Page 23 - 1955-08

Nr. 507 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

cinstea zilei de 23 Aogust Din realizările regiunii noastre in
unei cooperative
Cu prileju i sărbătoririi zilei de 23 A u­ dată tineretului a avut ca urmare creşte­ meşteşugăreşti A trecut mai bine de un deceniu de sporloare, cu 251 la sută. Prin introducerea citorilor, noilor tehnicieni şk ingineri creşte
gust, ce-a m ai m are sărbătoare naţională rea profesională a acestora, precum şi pro­ atunci... La Hunedoara fumega alene un tehnicii noî, indicii de mecanizare la îna­ an de an. l Ei săvîrşesc adevărate fapte
a poporului nostru, ziua eliberării patriei movarea cu curaj a unui număr însemnat Cînd în 1952 a lu a t fiin ţă cooperativa biet furnal. Celelalte erau reci. Cu 11 ani intări în cărbune şî steril,' ' precum şi tă­ eroice în muncă. Fierarul betonist lonescu
noastre de sub jugul fascist, comuniştii, de tineri în posturi de conducere. Un meşteşugărească „Crişana“ din Brad, ea în urmă, U. F. H. (fostele Uzine de Fier ierea cărbunelui în abataje sînt de aproape Petru, dulgherul Laszlo Francisc, zidarul
mândria fabricii noastre, şi cei fără d e partid exemplu bun. care îndreptăţeşte încrede- a avut o singură secţie de croitorie, care Hunedoara), produceau doar cu 10 la sută sută la sută în Valea Jiului. Vîlsan Vasile, mulţi, foarte mulţi construc­
raportează partidului că şi-au îndeplinit rea com uniştilor, ni-1 oferă tovarăşul Bor- cuprindea 25 d e m eşteşugari. din capacitatea lor. tori de pe şantierele regiu nii. sînt fruntaşi!
cu cinste angajam entul luat, de a realiza Ca N icolae, cel m ai tîn ăr candidat de par­ Producţia de cărbune — pîinea industriei în m uncă; faptele lor vrednice . în produc­
acum ulări socialiste în valoare de 600.000 tid, care datorită priceperii cu care ştie An de an însă aceasta s-a mărit înfiin- Partidul şl guvernul, urmînd învăţătura noastre socialiste — creşte vertiginos. Can­
lei, depăşindu-1 chiar, datorită entuziasm u­ să pună în aplicare cele învăţate la cursu­ ţîndu-se noi secţii, primind în sinul co­ /eninlst-stalinistă privitoare la dezvoltarea titatea de cărbune extrasă' în anul 1954 a ţie sînt de mult cunoscute în tegiune şi
lu i ce i-a în su fleţit, cu 32.000 lei. rile de calificare, a fost ridicat în postul lectiv u lu i nod cooperatori. A stăzi, coope­ întrecut cu 86 la sută pe cea din 1948.
de conducător de maşini, post în care se rativa „Crişana“ are 10 secţii din care cu precădere a industriei grele, şi-au con­ în ţara întreagă. O armată de fruntaşi sînt
U na din principalele condiţii oare au menţine lună de lună fruntaş în produc­ m u lte m ecan izate şi un num ăr de 125 coo­ centrat atenţia spre acest mare centru in­ Partidul şi guvernul nostru au acordat şi
asigurat com uniştilor realizarea succesu­ ţie. U n astfel de exem plu ni-1 oferă şi peratori. Ei produc mobilă, confecţionează dustrial, întrezărind perspectivele de viilor acordă o deosebită atenţie mineritului, creş­ în întreprinderile noastre, cu care patria
lui a fost urmărirea şi aplicarea propriilor tovarăşul Grutm Ioan ; el a re pînă în pre­ îmbrăcăminte, sau deservesc oamenii m un- terii producţiei de cărbune şi nivelului de
hotărîri, luate cu ocazia alegerilor organe­ zent aplicate 5 inovaţii. De asemenea, to­ ,cii şi instituţiile cu diferite reparaţii. ale vechii cetăţi hunedorene. Astăzi, la ca­ trai al minerilor. Minele patriei noastre au se mîndreşte. In marele combinat siderur­
lor conducătoare de partid. Prim a şi cea varăşa Radu Rusalina, deşi e instalată de fost înzestrate CU utilaj perfecţionat de
mai importantă hotărâre a noastră a fost c'urînd în postul de m aistru la secţia de Strădaniile muncitorilor, înm ănunchiaţi pătul celor 11 ani de viaţă slobodă, po­ prim rang şi în cantităţi masivé. In cursul gic al Hunedoarei noi s-au calificat în anii
aceea de a sprijini conducerea adm inis­ sortare, datorită sîrguinţei ce o depune în acest colectiv, au făcut ca lună de lu­ porul nostru muncitor îşi priveşte cu mîn* cincinalului, volumul investiţiilor de utilaj
trativă în îndeplinirea lună de lună a pla­ obţine consecvent rezultate din cele mai nă realizările cooperativei să crească me­ drie îndreptăţită opera grandioasă. Este un miner a sporit necontenit, el fiind aproape cincinalului peste 3.000 de rhrancitori, care,
nului de producţie. A stfel, pe sem estrul frumoase. reu faţă de sarcinile ce le are, iar ziua de de trei ori mai mare în anul 1954 decît
I a.c. planul de producţie a fost realizat 23 A ugust ei au înjtîmptnat-o cu rezulta­ rezultat măreţ, este un rod al înţelepciunii în anul 1950. azi, stăpînesc liriaşele agregate producătoa­
cu 100,87 la sută, iar p e luna iu lie 100,45 Educarea tinerilor de către comunişti te deosebite.
la sută. Valoarea producţiei globale de a scos la iveală noi figuri de tineri frun­ cu care Partidul Muncitoresc Romîn a mo­ Frăţescul ajutor tehnic acordat de Uniu­ re de metal. In Valea Jiului se califică mii
asem enea a fost realizată pe primul se­ taşi. In decurs de num ai doi ani tânărul S e pot remarca cooperatori ca tâmpla­ nea Sovietică — eliberatoarea patriei noa­
m estru cu 103,84 la sută şi cu 102,05 la Peter Pavel. în urma cunoştinţelor profe­ rul Golcea Gheorghe, oare, lucrînd la m o­ bilizat în întrecere pe făuritorii de fapte de noi mineri. Iri toate întreprinderile noa­
sută pe luna iulie. Cu 8 la sută a crescut sionale acum ulate a fost num it maistru. bilă, dă lucru de bună calitate şi nicio­ stre de sub jugul fascist — s-a văzut şi
şi productivitatea m uncii faţă de plan. Asemenea succese au înregistrat şi alţi dată planul lunar nu a fost realizat cu vrednice de admirat. se vede, atît în siderurgie, cît şi în indu­ stre socialiste numărul mupciioa-llor .ca li­
Planul cincinal valoric a fost realizat încă tineri c a : Tompoş Gheorghe, Aleman m ai puţin de 30% depăşire, croitorul com u­ Instalaţiile vechi ale uzinelor, în majo­ stria cărbunelui, în toate ramurile industri­
de la 30 m artie a.c., iar în prezent colec­ Ioan, Lrovas G ligor şi m u lţi alţii, a căror nist, Nem eş Sigismund, oare realizează ei noastre. Specialişti sovietici au îndrumat ficaţi creşte. Spiritul inventiv a cuprins
tivul fabricii noastre dă bătălia pentru muncă, organizată p e brigăzi utem iste, dau cite două norme lunare, ca de pildă în ritatea lor, au trecut printr-un întreg pro­ şl îndrumă pe oamenii muncii de la noi să
realizarea calitativă înainte de term en a rezultate rodnice zi de zi şl lună de lună. luna iulie. La fel utem iştii Iga Gheorghe ces de modernizare. Pe locurile unde creş­ construiască .măreţele edificii ale cincina­ mase largi de oameni af munciL Numărul
planului pe sortimente. de la secţia m aşini (tâmplărte) şi-a în ch e­ lului de la Hunedoara şi din alte centre
La baza m uncii politice desfăşurată în iat lu n a iu lie cu o depăşire de 50 la sută. teau altădată bălării mai înalte de­ industriale ale regiunii, intrega construc­ mare de inovaţii •— importantă ijezervă In­
Ridicarea n ivelului de trai, materiial fabrica „1 M ai“ P etreşti a sta t şi stă iar în prim a jum ătate a lu n ii au gust Ou cît omul, s-au ridicat în anii pla­ ţie a uzfnel cocso-chimice se realizează pe
şl cultural al muncitorilor din între­ principiul m uncii colective. în sensul că. 30 la sută. „ nurilor de stat şi îndeosebi în anii baza documentaţiei sovietice, a termocen­ ternă — făcute în anii cincinalului de sl-
prinderea noastră a Constituit o preocu­ în toate ocaziile sînt consultaţi comuniştii cincinalului — construcţii gigan­ tralei nr. 2 — de asemeni. Acelaşi lucru se
pare de seamă a comuniştilor. Pînă în şi fruntaşii în producţie, âbţinîndu-se ast­ Asem enea lor sînt şi alţi muncitori, ca tice: furnalul nr. 6, fabrica de a- poate spune şi despre alte măreţe construc­ derurgiştif hunedorenl de pildă, au adus
prezent s-au dat în folosinţă oamenilor fel o justă orientare în desfăşurarea pro­ de pildă Heiiţel Ana, croitoreasă, Vaida glomerarea prafului de minereu, ţii ce se înalţă în diferite centre industria­ combinatului economii de peste 33
m uncii două blocuri cu 15 apartam ente, cesului de producţie. Mihai, frizer şi alţii. uzina cocso-chimică, termocentrala le din regiune. milioane lei.
6 locuinţe Individuale, iar alte 6 sînt în Rezultatele colectivului grăiesc cel m ai bine nr. 2, staţia de granulare a zgurei
construcţie. S-a am enajat o sală de cine­ Pentru m unca de viitor, com uniştii din d e felu l cum a în tîm p in at cea de a 11-a de furnal, noi cuptoare pentru topit Concomitent cu uriaşele construcţii ale Regiunea noastră este brăzdată
matograf dotată cu aparate din cele mai întreprinderea „1 Mai" P etreşti sîn t ho- aniversara a eliberării patriei noastre. In oţel, lucrări care au menirea de a cincinalului au crescut şi continuă să crea­
m odem e şi m ulte altele. tărîţi să ridice şi mai sus steagul luptei luna iulie planul a fost îndeplinit în pro­ spori torentul de metal necesar în ­ scă mînuitorii tehnicii noi. Numărul mun­ în lung şi în lat de puternicele
să -l ducă şi pe mai departe din victorie în p orţie d e 110 la sută, iar în prima jum ă­ tăririi potenţialului industrial al
Toate succesele obţinute pînă în pre­ victorie, să dea patriei tot mai m ulte acu­ mîndrei noastre- patrii. linii electrice de înaltă tensiune,
zent se datorase măsurilor organizatorice mulări socialiste, pentru ca viaţa oame­ ta te a lu n ii au gust ou 107 la sută, dând pe care aleargă ca fulgerul kilowa-
şi politice luate de organizaţia de partid nilor muncii să fie tot mai frumoasă. In anii cincinalului producţia de ţli/ore, pentru a pune în funcţiune
şi în special m ăsurilor privitoare la Creş­ peste plan cinci garnituri de mobilă pen­ fontă în combinat a crescut de zecile de mii de motoare din fabrici
terea nivelului politic şi profesional al ZAPLANIC NICOLAE tru dormitoare tip „Sibiu" com puse d in : peste şapte ori faţă de anul 1949, şi uzine.
muncitorilor noştri. Grija deosebită acor­ Secretar al organizaţiei P.M.R. fabrica de iar cea de oţel de şapte ori. La
pat dublu, dulap pentru haine, masă, Călan, producţia de fontă a sporit Un număr important în întreprin­
h îrtie „1 Mai" P etreşti de cinci ori faţă de aceeaşi peri­ deri din regiune şi-au îndeplinit de
toaletă şi două noptiere. De asemenea au oadă. multă vreme cincinalul. Printre a-
Fapte ale tinerilor din Valea Jiului cestea pot fL enumerate: întreprin­
con fecţion at din d eşeuri 80 taburete şi 80 Regiunea noastră este una din­ derea carboniferă Ţebea, fabrica de
23 August 1944. Au trecut 11 ani de cea mai mare parte, dîndu-se peste plan tre cele mai bogate regiuni ale hîrtie „1 Mai" Petreşti, întreprin­
m ese. Tot peste plan au dat 934 saltele, ţării. Din importantele sale cen­ derea „Ceramica" Baru-Mare, fa­
atunci — timp în care oamenii cinstiţi din zeci de mii de tone de cărbune. tre industriale pleacă spre diferite brica „Ardeleana" Sebeş, Atelierele
34 rochii stam bă, 8 rochii d e m ătase, 29 întreprinderi din ţară nenumărate C.F.R. SImeria, fabrica de marme­
patria noastră eliberată, unindu-şi efortu­ La obţinerea acestui succes, muncă în­ trenuri cu metal, cu cărbune, cu ladă din Haţeg şî altele.
perechi pantaloni bărbăteşti, 10 sacouri şi lemne, etc. In anii puterii populare,
rile, au creat o viaţă nouă. sufleţită au depus tinerii din brigăzile industria carboniferă din ţara noa­ Odată cu dezvoltarea industriei
altele. stră — ramură de bază a Indus­ noastre socialiste creşte şi nivelul
Au rămas mult în urmă, dar neuitaţi, U.T.M. conduse de Flagner Ioan şi Brato- de viaţă material şl cultural al
O. C. L. fruntaş trie! grele care asigură cu com­ oamenilor muncii. La Hunedoara
anii cruntei exploatări. Minerii Văii Jiului veanu Gheorghe de la mina Lonea, Bălăban bustibil siderurgia, transporturile, s-au construit în anii cincinalului
Pentru a aproviziona din belşug oamenii peste 1.287 apartamente ş î garso­
îşi aduc bine aminte cînd, fără siguranţa Ioan de la Lupeni, Stoiculescu Marin de la muncii cu legume şi fructe, colectivul OCL centralele termoelectrice, dezvol­ niere noî, 180 locuinţe individuale
Aprozar Petroşani s-a străduit mult, şi re­ tarea agriculturii şl a Indus­ cu ajutorul împrumutului primit
că vor mal ieşi, înlrau în mină cu un boţ mina Uricani şi alţii, care au dat pînă la zultatele n-au întîrziat să se arate; el a triei producătoare de bunuri de larg de la' statul nostru democrat-popu-
fost clasat ca organizaţie comercială frun­ consum — cunoaşte o amplă dezvoltare. lar, numeroase clădfrî cu caracter
de mămăligă în buzunar şi se tîrau prin ga­ 1.000 tone de cărbune peste plan. taşă pe regiune, în cinstea zilei de 23 Au­ soclal-cultural ca: şcolf, două spitale
gust. Bazinul carbonifer al Văii Jiului acoperă moderne, un staţionar T.B.C., două
leriile pline de apă, cu tîrnăcopul, lopata Tinerii din organizaţiile noastre, pe Ungă policlinici şî un spital de copiî,
Planul de aprovizionare şi desfacere cea mal mare parte din necesarul de căr­ etc.
şi targa —• unelte cu care scobeau în mun­ realizările ce le-au obţinut în producţie, au pînă la 18 august a.c., a fost realizat în In raionul Hunedoara — puternic centru
proporţie de 114 la sută, iar în semestrul I, bune economiei naţionale. Industria carbo­ industrial s-au construit în decursul cin­
ţii de cărbune. prestat peste 7.000 ore muncă voluntară, în pierderile planificate au fost reduse cu 41 cinalului 12 şcoli noî, alte 12 complect re­
Ia sută. In acest an, reţeaua de desfacere niferă se dezvoltă necontenit. In anii lumi­ novate, un sanatoriu de noapte, etc. Noul
De atunci, s-au schimbat multe lucruri. cadrul întreprinderilor şl instituţiilor, pre s-a mărit cu încă cinci magazine noi şi două oraş al siderurglşiilor cuprinde numeroase
barăci sezoniere, în prezent avînd un total noşi de viaţă nouă, în Valea Jiului s-au clădiri social-culturale: o şcoală elementa­
An de an condiţiile de muncă şi de-viaţă, cum şi la curăţitul parcurilor şi străzilor. de 33 unităţi de desfacere, adică cu 366 deschis şî redeschis noi exploatări carboni­ ră, o şcoală de 10 ani, o şcoală profesiona­
la sută mal mult ca în anul 1951 ? ceea lă, o creşă şl un cămin pentru copiii mun­
s-au îmbunătăţit. Fiecare 23 August, după De asemenea, îndrumaţi de organizaţiile ce duce la o mai bună aprovizionare. fere, cum ar ff de pildă minele Uricani, citorilor şî altele.
Vulcan şi Cimpa, s-au mărit preparaţllle Dar nu numai în raionul Hunedoara se
1944, venea cu noi realizări pe calea dez­ U.T.M., tinerii din Valea Jiului participă In comparaţie cu trimestrul II al anului pot vedea asemenea înfăptuirii măreţe, ci
trecut, în aceeaşi perioadă din anul acesta, de cărbune de la Lupen! şî Petrila, care pretutindeni: la Uricani creşte şi se dez­
voltării tinerei noastre industrii. Locul tăr­ la acţiunea patriotică de strîngerea fieru­ s-au desfăcut: cu 524.000 kg. mal mulţi voltă un nou oraş al m inerilor; la Vulcan,
cartofi, cu 99.000 kg. mai multă ceapă, cu prelucrează cărbunele pentru fabricarea Lonea şî Petrila de asem en i; la Călan, Te-
iilo r a fost luat de craţere, de vagonete şl lui vechi. Astfel, în cinstea acestei însem ­ 56.000 kg. mal multe alte diverse legume, liuc şl Ghelar se înalţă construcţii minuna­
etc. semîcocsulu! şl a cocsului. Dinamica dotă­ te pentru cel ce muncesc. Peste tot în re­
de maşini de transport; al galeriilor ne­ nate zile, s-au mal strîns încă 35.000 kg. giune şi in ţara întreagă respiră suflul de
Deservirea civilizată a consumatorilor cu rii cu mijloace de bază în întreprinderile viaţă nou, trăiesc şi muncesc oameni li­
primitoare, lipsite de siguranţă, de adevă­ fier vechi. Exemplu în această muncă este mărfuri de bună calitate, stă în atenţia ma­ beri şl s.tăpînî pe soarta şî munca lor.
jorităţii lucrătorilor din cadrul acestui carbonifere ale Văii Jiului a crescut cu
rate străzi subterane; iar în loc de lopală . organizaţia U.T.M. din şcoala minieră de la GCL, printre care se evidenţiază în mod 57,7 la sută în comparaţie cu anul .1949, I. DIACONU
deosebit gestion arii: Colesnlceanu Alexe, far cea de locomotive, încărcătoare şi tran-
şi tlrnăcop, sînt folosite tot mai multe ma­ Petrila care a predat peste 7.000 kg. Balog Ana ş! Lepădatu Anastasie, caTe, pen­
tru meritele lor deosebite, au fost distinşi
şini de încărcat, ciocane de abataj, perfo­ îndrumarea tinerilor spre cursurile de ca­ cu insigna de „Fruntaşi în comerţul so­
cialist".
ratoare, etc. lificare a ( fost Iarăşi una din sarcinile de
Intr-un schimb de onoare
Acum, tot mal mulţi tineri, îndrăgesc seamă pe care le aveau organizaţiile de
Intr-una din zilele din preajma lui 23 Au­
meseria de miner. Dar nu este nici unul bază. 589 tineri s-au înscris la cursurile de gust secţiile Uzinei de reparat utilaj minier
din Petroşani păreau mal însufleţite decît
care să nu fi auzit din povestirile minerilor calificare pentru a deveni ajutor! mineri, orieînd. Era ziua schimbului de onoare.

vîrslnlci, despre viaţa, şi munca grea, plină maiştri mineri, electricieni, mecanici, etc. Succesele obţinute de muncitorii de aci
au fost înlr-adevăr uimitoare, o dovadă în
de primejdii, care era cu ani în urmă. ŞI In afară de cele arătate, tinerii Văii Jiu­ plus de felul cum ştiu eî să cinstească
ziua eliberării patriei. Iată doar cîteva din
cot la cot cu minerii vîrstnlcî, tinerii luptă lui, mobilizaţi şl îndrumaţi de organizaţiile acestea.

pentru continua îmbunătăţire a muncii şi U.T.M., depun o Intensă muncă cultural- La secţia fitingărie, brigada condusă de
Cucuriidea Ana a obţinut în acea zi o
traiului lor. sportlvă. depăşire a sarcinilor de 201 la sută la tur­
nat fitinguri, cele conduse de Laurenţiu
Pentru ei, ziua de 23 August, înseamnă Datorită condlţîunllor create de regimul Vian şi Andrei Radu de 200 la sută, cea
a lui Mureşan Mihai de 149 la sută, a lui
mormîntul vieţii de mizerie şl al exploa­ nostru, realizările obţinute de tineretul din Manta Rozalia de 148 la sută, etc.

tatorilor, şi drumul deschis spre o viaţă Valea Jiului, sînt mari. Aceste condiţii sînt La secţia construcţii, brigada condusă de
Heintz Eugen şi-a depăşit sarcinile cu 112
nouă, fără exploatare. rezultat al luptei şî cuceririlor oamenilor la sută, iar m uncitorii: Iuhasz Ladislau,
Ivan Florea. Haîdu Şerban, Gobanici Ioan,
De aceea, tineretul Văii Jiului şi în anul muncii sub conducerea partidului nostru, de Făiăşeanu Ghiţă şi alţii au obţinut depă­ Centraia termoelectrică, mare
şiri între 96-170 la sută. construcţie a cincinalului care
acesta ca în toţi anii de după 1944, întîm- la eliberarea patriei de sub Jugul fascist. a intrat în funcţiune la Hune­
doara, a fost construită în între­
pină ziua de 23 August, cu bucurie şi rea­ In aceste zile, gîndul tinerilor Văii Jiu­ gime după documentaţie sovie­
tică. Numai pentru lucrările di
lizări însemnate. Chemarea comitetului ra­ lui, se îndreaptă cu recunoştinţă spre osta­ zidărie au fost folosite 4.000.000
de cărămizi ; lungimea conduc­
ional U.T.M. Petroşani în cinstea zilei de şii sovietici eliberatori, spre oamenii so­ telor este de peste 40 km. Prin
23 August, care îndeamnă tinerii mineri să vietic! care ne-au ajutat şî ne ajută să con­ punerea în funcţiune a termo­
depună toate eforturile pentru a cinsti acea­ struim o viaţă nouă. centralei, care va furniza ener­
stă zi cu noi depăşiri de plan, la data de gie electrică şi abur, situaţia
COSTEA TRAIAN energetică a combinatului se va
şeful secţiei organe a Comitetului îmbunătăţi cu mult. Combustibi­
lul folosit la noua centrală ter­
15 august angajamentul a fost îndeplinit în raional U. T. M. Petroşani moelectrică este păcura, gazul
de furnal şi gazul de cocs.
O expoziţie a bunurilor de larg consum
In clişeu : Noua centrală ter­
Astăzi s-a deschis în sala festivă a şco­ Expoziţia oglindeşte dezvoltarea continuă moelectrică
lii pedagogice din Deva o frumoasă expo­ a industriei noastre locale în scopul de a
ziţie a bunurilor de larg consum, produse satisface cerinţele mereu crescînde ale po­
de industria locală din regiune. pulaţiei muncitoare din regiune. An de an,
s-au înfiinţat noi secţii producătoare de
Sînt expuse a c i: mobilă de cameră şi de bunuri de larg consum, a căror producţie
bucătărie de cele mai noi modele, articole şi sortimente au crescut simţitor.
de tapiţerie, tinlchigerie, obiecte casnice,
materiale de construcţie, căruţe, preparate Numai în anul acesta, pînă în prezent,
de carne şî de fructe, etc. fabricate din re­ au luat fiinţă două noi fabrici, una de
surse locale de cele opt întreprinderi de in­ gheaţă şi una de preparate de carne, o
dustrie locală. secţie de cofetărie şi altele.

FILA IOAN PACURARU HILDA ţăran m uncitor din comuna Gal- STANCIU maistru, şef de şantier la com­ furhdlist, conducătorul unei bri­ inginer, şeful şantierului nr. 3
şef de brigadă UTM de la mina muncitoare fruntaşă la Fabrica tiu, raionul Alba. Desfăşurând o plexul .m ontaj I.C.S.H. A luat găzi de tineret de la furnalul nr. 3 U zina cocso-chim lcâ. Coriducînd
Petrila. La looul său de muncă „Ardeleana" din Sebeş, întreprin­ largă muncă de mobilizare a ti­ fiind învăţător în comuna Şard, la C.S. „Gh. Gheorghiu-D ej" din o brigadă de inovatori a aplicat
el lucrează după cele mai înain­ dere care şi-a îndeplinit cinci­ neretului în jurul căminului cul­ raionul Alba, a reuşit să aducă parte împreună cu colectivul Hunedoara. Aplică cu succes me,- pentru prima dată la Hunedoara
tate metode, printre care şi gra­ n alu l în că din 1954. La fa za la tural, a reuşit să ridice căminul la lum ina cărţii, peste 390 de toda Filipov. Reuşeşte să depă­ metoda cofrajelor glisante: Este
ficu l ciclic. In cinstea zilei de 23 oare lucrează, cusut şepci, ea a cultural din comuna lor, la lo­ condus de el la montarea furna­ şească lună de lună planul cu unul din cei tnai pricepuţi con­
August brigada pe care o con­ realizat lunar cu 1500-2000 bu­ cul de fruntaş pe regiune. E cel analfabeţi, iar în privinţa şcola­ lulu i nr. 6, a term ocentralei e -
duce şi-a îndeplinit planul pe căţi m ai miult d ecît a v ea ca nor­ dintâi în toate acţiun ile cultu­ rizării, a realizat întotdeauna un lectrice hr. 2 şi la a lte construc­ 2,46 31,23 la sută ducători de şantiere.
anul 1956, în prezent dînd căr­ mă. In prezent ea lucrează în procent de 100%. Acum a fost ri­ ţii. Este un bun organizator al
rale. dicat în munca de inspector şco­ producţiei şi fruntaş în muncă.
b un e în contul anului 1957. contul an ulu i 1958.
lar raional.