Page 26 - 1955-08
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 50S
Sărbătorirea zilei de 23 August în regiunea noastră Rămas bun vacanţă
Mitingul şi demonsfrajia oamenilor muncii din Deva LE N.IN Ao Trec în zbor ultimele zile ale lui au A -ţi văzut vreodată un carnaval pionier
gust. Vacanţa e pe sfîrşite. Septembrie resc ? E un lucru minunat. Sînt ei mici,
OPERE 'VOLUMUL' îşi anunţă sosirea cu primele frunze în cei drept, dar ştiu să petreacă tare fru
gălbenite şi un eveniment de seam ă: des mos. Şi-apoi cu cită demnitate îşi poar
Coloritul viu ce îmbrăca Piaţa Stalin din cepe demonstraţia oamenilor muncii. Primii cooperaţie, medicii — apărători ai sănătă f A APĂRUT Î N ' ? r z A & fr ? * chiderea unui nou an şcolar. Taberele pio tă costumele, atît de variate, cît de gra
oraşul Deva, într-o adevărată podoabă de, care trec prin faţa tribunei sînt ceferiştii ţii. In ropote de aplauze trec apoi munci niereşti se închid; la cluburi, peste tot ţios dansează.
mare sărbătoare, ar fi stîrnit admiraţia şi simerieni, demni urmaşi ai eroicei Griviţe, torii întreprinderii de transporturi auto, EDITURA DE STAT PENTRU domneşte o atmosferă ce marchează sfîr-
celui mai bun mînuitor al penelului. Pe purtători ai tradiţiei revoluţionare a po desfăşurînd un şir lung de autocamioane ro- şitul unui mod de viaţă şi începutul al ...Muzica a făcut o pauză şi măştile a-
fondul verde al parcului şi al pomilor din porului nostru. Iată-i păşind în frunte pe mîneşti, fabricate pentru prima oară de că LITERATURĂ POLITICĂ tuia. leargă în toate părţile; unele stau de vor
jur, roşul aprins şi tricolorul flamurilor se bravii muncitori ai secţiei de vagoane, care, tre industria noastră dezvoltată în cei bă 'în grupuri mici. Insula răsună de rî-
îmbinau cu pestriţul hainelor de sărbătoare în cinstea zilei de 23 August, au biruit sar II ani. ! ...Rămas bun vacanţă, cu tot ce ai avut setele lor zglobii, de glasurile lor tinere.
al mulţimii şi cu galbenul strălucitor al ală cinile primului plan cincinal. După ei ur tu mai frumos : întreceri vesele la strîns
murilor fanfarelor ce intonau solemn imnu mează ceilalţi muncitori din Atelierele Mulţimea aceasta, ce pare nesfîrşită, de spice, jocuri şl basme în serile de ne Două dintre măşti sînt nespus de atră
rile de stat ale Republicii Populare Ro- C.F.R. Simeria pe a căror feţe aspre, dar poartă cu dragoste portretele conducătorilor uitat la foc de tabără şt joc cu mingea şi gătoare. Sînt două pioniere îmbrăcate în
mîne şi U.R.S.S., anunţînd clipa deschide zîmbitoare, se citeşte satisfacţia îndeplini noştri, precum şi a conducătorilor Uniunii tot ceea ce se leagă de o viaţă fără griji. rochii de epocă, care evocă Viona de al
rii mitingului închinat celei de a 11-a ani rii angajamentelor ce şl le-au luat. Sovietice, ca un semn al recunoştinţei veş tădată. Nemuritoarele valsuri ale lui Straus
versări a eliberării patriei. Tovarăşul Dejeu nice faţă de marea ţară a socialismului că Tabăra orăşenească de curte poartă perechi graţioase într-un dans de
Dumitru, preşedintele sfatului popular re Căutînd să-şi întindă voiniceşte pasul în ruia poporul nostru îi datorează libertatea. toată frumuseţea. M-am apropiat de cele
gional îşi începe cuvîntul. ritmul marşului, pionierii îşi fac apariţia. La începutul vacanţei de vară s-a des două măşti ce mi-au părut deosebite.
Cit de luminoase sînt feţele micuţilor care In încheierea coloanelor de demonstranţi, chis pentru pionierii din Sebeş o tabără Sînt, Lutsch Elena şi Moraru Letiţia, con
„In cei 11 ani de orînduire democrat- trăiesc bucuria vieţii noi 1 Mulţi dintre ei trec sportivii regiunii noastre care în cin orăşenească de curte. Zeci de pionieri au ducătoarea şi secretara unităţii. Mi-au măr
populară — a arătat dînsul — regiunea sînt de o vîrslă cu patria liberă, alţii, mal stea marii sărbători şl-au arătat măiestria' petrecut zile de neuitat în această tabără. turisit că le plac foarte m ult valsurile lui
noastră s-a dezvoltat într-un ritm nemai- tineri. Ei n-au simţit ororile trecutului, în cadrul concursurilor sportive ale tinere Jocurile s-au îmbinat în mod armonios Straus pe care le dansează astă seară în
întilnit. S-au construit noi uzine şi fa dar în mintea lor fragedă trăiesc povesti lului. cu munca în diferite domenii. începutul amintirea acestui neîntrecut măiestru. Cît
brici, au răsărit noi oraşe şi cartiere mun rile părinţilor, despre aceste vremuri. anului şcolar nu-i va găsi numai cu for erau de drăgălaşe şi de serioase în tot
citoreşti, nenumărate edificii social-cultu- •k ţe noi ci şi cu cunoştinţe noi. Diversele ceea ce spuneau. îm i făcea o deosebită
rale, etc. Şi toate acestea, datorită muncii Ca un simbol al puterii, apar nesfîrşitele cercuri în care au activat le-au dat po plăcere să stau de vorbă cu ele. Prea m ult
înflăcărate a oamenilor muncii îndrumaţi coloane ale. celor' ce într-un ritm creator Demonstraţia luase sfîrşit, dar în oraş sibilitatea să afle o mulţime de lucruri n-am reuşit însă, căci veselul dans „Joa
de partidul nostru drag şi sprijinului ne mînuiesc ciocanele, maşinile şi mistria, plu dăinuia veselia şi încrederea oamenilor în interesănte şi folositoare. că, joacă, joacă băiete” mi le-a răpit şi
precupeţit al marelui popor sovietic, elibera gul şi coasa, condeiul, bisturiul sau tele victoria păcii împotriva vrăjmăşiei, pen cu toate rochiile lor de epocă au prins
torul Romîniei de sub jugul fascist". graful. Iată-i trecînd în ordine: muncitorii tru că fiecare ştia că din aceasta s-a năs Cu profesoara de ştiinţele naturale au să salte vioae fără să piardă nimic din
de la I.A.R.T., Uzina electrică, întreprinde cut un 23 August pentru noi, zi pe care colindat împrejurimile Sebeşului şi au în graţia pe care am remarcat-o în timpul
t4t rea „1 Mai“, T.R.C.L.H., funcţionari din multe generaţii viitoare, o va sărbători în văţat să cunoască plantele, iar pe cele valsului. Sînt atît de mulţi pionieri şi atît
aparatul de stat, lucrătorii din comerţ şi fericire, cinstind în momente de piozitate folositoare omului împotriva bolilor le-au de variat îmbrăcaţi, încît nu mai şti la
In sunetele armonioase ale fanfarei, în pe făuritorii el. cules. Pioniera Rău Maria din clasa V-a care să priveşti şi pe care să-l recunoşti
a fost cea mai harnică la cules de roma- ca fiind mai drăgălaş.
R. ŞERBAN nlţă şi flori de tei.
Un pitic cu barba împrumutată de la
Demonstrata minerilor Văii Jiitui DESPRE Culesul plantelor medicinale nu a fost Moş Gerilă vrea să pară că a trecut de
totul pentru pionieri. La cîmp, ei au fă m ult de vîrsta zburdălniciilor, dar ochii îi
Deasupra Petroşaniului se revărsase parcă n-a mai fost niciodată în Valea Jiului!... Au trecut întîi stegarii. După el veneau COOPERAŢIE cut cunoştinţă cu felurite gîze, din care joacă atît de neastîmpăraţi şi mişcările
toată lumina cerului de vară. Soarele rî- Am stat multă vreme urmărind cu ochi florile patriei noastre — pionierii. Erau co unele foarte mici, despre a căror viaţă îi sînt atît de sprintene că nu mai şti ce
dea vesel, risiplndu-şi cu dărnicie belşugul piii sau nepoţii noştri, însoriţi şi plini de L ¦ .L o 7 p 'a q J J l r u i cîte nu le-a povestit profesoara lor. De să crezi. Un flutur aş drăguţ, cu nişte aripi
de raze şi îmbrăca în straie de aur oraşul, lacomi iureşul sărbătoresc al acestui 23 Au voioşie. Al lor este viitorul!... asemenea, la cules de spice s-au luat la enorme, pentru statura lui de „uriaş”,
cîmpurile din lungul Jiului, munţii... Din gust. Un sentiment de putere şi mîndrip RECENZIE întrecere ăe-a-binelea şl pe nesimţite, în dansează de zor cu o floare de „Nu mă
depărtările aburite încă în ceaţa dmineţii, îmi umplea sufletul. Totul în jurul meu A început apoi să se scurgă coloanele de rîs şi cîntec, au parcurs hectare în şir. Spic uita", iar o chinezoaică, cu un kimono
Parîngul îşi înălţa semeţ fruntea pleşuvă, respira forţă, optimism. Nu erau decît oa mineri. In frunte veneau minerii din Vul PAGINI DIN VIAŢA UNUI MUNCITOR cu spic şi treaba mergea strună iar cel elegant, dansează cu un pionier care nu
ca un străjer neclintit al Văii Jiului. meni simpli, oamenii obişnuiţi ai zilelor can raportînd că în cinstea zilei de 23 Au FRUNTAŞ din urmă ajungeau pe cei harnici şi apoi poartă un costum neobişnuit ci o simplă
noastre. Minerii, în frumoasele lor uniforme, gust şi-au depăşit planul cu 9,2 la sută. iar se întreceau. La urmă s-au făcut evi mască.
Pe străzile oraşului, furnicar de lume. nu erau nişte eroi din cei îmbrăcaţi în Depăşiri de plan în bătălia pentru mai mult Editura de stat pentru literatură politică denţieri. Pionierii Voina lulius, Damian
Coloane fără de sfîrşit veneau mereu, ca zale de oţel; constructorii, studenţii, ar cărbune au obţinut şi minerii din Lupeni Nicolae, Marcoci Dorel şi Sanda Cuteanu ...Peste tot veselie şi entuziasm tine
o revărsare de ape, ca un şuvoi de viaţă tiştii sau pionierii, nu erau scoşi din pa care în cinstea măreţei sărbători şl-au rea Broşura „Pagini din viaţa unui muncitor s-au dovedit a fi printre cei mai harnici. resc. Tombola a constituit şi ea pentru
şi de voie bună. Dinspre Livezeni trenul gini de legendă. Nu era nimic extraordi lizat planul cu 106,5 la sută, sau minerii fruntaş" ne prezintă cîteva aspecte din pionieri punctele de atracţie timp de a-
împodobit cu steaguri roşii şi ghirlande de nar, toţi erau doar fraţii, prietenii sau to din Petrila care l-au realizat cu 100,8 la viaţa de ieri şi de azi a maistrului cazan O bună parte din vacanţă pionierii au proape o oră. Uneori obiectele nu erau
verdeaţă, aducea la demonstraţie pe dele varăşii noştri de muncă şi de luptă pentru sută. Cu mîndrie raportau minerii Văii Jiu giu Grigore Balaban, muncitor fruntaş, dis petrecut-o ori jucîndu-se, ori în excursii, potrivite pentru cel ce le cîştiga şi aceas
gaţii minerilor din : Uricani, Lupeni, Vul o viaţă mai bună. Pe mulţi dintre ei î lui că angajamentul luat în cinstea iul tins pentru realizările lui în muncă cu ti ori la scăldat unde s-au bucurat de ra ta stîrnea un rîs nestăvilit. Dar, fără în
can sau Aninoasa. Pe şosea goneau cami cunoşteam. Iată-1 pe Eroul Muncii Socia 23 August, de a da patriei acumulări socia tlul de laureat al Premiului de stat. zele binefăcătoare ale soarelui. doială că „ciupercata” rîdea cu cea mai
oane, autobuse... Veneau minerii din Lo- liste, minerul Haidu Iuliu cu care dese or liste 9.300.000 lei peşte plan, a fost depă mare poftă clătinîndu-şi într-o parte şi
nea, din Petrila... am stat de vorbă şi chiar am băut un pa şit cu. peste 1.040.000 lei. Dar aceste cifre Povestea vieţii lui Grigore Balaban este ...A trecut pe nesimţite vara şi cu ea alta, fără milă, pălăria enormă. De la
har de vin bun. Iată-î pe minerii fruntaşi nu sînt reci, ele vorbesc despre sufletul povestea milioanelor de oameni ai muncii vacanţa. In astă seară pionierii s-au adu tombolă au trecut din nou la dans şi ve
Oraşul clocotea de la1 un capăt la altul. Kopetin Geza, Mihal Ştefan, Barta Eugen, înflăcărat al minerilor noştri, despre fier pe care burghezia şi moşierimea îi osîn- nat cu toţii pentru a se despărţii de ea selia nu mai contenea.
Colo o fanfară, dincolo un cor tineresc, şi Letean'Petru, Damian Ioan, Bodo Ludovic, bintele patriotism al luptătorilor care zmulg diseră la foame şi umilinţi şi care în anii aşa cum se cuvine.
iotul se împletea într-o armonie unică, săr lovan Andronic şi pe mulţi alţii, păşind pămîntului bogăţiile sale şi le pun la te regimului de democraţie populară au de ...S-a făcut tîrziu. Pionierii au hotărît
bătorească. Miile de oameni al muncii din cu simplitate prin mulţime. melia edificiului socialismului. venit adevăraţii stăpîni ai ţării. Carnavalul să-şi încheie vesela petrecere, prin o plim
Valea Jiului veneau să raporteze partidu bare cu bărcile pe lac. Frumos înşiruite,
lui, cu dragoste şi mîndrie. despre succe De unde creşte însă atmosfera aceasta In rîndurl dese, umăr, la umăr, minerii Copil al unor oameni săraci, Balaban a S-a înserat de m ult şi oraşul şi-a a- bărcile aşteptau copii. Cei mai mari au
sele muncii lor, despre viaţa lor luminoasă. măreaţă, iureşul acesta tumultos care-ţi dă intrat la 13 ani ca ucenic într-o fabrică, prins primele lumini. Stelele s-au aprins luat vîslele şi valuri mici au început să
Veneau cu toţi în popasul sărbătoresc al impresia neobişnuitului ? Desigur că din Văii Jiului păşeau mîndrl prin faţa tribu unde cu greu a putut învăţa meseria. A şi ele acolo s u s; e o seară călduţă şi plă- se agite tulburînd oglinda apel. A u ră
conştiinţa muncii îndeplinite cu care miile lucrat în ateliere prost luminate, neîncăl 'ută de început de toamnă. sunat din nou rîsete, au sărit stropi de
celor 11 ani de viaţă descătuşată, să-şi nelor. Ei şi-au arătat prin fapte dragostea zite iarna, în ateliere unde protecţia mun apă în toate părţile, dar plimbarea s-a
de oameni ai muncii au venit să salute de cii era inexistentă. A muncit din greu şi a In parc, pe micuţa insulă din mijlocul încheiat cu bine şi odată cu ea petrece
mărturisească voinţa de a trăi liberi şi fe lor faţă de patrie, faţă de partid. fost plătit cu un salariu de mizerie; a fost lacului, e multă lumină şi animaţie. De rea.
la tribuna sărbătorească a lui 23 August, Trecură apoi constructorii, studenţii, me şomer, a participat la greve. Viaţa de ex pe alei întunecoase, figuri ciudate în cos
riciţi, de a-şl pune toate puterile în slujba ploatat l-a făcut să simtă de tînăr cît de tume neobişnuite, se îndreaptă cu paşi ...A fost o seară de care pionierii îşi
etapa celor 11 ani de viaţă nouă şi înflo dicii, învăţătorii şi profesorii, funcţionarii nedrept era orinduilă lumea în care trăia, repezi în aceeaşi direcţie: insula. Toţi vor aminti cu drag, amintindu-şi totodată
păcii şi a bunei stări. Purtau în gînduri şl lumea în care un pumn de exploatatori adu eroii basmelor parcă şi-au dat întîlnire de vacanţa care a fost atît de frumoasă
ritoare. Aceasta impune tuturor un aer so şi sportivii. Minunaţii oameni ai zilelor nau averi nenumărate, iar cei mulţi care aci. O muzică înbietoare cheamă perechile dar care a trecut repede. Nimeni nu re
în cîntece prinos de dragoste partidului făureau prin munca lor toate avuţiile, abia la dans. Pe insulă e bal, e bal mascat gretă însă pentru aceasta, căci o zi, două,
lemn, plin de gravitatea momentului. Fiecare noastre îşi treceau în revistă succesele ob îşi puteau duce zilele. pentru pionieri. Carnavalul pionierilor. trei şl va începe o nouă viaţă, tot atît
iubit, călăuzitor pe drumul victoriilor de Cu această petrecere tabăra orăşenească de frumoasă, ba mai frumoasă — e noul
îşi dă seama că-i un creator al socialismu ţinute în cei 11 ani de viaţă liberă. 23 August, ziua eliberării Patriei noastre, se închide. an de muncă şcolărească, de m ulţumiri şi
azi, slăveau din inimă marele popor so a deschis în faţa luî Grigore Balaban, ca satisfacţii pentru cucerirea ştiinţei.
lui iar toţi împreună o forţă de neînvins. In acele clipe am simţit în mine, mai pu şi în faţa întregului popor muncitor, zori
vietic eliberator... de viaţă nouă. In editura tineretului au apărut: ION PAS : Aşa a fost odată
Iar deasupra oceanului viu se învolburau Această impresie am avut-o şi eu pri ternic decît orlcînd, mîndrîa omului liber
In broşură sînt arătate condiţiile noi în
filfîirile miilor de steaguri roşii şi tricolore. vind peste marea de capete adunată în piaţa şi creator... şî parcă nici cînd n-a mai fost care munceşte şi trăieşte astăzi Balaban,
drepturile şî libertăţile de care se bu
Păreau că-s fîlfîiri de aripi care se avîntă victore!, urmărind apoi coloanele lungi de atîta soare în Valea Jiului ca-n această mi cură, rîvna deosebită cu care munceşte în
fabrica ce aparţine acum întregului popor,
tot mai sus, aidoma zborului năzuinţei noa manifestanţi care treceau ca un şuvoi ne nunată zi de 23 August. conştient că în felul acesta contribuie la
propăşirea Patriei, la ridicarea nivelului de
stre avîntate. Şi atita belşug de soare parcă stăvilit prin faţa tribunelor. CONSTANTIN BEIU trai al oamenilor muncii.
Cînd maistrul cazangiu Balaban se gîn- CĂRŢI PENTRU TINERET PETRU DUMITRJU: Pasărea furtunii.
deşte la trecutul luî, la umilinţa, mizeria
Demonsfrajia oamenilor muncii din Hunedoara şi suferinţele îndurate în timpul stăpînirli MIHAIL SADOVEANU: Aventură In lunca FRANCISC MUNTEANU: In oraşul de pe
burghezo-moşîereşti, preţuieşte şi mai mult Dunării Mureş.
Anul acesta, cea de a 11-a aniversare a 6ecretar al comitetului raional de partid. nul acesta au elaborat mai mult ca anul viaţa cea nouă pe care o trăieşte azi. Şi
eliberării patriei noastre de sub jugul fas- După ce mitingul a luat sfîrşit, în ordine, trecut cu aproape 400 de şarje rapide. plin de bucurie gîndeşte că viaţa aceasta MIHAIL SADOVEANU: Istorisiri vechi şi TITUS POPOVICI: Străinul - voi. I.
;ist. S-a sărbătorit de către oamenii muncii a început demonstraţia. In cîntece de fan merită să fie trăită, merită să fie iubită, noi.
lin Hunedoara sub semnul unor noi victo fară, prin Piaţa Libertăţii unde se afla Demonstranţii purtau lozinci şl drapele, îmbogăţită cu puterile fiecărui om al mun MIHU DRAGOMIR : Războiul.
rii: au intrat în funcţie în marele combi tribuna, au trecut coloanele. Demonstraţia portrete ale conducătorilor gloriosului popor cii, apărată din toate puterile de fiecare
nat, noi şi puternice agregate. Dar, parcă a fost deschisă de pionieri şi şcolari — sovietic şî ale conducătorilor poporului nos om cinstit. CAMIL PETRESCU: Un om între oameni ION BRAD : Balada Împuşcaţilor.
şi ziua acestui 23 August 1955 a fost mai schimbul de mîine al siderurgiştilor şi con tru muncitor, precum şi portrete ale frunta — voi. I şi II. EUGEN BARBU : Gloaba.
frumoasă. A fost un cer senin, curat fără structorilor noii Hunedoare, urmaţi de un şilor în producţie din marele combinat si Balaban este unul din milioanele de oa
nici un pic de nor. Doar fumul puternicelor grup de peste 100 de stegari. derurgic. In braţele unui grup de demon meni cărora regimul democrat-popular le-a CEZAR PETRESCU: Vino şi vezi. Salutul tinereţii.
agregate din secţiile cu foc continuu plutea stranţi se aflau portretele bine cunoscute deschis drumul spre libertate, cărora parti
în înălţimile văzduhului pe deasupra dea Prin faţa reprezentanţilor oamenilor mun ale oţelarilor Marişca Partenie, Bîrlea Tra- dul nostru le-a lărgit orizontul, i-a che I N F O R M AŢII
lurilor din spatele uriaşului combinat. cii din raionul Hunedoara, aflaţi în tri ian, Forţu Petru, ale laminorlştllor Ză- mat la - lumină. Asemenea lui muncesc şi
bună, începură să treacă voioşi, harnicii sl- vălaş Vasile şi Ilea Iordan, a turnătorului gîndesc milioane de oameni ai muncii din Institutul de mine „Gh. Gheorghiu-Dej" brie a.c. Ia sediul şcoliiî pe baza unei ce
Hunedoara era îmbrăcată sărbătoreşte cu Spărios Ioachim şi ale altor siderurgişti de ţara noastră. din Petroşani face cunoscut absolvenţilor reri însoţită de următoarele acte:
lozinci, drapele roşii şi tricolore, portrete derurgişti, pe piepturile cărora străluceau frunte. şcolilor medii că organizează pentru ziua
ale marilor dascăli, Marx, Engels, I.enln şî de 3 septembrie a.c. un ai doilea examen — certificatul de naştere (copie legali
Stalin, ale conducătorilor poporului nostru ordine şi medalii, — cinstire făcută de Momentul cel mai interesant al demostra- de admitere pentru anul I. înscrierile pen zată).
şi aie poporului frate sovietic eliberator. ţiei l-a constituit carele alegorice, care în tru examen se vor face pînă Ia 1 septem
partid şi guvern pentru munca depusă pe făţişau diferite construcţii gigantice c a : brie a.c. — diploma de maturitate
Străzile Hunedoarei noi erau curate şl termocentrala electrică, uzina cocso-chiml- — certificatul de sănătate cu rezultatul
stropite, unele proaspăt asflatate. Şiruri ne- frontul producţiei. In frunte erau mînuî- In cadru! centrului şcolar agricol Lipova, analizei sîngeluî şi al radioscopiei pulmo
sfîrşite de oameni ai muncii se îndreptau că, fabrica de aglomerare, etc. regiunea Arad, în anul şcolar 1955-1956 va nare.
spre piaţa nouă de la poalele dealului Chi- torii furnalelor. Pe un grafic mare se pu Demonstrează apoi bravii constructori de funcţiona şl o şcoală tehnică de hidro
zid. unde avea să se ţină mitingul. In ju tea citi că el au dat patriei în semestrul I amelioraţii cu o durată de doi ani. Şcoala •— declaraţia tip din care să reiasă sta
rul orei 10 a început mitingul oamenilor la I.C.S.H., care au dat viaţă noilor cons pregăteşte personal tehnic necesar secto rea materială a candidatului.
muncii de la Hunedoara. Cuvîntul de des al acestui an cu 150 la sută mai multă trucţii intrate de curînd în. funcţiune, fău rului de amelioraţii agricole pentru proiec
chidere a fost rostit de tov. Mihuţ Avram, ritorii blocurilor muncitoreşti şi a altor tarea şi executarea lucrărilor de irigaţii, de — dovada situaţiei militare.
preşedintele comitetului executiv al sfatu fontă decît în perioada corespunzătoare pri edificii social-culturale, oameni ai muncii secări, îndiguiri, etc. La absolvirea şcolii, Primirea elevilor în această şcoală se face
lui popular raional. Despre importanţa zi din diferite întreprinderi şi instituţii din elevii primesc titlul de hidroameliorator şi fără examen de admitere, în ordinea me
lei de 23 August şi succesele cu care hu- mului an al cincinalului. Un frumos car oraşul Hunedoara, iar la închiderea demon vor lucra în producţie ca ajutoare directe diilor obţinute la examenul de maturitate.
nedorenli au întîmpinat acest măreţ eveni alegoric înfăţişa modernizarea furnalului straţiei au trecut sportivii. ale inginerilor de specialitate. Lista candidaţilor admişi se va publica la
ment, a vorbit tov. Boureanu Ştefan, prlm- sediul şcolii în ziua de 15 septembrie 1955.
căruia î se face astăzi alimentarea cu aju In această şcoală se primesc absolvenţii
şcolilor medii de 10 ani în vîrstă de 17-25 Elevii şcolii pot primi burse de stat în
torul benzii rulante. ani. înscrierile se fac pînă la 15 septem condiţiunile stabilite prin H.C.M. nr. 1688
Trecură apoi lamlnatorii. In fruntea lor
din 1954, în conformitate cu prevederile
se aflau echipele conduse de tov. Sireţchi H.C.M. nr. 247 din 1955,
Vasile şi Cozma Vasile, care au laminat în Elevii caTe doresc să locuiască în cămi
cinstea zilei eliberării cu 4 la sută mai mult
oţel peste plan, iar productivitatea muncii nul şcolii şî să ia masa la cantină, vor
au sporit-o cu 19 la sută. specifica acest lucru în cererea de înscriere.
Vestiţii oţelari al combinatului raportau
partidului treclnd prin faţa tribunei că a-
Cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 August a.c., oţelarii hunedoreni au raportat parti In clişeu : un grup de mineri din Lupeni purfînd drapele, trec prin faţa tribunii din In anii cincinalului, Ia Hunedoara au intrat în funcţiune uriaşe agregate cu sco
dului măreţele lor succese obţinute pe frontul producerii de cît mai mult metal. In cinstea Petroşani cu prilejul demonstraţiei ce a avut loc în ziua de 23 August — ziua eliberării pul sporirii producţiei de metal. La măreaţa demonstraţie a oamenilor muncii din Hu
zilei de 23 August, oţelarii Forţu Petre, Coslache Vasile şi alţii, cu echipele lor au dat Romîniei de sub jugul fascist. nedoara, trecind prin faţa tribunii, oamenii muncii au arătat sub forma unor care ale
numai şarje rapide. In clişeu : prin faţa tri bunei trec oţelarii, gorice construite cu iscusinţă, machetele a:estor agregate. In clişeu: macheta, uriaşei
In cinstea acestei măreţe zile, minerii din Lupeni şi-au îndeplinit cu cinste anga maşini a fabricii de aglomerare.
jamentele lort
