ina Uricani. La această •* Aninoasa — .270 000, la ţelor depuse s-a concreti­
zat în fapte vrednice de
mină s-a u realizat cele L onea — 235.000, iar la m i­ laudă.
m ai ridicate randam ente na Vulcan 60.000 lei.
de când întreprinderea a Datorită mînuirii cu mai
Modesta lor contribuţie
Ţesătoarele şi ţesătorii lei. Harnicul colectiv de astfel continuitatea în pro­
de la Vulcan şi-au adus aici şi-a putut depăşi anga­ ducţie a preparaţiei, folo­
modesta lor contribuţie la jamentul luat, datorită sirea raţională a timpului
realizarea de acumulări măsurilor tehnico-organi­ afectat producţiei etc.
socialiste, respectîndu-şi zatorice luate. Printre e-
cuvîntul dat partidului. Se cestea se pot enum era: Maiştrii din secţiile de
angajaseră să realizeze a- schimbarea şi punerea în ţesut predau şi preiau
schimbul din mers, după
cumulări peste plan în funcţie La o m aşină de bo­ metoda Antonina Janda-
rova, iar locurile de muncă
valoare de 20.800 lei. A - binat a 40 buc. tamburi la războaiele de ţesut sîn t
în continuu aprovizionate
ceastă cifră a fost depăşită; noi, confecţionarea a 20 cu materie primă (bătă­
tura).
în loc de 20.800 lei acum u­ buc. suluri preliminare
lări ei au realizat 33.000 pentru urzit asigurîndu-se
ale cincinalului