Page 29 - 1955-08

Nr. 508
CdîMine din raionul Brad rămase în urmă 8a treieriş
în ultimele zile, lucrările de treieriş au
căpătat *un ritm viu. O parte din gospodă­
riile colective, întovărăşirile agricole şi mulţi capacităţi de lucru a batozelor. De exemplu,
ţărani muncitori cu gospodării individuale
din regiunea noastră au şi terminat cu a-
ceastă muncă.
In unele comune din raionul Brad însă,
această muncă este cu mult rămasă în urmă
faţă de posibilităţile existente. Să luăm
doua exemple, pentru a ne edifica în acest
sens. De pildă. în comuna Ribiţa pînă la
•data de 21 august a.c., nu se treierase la iar cetele formate la întîmplare între ei, nu şi alţii, au terminat primii cu treierişul, zată desfăşurată de sfatul popular comunal,
cele şapte arii existente, decît recolta de
pe suprafaţa de 101,50 ha.
Unii dintre ţăranii muntcitorî ca Bolcu
Mihai, Faur Gheorghe, Stînga Lazăr, Oprea
Ioan şi alţii, preocupîndu-se din timp să-şi
transporte recolta la arie, au terminat de
mult cu treierişul. Totuşi, desfăşurarea a-
ceslei munci în comuna Ribiţa e nesatis­
făcătoare.
Sfatul popular comunal (preşedinte Vere-
jan Arhip) nu a dat importanţa cuvenită
muncii treierişului. Aici, ţăranii muncitori
n-au fost organizaţi să muncească în în­
trecere patriotică şi pe cete. Deputaţii de
circumscripţii, n-au primit din partea sfa­
tului popular instrucţiunile necesare, referi­
tor la felul cum trebuie să-şi desfăşoare
munca în rîndul ţăranilor muncitori în a-
ceastă direcţie, din care cauză, treierişul
în comuna Ribiţa e întîrziat.
Alt factor, care a determinat întîrzlerea
treierişului, este şi acela că recolta s-a
transportat la arie cu foarte mare întîr-
ziere. Ţăranii muncitori n-au fost mobilizaţi
şi îndrumaţi îndeajuns de sfatul popular
comunal.
m M sm m u m i
Fructele constituie un aliment aproape
de neînlocuit în hrana omului. Datorită ma­
tei bogăţii în vitamine, substanţe absolut
necesare funcţionării normale a organismu­
lui, fructele nu pot lipsi din hrana zilnică
a omului. Fructele însă nu pot fi consumate
în stare proaspătă în tot timpul anului. In
timpul iernii, fructele se consumă păstrate
sub diferite forme. Una dintre formele de
păstrare a fructelor este aceea a uscării lor
artificial sau natural. Conservarea fructe­
lor prin uscare, întîpină greutăţi din cau­
za cantităţilor mari de apă pe care acestea
le conţin. Astfel, cantitatea de apă din
fructe la recoltare este între 76,5 la sută (la
prune) şi 90 la sută (la căpşune). In anii
ploioşi, cantităţile de apă ale fructelor pot fi
şi mai mari. Datorită faptului că fructele au
cantităţi mari de apă, ele se pot strica (des­
compune) uşor, întrucît apa, împreună cu.
sucul fructelor, constituie un loc prielnic
de dezvoltare a diferitelor mucegaiuri şi
microorganisme. Prin uscare, conţinutul de
apă al fructelor scade pînă la 16-25 la
sută. In astfel de situaţie, duşmanii fruc­
telor nu-şi mai pot duce activitatea lor de
descompunere.
CONSERVAREA FRUCTELOR
PRIN USCARE
Conservarea fructelor prin uscare întîm-
pină unele greutăţi prin faptul că pierd din
aspectul lor frumos din timpul recoltării,
ceea ce le face să nu fie atît de apreciate
de consumatori. Pentru ca totuşi să păs­
trăm culoarea fructelor şi să le ferim de
acţiunea dăunătoare a diferiţilor duşmani,
se utilizează aşa zisa sulfitare, adică afu-
marea fructelor cu pucioasă. Afumarea cu
pucioasă (sulf), trebuie făcută fie în în­
căperi special amenajate, fie cu ajutorul
unei lăzi. O astfel de încăpere, sau ladă
Ieşind din Brad, maşina luă pieptiş dea­
lul şerpuind în numeroase serpentine.
Treceam acum prin faţa unei păduri cu
arbori drepţi, stufoşi la vîrf, ce aruncau o
umbră binefăcătoare.
E parcul sanatoriului, mă lămuri şoferul
şi chiar în acea clipă trecurăm culmea
care ne ascundea privirilor frumoasa clă­
dire a sanatoriului din Brad.
Ne întîmpină o linişte ce la început mi
se păru nefirească; doar ciripitul păsărilor
mărit de ecoul pădurii se auzea mai clar
ca de obicei. Ardeam de nerăbdare să vi­
zitez amănunţit acest lăcaş al sănătăţii
despre care auzisem multe chiar şi de la
cei ce şi-au recăpătat aci sănătatea. Do­
ream să cunosc oamenii de aci, munca lor
în apărarea vieţii, oameni crescuţi şi edu­
c a ţ i de regimul popular.
Am vizitai pe rînd toate cele patru sec­
ţii de specialitate, saloanele şi rezervele.
Peste iot o curăţenie exemplară — dovada
muncii conşlincioase a personalului de ser­
viciu. Pătrunsei şi în bucătărie — un ade­
vărat laborator culinar, cu instalaţii mo-
• derne pentru gătit cu aburi, etc.
...Pe coridoarele şi în saloanele sanato­
riului, călcam cu băgare de seamă, fiin-
du-mi teamă să nu tulbur odihna bolnavi­
lor, deşi era de prisos această intenţie a mea
deoarece covorul gros de muşama înăbuşea
in sine orice zgomot al paşilor noştri. Acum
îmi explicai şi liniştea care ne-a întîm-
pinat de la început — era programul de
cură.
Cu toată intenţia mea de a respecta cura,
nu-mi putui reţine dorinţa să stau de vorbă
Rămînerea în urmă la treieriş se dato-
reşte şi nefolosirii la maximum a întregii
la aria unde este delegat tovarăşul Iancu
Gherasim, batoza avea norma de lucru 4000
kg. zilnic, dar aceasta nici într-o zi nu a
fost realizată. Motivul nerealizării normei
de lucru la batoză este acela că ţăranii de
aici n-au fost organizaţi să lucreze pe cete,
izbuteau îndeajuns să alimenteze batozele
cu snopi. Din această cauză, timpul de lu­
cru al lor era pierdut, iar norma nu putea
să fie îndeplinită.
Această situaţie se petrece şi la celelalte organizat mulţumitor munca treierişului. Nu
arii din comuna Ribiţa, fapt care a dus
după sine, să nu se treiere pînă acum
nici jumătate din recolta de pe suprafeţele
însămînţate cu pâioase.
In scopul grăbirii la maximum a treieri­
şului, sfatul popular comunal are datoria
să ia urgente măsuri, pentru ca toate gar­
niturile de treier de la ariile comunii Ri­
biţa să fie folosite din plin. Dacă se va
organiza munca treierişului pe cete, bato­
zele vor putea fi mai bine alimentate cu
snopi, iar mersul treierişului se va putea
îmbunătăţi în scurt timp.
O situaţie asemănătoare se prezintă şi
în comuna Rişculiţa. In această comună, la
o singură arie, pînă la data de 21 august,
erau treierate păioasele de pe o suprafaţă
de 45 hectare. D eşi aici, sfatul popular co­
munal (preşedinte Albu Simîon) a avut
planificat înfiinţarea a două arii, totuşi nu­
mai la o singură arie batoza lucrează, din
CONSERVAREA
trebuie să se închidă foarte bine, ca fumul
de pucioasă să nu se piardă. In aceste în ­
căperi sau lăzi, fructele se aşează pe raf­
turi anume făcute pentru a se afuma.
Pentru afumare, putem folosi floarea de
sulf, sulful bastoane sau bioxid de sulf li­
chefiat. Prin afumare, bioxidul de sulf for­
mat, fixează culoarea, iar acidul sulfuros
apără vitaminele de distrugere (oxidare).
Cantitatea de sulf necesară, se calculează
după volumul camerii, socotindu-se că la
1 m.c. sînt necesare 400-500 gr. Sulful de
aprins se aşează într-un lighean pentru a
se arde bine. Aprinderea sulfului se face
a s tfe l: într-un vas (farfurie) se aşează
puţin sulf şi se aprinde cu un chibrit, fără
a lăsa însă chibritul aprins în farfurie şi
cu acesta picurăm picături aprinse pe sul­
ful din lighean. Afumarea durează de la
‘/2 oră pînă la 5 ore. Cînd pe fructe apar
primele picături de apă, înseamnă că afu­
marea trebuie încetată. Sulfitarea fructelor
are următoarele a v an tajii: opreşte înegri-
rea fructelor, împiedică dezvoltarea micro­
organismelor, uşurează pierderea apei prin
evaporare, intensifică şi menţine culoarea
la fructele uscate şî fixează o mare parte
din vitamine.
După sulfitare, fructele se pun la uscat;
fie la uscare artificială în cuptoare sau în
casă pe plita sobelor, fie la uscare natu­
rală, adică la soare în tocurile- de răsad­
niţe sau în aer liber. Uscarea se bazeză
pe schimbul de aer mult, în aşa fel, ca v a ­
porii de apă produşi să fie eliminaţi. Pen­
tru uscare, fructele trebuie să fie bine
coapte, nu însă răscoapte. Se pot uşor usca:
prunele, merele şî mai ales măceşele şi afi­
nele care au o mare cantitate de vita­
mină C.
Să vedem cu se usucă şî cum se pot
conserva cîteva feluri de fructe.
In vizită la sanatoriul Brad
cu unii bolnavi întrebîndu-i de sănătate,
de felul cum sînt îngrijiţi, etc. Mulţi din­
tre ei se refac în urma tratamentului, alţii
în urma unor operaţii mai grele sau mai
uşoare care i-au pus pe piciore şi în cu-
rînd mulţi vor pleca de aci cu sănătatea
refăcută, reîntoreîndu-se în uzinele, fabri­
cile şi satele din diferitele părţi ale ţării. chitova, raionul Haţeg.
Mă oprii în dreptul a două paturi ală­
turate privind cele două feţe zîmbitoare
ce ieşeau de sub pătură. Am aflat că sînt
muncitorii lăcătuşi Truşca Victor şi Banea
Ioan de la Combinatul siderurgic „Gh.
Gheorghiu-Dej” din Hunedoara. A fost greu
tratamentul pe care l-au primit, nu mai
puţin de 25 grame de streptomîcină a luat
unul dintre ei, dar acum ambii sînt veseli
că tratamentul şi îngrijirea plină de dra­
goste a personalului medical le-au redat
sănătatea.
Trecui în alt salon, Ia fel de luminos,
curat şi aerisit, cu terasa însorită ca de
altfel toate cele 8 saloane ale sanatoriu­
lui. Aici intrai în vorbă cu un om mai
în vîrstă a cărui faţă încă arsă de soare,
contrasta puternic cu cămaşa ca de ză­
padă şi albul imaculat al patului.
— Sănătate m oşule! îl salutarăm noi.
— Mulţam de urare 1
— Cum te mai sim ţi ?
— Apoi ce să zic, faţă de cum am venit,
adică mai bine spus de cum m-or adus,
mă simt ca un nou născut. Aer curat,
DRUMUL SOCIALISMULUI
cauză că secţia agricolă raională nu a re­
partizat nici în momentul de laţă batoza la
aria nr. 2, pentru a începe treierişul.
Cu toate acestea, dacă batoza existentă
ar fi lucrat zi de zi, treierişul în comuna
Rişculiţa putea să fie mai avansat. Faptul
că membrii de partid Cean Simîon, Po-
povici Pavel, împreună cu deputatul Dra-
gosin Nicolae ş i. ţăranii muncitori Cean NI-
colae Mîcluţa Gheorghe, Bădău Gheorghe
nu se datoreşte îndrumării îndeaproape a
sfatului popular comunal, ci propriei lor ini­
ţiative.
Tovarăşul preşedinte Albu Simîon, nu a
toţi ţăranii muncitori sînt organizaţi să
muncească pe cete, lucru caTe a dăunat
mult, treierîndu-se pînă acum în comuna
Rişculiţa deabia un sfert din recolta de pe
suprafeţele însăm înţate cu păioase.
Este timpul ca sfatul popular comunal,
să treacă la mobilizarea tuturor forţelor din
comună, pentru a lichida în scurt timp cu
rămînerea în urmă la treieriş.
Organele de partid şi de stat din raio­
nul Brad, nu s-au preocupat în măsura cu­
venită pînă acum de grăbirea treierişului,
n-au îndrumat şi controlat suficient felul
cum se desfăşoară această lucrare. In mo­
mentul de faţă este de datoria lor să trea­
că la o muncă mai bine organizată, pentru
a face oa fiecare om al muncii de pe ogoa­
rele raionului Brad, să lupte cu puteri spo­
rite pentru a termina în timpul cel mal
scurt cu treierişul.
E. S1MON
FRUCTELOR
MERE USCATE
Se usucă mai repede merele cu carne
mai tare. Pentru uscare ele se curăţă cît
mai subţire, se taie în felii cu un cuţit
care nu le înegreşte. Imediat ce au fost
tăiate se cufundă uşor în apă înăcrită cu
oţet în care se mai '-pune şî puţină sare.
Merele se opăresc apoi timp de 1-4 minute.
Este mai bine dacă în loc să le opărim, Ie
aburim, punîndu-le pe o sită deasupra apei
înăcrite care clocoteşte. Apoi, le aşezăm
pentru uscate. Din 100 kg. mere proaspete,
se pot obţine 10-12 kg. mere uscate.
PERE USCATE
Pentru uscare sînt bune soiurile de pere
dulci cu carnea moale şi zemoasă. Se pro­
cedează ca şi la mere, introducîndu-le în
puţină apă cu sare şl oţel, apoi se aburesc
şi se pun la uscare, imediat ce au fost
opărite. Perele nu trebuie uscate prea tare,
deoarece conţinutul lor mare în zahăr le
asigură păstrarea în bune condiţii.
GUTUI USCATE
Gutuile se freacă cu un prosop tare de
cînepă şî se taie în opt părţi. Ele se usucă
cu coajă.
Afinele se usucă înainte 1-2 zile la soare
şl apoi se continuă uscarea în cuptoare. Ele
cer o temperatură de uscar^ slabă şi egală
pînă la sfîrşitul uscării, întrucît altfel nu
se usucă uniform.
Măcieşele se taie în două, li se scot sîm-
buriî, apoi se usucă la soare. Coarnele se
usucă numai la soare, iar prunele în can­
tităţi mari în coşnîţe.
La fructele sîmburoase puse la uscat la
căldură artificială, se porneşte de la înce­
put cu căldură mare ca să nu fermenteze,
scăzîndu-se apoi căldura treptat: 80 grade
— 70 grade — 65 grade C.. etc.
N. CINDEA
odihnă, tratament bun, mîncare aleasă,
toate astea m-au pus pe picioare. Cînd e
frumos unblu prin „pădure“ (parcul sana­
toriului) ca acu 25-30 de ani...
Cel pe care l-am cunoscut era ţăranul
muncitor Ursu Gheorghe din comuna Ră-
Stînd de vorbă cu aceşti, oameni ai mun­
cii : muncitori, ţărani muncitori, funcţionari,
etc. care, înconjuraţi de grija partidului, îşi
refac aci sănătatea, gîndurile îmi alergau
îndărăt cu 11 ani în urmă cînd tuberculoza
secera an de an zeci şl sute de vieţi fără
ca nimeni să se îngrijească de combaterea
acestei groaznice boli, urmare a mizeriei
regimurilor trecute.
* besc mult. Dar nu numai atît, ea este ute-
Vorbind de toate acestea nu pot trece cu
vederea munca oamenilor de aci, a acelor
ocrotitori ai vieţii care nu simt mai mare
bucurie decît atunci cînd reuşesc să sal­
veze viaţa unui om.
Aşa de pildă, doctorul chirurg Ivaşcu
Stelian îmi vorbi de cele 100 operaţii ale
sale din care numai două nu au reuşit.
Deşi lînăr, el este unul din puţinii chi­
rurgi din ţară care execută operaţii de exe-
reză pulmonară, cea mai grea din dome­
niul tratării bolilor de plămîni, şî toate
cîte le-a executai au reuşit deplin.
Se mai ivesc cazuri ca de pildă la tu­
berculoza osoasă, cînd unii bolnavi au ne­
voie şî de alte intervenţii chirurgicale.
Satul C îln ic
a terminat treierişul
Zilele trecute batoza de pe aria satului
Cîlnic, raionul Sebeş, a încetat să mal lu­
creze. Ultimii snopi de grîu fuseseră deja
treieraţi, cotele de cereale cuvenite statului
luaseră drumul bazei de recepţie, Iar ţăra­
nii muncitori şi-au îndreptat atenţia spre
pregătirea lucrărilor de recoltarea porum­
bului şi însămînţarea griului de toamnă.
Succesul lucrărilor de treieriş în acest sat,
a fost posibil datorită muncii bine organi­
aţutat în permanenţă de instructorul comi­
tetului raional de partid. Sfatul popular, a
organizat munca la arie pe cete, iar ţăranii
muncitori veneau la treieriş pe baza unei
liste întocmită încă de la începutul lucră­
rilor. Pe aria din Cîlnic, ţăranii muncitori
şi-au clădit stoguri, aşa că batoza a putut
treiera din plin zi şi noapte, reuşind să-şi
îndeplinească norma de 20.000 kg. aproape
în flecare zi.
Ziua terminării treierişului în satul Cîl­
nic a fost o zi de mare bucurie. Numeroşi
fruntaşi al recoltelor bogate, printre care
şl Bran Ioan, Enciu Nicolae, Munteanu
Gheorghe, Petru Ioan, Neaga Achim, Radu
Leontin, Crăciun Vasile, Carampuţ Gheor­
ghe şl alţii, care au obţinut recolte între
2.140 kg. şi 2.388 kg. la hectar, au pornit
la cîmp să are miriştile, să pregătească pă-
mîntul pentru -însăm înţărlle de toamnă.
Pînă la data de 25 august, în Cîlnic se
araseră deja mai mult de 40 ha. pămînt.
Bucuria terminării treierişului a fost şi
mai mare atunci cînd s-a aflat că recolta
medie de grîu la hectar pe sat, întrece
1.600 kg. Cu această ocazie, numeroşi ţă­
rani muncitori şi-au manifestat hotărîrea
ca în anul viitor să albă o recoltă de grîu
şî mal bogată.
Cantităţi însemnate de grîu
achiziţionat la arie
In satul Pui din raionul Haţeg, secreta­
rul organizaţiei de partid, Gyuloai Iosif, s-a
preocupat îndeaproape de Instruirea agita­
torilor, referitor la felul cum trebuiesc să-şi
desfăşoare munca în rîndul ţăranilor munci­
tori, pentru ca aceştia să-şi valorifice Ia
arie surplusurile lor de produse.
Astfel, agitatorul Boko iosif, care e şî de­
legat la batoză şl agltatoarea Todoran
Vilma care e vînzăloare la chioşcul coope­
rativei de la arie, au reuşit să lămurească
o serie de ţărani muncitori, pentru a-şi va­
lorifica o parte din surplusul de produse
ce-1 obţineau după treierat.
Primul care a valorificat produsele prin
cooperativă, a fost ţăranul muncitor Bunea
Vasile. care a vîndut cooperativei cantita­
tea de 53 kg. grîu. După el au urmat ţăra­
nii muncitori Pelan Roman cu 60 kg. grîu,
Groza Petru cu 30 kg. grîu şi alţii.
In scurt timp, pe aria nr. 1 din satul Pui,
cooperativa a achiziţionat, datorită muncii
depuse de aceşti agitatori, cantitatea de 700.
kg. grîu şl secară.
ŢAPU HERMINA
corespondent
1350 kg grîu şi secară
valoriiicafe ia chioşcul de pe
arie a! cooperativei
La chioşcurile cooperativei înfiinţate la
ariile din comuna Sălaşul Superior, raionul
Haţeg, se găsesc diferite mărfuri care se
vînd prin schimb de cereale.
Mulţi ţărani muncitori de aici, imediat
după ce-au treierat, s-au obişnuit să-şi va­
lorifice surplusurile de produse prin coope­
rativă, cumpărîndu-şi în schimb unele măr­
furi ce le sînt necesare.
Aşa de pildă, ţăranul muncitor Vilţ Şte­
fan, într-una din zile a valorificat cantita­
tea de 1350 kg. grîu şi secară, pentru care,
cooperativa i-a dat în schimb 1500 bucăţi
ţiglă. De asemenea ţăranul muncitor Bîr-
sescu Aron a valorificat cantitatea de 250
kg. grîu şi 250 kg. secară.
Ca aceştia, în comuna Sălaşul Superior
se mai află şi ţăranii munctori Vlad Şte­
fan, Iancu Ştefan şi Iancu Tereza.
BONEA CONSTANTIN
corespondent
Acestea sînt făcute cu dibăcie de doctorul
Ivaşcu.
Cu aceiaşi modestie, specifică oamenilor
noi, mi-a povestit despre munca sa şi doc­
torul Niţu Eugen. Desigur că de felul cum
îngrijeşte şi tratează bolnavii am auzit
chiar de la aceştia care vorbeau cu multă
dragoste despre el.
Datorită interesului său deosebit pe ca-
re-1 poartă îngrijirii sănătăţii oamenilor, el
a realizat cu mijloace proprii adaptarea
unui aparat tomografie la aparatul Rönt­
gen cu ajutorul căruia are astfel posibilita­
tea studierii precise a bolilor de plămîni,
dînd o imagine mult mai clară, stabilin-
du-se precis, chiar şi în adîncime, propor­
ţia unei caverne sau a altor leziuni pulmo­
nare.
Luminoasă se arată şi figura sorel me­
dicale Radu Ioana. Ea îngrijeşte de bol­
navii din secţia I-a şl blîndeţea ce o ca­
racterizează precum şi munca ei plină de
dragoste şi devotament are o înrîurire
binefăcătoare asupra bolnavilor care o iu­
mislă şî ca bibliotecară a sanatoriului se
îngrijeşte ca nici unui bolnav să nu-i lip­
sească cartea dorită.
La sanatoriul T.B.C. din Brad am întîl-
nit numeroase asemenea figuri distinse, ca
doctorul Dumitru Ştefan, Gherman Vero-
nica şî alţii a căror fapte m-au încredinţat
că oamenii muncii veniţi, aci pentru a-ş*
căuta sănătatea se vor întoarce refăcuţi la
locurile lor de muncă, continuîndu-şi opera
de .construcţie paşnică a noii vieţi.
S. VLADIMIR
Fab r ici noi
Produse lactate
pentru oamenii muncii
Cînd a fost repar­
tizată la fabrica de
~ } produse lactate Si-
V4IA, m eria in calitate de
inginer, tînăra Po-
pescu Margareta a
} găsit destule argu­ teaua încărcată de ei, va lua drum ul în­
m ente să se împotri­
vească. N u pentru că nu-i plăcea specia­
litatea în care s-a calificat, dar auzise
că aici oamenii sînt m ofturoşi şi neserioşi.
Ca nu e aşa, s-a convins nu peste m ult
tim p. A cum zîm beşte cînd îşi am inteşte de
îm potrivirea-i dîrză care a făcut-o să a-
jungă pînă la directorul general ce a con­
vins-o că lucrurile nu stau aşa cum i-au
fost descrise.
La Simeria, tînăra Popescu a găsit o
fabrică nouă, dotată cu utilaj modern, cu
oameni bine pregătiţi profesional,
care muncesc cu entuziasm pentru îndepli­
nirea sarcinilor de plan.
Fabrica a luat fiinţă n u de mult. N-are
nici 2 ani, dar în acest tim p s-au expe-
diat de aici im portante cantităţi de lap­
te pasteurizat, unt, brînză şi iaurt. Lapte­
le rezultat din colectări este pasteurizat
prin aparate speciale în scopul evitării
pericolului de îmbolnăvire a consumatori­
lor. Tinerii N icula Oprea de la pasteuri-
zare, Lupu Virgil de la untărie şi toţi m un­
citorii de aici muncesc cu sîrg pentru a
ricţica tot m a i m u lt faim a fabricii lor, fa ­
brică născută în anii democraţiei populare.
Fruntaşii depozitului
Seară de august.
In depozitul de che­
restea de la fabrica
„11 iunie" din Orăş-
tie, construită de cu- bunele-piinea industriei. Prin urmare,
rînd se lucrează in­
tens. Şase vagoane
sînt trase la rampa
din interiorul depozitului. A m ajuns cînd
vagoanele erau aproape încărcate.
Echipa nr. 1, prim a echipă de încarcă-
Pentru o cît mai bună folosire
a cărbunilor în sobele casnice
Cărbunii sîn t u n excelent com bustibil pentru încălzitul casnic. In U.R.S.S. şi
în celelalte ţări europene, cărbunii au fost de m ult introduşi — pe scară foarte lar­
gă — drept combustibil casnic şi constituie azi cel mai im portant combustibil pen­
tru aprovizionarea populaţiei.
In ţara noastră cărbunii bruni şi în special ligniţii constituie una din princi­
palele noastre bogăţii naturale şi au o importanţă deosebit de mare pentru aco­
perirea necesarului cu com bustibil d e stin a t încălzitului casei, al instituţiilor, în ­
treprinderilor, organizaţiilor economice, etc.
Cărbunii noştri, arşi în mod corespunzător, în tipurile de sobe existente, îm ­
preună cu lem nele de foc în proporţie de 2!3 cărbuni şi 1/3 lemne, nu degradează
sobele şi satisfac toate condiţiile de igienă necesare încăperilor de locuit; arzînd
intens cu o flacără vie, fără să producă fu m sau miros în încăperile încălzite.
Puterea de încălzire a cărbunilor este de 1,5 pînă la de 3 ori m ai m are decît
a lemnelor de fo c ; iar preţul lor de vînzare este cu m ult m ai m ic decît al lemne­
lor. A stfel, folosind cărbuni pentru încălzitul casnic, ne putem asigura căldura n e­
cesară în condiţiuni corespunzătoare, din toate punctele de vedere, şi beneficia în
acelaşi tim p de o importantă economie la cheltuielile de combustibil.
întrebuinţaţi deci, cît mai m ult cărbune pentru încălzitul casnic, iar spre a rea­
liza arderea lor în bune condiţiuni
Procedaţi astfel:
p v,,. Păstraţi cărbunii şi
rreg a u rea ^ lem nele de foc ln-
C O IIlb u stib ilu lu i tr-un loc adăpostit
şi uscat.
îndepărtaţi piatra (sterilul) sau orice
alte corpuri străine (bucăţi de pământ,
moloz, resturi de cărămidă, etc.) ce se
pot găsi întîm plător printre cărbuni.
Grămada de cărbuni, pregătită pentru
ardere, trebuie să fie curată, cît mai us­
cată şi formată, în cea mai m are parte,
din bulgări de cărbuni de mărimea unei
nuci pînă la mărimea unui măr. •
în treb u in ţa ţi pentru ardere 2/3 cărbuni
şi 1/3 lem ne de foc.
T-» . ^ înainte d e . a pom i
Pornirea ^ focul CU)răţaţi Şi g0-
IOCLllui liţi com plet de ce­
nuşă şi zgură foca­
rul, grătarul şi cenuşarul sobei.
Deschideţi după aceasta portiţa cenu­
ş i u l u i şi aprindeţi un foc viu în sobă
ou o bucată de hîrtie — bine m ototolită
în m înă — cîteva surcele ifscate şi 5-6
bucăţi subţiri (de cel m ult trei degete gro­
sime) de lem ne de foc. In tim pul focului
ţineţi închisă portiţa de la gura sobei (por­
tiţa focarului) şi lăsaţi deschisă portiţa
cenuşaru'hw. Cînd focul s-a în teţit şi lem ­
n ele s-a u transform at pet ju m ătate în .iar,
aşezaţi deasupra lor — cu grijă să nu
înăbuşiţi focul — 2-4 cărbuni (după
mărimea sobei şi sortul de cărbuni în­
trebuinţaţi) şi peste aceştia 3-4 bucăţi sub­
ţiri de lem ne de foc. închideţi apoi por­
tiţa focarului şi lăsaţi larg deschisă por­
tiţa cenuşarul ui.
în tre ţin erea
IOClllUl cărbunii s-au trans­
format, aproape în
întregim e într-un pat puternic de jar ce
arde intens cu flăcări scurte, spre a în ­
treţine focul în sobă, aşezaţi asupra pa­
tului de jar — cu aceaşi grijă să nu înă­
buşiţi focul — o nouă încărcătură de 2-4
kg. cărbuni (după mărimea sobei) şi sor­
tul de cărbuni întrebuinţaţi) şi- p este a -
ceştia iarăşi 3-4 bucăţi subţiri de lem ne
de foc. închideţi apoi portiţa focarului şi
lăsaţi larg deschisă portiţa cenuşarului,
tot tim pul cît se află foc sau iar în sobă
Repetaţi apoi această operaţie de cîte
ori e necesară, spre a produce tempera­
tura dorită în încăperea încălzită.
Nu scăpafi din vedere !
— întreţineţi în bună stare de func­
ţionare sobele, reparînd la timp m icile
stricături ce se pot ivi în pereţii sau în
in teriorii sobei.
Nu lăsaţi să se ocupe de aprinderea
şi întreţinerea focului în sobe copiii, per­
soanele neinstruite sau neglijente.
1 aprindeţi focul în sobe cu petrol
Jü,
tori form ată la acest depozit, s-a stră­
duit să încarce la tim p cheresteaua.
— O făcurăm şi pe asta, spune Rostaş
Lupu, m uncitor în această echipă.
— Ca întodeauna, îi răspunde Moraru
Gheorghe I, care aşeza seîndurile pe
vagonul încărcat, seînduri ce au rolul de
a proteja riglele de fag ca să nu fie ploua­
te sau bătute de soare.
Priveam la aceşti oameni care term i­
nau bucuroşi o muncă. In curînd cheres­
depărtatului Orient... lacă-tă că tov. Lupu
Rostaş a şi început să vopsească acoperi­
şul încărcăturii. Lucrul e gata. Mîneca sa­
lopetei, trece peste fruntea asudată... Un
ztm bet luă fiinţă. Era mulţum irea muncii
îndeplinite. P. A N A T O L IE
Pîine, pentru pîine
La 13 octombrie
1953 a început să se
construiască in Pe­
troşani o mare fabri­
că de pîine. După un
an şi 17 zile cons­
trucţia a fost termi­
nată. Din m om entul
punerii în funcţiune, fabrica a început să
livreze milioane de kilograme pîine, , pen­
tru bravii muncitori, mineri din Valea
Jiului.
Ce schimb interesant: mori din întrea­
ga ţară livrează pentru Petroşani-făină.
Minerii din adîncuri, muncind cu drag
prin straturile de cărbune, piatră şi in­
tercalaţii de gresii, dau la lum ină căr-
pîine, pentru pîine.
...Din gura cuptoarelor iese pîinea ru­
menă, caldă şi gustoasă. Tovarăşul Cimpo-
eru Florian o scoate din cuptor. Pîine pen­
tru bravii mineri. Cît e de gustoasă!
Pentru aceasţă pîine, minerii de la Lu-
peni au vărsat sînge în 1929. Pentru a-
ceastă pîine m inerii de la V ulcan au fă ­
cut zeci de „ştraicuri“... Şi-a cu m ? la tă :
Keresteş Iosif, Coznaş Ivan, Ghiţulescu
Gheorghe, Mocşoi Elisabeta, Drăghici Mă­
ria sînt fruntaşi ai întrecerii şi se stră­
duiesc zilnic să dea minerilor cît mai
m ultă pîine şi mai bună. P. ANTON
I
(gaz) m otorină sau a lte produse petroli­
fere. Focul se aprinde uşor şi repede nu­
m ai cu o bucată de hîrtie — bine moto­
tolită în mînă — cîteva surcele uscate şi
4-5 b ucăţele subţiri $ie lem ne de foc.
N u întrebuinţaţi la pornirea şi întreţi­
nerea focului bulgări prea mari de căr­
buni — deoarece se aprind greu şi ard
neeconom icos — şi nici cărbuni prea mă­
runţi (praf de cărbuni). Praful de cărbuni
poate fi întrebuinţat numai după ce fo­
cul s-a în teţit, răspîndindu-1 cu grijă să
nu înăbuşim focul într-un strat, subţire
de cel m ult un lat de deget — peste un
strat puternic de cărbuni ce ard intens.
— Nu introduceţi deodată în sobă o
cantitate prea mare de cărbuni. Puterea
de încălzire a cărbunilor este de 1,5 pînă
la trei ori mai m are decît a lem nelor de
foc. E ste decd de la sin e în ţeles că în can ­
tităţi egale cărbunii produc o căldură cu
m ult mai puternică decît lem nele de foc.
Din această Cauză, prin încărcarea d in -
fcr-o dată a sobei ou cantităţi prea m ari
de cărbuni se forţează arderea focarului
sobei şi se provoacă degradarea ei prema­
tură. “
— înainte de a introduce în sobă o
nouă încărcătură de cărbuni, îndepărtaţi
cu vătraiul cenuşa şi zgura adunată pe
suprafaţa grătarului.
— A veţi grija de cîte ori introduceţi o
nouă încărcătura de cărbuni în sobă să
nu înăbuşiţi focul.
— Păstraţi tot timpul focului o ardere
intensă (vie) a cărbunilor. Focul de căr­
buni ce arde mocnit produce gaze ce ră-
m în nearse în interiorul sobei; iar in
anum ite condiţii, acestea se pot aprinde
brusc şi răbufni puternic degradînd soba.
— Păstraţi tot timpul cît se află foc sau
jar în sobă, portiţa cenuşarului Larg d es­
chisă.
— De cîte ori doriţi să um blaţi la fo­
cul din sobă, închideţi bine mai întîi por­
tiţa cenuşarului şi num ai după aceasta
deschideţi încet portiţa focarului (portiţa
de la gura sobei). A ltfel, fum ul şi gazele
de ardere pot scăpa în încăperea încăl­
zită, producînd o atmosferă viciată şt un
miros neplăcut.
Goliţi zilnic, înainte de aprinderea fo­
cului, focarul şi cenuşarul sobei de ce­
nuşă şi zgura formată în tim pul arderii
anterioare.
Păstraţi totdeauna la îndem înă lîngă
sobă o lopăţică pentru cărbuni, un vătrai
şl un d eşte de foc.
— Păstraţi cărbunii pregătiri pentru ar­
dere într-o căldare sau lădiţă spre a nu-i
răspîndi pe îos şi murdări încăperea.
— Curăţaţi la trei luni odată, sau de
cîte ori sp observă că soba nu m ai trage
bi”e, COŞ'T sobei şi cel puţin odată pe an
interiorul ei-
Ing. IULIU AGRICOLA