Page 22 - 1955-08

Pag. 2
Frunţaşi
din agricultură
HERCIU TOlţlA
trLCţofî$ţ în brigada
V lil-a de la $. M .T.
Orăştie. Jngrijindu-şl
tractorul după norma-
tiv, a executâţ cu el
un volum mare 'de lu­
crări pe ogoarele gos­
podăriilor colective iu i riei dărăpănată, în jurul ei hîrtoape, btţni-
Ilia şi Bretea Mureşa- *
nă. In campania de
primăvară şi-a depăşit sarcina de plan cu
230 la sută, iar în cea de vară a realizat din.
plan peste 60 la sută.
NICULA ANDRONIC i serpentină şi-ai ajuns pe strada principală.
ţăran muncitor cu gos­
podărie individuală din
comuna Gurasada, sa­
tul Gothatea, raionul
Ilia. Aplicînd regulile
agrotehnice în lucrarea
pămîntului şi dînd toată
atenţia lucrărilor de
ipaaşra
yw W i întreţinerea culturilor
de grîu, la treleriş, de
pe cele două hectare, a obţinut o producţie
de 5.300 kg. Pentru recolta anului viitor el
şi-a ales grîul pentru sămînţă încă de la
batoză.
PE SC U R T
® In anii de democraţie populară, agri­
cultura din regiunea noastră s-a dezvol­
tat simţitor pe calea transformării socia­
liste. Pînă în prezerit, un număr de 2494
familii de ţărani muncitori cu gospodării
individuale au înfiinţat 43 de gospodării
colective, un număr de 2825 familii de
ţărani muncitori s-au constituit în 93 în­
tovărăşiri agricole şi 3520 de familii au
înfiinţat 81 de întovărăşiri de creştere a
animalelor, cu 27.258 oi. Din numărul to­
tal al întovărăşirilor, 54 se află numai în
raionul Ilia.
• An de an a crescut grija statului nostru
popular faţă de îmbunătăţirea raselor de
animale. In regiunea noastră numai în
anul acesta au luat fiinţă 4 staţiuni de în-
samînţări artificiale pentru vaci, una pen­
tru iepe şi 20 pentru oi. Paralel cu aces­
tea, au fost construite tot în anul acesta
4 noi grajduri comunale pentru reproducă­
tori, iar staţiunile de montă existente au
fost îmbogăţite cu 83 tăuraşi, 66 vieri, 12
armăsari şi 1155 berbeci de rasă ţigaie.
• Odată cu dezvoltarea sectorului zooteh­
nic, a crescut şi grija pentru sănătatea
animalelor. In anii puterii populare, s-au
înfiinţat în regiunea noastră 22 dispensare
veterinare, un spital veterinar la Orăştie,
iar pînă la 1 octombrie se mai deschide
un spital veterinar la Alba-Iulia. Dispensa­
rele şi spitalele veterinare, sînt dotate cu
toate instalaţiile, aparatele şi medicamen­
tele necesare. Numai în anul acesta, s-au
livrat acestor unităţi de asistenţă veteri­
nară medicamente In valoare de 350.000
lei.
® Regimul de democraţie populară acor­
dă o deosebită importanţă şi sectorului vi-
ticol-pomicol. La noi în regiune, numai în
anul 1955 au fost înfiinţate 3 pepiniere
viticole cu 302.200 bucăţi viţă altoită şi 3
pepiniere pomicole pe o suprafaţă de 68
hectare unde s-au plantat 108.000 bucăţi
puteţi de diferite varietăţi.
• Dezvoltarea pe bază ştiinţifică a agri­
culturii, trebuie satisfăcută de oameni ca­
pabili, în stare să dea educaţie tehnică-
agricolă ţăranilor muncitori. Pentru aceas­
ta, în regiunea noastră au fost înfiinţate
60 puncte agricole unde muncesc ingineri
şi tehnicieni agronomi, zootehnişti, medici
veterinari şi de alte specialităţi.
0 Pentru a satisface nevoile agriculturii
cu oameni calificaţi, regimul nostru demo­
crat-popular acordă multă grijă şcolilor
de maiştri şi profesionale de ucenici. La noi
în regiune, au fost înfiinţate pînă acum
trei şcoli profesionale, dintre care una de
mecanică agricolă Ia Alba-Iulia, alta de
crescători de animale la Sebeş şi a treia
de tractorişti la Orăştie, precum şi un
centru agricol la Geoagiu care cuprinde o
şcoală de maiştri pomicoli şi o şcoală pro­
fesională pomicolă.
Sub pomii şl umbrarul din faţa sediu­
lui gospodăriei colective, s-au strîns oa­
m eni mulţi, îmbrăcaţi în straie de sărbă­
toare. S înt m embrii gospodăriei, ţăranii
muncitori din sat şi oaspeţi din mai m ul­
te sate ale raionului Hia. Sediul şi curtea,
erau împodobite frum os cu drapele, ver­
deaţă şi flori.
In curtea gospodăriei, oaspeţii purtau
discuţii înflcărate. Peste tot, colectiviştii
explicau celor prezenţi despre avantajele
muncii în colectiv. Cei mai m ulţi erau
grupaţi în faţa magaziei. Stăteau şi pri­
veau cu m irare căruţele vîrfu ite cu saci.
E avansul de 40 la sută pe care îl primesc
colectiviştii pentru munca lor harnică in
colectiv.
Deodată, în curtea zgomotoasă se făcu
linişte. Cu atenţia încordată, colectiviştii cît
şi oaspeţii, au ascultat darea de seamă a
preşedintelui Orşa Gherase, care a expus
atît realizările cît şi lipsurile avute, fă­
cînd un bilanţ serios al m uncii lor de
pînă acum.
— Tovarăşi, sărbătoarea îm părţirii a-
vansurilor de 40 la sută — a spus preşe­
dintele — are loc in preajm a sărbătoririi
zilei de 23 August, cea de a 11-a a n iver­
sare a eliberării patriei noastre de sub
jugul fascist. Tot în aceste zile, se împli­
nesc 5 ani de la înfiinţarea gospodăriei
noastre, de cînd noi, acest m ănunchi de oa­
m eni, la îndem nul partidului, am rupt
pentru totdeauna cu viaţa de sărăcie şi
mizerie. De atunci, noi nu m ai ştim ce
înseamnă cuvîntul „nu am pită pentru
copii". Fiecare colectivist de la noi vinde
bucate şi m ănîncă pîine albă.
Exemplul familiei colectivistului Tudor
Florea este grăitor în această privinţă, u
spus preşedintele. El, pentru cele 376 zile
muncă prestate în gospodărie, primeşte
num ai ca avans de 40 la sută, 902 kg grîu,
189 kg orz, 150 kg ceapă şi suma de 752
lei. Colectivista Bretotean Asîneitiu . care
în anii regim ului burghezo-moşieresc a
fost tot servitoare pe la diferiţi chiaburi,
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 507
înfloreşte o comună însemnări despre un cămin cultural __Cifre şi fapte
CĂMINUL CULTURAL tă întrucîtvacă nu e învăţătoare — vezi, Ca rezultat al muncii pline de avînt,
munca cu copiii are farmecul ei — dar • în regiunea Hunedoara, in cei 11 ani de
CUT, AUGUST 1944 - ' ' ^ ’ ! v tf Este u n u l din cele cîteva care există nici m unca aceasta nu poate spune că-i la eliberare s-au obţinut succese mari în
Vrei să intri în satu} C ut? Numai să ea. Nu-I bun drumul? Nu. Intr-un colţ de în regiunea noastră încă din tim purile re­ displace. S înt ani doar, de cînd în fiecare ridicarea nivelului de trai cultural şl ma­
poţi. A plouat şi noroiui .se ridică pînă a- vacanţă era nelipsită de la cămin, dîndu-şi terial al oamenilor muncii. Astfel au in­
proape de genunchi. Un n^roi clisos, în stradă privirea îţi este atrasă de o firmă pe gim ului burghezo-moşieresc. N um ai că concursul în cadrul diverselor formaţii ar­ trat în funcţiune din 1944 şi pînă acum :
care rămîne şi bocancul. Doar cu cisme tistice, sau ajutînd la organizarea diferite­
poţi Intra. Pentru că nu poţi %tepta, cauţi care stă scris cu litere mari „Magazin cen­ rostul lui era altul sub acel regim. Aci, lor festivităţi. ® 581 cămine culturale, cuprinzînd în­
cisme şi intri în Cut. Aci, case feurdare de tre 700-2000 volume cărţi de fiecare cămin
noroi; în loc de drum un loc yţran în tral“. Intri pentru cîteva minute, de curio­ reprezentanţii diferitelor partide au ven it E tare tînără tovarăşa Itu, dar energică
care cisma se-afundă adînc, clădirea primă­ şi hotărîtă să nu se facă de ruşine şi să ® 2 case raionale de cultură,
zitate. Rămîi uimit. Baloturi mari de sto­ să-şi ţină, în faţa m ulţim ii, adusă mai piardă încrederea oamenilor pe care a cîş- o 8 muzee.
ieiy. Şcoala, clădire veche cu cerceveleh? tigat-o, nu fără m ulte eforturi. ® 42 aparate de proecţie, bandă îngustă.
de lfl geamuri putrede, cu Igrasie. Cămin fe, încălţăminte de tot felul, unelte agri­ m u lt cu de-a sila, discursurile de pom ină ® 21 biblioteci săteşti.
cultura^? Nici vorbă. Sînt însă cîrciuml. — Vedeţi, spune ea, la m u lte con­ © O bibliotecă regională.
Oamenii^? Neştiutori de carte, mulţi fără cole, parfumerie, librărie, drogherie, tot ce care în m od invariabil au început cu „Fra­ cursuri căminul nostru s-a clasat printre o Un teatru dramatic.
pămînt. Trăiesc de azi pe mîine. Chiaburii cele m ai bune şi n u vreau ca acum, din © Dcuă teatre de păpuşi,
însă au grîu mult. Vrei să mănînci ? O zi vrei. Toate articolele sînt bine aşezate în ţilor", form ulă cu care erau trataţi cei de lipsa mea de pricepere... să dăm înapoi o Numărul formaţiilor de teatru ama­
la muncă pe pămîntul chiaburului. Vrei să chiar de-ar fi să muncesc înzecit. tori, joc, dansuri, orchestre populare se
te îmbraci ? Cîteva luni de slugăreală nu-ţi rafturi, iar vînzătorul foarte binevoitor te faţă, devenind, după îm prejurări, „Fraţi ridică la 1.034, faţă de 15 cîte erau în
ajung nici pentru o pereche de bocanci. TOT DESPRE CĂMIN anul 1944.
In Cut nici apă nu găseşti. Fîntîna e întreabă ce doreşti. Cumperi ceva şl pleci., ţărani" sau „Fraţi m uncitori" şi au sfîrşlt
undeva pe dealuri.....
După cîteva sute de metri, chiar să vjei,. prin a n u m i „Hoţi" pe cei din opoziţie,
* ii
CUT, AUGUST 1955 nu mal poţi merge cu bicicleta. Trebuie să după cum bine i-a surprins Geo Bogza
Cu bicicleta urci greu la deal. Mal bine cobori. începe un deal. Dar stal I Pe o in tr-u n u i din p a m fletele sale.
descaleci şi mergi pe jos. Pînă în Cut nu Scioară, la vreo 50 de metri, între d oî( Şi n -a u folosit acest lăcaş — oricum l-ar
mai sînt decît cîteva sute de metri. O scurtă [pi înalţi, un transformator electric. C e-o, fi n u m it ei — num ai p entru rezolvarea
nţai L1 şl asta"? Să nu fi băgat de seamă c ă }diferitelor problem e politice. întreaga lor
O stradp largă, cu pomi şi şanţuri pe mar­
gini. Pornii sînt mici, şanţurile-s săpate de saţu-I electrificat1? Te uiţi pe stradă, dar. ideologie veninoasă, au căutat s-o infil­ Oamenii luptă ca în m unca lor să ob­ IN DOMENIUL INVAŢAMINTULUI
curînd, pietrişul străzii încă nu s-a bătu­ treze în conştiinţa oamenilor, în modurile ţină mereu rezultate cît m ai frumoase. Ele ° In întreaga regiune funcţionează un
cit. Iţi dai seama imediat că pe drumul a- nu vezi nici un stîlp. Nu, satul nu-î elec-j cele m at variate, to t prin interm ediul lui. sînt oglinda fidelă a oricărui gen de acti­ număr de 206 instituţii preşcolare.
cesta, nu de mult au încetat lucrările. trificat. Probabil că acum se electrîffcă.j vitate. ® In cele 686 şcoli pentru învăţămîntul
Mergi mai departe. Dacă vrei, poţi în ­ Scopul acestei munci de „culturalizare" de toate gradele, numai din anul 1951 au
căleca din nou pe bicicletă. Dar nu mai e ...De kaf f ă s î mal repede pe preşedinte... j era u n u l : m enţinerea ignoranţei gloatei La căminul cultural din Petreşti pregă­ fost cuprinşi:
mult. Sfatul popular e la cîţiva paşi. Mal Urci dealul, mal mergi cîteva sute dej p entru a -i putea stoarce în voie şi ultim ul tirile celor m ai variate form aţii artistice — In învăţămîntul elementar, clasele
întîi te întîmpină un părculeţ de mai mare metri şi al ajuns în marginea satului. De-! strop de vlagă. nu încetează o clipă. I—IV 121.586 elevi.
frumuseţea. Flori multe, cîteva alei, ron­ ad pînă la arie, sînt cîţiva paşi. II facl^ Instaurarea unui regim ăemocrat-popu- — In învăţămîntul elementar, clasele
duri, cîţiva copaci plantaţi de curînd, o Aşa de pildă, brigada artistică de agitaţie V—VII 43.515 elevi.
bancă, două şi atît. Asta-i parcul satului. repede, şl ajungi la arie. Aci trelerişul e> lar a creat oamenilor m uncii reale po­ a pregătit un program cu care s-a pre­ — In învăţămîntul mediu la cursul de
Din şosea, treci prin parc şi ajungi la sfa­ zentat la arie. N u vrem să spunem aici zl 9004 elevi.
tul popular. Aci e linişte; ora ipesel. 0are în toi, batoza zumzăîe. sibilităţi de însuşire a adevăratei culturi. dacă s-a bucurat sau nu de succes. IJn lu­ — La cursurile serale 1.916 elevi, iar Ia
găseşti pe cineva? Intri înăuntru. De un­ cru vrem să spunem în s ă : că cei felici­ şcolile pedagogice 1.245 elevi.
deva, dintr-o încăpere, se aude ceva mu- — Ei, tovarăşe, nu l-al văzut pe preşe­ Acestei cauze slujeşte astăzi şi căminul taţi sau sim ţit parcă cu forţele reîmF ° Numărul alfabetizaţilor din 1951 pînă
tîndu-se dintr-un loc în altul. Treci prin prospăt-ate, iar cel criticaţi n u s-au sim ­ in prezent se ridică Ia 57.232.
cîteva camere şl ajungi în biroul preşedin­ dinte ? cultural din Petreşti. Aici, au aflat ţăranii ţit tocami la îndemînă şi ruşinaţi de a fi • Au fost construite zeci de noi loca­
telui. De aci venea zgomotul. Dar nu-1 g ă ­ consideraţi codaşii satului, poate s-au ho- luri de şcoli. Numai din anul 1951 încoace
seşti pe preşedinte. Omul de serviciu face — Uite-1 acolo, ăla1 cu şapca ala pe ochi. ’din comună despre m etode înaintate de tărît să se apuce de treabă. au fost construite 22 localuri de şcoală.
curăţenie. Ii dai bineţe şi întrebi unde-1 to­ • Suma totală alocată construcţiilor de
varăşul Alexoaie Gheorghe, preşedintele. Cu preşedintele te cunoşti mai demult. t muncă, folosite in scopul obţinerii de re­ Echipa de teatru are pregătită piesa şcoli a fost de 1.683.500 Iei.
„Tîrîie brîu", corul repetă, la fel şt fan­
— Tovarăşul Alexoaie a plecat la arie. Te întîmpină ca pe un vechi cunoscut. colte bogate, despre ultim ele evenim ente fara. Aşa e de cînd cu directoarea cea IN DOMENIU SPORTIV
Nu ştiu Ia care. Mergi acolo şi-l găseşti. nouă; vrea să le facă pe toate şi m al a- © Din 1951 pînă în prezent practică cel
— Iacă, treierăm. Am spart ghiaţa. De internaţionale — şi n u se poate spune de les să-şi m enţină căminul la rangul de că­ puţin o ramură de sport un număr de
O arie este pe deal,* iar alta în celălalt acu’ o să meargă bine. Aşa-1 în Cutu.l n o s-1 loc că n u -i interesează aşa ceva — tar şe- min fruntaş. 33.290 sportivi, persoane fizice.
capăt al satului. La care dintre ele o fi • Numărul purtătorilor insignei FGMA
preşedintele ? tru. Oamenii se conving mal greu. Dar cînd j zătorile... cît de plăcut trec zilele de dum i­ Directoarea, spune că de 23 A ugust este 6.976.
poate vor da o serbare la Sebeş ca şi în • Purtătorii Insignei G.M.A. gradul I
Dar înainte de a porni în căutarea lui, s-au convins, apăi fac treabă... nică sau serile nesfîrşite de iarnă cînd la alţi ani, dacă nu, una frum oasă la Pe­ se cifrează la 10.384, Iar G.M.A. gradul II
tare ai vrea să bel nişte apă rece, să tc treşti. Ia 725 (în numai doi ani de la introdu­
răcoreşti. Lîngă sfat, găseşti imediat o Nerăbdător să afli ce-1 cu transformato- ; căm in s-a organizat o şezătoare. cere).
fîntînă, se pare că-1 nouă. Ei au aniversat doar cu cinste această zi
rul din ulicioară, îl întrerup! pe preşedinte.¦ E drept că vara activitatea n u -i chiar în fiecare an, zi care le-a deschis drumul
-— Fîntîna a fost terminată de cîteva spre o viaţă mal bună şl le-a dat posibi­
luni,- te informează repede un ţînc, care — Cu transformatorul ? Uite, mal întîi a tît de intensă cît ar putea să fie, totuşi, litatea să transforme căminul lor într-un
mi-şi mai ia ochii de la bicicletă. Şi în adevărat focar de cultură.
electrificăm aria asta, Am şî băgat stjlpii i nici unul dintre ţărani n-a uita t drum ul ce
în pămînt. Apoi, cred că şi comuna. Cum duce spre cămin-
vor vrea oamenii.... Pînă acum am adus 205 DIRECTOAREA CEA NOUA
stîlpl, Iar 173 l-am băgat în pămînt. Zilnic, Jiu Aurelia e noua directoare a căminu­
lui cultural din Petreşti. Tînără absol­
cîte 15-20 de oameni ajută pe muncitorii ventă a unei şcoli pedagogice, s-a reîn­
tors în sat cu gîndul de a fi învăţătoare.
care ne-aduc electrica în sat. Acu’ eşti lă­ Idealul său a fost să plece să înveţe carte
şi apoi să se întoarcă în sat pentru a
murit? :| învăţa la rîndul ei pe alţii.
Pleci cu preşedintele spre sat. '
Pe drum, îl întîlneşti şl pe secretarul
sfatului Blaga Perlele. Un băiat tînăr,
mult mai vorbăreţ decît preşedintele. El Dar iat-o directoare de cămin. Regre­
te Informează că în sat s-au mai lărgit trei
drumuri, s-a renovat şcoala, s-a făcut un D in viata culturală
pod de vreo 8 metri că n-aveau pe unde
trece vitele la1 păscut, s-a construit cămi­
nul -cultural nou... Prin anul 1951, în curînd Teatrul de păpuşi din Alba-Iulia a
cadrul fostului Ate­
Fără să bagi de seamă, ajungi la sfat. neu Popular din Al- trecut pe acolo şl ei au văzut „Iepuraşul E un lucru cît se
ba-Iulia, a luat fiinţă poate de firesc să vezi
In partea cealaltă, se înalţă clădirea că­ un modest teatru de îngîmfat" sau „Peştişorul de aur". azi în satele noastre
păpuşi. Colectivul de oameni simpli citind
minului cultural. Clădire cum puţine întîl­ conducere al acestui Şi, cine ştie, poate unul mai precoce îţi şi comentînd cărţi de
teatru, format din cîţl- literatură, cărţi agro­
neşti prin satele noastre. va tovarăşi ce munceau voluntar, dispunea va destăinui secretul că viitoarea piesă pe tehnice sau, pur şi
simplu, dezbătînd pro­
— Are sală de teatru, de lectură, club, care o vor vedea, a aflat el, că va fi bleme internaţionale, oricît s-ar părea că
le lipseşte competenţa; E drept că nu fac
bibliotecă... „Aventurile lui Huc şi Tom". acest lucru la cel mal înalt nivel posibil,
dar au aproape întotdeauna orientarea cea
Vizitezi căminul şî te minunezi. Iţi pare Aceasta e o tradiţie veche a teatrului, de mal justă.
Bibliotecara Szenteş Ecaterlna de la bi­
parcă rău că nu locuieşti în Cut. i a colinda cele mai îndepărtate sate pentru blioteca sătească din Cristur spune, nu fără
oarecare mîndrie, că cele două volume de
sat s-au mai făcut încă două fîntînî. Avem de puţină experienţă. Avea însă un puternic a înveseli pa cei mici şî a-I face să tragă poezii ale lui Mihall Eminescu sînt în per­
apă multă... entuziasm şi dragoste pentru această mun­ manenţă împrumutate. Nici nu e de mi­
O după-amiază numai, dar cîte lucruri că şl, fireşte, pentru cel mici. Greutăţile învăţăminte. s rare că le e drag ţăranilor din Cristur
Trei fîntînî noi într-un sat. Frumos. Să noi aî aflat. înfloreşte o comună, cum a- autorul poeziilor: „Ce te legeni codrule"
? sau „La mijloc de codru des", poezii pe
care le cunosc de mult sub formă de cîn­
aibe oamenii apă rece şi bună. tîtea altele au înflorit sau înfloresc. E un Inerente începutului s-au arătat a nu fi Un club care-şl tră­ tece frecvente în repertoriile şezătorilor. Şi
nu numai poeziile lui Eminescu sînt în a-
După ce te-ai răcorit, porneşti pe urma lucru neobişnuit ? N u l La noi, acum, ni­ de neînvins şi primele aplauze ce semnalau ieşte viaţa Intens este tenţia ţăranilor din Cristur. Ei citesc cu
plăcere atît cărţi de literatură cît şi cărţi
preşedintelui. Căldura după-amiezii te face mic nu-i neobişnuit. Toate îşî urmează entuziasmul şî mulţumirea unor oameni clubul Uzinei de re­ ştiinţifice.
să-ţi scoţi haina. Incalecl bicicleta căci cursul lor firesc — spre progres. de două şchioape, a fost cel mai puternic parat utilaj miner din Oamenii vin personal să împrumute a-
stimulent pentru dezvoltarea mai departe a Petroşani. ceste cărţi, sau, acum, în perioada cînd sînt
drumul e bun. Curînd însă cobori de pe GH. PAVEL acestui teatru. atlt de ocupaţi le sînt trimise acasă. Pe
la bibliotecă ei totuşi trec destul de des
De vel nimeri acolo pentru că aici îşi lămuresc cel mal bine
anumite nedumeriri. Tovarăşa Szenteş, e
Experienţa acumulată treptat duce la îm­ într-o seară, oricare gata orieînd să discute cu ei şi să le reco­
mande cărţile cele mai indicate. Ea însăşi
Recolte bogate bunătăţirea continuă a muncii, la rezultate ar fi ea, găseşti ceva citeşte foarte mult.
din ce în ce mai bune.
demn de a fi văzut. N-ar fi rău să-I g ă ­ Nu-î este tocmai uşor tovarăşei Szenteş
acum, cînd biblioteca numără peste 300 de
® Gospodăria agricolă colectivă din comuna Pricaz, raionul Orăştie, a obţi­ In 1953, s-a constituit ca teatru de stat, seşti repetînd pe cei 10 tineri care fac
sub conducerea şl îndrumarea directă a or­ cititori, dar greutăţile n-o înspăimîntă. Fa
n u t anul acesta o producţie m edie la hectar de 2800 kg grîu. A cest fa p t se datoreşte ganelor competente. parte din brigada artistică de agitaţie. Ei
vor ţine neapărat să-ţi spună concret care îşî îndrăgeşte munca şl 1 s-a dedicai în
priceperii cu care au m uncit colectiviştii, precum şi. faptului că au respectat cu Particlpînd la diferite cursuri colectivul
stricteţe regulile agrotehnice. şi-a îmbogăţit serios cunoştinţele şl pie­ sînt cel ce s-au îndreptat în urma criticii întregime.
sele puse în scenă au fost de o calitate din
° Toamna trecută, gospodăria colectivă „Steagul roşu" din comuna Miercu­ ce în ce mai superioară. lor şi nu vor uita să-ţi spună că chiar şi
rea, raionul Sebeş, a arat adînc întreaga suprafaţă destinată culturii griului şi oda­
tă cu arătura, a băgat sub brazdă şi gunoiul de grajd. Primăvara, după ce plantele E mare numărul celor care s-au desfătat corul şî-a reluat activitatea tot în urma
au răsărit, colectiviştii au p livit buruienile de 3 ori. Recoltatul l-au făcut în pîrgă. din plin cu v ocazia prezentării diverselor criticii lor, Iar acuma are 40 de persoane şî
După treieriş, ei au constatat că media la hectar întrece 2000 kg. piese şl care şi-au împreunat apoi minu­
tele în aplauze entuziaste. Fireşte, inima a început să înveţe o mulţime de cîntece.
° Anul acesta numeroşi ţărani m uncitori întovărăşiţi, au dus acasă recolte Ie-a bătut puternic şi-au tremurat pentru
Echipa de teatru repetă cu sîrg „Fata de
m ult mai mari decît atunci cînd lucrau individual. De exemplu, întovărăşitul
departe", Iar cele opt perechi de dansatori
îşi aşteaptă nerăbdătoare rîndul.
Se fac pregătiri serioase şi, rt-aşî vrea
M unteanu Liviu din Cricău, raionul Alba, a dus acasă 1368 kg. grîu, iar Frîncu Ion eroul ce se aventura în întîmplări primej­ să trădez un secret care nu-mi aparţine,
tot din Cricău, 1369 kg. grîu. Această cantitate, ei au prim it-o după suprafaţa de dioase pentru ca apoi să se bucure alături dar, parcă nu pot să nu cad la bănuială
0,58 ha. cu cit a in trat fiecare în întovărăşire. de el, de îzbîndă.
că toate aceste pregătiri sînt pentru 23
• Ţăranul muncitor Tometeu Traian din comuna Ighiu, raionul Alba, a term i­ Colindînd satele regiunii noastre s-au pe
nat de curînd trelerişul. Făcînd o socotea lă, el a constatat că de pe 58 ari a recol­ cele din regiunea Cluj nu trebuie să ţî se August. Şi, dacă într-adevăr am dezvăluit
tat 2044 kg. grîu, ceea ce înseam nă că la hectar, producţia ar fi fost 3524 kg. Recoltă pară o curiozitate, călătorule, faptul că
asemănătoare a cules şi ţăranul m uncitor N istor Ioan din Răhău, care de pe 50 ari a undeva, într-unul din aceste sate, o fetiţă un secret, promit să păstrez mai multă dis­
cu plete blonde sau un puşti cu ochi nea-
creţie pentru viitor şi să-I asigur pe ti­
nerii aceştia, harnici, că succesul ce-I vor
repurta nu va avea nimic de suferit de pe
strîns 1677 kg. grîu, adică 3350 kg. la hectar. stlmpăraţi de veveriţă te va informa că de urma acestui amănunt.
Belşug în casele colectiviştilor ne-ar fi îndrumat să păşim pe drumul Oameni noi
gospodăriei colective, m ulţi dintre noi ar
de la Ilia fi fo st şi astăzi slugi pe la bogătani. Eu, Cititorule, ai vizitat vreodată gospodă­ Binder M atei (79) a prim it 1405 kg. grîu
dragi oaspeţi, toată tinereţea mea m i-am ria colectivă „Nicolae Bălcescu" din co­ şi furaje, Binder Matei (64) 1370 kg pro­
astăzi a ajuns să trăiască zile fericite; este munca depusă de ei în gospodărie au mîncat-o num ai la stăpîni. Cînd m -am m una Pianul de Jos ? N u? Păcat. Ai fi duse, Binder Iosif 1425 kg produse...
stăpină pe m unca ei. P entru zilele m unci­ prim it ca avans 511 kg grîu, 107 kg orz, însurat, am luat pe Rozalia, nevastă-mea, cunoscut acolo oameni de care te-a i fi în ­
te în gospodărie, ea prim eşte ca avans 487 85 kg ceapă şi 426 lei. tot de la stăpîn. Pentru mîncare lucram drăgostit, care ţi-ar fi devenit prieteni Dintr-o convorbire scurtă cu preşedin­
kg grîu, 102 kg orz, 81 kg ceapă şi 406 lei. am îndoi din noapte în noapte, cînd pe la dragi. Mai întîi, l-ai fi cunoscut pe preşe­ tele, vei putea afla şi alte lucruri intere-
După darea de seamă au urmat discuţii un bogătan cînd pe la altul. Cînd venea dinte, Binder Matei. Un om scund, slă­ sante.El îţi va spune că au prăşit porum­
..JSxemple de acest fel sînt m ulte în la care s-au înscris un număr însemnat vrem ea secerişului, începeam să m ă rog buţ, iute la treabă şi bun gospodar. Cu­ bul şi floarea-soarelui de trei ori, sfecla
gospodăria colectivă din Ilia. Nu rareori, de colectivişti printre care şi colectivis­ de chiaburi ca să m ă primească coşar la vîntul lui e ascultat de colectivişti, sfa­ furajeră de patru ori, că au început sa
auzi pe Borşoş Ladislau, fost miner în tul Tudor Florea, Romcea Aurel, Bretotean batoză, pentru a putea cîştiga şi eu o maja tul preţuit. Apoi, ai fi făcut cunoştin­ construiască şopron pentru furaje şi un
Valea Jiului, iar acum pensionar şi colec­ de grîu p entru copii. De n u era loc pentru ţă cu Bimel Matei, brigadierul, om scump saivan pentru oi, că au recoltat pînă acum
tivist, zicînd că niciodată el n-a visat ca Asînefta şi alţii. mine, îm i încercam norocul în altă parte, la vorbă şi darnic la muncă, întotdeauna 10 vagoane furaje şi m ai au de recoltat
acum la bătrîneţe să ajungă să trăiască — Dragi tovarăşi se adresă Tudor co­ dar totdeauna m ă prindea iam a cu podul în fruntea celorlalţi. Ai mal fi cunoscut vreo 5—6 vagoane, că încă cîţiva ţă­
zile atît de fericite. Loţko baci şi cu Ma- gol. De cînd sînt în gospodărie, eu nu pe Binder M atei (num ărul casei 79), pe rani m uncitori cu gospodărie in­
rişca neni, cum le zic colectiviştii, pentru lectiviştilor şi oaspeţilor. Dacă sovieticii nu mai cumpăr bucate şi nici nu mai port Binder Matei (num ărul casei 64), pe B in­ dividuală şi-au m anifestat dorinţa să
ne eliberau ţara de sub hoardele fasciste grija zilei de mîine. In fiecare an vînd der M atei (num ărul casei 61), pe Binder intre în gospodărie, că în doi ani de via­
şi dacă partidul nostru scump şi drag nu mai m ult de jumătate din produsele pe Iosif socotitorul, pe Binder Iosif, pe Welss ţă, gospodăria lor a ajuns să aibă 57 fa­
care le primesc. De exem plu, din bucatele Martin... Ca şi autorul celor de faţă, ai m ilii de colectivişti. Tot preşedintele poate
§m m m $' ^ II prim ite anul trecut, am vîn d u t peste 80 să-ţi spună, sau dacă vrei poţi să le con­
de m ăsuri de grîu şi peste 60 de m ăsuri fi rămas surprins poate de m ulţim ea Bin- vingi şi singur, de prietenia care s-a le­
- ... ... î:v! de porumb. Tai în fiecare an cîte doi porci gat între colectiviştii romîni şi germani.
graşi. Familia m ea este îndestulată cu ie derilor din această gospodărie şi m ai ales, Nu odată pot fi văzuţi împreuna Bimel
- toate. că aproape toţi fruntaşii sînt Binder Ma­ Matei, brigadierul, şi colectivistul Crampuţ
Ioan, vorbind, sfătvindu-se unul pe altul,
4 ti A luat apoi cuvîntul văduva Bretotean tei. Dar asta-i realitatea. Interesant, ci­ lucrind cot la cot pentru binele gospodăriei
¦ Asînefta care a spus : — Cînd am um plut lor. Intre colectiviştii din Pianul de Jos, ro­
I: a i sacii cu magazionerul, aşa fem eie în toa­ titorule, este faptul că toţi aceşti Binderi m îni şi germani, a dispărut vrajba care
tă firea cum sînt, m i-au dat lacrimile in le-a înveninat sufletul atîtea veacuri de-a
In clişeu : Familia colectivistului Tudor Florea, din gospodăria colec­ ochi de bucurie văzînd că munca mea este nu numai că nu-s fraţi, dar nici măcar rîndul. Acum au acelaş drum în viaţă,
tivă „Drumul lui Lemn“ din Ilia îşi primeşte avansul de 40 la sulă. Pen­ bine răsplătită. Pentru aceasta, mulţumesc veri sau rude mai îndepărtate nu sînt. spre belşug şi fericire.
tru cele 376 zile muncă prestate prim eşte 902 kg. grîu, 188 kg. orz, 150 kg. poporulăi sovietic care ne-a eliberat ţara
şi partidului care m i-a arătat drumul Poate moşii şi strămoşii lor au fost rude, Cititorule, dacă treci cumva prin Pionul
ceapă şi 752 lei. pîinii albe şi m u lţi. de Jos, să le duci neaparat pe In gospo­
dar în tim pul anilor, acestea s-au şters şl dăria colectivă. V ei avea ce vedea şi fe
In sunetele fanfarei, căruţele încărcate vei m inuna de hărnicia acestor oameni.
cu grîu au plecat spre casele colectivişti­ nim eni nu le m al poate da de capăt. Bin- Vei putea să-ţi dai seama mai m ult cc în­
lor. Tot satul admira rezultatele obţinute seamnă marea gospodărie care, deţi ii-
de ei. derii nu-s rude. Dar Binderii împreună năra, a început să-şi lăurească o vi aţă bo­
gată, plină de bucurii.
Din vîrful căruţei, colectivistul Tudor cu ceilalţi colectivişti romîni şi germani,
Florea. invită oaspeţii să-l conducă acasă
să le arate bogăţia l u i : vaca ce dă 10 muncesc în aceeaşi gospodărie mare şi
litri de lapte pe zi, scroafa cu 8 purcei şi
cei doi grăsuni puşi la îngrăşat, curtea puţini îi întrec in hărnicie.
plina de păsări, cît şi alte lucruri frum oa­ Colectiviştii din Pianul de Jos au fost
se din casă pe care şi le a iacul de cînd
este in gospodărie şi-apoi să se cinstească primii din raionul Sebeş care au terminat
puţin şi sd guste din bucate.
trelerişul, prim ii care au dezm iriştit toa­
tă suprafaţa de pe care au recoltat gri­
ul. orzul şi ovăzul, primii care au împărţit
avansul de 40 la sută Cei mai harnici d in ­
tre ei au prim it grîu m ult, furaje multe.