Page 27 - 1955-08

Nr. 508 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Adunarea festivă pentru sărbătorirea

celei de-a 11-a aniversări a eliberării Romîniei

C uvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej

(Urmare din pag. 1-a) nic’e şi electrice, realizând un însem nat în, introducerea tehnicii noi, in tr-o serie sături de lină de aproape 2,7 ori, ţesături tru democrat-popular, dezvoltarea func­ tărească conducerea de partid a organiza­
ţiilor sale econom ieo-organizatorice şi. cul­ ţiilor sindicale, să le îndrume pe calea
desăvîrşire a revoluţiei burghezo-demccra- progres tehnic. de ramuri ale economiei naţionale sînt d e m ătase de 1,6 ori, încălţăm inte de peste tural-educative. îmbunat kt' :*~a organizării desfăşurări: tot mai Largi a întrecerii so­
tice la o etapă nouă, socialistă, a revolu­ Dintre produsele însuşite şi puse în încă în această privinţă serioase rămâneri 2,1 ori. D e asem enea, sînt satisfăcute în- şi activităţii aparatului no-teu de stat. cialiste, pe calea extinderii experienţei
ţiei populare. Răsturnarea monarhiei şi în uiroă. t-r-o măsură tot m ai mare cerinţele popu­ fruntaşilor în producte, pe colea îm bu-
proclamarea Republicii Populare au în­ fabricaţie de serie în anii primului cinci­ laţiei la aparate de radio, articole electro­ Este cert că. noi am obţinut < serie de nătăţlci'' muncii educative d est^ u ra te de
semnat trecerea la construirea socialis­ nal sîn t de relevat turbinele de 3000 k.W., Profilarea şi specializarea întreprinderi­ tehnice, articole m etalice de uz casnic, bi­ succese în îmbunătăţirea muncii aparatu­ sindicate tn rîu. .urile oam enilor muncii.
m ului în patria, noastră. motoare D iesel şi cu explozie pînă la lor, m ai a les în industria constructoare de ciclete. lui nostru. de stat. în întărirea legalităţii
I0C0 c.p., cazane de aburi de m are pre­ marini» n u au fost urm ărite cu perseve- populare, în reducerea cheltuielilor admi­ Organizaţiile de partid treouie să dea
Aceasta a fost o victorie istorică a cla­ siune, compresoare de aer, tipuri noi de renţă.Fabricareă multor produse a fost In cursul cincinalului, aprovizionarea nistrative. Ou toate acestea, aparatul de o permene-ră a+enţie muncii de educare a
sei muncitoare aliate cu ţărănimea mun­ m aşini-unelte, rulmenţi, utilaj minier, trecută adesea de la o uzină la alta, ceea populaţiei de La sate prin reţeaua com er­ stat mai este greoi, rutina şi birocratismul maselor ue tineri, de mobilizare a între­
citoare, o victorie istorică a luptei unite petrolifer, maşini agricole şi tractoare cu ce a influenţat atât asupra preţului de ţului socialist din mediul rural a înre­ încă nu au fost dezrădăcinate, iniţiativa gului lor elan tineresc pentru ca, înfrun­
a poporului romîn şi a minorităţilor na* roţi şi cu şenile, utilaj pentru construcţii cost şi calităţii, oît şi asupra organizării gistrat o creştere d e 2 ori m ai mare faţă organelor de jos este adeseori înăbuşită, tând cu curaj greutăţile, să dea o contri­
ţionale. şi pentru transport. procesului de producţie. de realizările anului 1950. controlul executării hotărârilor nesatisfă- buţie tot mai mare la opera de constru­
căfor. Éste necesar să ne preocupam de ire a socialism ului în fabrici, în uzine,
In alegerile din m a rtie'1948 întregul po­ Un mare avînt a luat în această pe­ De asemenea există tendinţa unor între­ O sarcină principală prevăzută în pla­ asigurarea unui înalt nivel de organizare în m ine, pe şantiere, pe ogoare, în in ­
por a votat pentru republică, pentru noua rioadă industria chimică, care a realizat prinderi şi direcţii generale din ministere nul cincinal — desfiinţarea regimului de a apăratului nostru de stat. stituţii de cultură.
constituţie a R epublicii Populare Române, o creştere a producţiei de peste 3 ori In de a nu folosi pe scară largă cooperarea aprovizionare pe bază de cartele — a fost
pentru socialism , demonstrînd din nou că 1955 faţă de 1950. cu alte întreprinderi. Cooperarea ar duce îndeplinită cu succes. Trebuie să veghem ca aparatul nostru Organizaţiile de partid trebuie să asi­
. regim ul democrat-popular din ţara noastră la o mai bună folosire a fondurilor fixe de stat să aplice în mod neabătut politica gure c permanentă conducere şi îndru­
éste emanaţia voinţei m aselor populare. In Existenţa în ţara noastră a unor bogate şi la economisirea volumului de inves­ Astăzi, la 8 luni după desfiinţarea siste­ partidului şi guvernului, să slujească cu mare a activităţii organizaţiilor Uniunii
aceasta constă forţa lui de nezdruncinat zăcăminte de materii prime pentru indus­ tiţii. mului de aprovizionare pe bază de car­ devotam ent interesate oamenilor muncii, Tineretului Muncitor.
Acesta este izvorul principal al succeselor tria chimică deschide posibilităţi largi de tele şi raţii, putem afirm a că această mare să fie vigilenţi faţă de duşmanii poporu­
şi realizărilor sale. dezvoltare acestei ramuri de producţie. Serioase prejudicii a adus economiei na­ acţiune poli tico-econ Ontică a reuşit pe de­ lui muncitor şi ai regimului democrat- F e m e ie muru Jtoare sîn t o forţă uriaşă
ţionale aprovizionarea tehnico-materială plin, aduoînd o considerabilă îm bunătă­ popular. în opera de construcţie socialistă. Orga­
Regimul, nostru democrat-popular este Pentru înfăptuirea planului de cons­ defectuoasă a multor întreprinderi. ţire a aprovizionării oam enilor muncii şi nizaţiile de partid trebuie să îmbunătă­
trucţii industriale, agricole şi social-cul- Partidul şi guvernul acordă şi va acorda ţească munca lor o ^ - atorlcă şi educa­
şi pe viitor atenţia cuvenită armatei noas­ tivă în rindurile femei-o*, mobilizîndu-le
rodul unor necesităţi obiective ale vieţii turale, în cursul cincinalului a fost nevoie Lipsurile constatate vor trebui înlătu­ avînd efecte pozitive asupra întregii eco­ tre populare, care se bucură de dragostea la participare activă în munca <?# ridi­
fierbinte a întregului, nostru popor ca care a economiei, de dezvoltare e culturii,
sociale, rodul evoluţiei istorice a poporu­ de cantităţi din ce în ce mai mari de ma­ rate cu toată hotărirea în cursul celui nomii naţionale. (Aplauze). apărătoarea păcii, securităţii patriei şi cu­ de creştere a tinerei g en eraţii ri* «pă*
ceririlor revoluţionare ale poporului. rare a păcii
lui nostru. teriale de construcţie. de-al donea plan cincinal. In anii cincinalului s-au construit noi (Aplauze).
locuinţe în Valea Jiului, Valea Trotuşu- Tovarăşi,
Marile realizări dcbîndite de poporul Faţă de anul 1950, producţia prevăzută In cursul prim ului plan cincinal. în lui, în regiunile Stalin, Hunedoara. La O mare însemnătate pentru întărirea
nostru în anii regimului democrat-popu­ a se realiza în anul 1955 va fi aproxim ativ agricultură au fost realizate progrese în­ Bucureşti, Iaşi, Baia Mare, Eîrlad, Ro­ statului dem ocrat-popular în îm bunătăţi­ R ecentele evenim ente internaţionai* a»
lar au devenit cu putinţă numai datorită de 2 ori mai mare la ciment şi de peste 2 man. Galaţi şi alte oraşe s-au construit rea activităţii noastre econom ice culturale află în centrul atenţiei poporului romîn,
transformărilor revoluţionare înfăptuite ori mai mare la materiale de zidărie semnate. cartiere înzestrate cu amenajări edilitare. şi adm inistrative are activitatea organelor ca şi a tuturor popoarelor lumii. Succesul
. în patria noastră de oamenii muncii. De şi var. Sub îndrumarea partidului, un număr Ca urmare a creşterii veniturilor ţărăni­ locale ale puterii de stat- — sfaturile popu­ conferinţei de la Geneva a şefilor de gu­
aceea, poporul muncitor este unanim în m ii muncitoare. în întreaga ţară se des­ lare. Leton spune că puterea muncitori­ verne ale celor patru mari puteri a fost pri­
ataşamentul şi dragostea lui pentru re­ Industria construcţiilor a progresat tot mai mare de ţărani muncitori au por­ făşoară cu sprijinul statului construirea lor şi ţăranilor are „un m ijloc miraculos mit ou adîncă sataBfaota«» şi în su fleţire de
gimul de democraţie populară. considerabil, îndeplinind an de an sar­ n it pe făgaşul socialism ului, unindu-se în pentru ca dintr-o dată. dint.r-o lovitură poporul romîn. A suna a relevat-pe bună
cini tot mai m a r i; dar mecanizarea şi in­ să înzecim aparatul nostru de stat, mijloc dreptate tovarăşul Bulgandn în declaraţia
gospodării agricole colective. întovărăşiri de care nici un stat capitalist n-a dispus făcută la încheierea eoni. •inţei, hotărârile
şi asociaţii simple. vreodată şi nici nu poate dispune. Acest ei constituie începutul unei noi etape în
mijloc miraculos este antrenarea oameni­ relaţiile între marile puteri şi vor avea o
Tovarăşi, dustrializarea construcţiilor, introducerea In prezent există în ţara noastră 5.600 de locuinţe şi aşezăm inte culturale la lor muncii, antrenarea sărăcim ii în mume» însemnătate pozitivi şi pentru celelalte
zilnică de conducere a statului”, ţări, pentru cauza consolidăriJ păcii g e­
B ilanţu l realizărilor de p în ă acum al pri­ prefabricatelor de beton şi beton armat, gospodării agricole colective şi întovără­ sate. nerale :
In condiţiile ţării noastre, pârghia de
m ului plan cincinal de dezvoltare a eco­ precum şi m ontajul blocurilor mari de zi­ şiri, cuprinzînd un număr de cca. 360.000 Totuşi, faţă de creşterea populaţiei atragere a m aselor m uncito a ie La condu­ „Dacă noi toţi vom da dovadă de ace­
cerea treburilor obşteşti sînt sfaturile iaşi spirit de colaborare, care s-a mani­
nom iei naţionale arată efortu l pe care l-au dărie s-au făcut în m ăsură in suficientă ; fam ilii de ţă ra n i; 2.700 asociaţii sim ple şi urbane — ca urmare a ritm ului rapid de populare. festat aci la Geneva, atunci aceasta va fi
garanţia sigură că scopul nobil al m en­
făcu t oam enii m uncii din ţara noastră pen­ lucrările de finisare se tărăgănează multă cca. 3.200 stîn e cooperatiste. Creşterea nu­ industrializare a ţării — fondul de locu­ Rolul sfaturilor noastre populare a ţinerii păcii v a fi at*'" şi popoarele vor fi
crescut m ult în ultim ii ani. In -focul luptei liniştite pentru ziua lor de m îine”.
tru construirea bazei econom ice a socia­ vreme. In această privinţă trebuie făcută mărului de gospodării colective. întovără­ inţe este nesatisfăcâtor, iar în construirea cu greutăţile ele au dobîndit c expe­
rienţă bogată, şi-au format cadre price­ Aprecieri asemănătoare ale rezultatelor
lism ului şi ridicarea n ivelului lor m ate­ în scurt tim p o cotitură hotărîtă. şiri, grupe de într-ajuterare şi alte for­ de noi locuinţe avem o serioasă rămînere pute. Multe din ele desfăşoară o fruc­ conferinţei de la Geneva au fost tăcute şi
tuoasă activitate în domeniul dezvoltării de conducătorii celorlalte xcari puteri
rial şi cultural. In cursul cincinalului şi mai cu seamă m e de cooperare a ţăranilor muncitori în urmă. Pe drept cuvînt, oamenii m un­ economice a regiunilor, raioanelor, ora­ participante.
şelor şi com unelor patriei noastre, al fo­
In îndeplinirea sarcinii fundam entale după Hctărîrea Plenarei lărgite din august, arată interesul Crescând al ţărănim ii m un­ cii adresează critici organelor noastre de losirii rezervelor locale, al ridicării nive­ „Primejdie unei tragedii imense — a
lului de trai materiaD şl cultura) aii războiului contemporan, © spus preşedin­
a prim ului nostru plan . cincinal, u n . rol 1953 a C.C. al P.M.R., industria noastră a citoare pentru unirea gospodăriilor lor in­ stat oa M inisterului Construcţiilor, M ini­ populaţiei. tele Eisenhower, s-a m icşorat”. Primul
m inistru al Angliei, Eden, şi-a exprim at
deosebit de im portant.îl are industrializa­ asigurat clasei muncitoare şi ţărănimii dividuale în mari gospodării socialiste — sterului Gospodăriilor Comunale, com i­ Cu toate acestea, sfaturile populare nu de asem enea părerea că „acum sânt m ai
sînt încă la nivelul 'm a rilo r lo r sarcini. m ulte şanse ca aricind în toată perioada
rea socialistă a ţării, bazată pe creşterea muncitoare o cantitate din ce în ce mai singura cale spre belşug şi bună stare, tetelor executive ale sfaturilor popula Activitatea multor sfaturi încă nu cores­ după terminarea războiului, pentru a în­
punde cerinţelor oamenilor muncii. Ade- cepe, să muncim asupn- propunerilor prac­
rapidă a producţiei ram urilor din industria m are de bunuri de consum, stabilind o arată procesul de treptată dezvoltare şi pentru încetineala du care lucrează la seori sfaturile nu folosesc pe deplin posi­ tice, pentru a pune capăt divergenţelor
bilităţile largi locale pe care le au La "care au creat sciziunea în Europa n> toţi
grea şi în prim ul rînd a industriei con­ legătură strînsă între dezvoltarea cres- întărire a sectorului socialist din agri­ construirea de noi locuinţe şi la repara­ dispoziţie, dau dovadă de insuficientă ini­ aceşti ani”.
ţiativă gospodărească, nu activizează pe
structoare de maşini. cîndă a forţelor productive şi îm bunătă­ cultură. (Aplauze). rea celor existente. Acestei stări de lu­ toţi deputaţii pentru rezolvarea sarcini­ R ezultatele Conferinţei de la Geneva
lor economice, adm inistrative şi culturale contribuie la crearea unui clima; de în­
Lenin arăta că „subdiviziunea producţiei ţirea continuă a traiului celor ce mun­ Pe ansamblu, sectorul socialist al agri­ cruri trebuie să i se pună capăt în cît credere şi înţelegere reciprocă între state.
Apropiatele alegeri pentru ' sfaturile Directivele şefilor de guverne ale celor
sociale care produce m ijloace de produc­ cesc. Producţia bun u rilor' de consum s-a culturii reprezintă aproape 26% din supra­ mai scurt timp. populare locale trebuie să ducă la întări­ patru mari puteri către miniştrii de externe
rea şi îm bunătăţirea m uncii lor. la a le­ creează prem.ize pozitive pentru ca la con­
ţie trebuie să crească mai repede deoît dublat în 1955 faţă de 1950. Această faţa arabilă a ţării, în care sînt cuprinse In cursul primului plan cincinal s-a gerea ca deputaţi ai sfaturilor populare ferinţa m iniştrilor de externe ai U.R.S.S.,
a celor mai destoinici şi respectaţi oa­ S.U.A., Franţei şi Angliei, fixată pentru
subdiviziunea care produce m ijloace de îm bunătăţire s-a făcut sim ţită în circu­ întreprinderile agricole de stat, •gospodă- desfăşurat o vastă activitate pentru ridi­ meni ai muncii, buni gospodari şi orga­ data de 27 octom brie a.c., să fr continue
nizatori, luptători activi pentru politica munca începută La consfătuire® şefilor d*
consum ”. A ceastă indicaţie leninistă a stat laţia mărfurilor, în com erţul socialist. rine agricole colective şi întovărăşirile. carea nivelului cultural şi ocrotirea sănă­ partidului şi guvernttiud. • guverne.

la baza elaborării planurilor de dezvol­ Transporturile au făcut faţă în cea mai In anii cincinalului partidul şi guver­ tă ţii m aselor m uncitoare. An de an au Sfaturile populare sînt o întruchipare a Conferinţa de la Geneva a demonstrat
tare a economiei naţionale a Republicii mare măsură creşterii producţiei indu­ nul au dat o deosebită atenţie mecani­ crescut fondurile alocate în acest scop, a alianţei de nezdruncinat între clasa mun­ că războiul rece nu poate servi drept te­
citoare şi ţărănimea muncitoare, sub con­ melia relaţiilor internaţionale in lumea
Populare Romîne. striale şi agricole. zării agriculturii ; în prezent, există în crescut num ărul m edicilor şi personalu­ ducerea clasei muncitoare, temelia regimu­ contemporană in această privinţa este
lui de democraţie populară. demnă de relevat declaraţia primului mi­
Dintre ramurile de bază ale producţiei, In anul 1955 se prevede un volum al agricultură 29.500 tractoare (exprim ate în lui sanitar, s-au în fiinţat noi spitale, sa­ nistru al Franţei. Faure, care a spus : „A
îmbunătăţirea • •activităţii sfaturilor pune capăt războiului rece. A organiza
o deosebită dezvoltare a luat industria tran sporturilor" de aproxim ativ 65 m i­ tractoare convenţionale), 24.200 pluguri de natorii, policlinici şi alte unităţi, sanitare populare, întărirea continuă a legăturii lor pacea şi colaborarea paşnică a statelor.
cu masele largi ale populaţiei săteşti, Acestea sânt cele două. mari aspecte in
construcţiilor de m aşini şi de prelucrare a lioane tone transportate, reprezentând tractor, 12.000 sem ănători cu tracţiune şi s-a îm bunătăţit aprovizionarea popu­ studierea atentă a necesităţilor ei şi lua­ lum ina cărora apar astăza tt> faţa noastră
rea de măsuri practice, concrete, în ve­ problemele şi sarcinile''
m etalului, care va încheia anul 1955 la- un eca. 175% faţă de am il 1950. m ecanică, peste 6.000 secerători-legători, laţiei cu m edicam ente, ceea ce a dus la derea satisfacerii acestor necesităţi joacă
un mare rol în consolidarea continuă e Conferinţa de la Geneva a însem nat un
n iv el de peste 280% faţă de 1$59, indus­ Sarcina fundam entală a "planului cinci­ peste 15.000 batoze de cereale. 1.500 auto- scăderea m ortalităţii generale cu cca. alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea succes al ideii de coexistenţă şi convie­
tria chim ică p este 300%, industria rnaţe- nal de industrializare socialis-tă a, ţării pu­ combine şi alte maşini şi unelte agricole. 8 % şi- a m ortalităţii infantile cu cca. 24% muncitoare. ţuire paşnică a tuturor ţărilor, fără deo­
rialslor de construcţie cca. 240%;- indias- ' tea fi îndeplinită num ai prin executarea Au fost create 220 d e S.M.T.-uri. în 1954. faţă.:de anul .1950. sebire de sistem social sau formă de gu­
tria m etalurgiei n efercaié aproape 230%. unbr investiţii m asive, ţd-ilnd seama şi de Un factor de seamă al tăriei regimu­ vernământ. Spiritul care a domnit. La Ge­
Partidul şi guvernul au luat o serie de C heltuielile bugetare (în afara de in­ lui nostru dem ocrat-popular este frăţia neva arată posibilitatea stabilirii de re­
între poporul român şi m inorităţile n a­ laţii de pace şi prietenie între popoare cu
Volumul total al producţiei industriale nivelul foarte scăzut al industriei româ­ măsuri economieo-organizatorice de stimu­ vestiţii) pentru acţiunile, social-culturale, ţionale. Anim ate de ideile nobile ale inter­ orânduiri d iferite şi a rezolvării paşnic©
prevăzut în planul cincinal va fi îndeplir neşti, m o şten it. de la regimul burghezo- lare şi cointeresare materială a producă­ alocate pe anul 1955 "(în preţuri compara­ naţionalism ului socialist, partidul şi gu­ a tuturor problemelor litigioase ce există
nit integral înainte de sfîrşitul acestui moşieresc. torilor agricoli în vederea sporirii produc­ bile) însum ează 6.375 m ilioane lei. vernul duc o politică naţională consecven­ intre ele.
tă, bazată pe deplina egalitate în drep­
an, ţihind seam a că principalele ramuri In linii.m ari, volumul de investiţii pre­ ţiei agricole. Astfel s-a îmbunătăţit -siste­ Construcţia socialistă cere formarea de turi a m inorităţilor naţionale. Rodul Factorul fundam ental oare a determi­
acestei politici este convieţuirea frăţească nat rezultatele pozitive ale conferinţei de
industriale şi-au îndeplinit planul Înainte văzut-de legea planului cincinal va fi în­ mul de contractare şi achiziţii, s-au apro­ noi cadre calificate pentru toate ramurile a oamenilor muncii romîni, maghiari, ger­ la Geneva, este voinţa neclintită de pac©
mani. sârbi şi de a lte naţionalităţi, care a popoarelor, care se manifestă tot mai
de termen. deplinit pînă la sfîrşitul acestui an. Dm vizionat cooperativele săteşti cu mai multe economiei .naţionale. In cursul primului muncesc neobosit umăr la umăr pentru activ şi sub forme felurite în ultimii
înflorirea patriei. ani şi care nu poate fi ignorată de oameni
In ţara noastră industria mijloacelor de to ta lu l.fondurilor alocate pentru investi­ mărfuri industriale necesare producători­ cincinal s-au pregătit 13.490 ingineri, de stat şi de guverne. .Mai m ult ca ori-
producţie pe întreaga perioadă a primu­ ţii, 57,7% au fost destinate dezvoltării in­ lor agricoli, s-au acordat credite, s-au 4.500 econom işti, 7.000 agronomi. Sarcina noastră este de a munci şi pe cînd în conştiinţa straturilor ex trem . de
viitor pentru consolidarea unităţii şi fră­ largi din toate ţările lumii s-a înrădăcinat
lui cincinal s-a dezvoltat într-un ritm mai dustriei şi mai ales industriei mijloacelor creat puncte agricole, s-a acordat sprijin N um ai în perioada 1948-1955 numărul ţiei înţre poporul romîn şi minorităţile înţelegerea faptului că politic© de pregă­
naţionale, luptând cu hotărire împotriva tire a războiului constituie o gravă pri­
accelerat decît industria bunurilor de con­ de producţie, ceea ce arată că direcţia tehnic din partea S.M.T.-urilor şi altele. unităţilor şcolare din învăţământul gene­ oricăror manifestări de naţionalism şi şo­ mejdie pentru viitorul omenirii. Popoarele
vinism şi educând oamenii muncii în spi­ resping încercările de a prezenta războirii
sum. respectînd legile reproducţiei socia­ efortului principal a fost dezvoltarea in­ In ultim ii ani. in v estiţiile în sectorul so­ ral a crescut cu peste 600. In anul şcolar ritul ideologiei frăţiei între popoare. drept o necesitate inexorabilă, sau drept
o „binefacere” pentru omenire, iar goana
liste lărgite, form ulate de Lenin. dustriei grele (aproape 50% din totalul cialist a l agriculturii şi oredjtele de in ves­ care se va deschide în curînd, numărul Realizările obţinute de noi pe toate tă­ înarm ărilor — drept, leac universal îm po­
râmurile se datorează înainte de toate po­ triva dificultăţilor economice.
Călăuzindu-se după experienţa con­ investiţiilor economice şi social-culturale). tiţii date ţărănimii muncitoare au repre­ elevilor în şcolile de 7 ani’va fi în compa­ liticii juste a partidului nostru, unităţii
de nezdruncinat a rândurilor sale. muncii Dimpotrivă, popoarele văd în Înlătura­
struirii socialismului în Uniunea Sovietică, In primul cincinal au fost date în func­ zentat cca. 7 m iliarde lei. raţie cu perioada dinainte de război de politice şi organizatorice desfăşurate de rea primejdiei războiului şi micşorarea
organizaţiile noastre de partid. poverii înarmărilor o cale sigură pentru
partidul nostru a elaborat planul de elec­ ţiune : 79 de noi întreprinderi din toate Ca urm are a m ăsurilor lu ate de P le­ aproape 4 ori m ai mare. a l elevilor din eliberarea de mari resurse materiale, care
¦Sarcinile m ăreţe a le construcţiei socia­ ar putea fi folosite pentru- dezvoltarea
trificare a ţării pentru perioada 1950r1960. ram urile econom iei naţionale, iar alte 94 nara lărgită a C.C. al P.M.R. din august şcolile m edii şi profesionale de 3 ori mai liste cer o grijă deosebită pentru îmbu­ economică paşnică a popoarelor, pentru
nătăţirea activităţii organizaţiilor noastre ridicarea standardului lor de viaţă.
P e baza planului de electrificare a ţă­ au fost dezvoltate şi înzestrate cu utilaj 1953, a eforturilor depuse de oam enii mare şi a l studenţilor din in stitu tele de de partid. întărirea rândurilor lor prin
îmbunătăţirea compoziţiei sociale a par­ Un factor hotărîtor al slăbirii încordării
rii s-a creat în anii puterii populare o modern. A u intrat în funcţiune, total sau m uncii din agricultură, în anii planului învăţământ superior de 3 ori mai marc. tidului, creşterea şi întărirea activului .de internaţionale l-au constituit iniţiativele
partid, ridicarea la un nivel superior a luate în ultim a vrem e de U.R.S.S. A ceste
puternică bază energetică. Producţia de parţial. 8 termo şi hidrocentrale. cincinal producţia totală agricolă a cres­ "Sub regim ul burghezo-m oşieresc, m ino­ muncii de educaţie m arxist-leninistă. Or­ in iţiative s-au bucurat de .un profund ră­
gan izaţiile noastre de partid trebuie să sunet şi de o caldă aprobare ©tuturor po­
energie electrică se află cu un pas înaintea Statul nostru dem ocrat-popular a urmă­ cut, mai ale<s prin sporirea producţiei m e­ rităţilor naţionale le era răpit drep tu l’ la întărească rolul lor mobilizator, să-şi lăr­ poarelor iubitoare de pace. Ele au contri­
gească legătura ou m asele, să exercite în buit în măsură însem nată la deplasările
dezvoltării restului industriei şi asigură rit in toată această perioadă dezvoltarea dii la hectar. In anii 1954 şi 1955 s-a în­ şcoală în lim ba maternă. permanenţă controlul asupra activităţii adînci petrecute în opinia publică mon­
organelor econom ice şi de stat. dială -în ¦favoarea destinderii internaţio­
in prezent dezvoltarea rapidă a tuturor tuturor regiunilor ţării şi repartizarea dreptat greşeala făcută în primii ani ai Consecvent politicii leniniste în pro­ nale şi a relaţiilor de pace între popoare.
In toate dom eniile com uniştii trebuie să
celorlalte ramuri ale acesteia. forţelor de producţie pe întreg teritoriul planului cincinal de a subestima însem ­ blema naţională, partidul a dat atenţie fie în frunte, organizaţiile de partid tre­ Ne referim la astfel de acţiuni ale gu­
buie să fie motorul mersului înainte, spre vernului sovietic ca : propunerile sovietice
Creşterii puterii in stalate în. cincinal cu ţării; construind industrii noi în regiunile nătatea culturii porumbului în ţara noas­ dezvoltării învăţăm ântului în rîndui m i­ victoria socialismului. de la 10 m ai 1955 cu privire la reducerea
înarm ărilor, interzicerea arm ei atom ice şl
aproape 75% îi Corespunde o creştere a pe care burghezia le lăsase în înapoiere tră, obţinîndu-se. recolte de porumb din norităţilor naţionale. In anul şcolar 1954- In munca de dezvoltare a economiei, cu hidrogen şi înlăturarea primejdiei unui
de 'ridicare a nivelului de trai al oame­ nou război ; încheierea tratatului de stat
producţiei de energie electrică de peste şi sărăcie. Astfel, în perioada primului c e .în ce mai bune. 1955 din 16.500 u n ităţi şcolare, 2.250 uni­ nilor muncii, de educare în spirit socia­ cu Austria ; îmbunătăţirea relaţiilor sovie-
list a masei celor ce muncesc, un rol de to -iu g o s la v e ; vizita în U.R.S.S. a prirnu-
două ori faţă de anul 1950, iar faţă de cincinal s-au dezvoltat în diferite regiuni Datorită muncii rodnice a ţărănimii tăţi au funcţionat pentru minorităţile na­ ces mai mare importanţă îl au sindicatele.
«nul 1938 de 3,8 ori. industria minieră, energetică, industria muncitoare şi sprijinului pe care l-au dat ţionale. cuprinzînd un număr de peste (Urmare In pag. lV-a)
metalurgică, staţiunile de maşini şi trac­ S.M.T.-urile şi organizaţiile economice de 234.000 elev i şi studenţi. Organizaţiile de partid trebuie să în­
Datorită muncii însuifleţite a muncitori­ toare, s-au construit locuinţe şi aşezăminte stat, anul acesta culturile se prezintă
lor. inginerilor şi tehnicienilor şi ou aju ­ culturale în M oldova.. Dobrogea, Oltenia. bine. R ecolta de grâu şi secară, a cărei In acţiunea de culturalizare a maselor
torul frăţesc al U.R.S.S., prevederile pla­ Transilvania de nord-vest, Regiunea Au­ strângere s-a încheiat cu succes, este s-a a construit şi amenajat noi căm ine cul­
iu lu i cincinal în industria petroliferă au tonomă Maghiară. bună. Recoltele de porumb, cartofi, sfe­ turale şi case de citit, numărul lor fiind
fo st depăşite, aju ngîn du -se în 1955 la o La sfîrşitul planului cincinal aproape .de

producţie de peste două ori mai mare Toate aceste însem nate'realizări se da­ clă de zahăr, struguri şi fructe se anunţă 2.5 ori m ai mare faţă de num ărul existent
deoît în 1950 (peste 10.500.000 tone). torase clasei muncitoare, oamenilor mun­ foarte bune. în anul 1948.
(Aplauze). cii d in ţara noastră, Care în această pe­
O însem nătate deosebită va avea re­ O importanţă deosebită a fost acordată

In această ramură de bază a economiei rioadă au muncit cu abnegaţie, şi-au ri- . colta de porumb care va înregistra o pro­ în această perioadă măririi numărului de

naţionale s-au investit in cursul cincina­ dicat calificarea, şi -au însuşit tehnica ducţie mare la hectar, depăşind recolta cărţi şi de ziare, ceea ce a contribuit

lulu i 26,4% din totalul' fondurilor in vestite nouă, introducând în . producţie pe scară bună de porumb din anul 1954. Recoltele la creşterea nivelului politic, profesional

în industrie. largă metode înaintate de muncă şi fă­ de cereale vor permite o şi mai bună apro­ şi cultural al maselor.

In industria siderurgică, în 5 ani, pro- ’• când num eroase inovaţii şi raţionalizări. vizionare cu plin e şi m ălai a populaţiei, In domeniul făuririi bazei materiale
P e întreaga industrie, productivitatea vor asigura materii prime pentru indus­ pentru dezvoltarea culturii, în cursul pri­
aucţia de fontă creşte cu peste 80%, cea tria alimentară şi posibilitatea măririi mului cincinal s-au pus temelii puternice
cantităţilor destinate exportului. şi trainice în cinematografie, radio, edi­
de oţel cu 42%. E ste în curs de con - 1 m uncii va creşte pînă la finele cincinalu­ tură, poligrafie, ceea ce va perm ite în al
Recolta excelentă de porumb va in­ doilea cincinal lărgirea şi îmbunătăţirea
strucţie o oţelărie nouă, a cărei capacitate lui faţă de 1950 cu. cca. 40%. Cu toate fluenţa simţitor creşterea vitelor şi pă­ activităţii culturale de masă.
de producţie va fi aproape egală cu in- 1 acestea, productivitatea . muncii nu o sărilor, ceea ce va însemna mai multă
carne, mai m ulte grăsimi animale, mai In anii puterii populare au luat un mare
treaga producţie de oţel actuală a ţării crescut în măsura posibilităţilor create în mult lapte, mai multe ouă pentru popu­ avînt creaţia literară, teatrală, muzicală,
laţia ţării noastre. plastică ; se reeditează operele progresiste
noastre. In această ramură s-au investit întreprinderile noastre. ale trecutului, se tipăresc şi difuzează lu­
Legea planului cincinal prevedea pen­ crările de valoare ale tinerilor literaţi,
în prim ul cincinal 9,5% din totalul" in vesti­ In anii primului cincinal, acţiunea de tru anul 1955 o producţie de 9.040 m ii compozitori, artişti, sculptori, pictori. Ni­
tone cereale, producţie care a fost depă­ ciodată artele n-au cunoscut o astfel de
ţiilor făcute în industrie, fiind în curs de reducere a preţului de cost al producţiei şită de agricultura noastră încă în anul înflorire în ţara noastră.
1954.
reconstrucţie la capacitate mărită combi­ nu s-a desfăşurat în condiţii satisfăcă­

n atele siderurgice din Hunedoara şi R eşi­ toare. Reducerea preţului de Cost răm îne

ţa. S -au construit şl pus în fu ncţiu ne o o sare iţiă principală. Fără aceasta nici nu

uzină cccso-chim ică. o in stalaţie de se pot. concerne reducerea preţurilor şi

sem i cocs. două ftim ale noi,' (din ridicarea nivelului de trai.

oare unul de 450 m.c.) şi este în s t a - ' Făcînd bilanţul dezvoltării industriei,

diul fin al construirea unui furnal de 700 transporturilor şi Construcţiilor din R e­ S-a îm bunătăţit considerabil aprovizio­ înfăptuirea cu succes a primului plan

m.c. Furnale de asem enea mărime, reali­ publica Populară Romînă. se constată narea populaţiei din oraşe şi centre mun­ cincinal va crea premiza unei dezvoltări

zate cu ajutorul tehnic al U.R.S.S.. se progresul rapid pe care l-au făcut aceste citoreşti cu m ărfuri a lim en ta re: pîine. crescânde a econom iei noastre în perioada

construiesc pentru prima oară in. ţara ramuri ale econom iei. naţionale îţi ultim ii carne, preparate de carne, grăsimi şi al­ celui d e-al doilea plan cincinal, Ta a cărui
ani. tele, lărgindu-se în acelaşi timp şi sorti­ elaborare se lucrează în prezent.
noastră. (Aplauze). .. m entele la diferite mărfuri.
Faţă de progresele însemnate realizate Sprijinindu-se pe realizările dobîndite,
Cu toate rezultatele însem nate obţinute,

capacitatea de producţie a industriei si­ în ram urile industriei mijloacelor de pro-, Cantitatea mereu crescândă de mărfuri . datorită hărniciei şi priceperii clasei m un­

derurgice nu asigură încă în întregim e ducţie, în industria petrolului, în industria alim entare şi industriale şi varietatea citoare, ţărănimii muncitoare, ale oameni­

m etalul necesar ramurii construcţiilor de construcţiilor de maşini şi metalelor sortim entelor desfăcute prin comerţul so­ lor de ştiinţă şi cultură, valorificând exp e­

maşini. neferoase, există o, oarecare răm înererin cialist în u ltim ii ani au influenţat în mod rienţa acum ulată ; în • decursul -primului

C reşterea în tr-u n ritm accelerat în urmă în industria oţelului. cărbunelui, pozitiv piaţa ţărănească, determinând o plan cincinal, dezvoltând colaborarea m ul­

cursul cincinalului a industriei construc­ precum şi în industria m aterialelor de aprovizionare m ai bună şi la preţuri mai tilaterală cu U niunea Sovietică şi ţările

ţiilor de, m aşini a fost unul din factorii construcţii. scăzute a oam enilor muncii, în comparaţie de democraţie populară, poporul nostru

de bază ai industrializării ţării noastre. In sectorul producţiei bunurilor de con­ cu;:aiiii anteriori. muncitor, condus de- partid, ’trebuie ăă

A ceasta a perm is treptata înnoire şi sum se constată că faţă de progresul indus­ In anul 1955 populaţia prim eşte prin lupte pentru noi succese în dezvoltarea

m odernizare a utilajelor în m u lte ramuri triei ţesăturilor, industriei încălţăm intei şi com erţul socialist de aproape 1.5 ori mai econom iei naţionale, pentru victoria de-

a le industriei, reducerea im porturilor de industriei alim entare există u n ele Tocuri m ulta’ cam e* de 2.2 !ori mai m ultă slănină . plină în m unca de făurire a bâzei econo­

u tilaj şi posibilităţi sporite pentru export. înguste la capacităţile filaturilor, 1® fin i­ şi ulei, de 2,8 ori m.ii m ult urni de 2,9 ori mice a socialism ului. (Aplauze puternice).

In anii 1951-1955 industria noastră de saj şi în câteva subram uri ale industriei m ai m ult peşte ca in 1950 ; de asemenea, Tovarăşi,

maşini a asimilat şi pus în fabricaţie peste alimentare. -cantităţi mai mari de produse industriale: Sarcinile mari- care ne ¦ riau ¦ -în

250 m aşini, u tilaje şi aparate noi m eca- Cu toate succese&e im portante obţinute ţesături de bum bac de aproape 2 ori,, ţe- faţă. cer-, întărirea continuă a statului nos-