Page 25 - 1955-08
P. 25
P R O LETA R I DIN TO ATF T A R IL E IJN IT1-VAI
IN A C E S T NUM ĂR:
Sărbătorirea zilei de 23 August în In vizită la sanatorul Brad Sărbătorirea zilei de 23 August
(pag. 5-a)
regiunea noastră (pag. 2-a) peste hotare (pag. 6-a)
Pentru o cît mai bună folosire a
Rămas bun viacanţă (pag. 2-a) cărbunilor în sobele casnice Declaraţia conducătorului delega
Cuvîntul agronomului : Conserva (pag.5-a) ţiei agricole sovietice (pag- 6-a)
rea fructelor (pag. 5-a)
Admnam& festivă pentru sărbătorirea
celei de-a 11-a aniversări a eiiberirii Romîniei
Luni după-amîază a avut loc în sala J. Medoro Delfino, Danemarcei — A. C. Franciszek Jozwlak, dr. Vadav Skoda, ge cot cu armatele sovietice, după 23 August, Uniunii Sovietice, faţă de marea ţară a van, vicepreşedinte al Consiliului de Mi
Teatrului de Operă şi Balet al R. P. R. K- Wright, Egiptului — Salaah Saber, neral de armată I. Mihailov, Hidas Istvan, şi-au dat viaţa pentru eliberarea pămîn- socialismului, eliberatoarea ţării noastre. niştri, membru în Biroul Politic al C.C. al
adunarea festivă consacrată zilei de 23 Au Marii Britanii — Henry C. Hainworth, Rita Marko, He Den Suk, Tegib, Al. Mo- tului scump al ţării noastre şi definitiva Partidului celor ce muncesc din Ungaria,
gust 1955, a 11-a aniversare a eliberării Elveţiei — Marcel Luy, Franţei — Jean ghioroş, Chivu Stoica, Miron Constanti- zdrobire a hitlerismului. Au luat apoi cuvîntul Rita Marko, secre conducătorul delegaţiei guvernamentale a
Romîniei de sub jugul fascist. Deciry, Finlandei — Matti Pyyko; Fr. nescu, general de armată Emil Bodnăraş, tar al C.C. al Partidului Muncii din Alba R. P. Ungare.
Kiinzel — gerant al afacerilor curente al C. Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, Cinstim lupta comună a popoarelor ţă nia, conducătorul delegaţiei guvernamentale
Marea sală e plină pînă la refuz. La Austriei, colonel Albert W. Ward — ata Petre Borilă, colonel V. I. Perepeliţa, D. rilor coaliţiei antihitleriste, Uniunea So a R. P. Albania, general de armată Ivan Cuvintările au fost subliniate de vii
adunare participă înalţi demnitari1 de stat, şat militar al Marii Britanii, colo Colin, AI. Drăghici, I. Fazekaş, Constanţa vietică, Statele Unite ale Americii, Anglia, Mihailov, vicepreşedinte al Consiliului de aplauze.
conducători ai instituţiilor centrale, econo nel Quintin S. Lander — ataşat mili Crăciun, L. Răutu, acad. I. Murgulescu, Franţa, dusă împotriva forţelor negre ale Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C.
mice şi culturale, generali activi şi de re tar al Statelor Unite ale Americii, Stelian Moraru, ing. Şt. Bălan, Stela hitlerismului. al Partidului Comunist din Bulgaria, con S-a dat apoi citire textului scrisorii pe
zervă şi ofiţeri ai forţelor noastre armate, grp. cpt. Joseph S. Kennedy — ataşat al Enescu, general de armată în rezervă V. ducătorul delegaţiei guvernamentale a R. P. care preşedintele R. P. F. Iugoslavia, losip
oameni ai ştiinţei, artei şi literaturii, con aerului al Marii Britanii, colonel V. I. Atanasiu, general locotenent I. Tutoveanu, Cinstim eroismul ostaşilor şi ofiţerilor Bulgaria, dr. Vaclav Skoda, vicepreşedinte Broz Tito, a adresat-o în numele Vecei Fe
ducători ai organizaţiilor de masă, acti Perepeliţa — ataşat militar ad-interim al general maior în rezervă Al. Vasiliu, Ti- armatei sovietice eliberatoare, care şi-au al Consiliului de Miniştri, membru supleant derative Executive a R.P.F. Iugoslavia şl
vişti de partid, oameni ai muncii din în Uniunii Sovietice, locotenent colonel Milan beriu Toriik, Ştefan Lungu, Costache An- vărsat sîngele pentru eliberarea patriei al C.C. al Partidului Comunist din Ceho a| său personal preşedintelui Consiliului de
treprinderile Capitalei oare s-au distins Minic — ataşat militar şi al aerului al toniu, acad. Mihai Beniuc, Ana Velea, Ion noastre şi a altor ţări din Europa, pentru slovacia, conducătorul delegaţiei guverna Miniştri al R.P.R., Gh. Gheorghiu-Dej, cu
prin succesele obţinute în cinstea zilei de R. P. F. Iugoslavia, locotenent colonel Fer- Bogdan, Al. Ene, Luiza Farkaş, Magdalena libertatea şi pacea omenirii. mentale a R. Cehoslovace, Ke Bo-nian, am prilejui zilei de 23 August 1955.
23 August. dinando dl Lauro — ataşat militar naval Zorea, Milutin Podoabă, Gh. Doicin. basadorul R. P. Chineze la Bucureşti, ir
şl al aerului al Italiei, locotenent colonel După aceea, dr. Petru Groza a salutat numele C.C. al Partidului Comunist Chinez De asemenea, s-a dat citire unei tele
In loji au luat loc membri ai corpului Mei Iun-şie — ataşat militar al R. P. Chi Se intonează Imnurile de Stat ale R.P.R. delegaţiile prezente şi pe conducătorii lor şi al guvernului R. P. Chineze, He Den grame de salut adresate tovarăşilor dr.
diplomatic: ambasadorii extraordinari şi neze şi alţii. şi U.R.S.S. în frunte cu N. S. Hruşciov. Suk, ministrul Culturii şi. Propagandei, Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej şi Simion
plenipotenţiari ai R. P. Mongole — Daşiin membră a C.C. al Partidului Muncii din Bugnici de , către preşedintele R. D. Viet
Adilbiş, R.P.D. Coreene — Den Em, R. D. In sală se află de asemenea numeroşi Adunarea este prezidată de tovarăşul dr. Ia cuvînlul tovarăşul Gh. Gheorgliiu- Coreea, conducătoarea delegaţiei guverna nam, Ho Şi Min, şi Fam Van Dong, mi
Germane — W. Eggerath, R. P. Ungare — oaspeţi străini sosiţi în ţară pentru a par Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al mentale a R.P.D. Coreene; Paul Scholz, vi nistrul Afacerilor Externe al R. D. Viet
L. Pataki, R. P. Bulgaria— S. Pavlov, ticipa la sărbătorirea zilei de 23 August. Adunări Naţionale a R. P. R- Deschizînd R.P.R., membru în Biroul Politic al C.C. cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, con nam, cu prilejul marii sărbători naţionale
R. P. Albania M. Lako, R. P. Chineze — adunarea festivă el a spus : al P.M.R., care vorbeşte despre marea săr ducătorul delegaţiei guvernamentale a R.D. a poporului romîn.
Ke Bo-nian, R. P. Polone J. Izydorczyk, Asistenţa, în picioare, a salutat cu căl bătoare a eliberării patriei noastre. Cuvîn- Germane; Tegib, vicepreşedinte al Prezi
Uniunii Sovietice — A. A. Epişev, trimişii dură sosirea conducătorilor partidului şi La 23 August, poporul nostru sărbăto tarea este subliniată de aplauzele entuziaste diului Marelui Hural Popular, conducăto Cu ovaţii, participanţii la adunarea fes
extraordinari şi miniştri plenipotenţiari ai guvernului, a lui Nikita Sergheevici Hruş- reşte a 11-a aniversare a eliberării patriei ale asistenţei. rul delegaţiei guvernamentale a R.P. Mon tivă au adoptat un mesaj de salut adre
Statelor Unite ale Americii — Harold ciov, oaspete scump al ţării noastre, a de noastre de sub jugul fascist. gole; Franciszek Jozwiak, vicepreşedinte al sat Comitetului Central al Partidului Co
Shantz, Italiei — Francesco lo Faro, în legaţiilor guvernamentale străine. Se dă apoi cuvîntul tovarăşului N. S. Consiliului de Miniştri, membru în Biroul. munist al Uniunii Sovietice şi Consiliului
sărcinaţii cu afaceri ai Belgiei — Joseph Sărbătorind ziua de 23 August, noi cin Hruşciov, reprezentantul U.R.S.S., prim se Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc de Miniştri al U.R.S.S. Textul mesajului
de Bruyn, Israelului — Zev Argaman, In prezidiul adunării festive au luat loc : stim memoria curajoşilor patrioţi căzuţi în cretar ai C.C. al P.C.U.S., membru în Pre Unit Polonez, conducătorul delegaţiei gu a fost citit de tov. C. Pîrvulescu, membru
însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Tur Gh. Georghiu - Dej, N. S. Hruşciov, dr. lupta pentru doborîrea jugului fascist, pen zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. care vernamentale a R. P. Polone; Hidas Ist în Biroul Politic al C.C. al P.M.R.
ciei — Saffet Urfi Betin, Argentinei — Petru Groza, Paul Scholz, Gh. Apostol, este intimpinat cu îndelungi aplauze de a-
I. Chişinevschi, M. B. Mitin, Ke Bo-nian, tru fericirea poporului. dunare. Ovaţiile care răsună în marea sală In încheierea adunării a avut loc un con
Cinstim memoria ostaşilor şi ofiţerilor exprimă dragostea fierbinte a poporului
nostru faţă de gloriosul Partid Comunist al cert festiv. (Agerpres)y
armatei romînc care, luptînd eroic cot la
Cuvîniarea tovarăşului Gh. Cuvîniarea tovarăşului N. S.
Tovarăşi, şi a fost decorată cu Ordinul „Drapelul pătniînit, pentru exproprierea moşieri- Dragii tovarăşi şi prieteni, în mâinile capitaliştilor străini, care ex rul socialist creşte şi se dezvoltă necon
Astăzi se împlinesc 11 ani de la eiibe- Roşu”. Alte unităţi ale armatei române mii în folosul ţăranilor muncitori. In fo Permiteţi-mii ca, în nuimele Prezidiului ploatau în mod crunt oamenii muncii din tenit şi în agricultura Romîniei, că alianţa
narea Romîniei de sub jugiuâ fascist. au fost citate în mai m-ulte rînduri în or cul luptei pentru înfăptuirea reformei a- Sovietului Suprem al U.R.S.S., al Consi Romînia. România a fost de fapt o ţară dintre muncitori şi ţărani, sub conduce
23 August 1944 a liului de miniştri al
avut loc în condiţiile dinele de zi ale Comandamentului Suprem grare s-a închegat a- Uniunii Republicilor semicolonială. Acum, cînd poporul român rea olasei muncitoa
ofensivei victorioase Sovietic. lsanţa de nezdrunci Sovietice Socialiste, a devenit stăpân pe scarta lua, Romînia a re, se întăreşte tot
a glorioasei armate nat între clasa mun al Comitetului Cen obţinut o adevărată independenţă şi in mai mult. Ţărănimea
sovietice care, dând Preţuind actele de bărbăţie ale'ofiţerilor citoare şi ţărănimea tral al Partidului tr-o perioadă scurtă a devenit un stat pu muncitoare din Ro
lovituri nimicitoare şi ostaşilor români, Comandamentul So muncitoare. Comunist al Uniunii ternic, cu o industrie dezvoltată. mînia, alături de Cla
armatelor fasciste, a vietic a decorat mii de soldaţi, ofiţeri şi Sovietice şi în nu sa muncitoare, este
intrat ca elibera generali ai armatei romîne cu ordine, iar Cele mai largi m a mele întregului po Succesele obţinute in opera de indus un reazim de nădej
toare pe teritoriali alte zeci de mii cu medalii. se populare de la ora por sovietic, să vă trializare socialistă a ţării au creat premi- de al noului stat, de-
ţării noastre. şe şi sate s-au pus în salut călduros şi să zele necesare pentru dezvoltarea conti moerat-popular şi a-
Prin lupta ei eroică, arm ata noastră a mişcare, luând parte vă transmit dum nuă şi mai rapidă a agriculturii, pentru cordă un sprijin efec
Lupta dusă de meritat dragostea şi încrederea poporului, activă ia luipta pen neavoastră, şi în per transformarea acesteia pe baze socialiste. tiv guvernului- său
liţia, antihitlerist ă care a sprijinit cu toate forţele sale lupta tru reforme democra soana duiminecavoas- popular şi Partidului
Uniunea Sovietică. pentru zdrobirea definitivă a hitlerismului. tice, pentru pământ, tră, întregului pcipor Marele Lenin ne învaţă că „marea in Muncitoresc Romîn.
Statele Unite ale pentru putere popu roman un salut fră dustrie mecanizată şi introducerea ei în
Americii, Anglia, In bătăliile războiului antihitlerist s-a lară. ţesc şi cordial cu agricultură este singura bază economică împreună cu dum-
Franţa, împotriva reînnodat tradiţionala frăţie de arme prilejul sărbătorii a socialismului, singura bază a succesu neoavoastră, dragi to
duşmanului comun — româtio-rusă, oare are rădăcini în In lupta împotriva naţionale — a 11-a lui în lupta pentru izbăvirea omenirii de varăşi, ne bucurăm
fascismul — a dat. un luptele comune ale românilor şi ru reacţiunii coalizate, aniversare a elibe sub jugul capitalului”. Partidul Mun de succesele obţinute
puternic avânt luptei şilor duse în decursul veacurilor, şi forţele populare au rării României de citoresc Român se călăuzeşte permanent de agricultura din Ro
forţelor patriotice îndeosebi în războiul din 1877, când ieşit victorioase şi au sub jugul cotropito după aceste indicaţii ale lui Vladimir Uici mânie. In acest an
conduse de eroicul armatele ruseşti au ajutat poporul ro instaurat un guvern rilor fascişti. Lenin, ţinând seama de faptul că numai ţara dumneavoastră
nostru partid, Parti mân să-şi cucerească independenta de stat. democratic, avîwd pe baza mecanizării multilaterale a pro strînge o recoltă bo
dul Comunist din drept temelie politică In cei 11 ani care ducţiei agricole poate fi uşurată munca ţă gată. Pe ogoarele ei
România. 23 August 1944 a constituit expresia alianţa clasei munci au trecut de la eli ranului, poate fi ridicată productivitatea lucrează circa trei
hotărârii neclintite a poporului de a lua în toare cu ţărănimea berare, în viaţa po muncii lui, poate fi ridicat nivelul său zeci de mii de trac
Sub conducerea propriile mâini soarta sa şi viitorul patriei. muncitoare, sub ne- porului romîn s-au material şi cultural, Cele 220 de staţiuni toare, peste o mie de
partidului, forţele pa gemonia proletaria produs schimbări de maşini şi tractoare, care au fost create combine. Gospodări
triotice sprijinite de După 23 August, poporul nostru mun tului. profunde. In ţară au în ţară, constituie o expresie materială a ile colective, prin
masa poporului, în citor şi-a manifestat voinţa nestrămutată fost înfăptuite ra grijii Partidului Muncitoresc Român şi buna organizare a
sîn-ul căruia se co de a nu permite întoarcerea la vechile In locul „democra dicale transformări a guvernului Republicii Populare Ro muncii lor, prin veni
ceau de mult" mînia rânduieli, de a asigura progresul social ţiei” burghezo-moşie- democratice şi so mîne pentru interesele fundamentale ale turile lor mari, prin
şi revolta împotriva şi economic al patriei, dezvoltarea ei reşbi — caracterizată cialiste, au fost ob ţăranului muncitor. aplicarea tehnicii
dictaturii militaro- democratică şi socialistă, independenţa ei prin împuşcarea în ţinute mari succese noi, arată în mod con
fasciste şi criminalei politică şi economică. masă a muncitorilor în dezvoltarea in Noi, oamenii sovietici, ştiim foarte bine cret oamenilor mun
sale politici antipopu şi ţăranilor, prin re dustriei şi agricultu că transform area socialistă a agriculturii cii de la sate avan
lare şi antinaţionale, Conduşi de partid, oamenii muncii au gimul stării de ase rii, în construcţia este un proces Complex şi anevoios. A tajele gospodăriei ob
au organizat insurec pornit bătălia pentru un regim demo diu, prin torturarea culturală, în opera transforma satul pe baze socialiste în şteşti.
ţia armată şi au răs cratic. In această bătălie, eroica noastră demociaţilor şi anti de făurire şi întărire seamnă a săvîrşi o revoluţie de o mare
turnat guvernul fas clasă muncitoare, oare în decursul istoriei a statului democrat- însemnătate istorică. Concomitent cu a-
cist. a înscris pagini glorioase de luptă împo fasciştilor, în beciuri popular liber şi inde vântul economiei se
triva exploatării şi asupririi capitaliste, s-a pendent. La chemarea Partidului Muncitoresc dezvoltă cu succes
Printr-um apel a- dovedit la înălţimea misiunii sale istorice. le Siguranţei, închiso Român ţărănimea muncitoare din ţara ştiinţa, literatura şl
dresat tuturor cetăţe Ea s-a unit. în jurul partidului comunist, Sub conducerea a- dumneavoastră trece treptat de la gospo arta din Romînia de-
nilor Capitalei, tutu strîngîndu-şi rândurile în puternice orga ri şi lagăreţ prin ră vtamtgărzii sale încer dăria individuală la cea obştească. Pînă în mocrat-populară. creş
ror românilor pa nizaţii. Clasa muncitoare a dat un spri cate — Partidul prezent 360.000 de gospodării ţărăneşti
trioţi, partidul a jin frăţesc ţărănimii muncitoare, chinuite pirea dreptului de Monciitoresc Roman, din Romînia au intrat în cooperativele de te necontenit bună
chemat poporul la de veacuri, asuprite şi jefuite de către înarm at cu atotbirui- producţie. Acest lucru înseamnă că secto
arme. moşieri şi chiaburi, în lupta ei pentru vot marii majorităţi tcarea învăţătură marxist-leninistă, po- starea oamenilor
paiiul romîn păşeşte cu încredere înainte
in noaptea de 23 August gărzile patrio a populaţiei — în ţara pe cialea progresului şi înfloririi, constru muncii de la oraşe
tice organizate de partid au arestat gu ieşte cu succes bazele socialismului în şi sate. Grija pentru
vernul fascist-, au ocupat principalele in noastră s-a instiau- nevoile oamenilor muncii a fost şi este
stituţii publice, şi-au asumat apărarea or- ţara sa. sarcina primordială şi o datorie de onoare
dinei în Capitala ţării, au organizat îm l'Iait pentru prima oară a Partidului Muncitoresc Romîn şi a gu
preună cu unităţile armatei dezarmarea Astăzi, in ziua sărbătorii voastre naţio vernului popular al Romîniei. In cei 11
trupelor fasciste şi respingerea atacărilor un regim de Largi nale, putem spune cu deplin temei că în ani care au trecut de la eliberare, comu
întreprinse de hitlerişti împotriva oraşu îndeplinirea acestei sarcini istorice în niştii români au dovedit din nou prin
lui Bucureşti. Unităţile armatei au asigu libertăţi democratice şi drepturi cetăţe ceea ce priveşte dezvoltarea economiei fapte că ei nu au şi nu pot avea un alt
rat apărarea zonei petrolifere din Valea neşti. sale naţionale şi a culturii, poporul ro ţel deeît de a sluji fără preget poporal
Prahovei, împiedicând retragerea organi mân a obţinut rezultate cu adevărat re ier. In această perioadă, oamenii muncii
zată a trupelor hitleriste. Marile prefaceri săvârşite de popor în marcabile. din Romînia s-au convins încă odată că
viaţa de stat, cît şi reformele democra întreaga activitate a Partidului Muncito
Insurecţia populară s-a împletit cu ac tice înfăptuite pe tărâm economic, politic, In prezent oamenii muticii din România resc Român este îndreptată spre binele
ţiunea forţelor patriotice din armată, ini social de noua putere populară, şi-au gă termină cu «uCces îndeplinirea primului poporului.
ţiată de partid, acţiune datorită căreia în sit consacrarea în rezultatele alegerilor plan oincinal de dezvoltare a economiei Oamenii sovietici urmăresc cu o aten
treaga arm ată română a întors armele îm din noiembrie 1946. Blocul Partidelor De lor naţionale. Sute de întreprinderi, pre
potriva trupelor hitleriste chiar din pri mocrate împreună cu Uniunea Populară cum şi ramuri industriale întregi au şi ţie prietenească lupta plină de abnegaţie
ma zi a răsturnării dictaturii fasciste. Maghiară a obţinut 79,6% din totalul vo îndeplinit sarcinile planului cincinal. Re a oamenilor muncii din Romînia, care con-
turilor exprimate. marcabil este faptul că ram uri atît de im slruiesc bazele socialismului în ţara !or,
In armată clocotea de mţilt nemulţumi portante ale economiei naţionale ca in
rea adâncă împotriva arm atelor hitleriste Partidele reacţiunii au suferit o zdro dustria constructoare de maşini şi indus şi se bucură sincer de minunatele victorii
şi împotriva guvernului trădător, care bitoare înfrângere în ciuda asasinatelor, tria de prelucrare a metalelor, create în ale poporului romîn, considerîndu-le ca o
transformase armata romînă într-un in incendierilor de localuri de vot, atacurilor anii puterii populare, au îndeplinit sarci contribuţie de preţ la cauza comună a la
strument al ţelurilor criminale ale hitle- eu focuri de mitraliere, răpirilor de urne nile planului Cincinal încă la începutul lu gărului democratic în lupta sa pentru pace,
riştilor. pe oare le-au organizat. Voinţa poporului nii august a.c. In toate ramurile indus democraţie şi socialism.
manifestată prin alegerile din noiembrie triei şi transporturilor au crescut mii de
Acţiunea coordonată a forţelor patrio 1946 a constituit Sentinţa definitivă a is inovatori şi fruntaşi în producţie, care Relevăm cu o satisfacţie profundă con
tice şi a soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor toriei împotriva reacţiunii burghezo- muncesc cu abnegaţie pentru binele patriei. solidarea continuă a prieleniei între Re
patrioţi din armată, oare a dus la răstur moşiereşti din ţara noastră. publica Populară Romînă şi Uniunea So
narea dictaturii fasciste şi ieşirea Romî Ca urm are a muncii eroice depuse de vietică şi ţările de democraţie populară.
niei din războiul hitlerist, este opera for După înfrîngerea suferită în alegeri, clasa muncitoare romînă, România de azi Cu fiecare an ce trece se întăresc relaţiile
ţei conducătoare a Frontului patriotic an partidele reacţiunii, jalnice instrumente are o industrie dezvoltată, care este în frăţeşti între Uniunea Sovietică şi Repu
tihitlerist — Partidul Comunist din Ro ale unor cercuri străine, au încercat prin stare să satisfacă într-o măsură tot mai blica Populară Romină. Se lărgeşte cola
mânia. acte de violenţă şi provocări să răstoarne miare necesităţile crescânde ale economiei
guvernul democratic legal. naţionale în necontenită dezvoltare. borarea reciprocă dintre ţările noastre în
15 divizii ale armatei romîne aa luptat, toate domeniile vieţii politice, economice
cot Ia cot cu trupele sovietice, săvârşind Dar încercările lor au fost zădărnicite. Succesele obţinute de poporul romîn în şi culturale.
fapte de arme eroice în operaţiunile de Partidele reacţionare, izolate de masele dezvoltarea unei industrii proprii sini
zdrobire a trupelor fasciste din Transilva populare, urâte de popor, au fost definitiv cu adevărat istorice şi constituie o do Oamenii muncii din Romînia pot fi si
nia, din Ungaria şi Cehoslovacia. zdrobite. vadă a posibilităţilor inepuizabile ale re
gimului democrat-popular. Se ştie că guri că poporul sovietic a fost, este ş) va
Vitejia ostaşilor noştri s-a bucurat de Politica justă şi fermă dusă de partid, suib stăpînirea moşierilor şi capitaliştilor, fi un prieten credincios, de nădejde al po
înalta preţuire a Comandamentului Su abnegaţia cu care muncitorii, ţăranii, inte industria din Romînia era foarte slab porului romîn şi îi va acorda un ajutor şi
prem al armatei sovietică. Pentru fap lectualii români şi cei aparţinând minori dezvoltată, cea mai mare parte a ei fiind sprijin multilateral în lupta pentru con
tele sale de arme, Divizia „Tudor Vlaidi- tăţilor naţionale au pornit la opera de re- struirea socialismului, pentru întărirea con
mirescu” a primit denumirea „Debreţin” fac'ere economică a ţării şi de consolidare tinuă a statului democrat-popular (Aplauze
a cuceririlor democratice obţinute, ma
puternice, prelungite).
rele ajutor economic, tehnic, cultural,
(Continuare în pag. 4-a)^
acordat ţării noastre de Uniunea Sovietică
în condiţiile grele ale perioadei postbelice
— toate aceste au permis trecerea într-un
termen istoriceşte scurt de la etapa de
(Continuare în pag. 3-a
