Page 3 - 1955-08

Vy
Nr. 5 0 1 s
INFORMAŢII DE PARTID
La Alba luisa s-au deschis cursurile de vară Timp de 30 de zile în oraşuâ Deva a şl din aceda ca tovarăşii Lagerman Mag­ de cărbuni — mijloc important de
pentru calificarea propagandiştilor
Miercuri 3 august a.c. la comitetul raio­
nal de partid Alba Iulia, a avut loc des­
chiderea cursului de pregătire şi instruire
a propagandiştilor care se vor califica pen­
tru anul de învăţămînt de partid 1955-1956.
La acest curs vor participa un număr de
peste 250 propagandişti. Ei se pregătesc în
vederea conducerii cursurilor serale de par­
tid, a cercurilor de studiu ale istoriei
P.M.R. şi ale istoriei P.C.U.S.
Cursul de pregătire şi instruire a propa­
gandiştilor va dura 20 de zile, la care se
va preda un număr de 11 lecţii ca : „In­ partid, precum şi de unii activişti cu munci văţăm ânt
dustria grea — temelia dezvoltării întregii de răspundere ai comitetului regional de
economii naţionale“, „Productivitatea mun partid.
Toată atenţia pregătirii noului an şcolar
In învâţămlntul de partid
Cu toate că în raionul Ilia cercurile şl rllor şl cursurilor ce se organizează. Or,
cursurile de partid s-au încheiat încă la ştiut este că programul şl durata cursuri­ rarea m aterialului, Cazarea în condiţii
data de 30 martie a.c., comitetul raional lor este diferit pentru cursurile de la sate
de partid n-a luat măsurile necesare pen­ decît a celor din întreprinderi. O altă lipsă
tru pregătirea din timp a noului an şcolar
în învăţămîntul de partid. De la data în ­
cheierii cursurilor şi pînă la 15 Iulie, cu
toate indicaţiile primite de la comitetul re­
gional de partid, comitetul raional Ilia nu
a întocmit planul de acţiune şi nu a cunos­
cut felul cum se desfăşoară munca de or­
ganizare a cercurilor şi cursurilor şi se­
lecţionarea propagandiştilor şi a cursanţi­
lor.
Biroul comitetului raional de partid şl în
acest an a orientat greşit organizaţiile de
bază din întreprinderile existente în ra
ion, dîndu-le caracter sătesc tuturor eercu-
Pentru o mai bună aprovizionare cu legume,
zarzavaturi şi fructe a oraşului Deva
In oraşul Deva, pentru satisfacerea ne­
cesităţilor mereu crescînde ale populaţiei,
O.C.L. Aprozar-Hunedoara, a luat măsuri
de a lărgi reţeaua de desfacere prin crea­
rea de noi unităţi şi reutilarea celor vechi.
Astfel, pe lîngă magazinele Aprozar exis­
tente, în anul acesta, s-au deschis noi chioş­
curi de legume, s-a reutilat magazinul
Aprozar din Piaţa Unirii, îar în prezent se
amenajează un nou magazin Aprozar în
str. V. I. Lenin.
Dacă s-au luat unele măsuri pentru dez­
voltarea reţelei de magazine şi chioşcuri,
necesare aprovizionării populaţiei, direcţia
regională O.C.L. Aprozar Hunedoara, nu
s-a preocupat ca acestea să fie ritmic apro­
vizionate cu sortimente de sezon, de bună
calitate şl în cantităţi suficiente, putînd
ca în felul acesta să exercite o Influenţă
hotărîtoare asupra pieţii neorganizate.
Asigurarea fondului de legume, zarzava­
turi şi fructe prin achiziţiile din oraşul
Deva, raionul Ilia şi regiunea Arad, se face
în mod defectuos, la voia întîmplării. Cei
doi achizitori şl contabilul din raionul Ilia,
au reuşit să achiziţioneze doar 1.596 kg.
de legume din sector particular şi 3.000
kg. zmeură, Jar din sector socialist o can­
titate insuficientă de ceapă.
Livrările de mărfuri ce se expediază de
către O.C.L. Arad prin achizitorul Năvod-
nie, nu întotdeauna sînt de cea mal bună
calitate. Numai în cursul lunii iulie fi­
liala Aprozar Deva a fost nevoită să cla­
seze ca marfă necorespunzătoare cantitatea
de 5.000 kg. legume. Achizitorul Năvodnie
nu se ocupă cu recepţionarea atentă a le­
gumelor şî zarzavaturilor. In repetate rîn-
duri s-au găsit coşuri cu legume şi zarza-
Trecerea la comerţul desfăşurat, pe
lîngă faptul că a pus în faţa lucrătorilor
din comerţ sarcini deosebit de importante,
a produs şi unele modificări în structura
de consum a populaţiei, datorită exigen­
ţei din ce în ce mai mare a maselor de
cum p ărători.
Creşterea salariului real al populaţiei,
prin reducerile de preţuri din aprilie a.c.,
dă posibilitate cumpărătorilor să cum­ popular raional Petroşani, într-o şedinţă dentă şi în sortim ente variate, asigură le mai bune colective. Prem iile constau
pere produse mai multe, mai variate şi
de calitate mai bună.
Cunoscând că Comerţul socialist este
principala form ă prin oare se satisfac ce­ vizionare, de m ăsurile pentru îm bunătă­ lor ş i delapidări oare, din păcate, m ai sânt pe care le aduce, cointeresează fiecare Co­
rinţele personale mereu crescânde ale oa­ ţirea deservirii, pentru combaterea lipsu­ practicate de anum ite elem ente necinstite lectiv de magazin şi pe fiecare lucrător
m enilor m uncii, acesta est© chem at să
aducă populaţiei făTă întrerupere produ­
sele industriei şi agriculturii, potrivit le­
gilor economiei socialiste şi a cererilor de
aprovizionare permanentă ou sortimente
oît m ai variate şi cu mărfuri de calitate.
Prin descentralizarea comerţului, sarci­
na conducerii comerţului pe regiune, re­
vine sfatului popular regional care prin
organele în subordine şi prin aparatul de
care dispune are posibilitatea de a Cu­
noaşte mai bine nevoile de consum ale
populaţiei şi de a interveni efectiv pentru
rem edierea d efecţiu nilor ivite. Preocupa­ tatea lor, rezu ltatele nu vor întîrzia să se
rea principală a sfaturilor populare trebuie arate.
iă fie îndreptată spre îndeplinirea şi de­ In scopul îm bunătăţirii activităţii m a­ trebuie să dea dovadă că este la înălţim ea sat şi răspunzător de activitatea unităţii, posturilor de prim ajutor.
păşirea planului de aprovizionare şi des-
acere a fiecărei unităţi comerciale, spre
educerea continuă a cheltuielilor de cir­
culaţie a m ărfurilor şi a bunei deserviri a
cumpărătorilor, spre dezvoltarea reţelei de
lesfacere şi apropierea cît m ai m ult a
raduselor de cumpărători.
In aceste probleme, în regiunea noastră
s-au obţinut o serie de rezultate bune,
care au contribuit la ridicarea nivelului de
trai al populaţiei, înitrucît o serie de orga­
nizaţii com erciale au îndeplinit şi chiar
depăşit sarcinile de plan, luptând să albe
în permanenţă produse de calitate bună.
D e asemenea şi reţeaua de desfacere a
ost dezvoltată în primul sem estru al aces­
tui an. Numai în comerţul de stat au fost
iesch ise 41 noi u nităţi în centrele şi car­
tierele m uncitoreşti, spre a fi cît mai la
ndem îna oamenilor muncii.
Comi+etul executiv al sfatului popular
regional, a an alizat în diferite rînduiri atît zinului, organele arătate mai sus. împre­
activitatea secţiunii comerciale regionale,
cît şi a unor com itete executive ale sfatu- ună ou toţi lucrătorii din comerţ, să lupte rea de economii prin reducerea perisa-
cii şi preţul de cosi în economia socialistă",
„Planul cooperatist a lui Lenin şi aplicarea
lui de către partid la condiţiile ţării noas­
tre'*, „Politica partidului în vederea creş­
terii producţiei agricole, vegetale şi ani
male", „Statul nostru democrat-popular',
etc. De asemenea propagandiştilor li se vor
expune lecţii privind metodica muncii de
propagandist, precum şi conferinţe pe teme şl term inarea cursului I.C.P.CJD. se con­
de cultură generală.
Majoritatea lecţiilor vor fi predate de ¦ m ult m ai docum entaţi, m ai tem ein ic pre­
membrii ai biroului comitetului regional de gă tiţi ş i m ai orientaţi în problem ele de în ­
ce se manifestă în cadrul biroului comite­
tului raional de partid Ilia este faptul că
membrii biroului raional nu efectuează con­
trol asupra acestei munci acolo unde
merg pe teren, din care cauză atît la selec­
ţionarea propagandiştilor cît şi a 'cursanţi­
lor, se comit o serie de greşeli.
Comitetul raional de partid lila, trebuie
să termine cu atitudinea de subapreciere a
învăţămîntulul de partid şi să îa grabnic
măsuri în vederea asigurării bunei organi­
zări a învăţămîntului de partid în noul an
şcolar.
vaturi numai la suprafaţă de bună cali­
tate, restul fiind mărfuri alterate sau com­
plet stricate.
Din cauză că deciziile de preţuri nu
sînt urmărite cu regularitate, Aprozarul
Deva nu poate fi un regulator al pieţii
neorganizate. De pildă, decizia nr. 559 din
25 iulie a.c., nefiind urmărită şl aplicată
la timp, o însemnată cantitate de roşii s-a
vîndut mai scump de cît preţul pieţii neor­
ganizate, iar o cantitate însemnată s-a stri­
cat neputînd fi vîndută.
Conducerea O.C.L. Aprozar Hunedoara,
în frunte a i directorul Mărmezan, trebuie
să treacă de urgenţă la remedierea lipsu­
rilor semnalate în activitatea filialei Apro­
zar Deva. Este necesar să se îa grabnice
măsuri de completare a personalului care
în prezent este Insuficient. Burcea Marin,
de pildă, nu poate să facă faţă la multi­
plele servicii ca : şef de depozit, achizitor,
referent tehnic, responsabil de centru şî
altele.
Secţia comercială a sfatului popular a
oraşului Deva, trebuie să depună eforturi
mai mari pentru a asigura cantităţile ne­
cesare fondului de mărfuri (legume, zarza­
vaturi şi fructe); de asemenea trebuie să
îndrume comisia de recepţionare a mărfu­
rilor, în sensul de a fi operativă, iar măr­
furile alterate să nu stea în magazin şi
chioşcuri. In această direcţie este necesar
a se depune o intensă muncă de control,
sancţlonind elementele ce se fac vinovate
în mînuirea fondurilor băneşti, cu scopul
întăririi disciplinei în rîndurile lucrătorilor
din comerţul socialist.
RADU C.
Sarcinile actuale ale comerţuiyS socialist
riior populare raionale, asupra felului cum
se preocupă de problema comerţului, de
problem a aprovizionării populaţiei, luând
măsurile necesare pentru îmbunătăţirea
situaţiei. Comitetul executiv al sfatului
de comitet a analizat activitatea comer­
cială din raion, interesîndu-se de cauzele
care dau n aştere La u nele goluri de apro­
rilor în gestiune şi alte aspecte legate de
activitatea acestui sector, dovedind prin
aceasta că se preocupă de problemele co­
merciale. Ca rezultat al acestei preocupări,
T.A.P.L. şi Aprozar Petroşani au depăşit
planul lună de lună, iar O.C.L. industrial
şi alimentara, se găsesc foarte aproape de
realizarea planului prevăzut.
Aceasta ne dovedeşte că acolo unde sfa­
turile populare şi-au înţeles pe deplin me­
nirea lor ca organe locale ale puterii de
stat şi unde com itetele executive urmăresc
în întregim e problemele legate de activi­
gazinelor şi a lucrătorilor din comerţ,
M.I.C. p rin ordinul 6510 a aprobat p u n e­
rea în aplicare, de la 1 iulie 1955, a „re­
gulilor generale de funcţionare a maga­
zinului". In acest ordin sînt date indica -
ţiuni precise pentru fiecare lucrător, cum
trebuie să m uncească, a tît în legătură cu
primirea, recepţionarea, păstrarea şi vînza-
rea mărfurilor, oît şi în legătură cu com­
portarea faţă de cumpărători.
Pentru ca regulile generale de funcţio­
nare a magazinului să fie cunoscute şi în ­
suşite de fiecare lucrător din comerţ, ele
au fost prelucrate pe grupe de magazine,
după care s-a făcut seminarizarea salaria­
ţilor de către tovarăşi bine pregătiţi. Sfa­
turile populare, prin secţiunile comerciale,
cît şi organizaţiile Comerciale au aju­
tat în mod efectiv la prelucrarea
şi seminarizarea personalului. Este nece­
sar ca acum, după intrarea în vigoare a
regulilor generale de funcţionare a m aga­
DRUMUL SOCIALISMULUi
în ch id erea cursului I. C. P. C. D. Introducerea tehnicii n@i în minele
avut loc cursul de îndrumare şi perfec­ dalena din raionul Brad, Lia Constantin
ţionare a cadrelor didactice din regiune, din Brănişoa, raionul Ella, Popa lo a n şi
care predau în învăţământul elem entar la
clasele I—IV. A cest curs, la baza căruia
au stat cunoştinţele învăţătorilor din tim ­
pul anului, precum şi lecţiile predate în
timpul cursului pentru completarea cu­
noştinţelor, în mare măsură şi-a atins
scopul.
Comparând nivelul culturalp rofesion al
al celor v en iţi la cursuri, La începutul
stată că în generai cursanţii au plecat
T em ele de discutat în tim p u l Cursului,
au fost bine Concepute; indicarea biblio­
grafiei, folosirea m aterialului didactic in­
tuitiv şi indicaţiile lectorilor în timpul
seminarizării, sau în tim pul consultaţii­
lor, au făcu t oa La exam en u l de sfiîrşit
ai cursului, m ajoritatea cursanţilor să ob­
ţină calificativul „bine“ sau „foarte bine“.
Măsurile luate din timp pentru procu­
bune a cursanţilor, repartizarea lor pe asiguraţi lectorii oare să dea şi consulta­
grupe de studiu, au asigurat cursului o ţiile necesare, fapt ce a făcut oa ran­
desfăşurare normală. Organizarea excursi­
ilor docum entare 1a G.A.C. Frioaz raionul
Orăştie, la I.C.I.A. din Orăştie şi la Com­
binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“
din Hunedoara, au pus învăţătorii în con­
tact cu muncitorii şi colectiviştii la lo­
cul de producţie, dîndu-le astfel posibi­
litatea să cunoască m ai îndeaproape pro­
cesul m uncii şi rezultatele ce pot fi obţi­
nute prin folosirea m etodelor noi, atît în
agricultură oît şi în industrie.
In timpul sem inariilor şi a exam ene­
lor de sfîrşlt d e cura, unii tovarăşi în vă­
ţători ca Pave! MarLa din Miercurea, Cri-
şan Viorel din Bretea Mureşană, F iii-
mon Sim lon din Bampotoc, M unteanu V a-
sile, şî Munteanu Silvia din Dobra au do­
vedit că stăpânesc bine materia că ştiu să
folosească just m etodele pedagogice. Da
discutarea unor problem e im portante din
viaţa şcolii noi, participarea activă a to­
varăşilor : Osiad E caterina din Ostrov
raionul Haţeg, Sibişan M. din Vinţuâ de
Jos, lonaşcu din Dealul Mare raionul Ilia
a adus un real folos în popularizarea şi
însuşirea celor mai practice metode de
soluţionare a problemelor din viaţa ele­
vilor, dezvoltarea vorbirii la elevi, orga­
nizarea m uncii independente a acestora,
precum şi împletirea activităţii de la dasă
cu activitatea extraşcolară, constructivă.
Secţiunea regională de învăţământ s-a
orientat just în recrutarea Cadrelor din
care m ajoritatea au răspuns chemării la
acest curs de perfecţionare. Au fost însă
C ărji noi apărute
: Din experienţa celei mai înaintate a-
grlculturl — culegere de articole des­
pre agricultura sovietică. Editura de
stat pentru literatură politică. (64 pag.
0,30 lei).
AL. RAICU: Să învăţăm din experienţa
fruntaşilor colhoznici în creşterea ani­
malelor. Editura agro-silvică de stat.
Colecţia „Din experienţa fruntaşilor în
creşterea animalelor”. (56 pag., 0,76 lei).
Ing. P. CAPRARESCU: Cartea combineru-
lul. Editura agro-silvică de stat. (304
pag., 14,50 Iei).
Ing. C. BALACI-ing. M. POPA: Praful,
v duşmanul principal al tractorului. Edi­
tura agro-silvică de stat. (68 pag., 0,75
lei).
I. RASMERIŢĂ: îndrumări practice pentru
producerea şi colectarea seminţelor de
pentru respectarea întocmai a prevederilor
lor. T rebuie să fie clar pentru fiecare lu ­
crător din comerţ că, aplioînd în practică
prevederile regulilor de funcţionare, asi­
gurând o aprovizionare permanentă, abun­
buna deservire a consumatorilor, care este
„Cartea, de vizită “ a m agazinului şi elim i­
nă posibilităţile de sustragere a mărfuri­
faţă de oare trebuie luate im ediat măsuri.
Prin respectarea întocmai a prevederilor
respective, prin schimbarea atitudinii faţă
de muncă şi faţă de bunul obştesc şi
prin m unca lor de zi cu zi, lucrătorii din
comerţ au posibilitatea da a influenţa
schimbarea atitudinii consumatorilor faţă
de comerţ şi faţă de cei ce lucrează în a-
cest sector. Aceasta este cu atît mai nece­
sar cu cât sănătatea şi capacitatea de m un­
că a populaţiei depinde în mare măsură
da calitatea mărfurilor distribuite prin co­
merţul socialist.
Prin a ctivitatea zilnică personalul din rilor, de a face ca fiecare membru al co­ m inat cu rsurile G.P.A.S. şi care vor face bucăţi ouă de la o găină. Fruntaşe în Creş­
comerţ, de la director pînă la lucrător, lectivului de muncă să se simtă intere­ de servidiu la arii prin rotaţie în cadrul terea păsărilor mai sînt şi gospodinele
chemării sale, că este conştient de impor­
tantele sarcini pe oare partidul şi guver­
nul le pune în faţa sa şi să satisfacă ce­
rinţele maselor largi de consumatori, stu­
diind cu atenţie cererile acestora. Aceste
metode vor contribui m ult la exercitarea
unui comerţ civilizat şi va dovedi că lu­
crătorii din comerţ, merită să stea ală­
turi de tovarăşii din industrie, în rîndu­
rile clasei muncitoare şi umăr la umăr să
contribuie la ridicarea nivelului de trai al
poporului muncitor din patria noastră.
In scopul stimulării eforturilor depuse de
lucrătorii din comerţ, în a ctivitatea lor,
M.C.I. şi C.C. o l sindicatului lucrătorilor
din comerţ, au iniţiat un concurs de vi­
trine sub lozinca „Să luptăm pentru o
mai bună aprovizionare şi deservire a oa­
menilor muncii". Durata concursului este
15 iu lie — 7 noiem brie, şi are da obiective
p rin cipale: îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului de desfacere; expunerea estetică a
mărfurilor în vitrine şi ra ftu ri; realiza­
Berindei Sebastian din Cimpa, raionul
Petroşani care au refuzat categoric să se
prezinte la cursuri, făoînd a stfel oa sec­
ţiunea de învăţământ să nu-şi poată în ­
deplini în întregim e planul în oe priveşte
recrutarea cadrelor pentru acest curs.
Asigurarea corpului de lectori, precum
şi pregătirea anticipată a lor, a dat re­
zultate bune. Tovarăşii Voicu Eugen,
Moisin Marta, Jucovschi Ana şi Enă-
chesou Aurică şi-au dat toată silinţa pen­
tru a transmite cunoştinţe tem einice în ­
văţătorilor din grupele p e Care le -a u con­
dus. O măsură bine venită, a fost şi asigu­
rarea ouraurilor cu lectori asistenţi, care
fiind prezenţi permanent la cursuri, au
pu/tut da u n sprijin efectiv lectorului prin­
cipal, rezolvând problema consultaţiilor şi
alte probleme de această natură.
Au fost însă totuşi şi unele deficienţe
oare prin natura lor au stânjenit oarecum
bunul m ers al muncii. A stfel, a existat
o lipsă de preocupare mai intensă pentru
disciplina de marxism unde, nu au fost
dam entul să fie m ai scăzut. Dacă la spe­
cialitate şi pedagogie nivelul cursanţi­
lor a crescut mult, la m arxism încă mai
lasă de dorit.
O altă lipsă, a constat în faptul că tim ­
pul fizic, necesar studiulyi individual, a
fost insuficient. Aceasta a avut drept ur­
mare, prezentarea la seminarii, sau chiar
la exam en a cursanţilor, cu unele pro­
bleme nelămurite, neaprofundate îndea­
juns.
De asemenea în tematica generală a
cursului, au fost Induse m ulte probleme
de metodică, dar făTă a se insista asupra
realizării practice a acestor metode. Din
această cauză, lipsind şi lucrările de con­
trol, nu s-a p utu t face o verificare maii
minuţioasă a fondului de cunoştinţe a
învăţătorilor prezenţi la cursuri.
E bine să se ţină seama de faptul că
în timpul examenului, lectorul sau profe­
sorul resp ectiv este exam inator şl Ca ata­
re ara de exam en nu trebuie transformată
în oră de predare, chiar dacă lectorul
mai pune întrebări ajutătoare, pentru lă ­
murirea problemelor.
In general, învăţătorii care au urmat
cursurile I.C.P.C.D. au d ep us m u lt in te­
res pentru însuşirea m aterialului predat.
Ei au plecat de la cursuri înarm aţi ou
cunoştinţe nod şi hotărîţi Ca, ajunşi la
catedrele respective, să depună toată stră­
dania pentru a obţine succese din ce în
ce mai frumoase în munca de luminare a
poporului. N. CAZAN
ierburi furajere. Editura Academiei
R.P.R. (118 pag., 4 lei).
G. E. MARCHBŞ-Ab. V. ALEXANDRI : Ro­
zătoarele dăunătoare agriculturii şl com­
baterea lor.. Editura agro-silvică de stat
(72 pag., 0,90 Iei).
DUMITRU MIRCEA: Foloasele muncii uni­
te — de vorbă cu colectiviştii cei harnici.
Editura de stat pentru literatură politică
(56 pag., 0,75 lei).
CINCINAT S IR B U : Să strîngem fără pier­
deri rodul bogat al holdelor. Editura de
stat pentru literatură politică. (48 pag.,
0,65 lei).
AL. TRESTIENI: O experienţă rodnică —
din succesele obţinute de colectiviştii din
Lenauheim în cultura porumbului. Edi­
tura de stat pentru literatură politică.
(48 pag., 0.50 lei).
bilităţilor (pierderilor adm ise); păstrarea
unei curăţenii perfecte în u nităţi; compor­
tarea civilizată faţă de cumpărători şi
atitudinea faţă de muncă şi avutul obş­
tesc. Pentru coordonarea concursului,
s -a form at o Comisie pe regiune şi com isii
pe localităţi, care pe baza punctajelor, fac
aprecierea asupra activităţii unităţilor şi
vor face propuneri de premiere pentru ce­
în menţiuni, diplome şi sum e de bani, care
ajung pînă la 5000 lei, pentru u n colectiv.
Desfăşurarea concursului, ou stim ulările
în parte, în obţinerea u nor rezultate Cît
mai bune în munca sa, dîndu-i posibilitate
de a se situa printre coleotivele fruntaşe
pe ţară. In acelaşi tim p îi dă şi satis­
facţia morală, conştiinţa datoriei împlinite,
că, prin activitatea sa zilnică, a îmbună­
tăţit aprovizionarea populaţiei, a satis­
făcut cerinţele consumatorilor.
Aotualul concurs, dă largi posibilităţi
colectivelor din unităţile operative de a-şi
dovedi m ăiestria în organizarea şi aran­
jarea magazinelor, pentru satisfacerea tu- 0
turor cerinţelor şi exigenţelor cumpărăto­
să lupte pentru o aprovizionare bună şi o
deservire civilizată.
Concursul a început. Rezultatele obţinu­
te vor fi rodul eforturilor depuse de în­
tregul personal din comerţ, prin care vor
dovedi Că sânt conştienţi de im portanţa
misiunii ce li s-a încredinţat.
Lucrătorii din comerţ au răspuns în re­
petate rînduri cu elan, cu dragoste şi de­
votament la diferitele acţiuni întreprinse
de partid şi guvern şi au luptat mult pen­
tru punerea în aplicare a hotărîrilor aduse
în scopul îmbunătăţirii situaţiei materiale
a oamenilor , m uncii din ţara noastră.
Sînltem convinşi că şi de data aceasta to ­
varăşii noştri vor şti să-şi facă cu priso­
sinţă datoria îneadrîndu-se în frontul ce­
lor care luptă pentru construirea socia­
lism ului în patria noastră, dovedind încă
odată ataşam entul lor faţă de masa con-
-vmatorilor pe care sînt chemaţi să-i de­
servească în modul cel mai fidel.
FORRO NICOLAE
şeful secţiunii comerciale regionale
creştere a preductivifăfli muncii
in zilele de 30 şi 31 iulie a avut loc
la Petroşani o şedinţă lărgită a cole­ nilor se datoreşte şi neaprovizionării rit­
giului Ministerului Industriei Cărbunelui cu
activul de bază din întreprinderile carboni­
fere în problema extinderii introducerii teh­
nicii noi în minele de cărbuni. La această
şedinţă au participat numeroşi mineri frun­
taşi, tehnicieni, ingineri, cadre din condu­
cerea întreprinderilor carbonifere din ţară,
activişti de partid, sindicat şi U.T.M., pre­
cum şi organe de conducere ale Ministeru­
lui Industriei Cărbunelui în frunte cu to­
varăşul Mineu loan, Ministrul Industriei
Cărbunelui.
Referatele prezentate de cele două Di­
recţii Generale şl discuţiile purtate au scos
în evidenţă realizările obţinute în ceea ce
priveşte introducerea tehnicii noi, felul
cum aceasta a Influenţat asupra îndepli­
nirii sarcinilor de plan şi a creşterii pro­
ductivităţii muncii, precum şi lipsurile ce
s-au făcut simţite în această direcţie.
Succesele de pînă acum
Problema introducerii tehnicii noi în mi­
nele de cărbuni a fost mult urmărită în
ultimii cinci ani. In această perioadă a
crescut simţitor indicele de mecanizare a
minelor Văii Jiului, primindu-se numeroase
locomotive, compresoare, perforatoare, benzi
cu raclete, haveze, combine, maşini de ex­
tracţie, etc. Valoarea mijloacelor de produc­
ţie a crescut de la 34,6 la sută, cît era în
1950, la 67,5 la sulă în 1955. Gradul de
mecanizare a transporturilor s-a mărit de
la 77,5 la sută cît era în 1951, la 97,97 la
sută în trimestrul I 1955, Iar transporturile
în abataje au fost mecanizate în aceeaşi
perioadă de la 70,3 la sută la 84 la sută.
Introducerea tehnicii avansate a impus
creşterea de noi cadre capabile să mlnu-
iască cu pricepere maşinile şi mecanismele
noi In această direcţie s-au format in­
structori pentru instruirea teoretică şi prac­
tică a celor ce urmau să lucreze cu aceste
maşini.
Ca urmare a preocupării conducerilor în­
treprinderilor. carbonifere în problema folo­
sirii mai bune a maşinilor s-a reuşit ca şi
indicii productivităţii muncii să crească.
In luna iunie a.c., productivitatea muncii
a fost realizată 100 la sută. Un ajutor de
preţ în acţiunea de introducere a tehnicii
noi îl pot da Inginerii şi tehnicienii. Pen­
tru aceasta, la minele din Valea Jiului
s-au format, nu de mult, colective compuse
din 5-7 tovarăşi care studiază introducerea
mijloacelor mecanizate la locurile de muncă
şî urmăresc felul în care acestea sînt folo­
site şl întreţinute. In urma acestei măsuri,
de curînd, s-a introdus la mina Lupenl o
combină „Donbas” în stratul 8 blocul 4,
sectorul I B cu care s-au tăiat deja 16
fîşii. La mina Vulcan s-a introdus de ase­
menea o combină în stratul 8 blocul 1, care,
la primele încercări, a dat rezultate bune
La aceeaşi mină s-au introdus în cursul
lunii Iulie două maşini de încărcat, la Pe-
trila 6 perforatoare electrice, iar la Vulcan
două.
O problemă care se studiază mult în
prezent şl care se cere rezolvată este şî
aceea a încărcării mecanizate în mină. La
U.R.U.M. Petroşani s-a construit o lopată
mecanică, a cărei funcţionare se bazează
pe principiul forţei centrifugale, executată
după indicaţiile tovarăşilor Tolvay şi
Schultz. Primele încercări făcute la supra­
faţă au dat rezultate satisfăcătoare.
Rezultatele pol ti mai bune
S n cadrul consfătuirii au fost scoase la
Iveală n serie de lipsuri care prin na­ partid care trebuie să educe tehnicienii şî
tura lor au împiedicat acţiunea de intro­
ducere a tehnicii noi. In minele din Valea
Jiului există multe utilaje care n-au fosl
utilizate din cauza lipsei de preocúpale
pentru crearea condiţiilor necesare intro­
ducerii lor la locurile de muncă. Pînă de
curînd, deşi existau cîteva combine la Vul­
can şi Lupenl, nu era nici una folosită. Nu­
mai în anul trecut au stat nefolosite în
minele Văii Jiului 16 maşini de încărcat şi
8 maşini de havat.
Din activitatea comisiilor de femei
Angajam entele luate cu m ultă însufle­ Alba Iulia
ţire de către com isiile de fem ei în cinstea
zilei de 23 August, înceip să devină fap te
Comisiile de fem ei au reuşit să mobilizeze
numeroase fem ei de la sate şi oraşe la ac­
ţiuni care asigură sporirea belşugului re­
coltei, îngrijirea şi ocrotirea sănătăţii co­
piilor, înfrumuseţarea satelor şi oraşelor,
etc. Iată cîteva realizări în acest sens.
Deva
Comisia de fem ei a oraşului Deva,a
selecţion at p este 100 de fem ei oare au ter­ In urma unei bune în grijiri a obţinut 233
Tot în oraşul D eva un num ăr de 252 f e ­
mei au participat la acţiunea de cură­
ţirea străzilor. Pînă în prezent s-a termi­
n a t curăţirea a 15 străzi de b uruieni şi
gunoaie.
In acţiunea de mobilizare a femeilor
s-au evidenţiat tovarăşele: Szescko Eu-
frosina, Ailender M alvina, Vătafu Lucia,
Necşuiescu Eleonora, Mihuţ Ana, Ţîf Eva
şi Costea Iozefina. ___
¦ ENE AURELIA
Petroşani
In raionul Petroşani, prin grija comi­
siei de fem ei de pe lîngă sfatul popular
raional Petroşani au fost distribuite gos­
podinelor din raion contra cost, un nu­
m ăr d e 9150 pui de găină şi 530 pud de
raţă. Numai gospodinele Arhagiu Maria şi
Szavacsek M. din L upeni au crescut peste
130 de pui de găină. D e creşterea unui
num ăr de 130 de pud s-au oCupat şi gos­
podinele Indrei E., Budoi Maria şi Mun­
teanu M. din Petroşani.
Pag. 3
Folosirea incompletă a capacităţii maşi­
mice a locurilor de muncă cu lemn de
mină, vagonete goale, aer comprimat, piese
de schimb şi insuficientei pregătiri profesio­
nale a unor mineri, tehnicieni şi ingineri
în ceea ce priveşte manevrarea utilajului
respectiv. Grupele de înaintări de ik sectorul
I, orizontul 12 al minei Petrila şl de la
orizontul 670 al minei Urlcani, care lu­
crează cu maşini de încărcat, nu sînt apro­
vizionate cu vagonete goale, fapt ce face
să nu poată fi folosită întreaga capacitate
de producţie a acestora.
Problema introducerii tehnicii noi şi a
creării condiţiilor de lucru n-a fost privită
cu toată seriozitatea de unele cadre teh­
nice şi conduceri ale întreprinderilor. Une­
ori, numai la desele Insistenţe ale Direc­
ţiei Generale a Cărbunelui Petroşani, con­
ducerile Întreprinderilor au luat măsuri pen­
tru Introducerea unor maşini, aşa cum a
fost la mina Lonea, unde s-a- tărăgănat
timp de 6 luni Introducerea unei maşini de
încărcat sub diferite pretexte, deşi s-a
putut vedea că aceasta a mărit avansarea
şi productivitatea locului de muncă respec­
tiv cu 70 Ia sută.
In cadrul discuţiilor s-au mal arătat de
asemenea unele lipsuri manifestate de că­
tre conducerile întreprinderilor şi Direcţia
Generală a Cărbunelui Petroşani în ce pri­
veşte asigurarea necesarului de piese de
schimb pentru utilaje, mecanizarea com­
plexă a muncii şl în special a transportului,
dotarea atelierelor de reparaţii de pe lîngă
mine cu unelte şi maşini, extinderea apli­
cării metodei graficului ciclic în toate aba­
tajele care îndeplinesc condiţiile necesare
şl în primul rînd în abatajele frontale, a-
tragerea inovatorilor In rezolvarea proble­
melor de mfcă mecanizare, etc.
îmbunătăţirea muncii de viitor
Participanţii la discuţii au arătat în cu-
vîntul lor măsurile ce trebuie luate în ve­
derea îmbunătăţirii muncii de introducere
şi folosire a tehnicii noi în scopul ridicării
neîncetate a producţiei şi productivităţii
muncii şi reducerii preţului de cost al căr­
bunelui. In această direcţie sarcini de mare
răspundere revin conducerilor întreprinderi­
lor şi Direcţiei Generale a Cărbunelui Pe­
troşani, care pol da un sprijin de valoare
creării condiţiilor tehnico-organîzatorice co­
respunzătoare introducerii maşinilor exis­
tente şi nefolosite la locurile de muncă,
îmbunătăţirii organizării muncii în abata­
jele ciclizate şi crearea de condiţii pentru
trecerea la aplicarea metodei graficului ci­
clic şi alte abataje. O atenţie deosebită
trebuie dată extinderii micii mecanizări Ia
descărcarea lemnului din vagoane, meca­
nizării punctelor de încărcare şl descărcare
a cărbunelui, descărcării sterilului în haldă
ş! transportului materialului lemnos în aba­
taje, atrăgîndu-se mal mulţi inovatori în
rezolvarea acestor probleme.
Pentru ridicarea nivelului profesional al
muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor este
necesar să se doteze bibliotecile cu manua­
lele tehnice specifice mineritului, să se or­
ganizeze consultaţii şi schimburi de expe­
rienţe între inovatori pentru a-şi împărtăşi
cunoştinţele şi experienţa acumulată. De
asemenea trebuie mai mult mobilizate cer­
curile şi filiala A.S.I.T. la rezolvarea dife­
ritelor probleme legate de munca mineritu­
lui. Pentru economisirea materialului lemnos
este necesar să se dea o atenţie mai mare
armării metalice şi cu prefabricate.
In vederea lichidării cu desăvîrşire a ne
încrederii şi timidităţii de a promova noul,
sarcini de răspundere revin organelor de
inginerii în aşa fel ca aceştia, pe baza unui
studiu aprofundat, să treacă la introducerea
tehnicii noi.
In încheierea consfătuirii s-a adoptai un
plan de măsuri care prevede o seamă de
sarcini menite să îmbunătăţească munca in
minele de cărbuni din ţară.
A. CI Bl AN
In urma consfătuirilor organizate în ora­
şul Alba, comuna Hăpria şi Teiuş, ou pri­
vire la creşterea păsărilor şi generalizate
pe întreg raionul, s-a ajuns ca gospodinele
din a cest radon să se ocupe cu creşterea
a peste 150.000 de păsări.
Fem ei fruntaşe în creşterea păsărilor din
oraşul Alba s în t : Tilinca Ana. Schmith
Ana şi Uivaroşi Maria.Gospodina Bărbă-
ţan Cornelia din comuna Zlatna se ocupă
de creşterea păsărilor de rasă „Rothlsland“
Popa Paraschiva din Hăpria şi Ardelean
Ana din comuna Zlatna.
Pentru antrenarea femeilor atît în creş­
terea păsărilor cat şi în întreţinerea culturi­
lor de legum e şi zarzavaturi s-a organi­
zat un num ăr de peste 250 întreceri pa­
triotice.
Hunedoara
M obilizate de comisia de fem ei a sfatu­
lui popular a oraşului Hunedoara, un nu­
m ăr de 250 de fem ei au prestat 700 de ore
muncă voluntară la lucrările de am ena­
jare şi curăţirea străzilor. In această mun­
că s-au evidenţiat tovarăşele: Navratil
Elisabeta, Malea Aurora şi altele.
Cele patru comitet© de sprijin în jurul
unităţilor sanitare intensifieîndu-şi acti­
vitatea au reparat peste 1000 ob iecte p en ­
tru copii, donînd prin m uncă voluntară 10
perne pentru unităţile sanitare. Un număr
de 60 delegate au fost instruite în vederea
serviciului ce au început s ă -l presteze
în mod regulat la posturile de prim ajutor
de la arii. OSVALD MARIA