Page 30 - 1955-08
P. 30
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ' Nr. 508
TELEGRAME G măsură a guvernului Sărbătorirea zilei de 23 August Declaraţia conducătorului
american în vederea
Tovarăşului cir. PETRU GROZA uşurării schimburilor peste hotare delegaţiei agricole sovietice
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale culturale cu alte ţări
VARŞOVIA (Ageipres). — In seara zi A u fost prezenţi de asemenea m em brii care a vizitat S. 0. A.
a Republicii Populare Romîne delegaţiei sovietice la conferinţa U niunii
lei d e 23 au g u st, M arin F lo re a Ionesou, interparlam entare, în frunte cu N. M ihai- W ASHINGTON (Agerpres). — TASS
lov, m in istru l cu ltu rii al U.R.S.S., îm p re V. M aţkevici, conducătorul- delegaţiei
Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ W ASHINGTON (Ageiţpres). — A gen am basadorul Republicii Populare Romîne u n ă cu delegaţia R.P.R. şi alte delegaţii ag rico le sovietice, a f ă c u t La 25 a u g u s t
care iau p arte la această conferinţă, pre urm ătoarea declaraţie pentru a fi tran s
preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne ţia A ssociated P ress transm ite urm ătoa la Varşovia, a oferit o recepţie cu prilejul cum şi num eroase personalităţi ale vieţii m isă la posturile de radio am ericane :
Tovarăşului SIMION BUGHICI rele : culturale, ziarişti etc. „D elegaţia agricolă sovietică şi-a înche
celei de-a 11-a aniversări a eliberării Ro ia t călătoria prin Statele Unite ale Am e-
„G uvernul Eisenhower a hotărât să ir riicii.
mâniei. !. M em brii delegaţiei noastre au fost în
TIR A N A (A gerpres). — A.T.A. 12 s ta te , a u v iz ita t p e s te 50 d e ferm e,
ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne ce ară C ongresului S.U.A. să m odifice o L a re c e p ţie a u p a rtic ip a t p este 500 d e L a 23 au g u st, cu p rile ju l celei d e -a 11-a m ulte expoziţii, uzine constructoare de
aniversări a eliberării Romîniei de către m aşini agricole, au vizitat cele m ai m ari
lege în baza căreia tu tu ro r vizitatorilor persoane. arm ata sovietică, am basadorul extraordi colegii agricole d in S.U.A.
neoficiali ai Statelor U nite trebuie să li n a r şi plenipotenţiar al Republicii Popu N e-am întâlnit ca m ulţi oam eni care
C u o cazia celei d e -a 11 a n iv e rs ă ri a e lib e ră rii României, a v e m o n o a re a ca în A u lu a t p arte Zenon Novac şi Iacuib lare Rom îne în Albania, Stere Nichifor, n e-au făcut o prim ire cordială şi ospita
a organizat .în sala hotelului „D ajti“ pre lieră. Ferm ierii şi savanţii, oam enii de
num ele guvernului Republicii P opulare Chineze şi al poporului nostru să v ă tra n se ia am prentele digitale. Berm an, m em bri ai B iroului Politic al zentarea u n o r film e româneşti. La specta afac’e ri şi sp ecialiştii n e - a u îm p ă r tă ş it cu
col au asistat Lari Belishe, secretar ăl Co bucurie experienţa şi realizările lor.
sm item dv. şi prin dv. guvernului şi poporului Republicii Populare Rom îne cele mai A ceastă acţiune face parte dintr-un plan C.C. a l P.M .U.P., E d w ard O cbab, secre m itetului C entral al P artidului M uncii Aş da dovadă de lipsă de sinceritate şi
din Albania, M anush M uftiu, vicepre de lipsă de prietenie dacă aş afirm a că
calde şi sincere felicitări. sp rijinit de C asa Albă, urm ărind înlătu t a r al C.C. a l P.M .U .P., W aclaw B arc i- şedinte al Consiliului de M iniştri, perso ne-a plăcut tot ce am văzut. Am făcut
nalităţi din viaţa artistică şi culturală a însă această vizită pentru a vedea to t
rarea tu tu ro r piedicilor oare a r putea sta kowski, vicepreşedinte al Consiliului de Albaniei, reprezentaţi ai presei şi alţii. ce este m ai bun, pentru a cunoaşte rea
în calea unor largi schim buri culturale cu A u a s is ta t d e asem en ea K. D. L ev ici- lizările obţinute în ultim ii ani în dom e
G uvernul Republicii Populare Chineze şi poporul chinez urm ăresc cu adm iraţie U.R.S.S. şi a lte ţă ri”. S tat al R. P. Polone, m em bri ai guvernu kin, am basador ex trao rd in ar şi plenipo n iu l a g ric u ltu rii S.U.A. şi n e -a m în d r e p
şi im ensă bucurie m ăreţele realizări ale Republicii Populare Romîne obţinute în cei ten ţiar al U niunii Sovietice în Albania, ta t atenţia tocmai asupra acestui fapt.
unsprezece ani în opera de construire a socialismului sub conducerea P artidului Prevederea cu privire la luarea am pren lu i şi reprezentanţi ai vieţii Culturale şi ai p recu m şi şefi şi m e m b ri ai am b a sa d e lo r Am văzut aici m ulte lucruri interesante
şi legaţiilor, acreditaţi la T irana. şi u tile care vor putea fi aplicate în col
organizaţiilor de masă. hozurile şi sovhozurile U niunii Sovietice.
¦k Va trebui acum să analizăm în mod
M uncitoresc Romîn. telor digitale este cuprinsă în legea de La recepţie au participat reprezentanţii BERLIN (Agerpres). — Cu prilejul zi am ănunţit tot ce am văzut şi am cuno
lei de 23 A ugust, în sala m a re a cin em a scut şi să stabilim m ăsurile oare să con
A ceste realizări au contribuit la în tări rea forţelor lagărului păcii, dem ocraţiei im igrare şi naturalizare W alter-M cCarran, diplom atici acreditaţi la Varşovia. tografului Babylon din Berlin, a av u t loc tribuie la îndeplinirea cît mai grabnică a
festivitatea de deschidere a festivalului vastului program de ridicare continuă a
şi socialism ului, în fru n tea căruia se află U niunea Sovietică. sale a d o p ta tă d e C ongres în 1952. A ssociated k film ului românesc. agriculturii care se înfăptuieşte în pre
U ră m p o p o ru lu i f ra te ro m în nod su ccese în în tă rire a ş i în flo rire a p a trie i Press arată că această prevedere provoacă Au lu a t p arte P aul W andel, secretar al zent la noi.
„com plicaţii” în relaţiile sovieto-am eri- PRAGA (Agerpres). — Ceteka C.C. al P.S.U.G., dr. W iese, se c re ta r g ene Se poate afirm a cu hotărîre încă de pe
şi în a p ă ra re a p ă c ii (în E u ro p a şi în to a tă lum ea. cane. L a . 23 au g u st, Io n N isto r, am b asad o ru l ral al Societăţii pentru relaţiile culturale ac'um că p en tru noi prezin tă un in teres
extraordinar şi plenipotenţiar al Republi ou străinătatea, reprezentanţi ai M iniste deosebit urm ătoarele : organizarea pro
S ă crească şi. să se în tărească zi d e zi p rie ten ia de n ezd ru n cin at a celor două „Specialiştii D epartam entului de S tat şi cii Populare Rom îne la Praga, a oferit o rului A facerilor Externe şi ai M inisterului ducţiei de sem inţe hibride de porum b,
recepţie cu p rileju l celei d e-a 11-a aniver C ulturii din R. D. G erm ană. încrucişarea diferitelor rase de găini, în
ţă ri — a Republicii Populare Chineze şi a Republicii P opulare Romîne. / M inisterului Justiţiei, care în m om entul sări a eliberării Romîniei. Au fost de faţă G heorghe Stoica, am ba crucişarea porcilor, metodele de creştere,
P rin tre num eroasele personalităţi de sadorul R.P.R., precum şi m em brii corpu păşumat şi îngrăşare a vitelor, folosirea
Preşedintele Republicii Populare Chineze de faţă sânt în favoarea abrogării acestei seam ă d in v ia ţa pufblică cehoslovacă se lui diplom atic acreditaţi la Berlin. largă a uneltelor în consolă, m ecanizarea
prevederi, subliniază agenţia în încheiere, aflau Viliam Syroki, prim ul m inistru al Reprezentantul M inisterului C ulturii al diferitelor lucrări m ărunte la ferme, pre
Republicii Cehoslovace, şi alţi conducă R.D.G., H a rk e n ta le r, a d esch is fe s tiv ita te a cum şi a lte câteva problem e.
MAO ŢZE-DUN sânt de părere că aceasta a r dovedi do tori ai partidului şi guvernului. Au parti subliniind succesele obţinute de cinem ato
cipat de asem enea generali şi ofiţeri din grafia .românească. Folosesc acest prilej p en tru a transm ite
Preşedintele comitetului Permanent al Adună rii Reprezentanţilor rin ţa am ericanilor de a m enţine şi lărgi arm ata cehoslovacă, reprezentanţi ai or A vorbit apoi Silvia Armaşu, redactor- un salut cordial şi recunoştinţă profundă
Populari din întreaga Chină relaţii m ai prieteneşti în tre E st şi Vest, în ganizaţiilor de masă şi ai Frontului Na şef al Studioului „Al. Sahia“ din B ucu
urm a conferinţei de la Geneva”. ţional, m em bri ai corpului diplomatic, zia reşti, despre drum ul cinem atografiei în tu tu ro r ac'elora o are n e -a u a c o rd a t a te n
MU ŞAO-ŢI rişti cehoslovaci şi străini. R.P.R. şi despre larg ile sale perspective.
ţie şi ajutor în cunoaşterea agriculturii
Premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe Consultări între puterile ir
CIU EN-LAI occidentale înaintea S.U.A., precum şi acelo r persoane şi o r
conferinţei miniştrilor FRANKFURT PE MAIN (Agerpres). —
Excelenţei Sale dr. PETRU GROZA Bucureşti Afacerilor Externe k C u p rile ju l zilei d e 23 A u g u st, la F r a n k - ganizaţii la ale căror invitaţii am abile nu
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale B EL G R A D (A gerpres). — L a 23 au g u st fu rt pe M ain a av u t loc o gală de filme
W ASHINGTON (Agenpres). — TASS am basadorul Republicii Populare Române rom âneşti, oferită de ing. F ilip E m est, re am putut, din păcate, răspunde.
a Republicii Populare Romîne La o conferinţă de presă oare a avut în Iugoslavia, Nicolae Guină, a oferit o prezentantul comercial al întreprinderilor
loc la 24 au g u st, p u r tă to r u l de cu v ân t a l recepţie cu prileju l celei de-a 11-a an i româneşti de com erţ exterior. Au lu a t Vom fi bucuroşi dacă vizita noastră în
, D epartam entului de stat, W hite, a decla v ersări a eliberării Romîniei. La recepţie p arte fru n taşi politici locali, reprezentanţi
ra t că guvernul Statelor U nite desfă au participat m em bri ai Vece: Federative ai p resei şi v ie ţii cu ltu ra le , m u n c ito ri, etc. S. U. A., în tâln irile p rie te n e ş ti c u m u lţi
Cu prilejul aniversării eliberării României, am m area plăbere de a transm ite şoară pregătiri intense în vederea confe Executive — Ivan Gosnjak. Sava Kosano-
Excelenţei V oastre şi prin dv. guvernului şi poporului rom în cele mai cordiale sa rinţei m iniştrilor A facerilor E xterne ai vici, M ilentije Popovici şi M ijalko Todo- k am ericani vor pune baza dezvoltării rela
lu tări din p artea guvernului şi poporului Indiei şi din partea m ea personal, îm preună celor p a tru p u teri care va avea Ioc la rovici — Velco M icunovici, subsecretar de
cu cele m a i b u n e u ră ri p e n tru p ro sp e rita te a şi b u n ă s ta re a p oporului romiîn. S p er că G eneva în lu n a octombrie. stat la M inisterul A facerilor Externe, ge AMSTERDAM (Agerpres). — Com itetul ţiilor dintre ţările noastre tntr-un cadru
le g ă tu rile d e p rie te n ie ddnJtre cele d o u ă ţ ă r i a le n o astre , c a re a u d e v e n it d e ja m a i In p rezen t S tatele U nite se consultă ou neralul Ljubo Vuckovici, şeful statului pentru dezvoltarea relaţiilor culturale din
strânse p rin schim bul fericit de reprezenta nţe diplom atice din acest an, vor fi în tă m ajor general, generalul Zdnko Ulepici, tr e R. P. R. şi O lan d a a o rg an izat la 21 m ai larg, ceea ce va contribui la îm bu
rite şi pe m ai departe în anii urm ători. A nglia şi F ran ţa pentru coordonarea po com andantul forţelor a e rie n e ; Slaven august o festivitate pentru sărbătorirea
Sm odiaka, şeful protocolului preşedinte celei de-a 11-a aniversări a eliberării Ro nătăţirea înţelegerii reciproce dintre po
RAJENDRA PRASAD ziţiei celor tre i puteri la apropiata con lu i republicii, şi m em bri ai corpului di mâniei d e ¦s u b Jju g u l fascist.-
plom atic. '- L a - • f e s tiv ita te a u p a rtic ip a t p este 350 poarele noastre şi va servi Cauzei în tă
ferinţă a m iniştrilor A facerilor Externe, A u participat de asem enea oameni de persoane. între care reprezentanţi ai cor ririi păcii“.
Cultură şi a rtă şi reprezentanţi ai vieţii pului diplom atic acreditaţi în Olanda, per
precum şi pentru găsirea de căi şi m ij economice. sonalităţi ale vieţii culturale din Olanda. k
loace de atragere a ţărilo r U niunii A tlan La 25 a u g u s t d eleg aţia ag rico lă so v ietică
Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ ticu lu i d e n o rd (N.A.T.O.), in clu siv a ? a plecat pe calea aerului în Canada.
preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne Genmianiei occidentale, la p reg ătirea con H E L S IN K I (A gerpres). — L a 23 a u
ferinţei. gust, Ion Acs, însărcinatul cu afaceri
Bucureşti ad -in terim al R.P.R. în F inlanda, a oferit
W hite a com unicat că în acest scop se o recepţie cu prilejul celei de-a 11-a ani
C u ocazia sărbătorii naţionale, cea d e-a H -a an iv ersare a eliberării României c retaru l de sta t ad ju n ct al S.U.A., M er- versări a eliberării Romîniei.
de c'ătre glorioasa arm ată sovietică, v ă tr i m item în num ele Consiliului de S tat, al c h a n t, v a p le ca la 28 au g u st la P aris, La recepţie au participat A ugust Fager-
guvernului Republicii Populare Polone, al C om itetului C entral a l P artidului M un Bonn şi L ondra unde va duce tra tativ e în holm , preşedintele parlam entului finlan
citoresc U nit Polonez şi al întregului popor polonez cele m ai sincere felicitări problem ele p riv in d N.A.T.O. dez, p rim u l m in is tru U rh o K ek k o n en , ¦Jo
frăţeşti şi salu tări dv., P rezidiului M arii A dunări Naţionale, guvernului R epu hannes Virolainen, m inistru de externe,
A a re S im onen. m in is tru a l in d u strie i şi
blicii Populare Romîne, Com itetului C entral al P artidului M uncitoresc Rom în şi Deschiderea com erţului. Weio H enniksson, m inistrul
întregului popor romîn. celei de-a 44-a conferinţe ju stiţie i. V oikko V ennam o.' ‘m in is tru d e
fin a n ţe . O nni P elto n en •şi-T y y e-L eiv o , m i
P oporul polonez '•urmăreşte cu u n sen tim en t de adâncă sim patie m ăreţele suc a Uniunii interparlamentare niştri ai afacerilor sociale.
cese ale poporului frate rom în obţinute în construirea paşnică a socialismului, în A u lu a t parte m em brii corpului diplo
m atic acreditaţi la Helsinki.
dezvoltarea economiei naţionale,. în dom eniul realizărilor socialiste pe tărâm H ELSIN K I (Agerpres). — TASS
L a 24 au g u st a a v u t loc la H elsin k i şe
cultural. dinţa Consiliului U niunii interparlam en Ziarişti sovietici
Din toată inim a vă dorim , dragi tovarăşi, noi şi însem nate succese în lupta tare. P reşedintele Uniunii, lordul Stansgate, invitaţi să viziteze
a anunţat intrarea în Uniunea interparla
pentru socialism, pentru o colaborare p aşn ică în tre to ate popoarele, p en tru dez m entară a grupului parlam entar naţional Iugoslavia
al Uniunii Sovietice. Această com unicare
voltarea Republicii Populare Romîne. a fost prim ită cu aplauze puternice.
H ELSIN K I (Agerpres). — In sala
Preşedintele Consiliului de Miniştri Răspunsul lui I. A. Malik la întrebările unui corespondent MOSCOVA (Agerpres). — TASS ^
al Republicii Populare Polone al ziarului japonez „Iomiuri"
JOSEF CYRANKIPVICZ
de şedinţe a Seim ului finlandez a avut LONDRA (Agerpres). — TASS a r crea o bază paşnică, trainică pen tru La invitaţia secţiei de presă din M inis
loc la 25 a u g u s t d esch id erea celei d e a C orespondentul din Londra al ziarului relaţiile dintre U niunea Sovietică şi J a
Telegrama adresată de H. Bhaba 44-a conferinţe a Uniunii interparlam en japonez „Iom iuri”, Tosio Simidzu, a ad re ponia, ceea ce a r corespunde în tru totul te r u l A facerilo r E x te rn e al U.R.S.S.,
lui N. A. Bulganin tare. L a lucrările 'conferinţei participă sa t am basadorului U.R.S.S. în M area B li intereselor celor două state, cât şi inte
d eleg aţii p a r la m e n ta re d in 43 d e ţări. tanie, I. A. Malik, o serie de întrebări p ri reselor în tăririi păcii generale şi slăbirii U niunea Sovietică a fost vizitată recent de
vind tra tativ ele sovieto-japoneze care se încordării internaţionale.
Cuvântul de salut a fost rostit de pre desfăşoară la Londra. I. A. M alik i-a d at un grup de ziarişti din Iugoslavia.
şedintele Finlandei, Paasikivi. lui T. Simidzu urm ătorul răspuns : R estabilirea relaţiilor norm ale a r con
„Confirmând prim irea scrisorii dv. tre tribui la crearea unei atm osfere de încre Zilele acestea secţia de presă din M inis
I n Şedinţa d in d im in ea ţa zilei de 25 au buie să vă com unic cu regret că. deoarece d ere reciprocă în tre U.R.S.S. şi Jap o n ia
GENEVA (Ageipres). — TASS trans- energiei atomice în scopuri paşnice, lui sînt ocupat, n-am posibilitatea să mă ocup te ru l A facerilor E x tern e al U.R.S.S. a p ri
mite textul telegramei adresate la N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului gust, la discuţiile pe m arginea raportului pe larg de fiecare întrebare oare vă inte şi la dezvoltarea colaborării economice
22 august de H. Bhaba, preşedintele con- de M iniştri al XJ.R.S.S.: prezentat de secretarul general al U niu resează. m it o scrisoare din partea U niunii ziarişti
ferinţel internaţionale pentru folosirea nii interparlam entare au luat cuvîntul In ce priveşte actualele tratative so între ţări în Extrem ul Orient.
M agub (Sudan), Schm idt (R.F. G erm ană), lor din Iugoslavia în care aceasta m u lţu
B aban (Turcia), M iadzaba (Japonia), P uu- vieto-japoneze de la Londra, încheiera lor P artea sovietică .la actualele tra tativ e
Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu succes şi încheierea unui tra ta t de pace sovieto-japoneze se stiuează pe o poziţie m eşte pentru prim irea de oare s-au bucu
BULGANIN ra t ziariştii iugoslavi în Uniunea Sovietică.
xspsuBa oare contribuie la încheierea cu succes a
acestor tratative în interesul popoarelor Totodată, U niunea ziariştilor din Iugo
Moscova celor două ţări”. slavia invită o delegaţie a ziariştilor din
U niunea Sovietică să viziteze Iugoslavia.
I n n u m e le tu tu r o r p a rtic ip a n ţilo r la c o n fe rin ţa in te rn a ţio n a lă p e n tru fo lo sirea d e r (R. F. G erm an ă), L em as (Irlanda),
energiei atom ice în scopuri paşnice, m ulţum esc excelenţei voastre pen tru m esajul S truye (Belgia), Sinha (India), Simici Intr-un viitor apropiat, un grup de zia
dvs. de bune urări trim is la deschiderea conferinţei şi oare a fost citit participanţilor (Iugoslavia) şi alţii. riş ti so v ietici va pleca ân Iugoslavia.
la conferinţă de către acad Skobelţîn, şi pentru al doilea m esaj al dvs. conţinând
fe lic ită ri cU p rile ju l d es fă ş u ră rii cu succes a co n ferin ţei şi c a re ex p rim ă sp e ra n ţa I n ziu a d e 20 a u g u s t în sala a d u n ă rilo r Un nou pas pe calea colaborării co n fe rin ţa toternaţianG&fi d e ÎL Q-sraeva
că colaborarea internaţională în acest dom em u va continua şi pe viitor ; acest m esaj din P alatu l N aţiunilor din G eneva a luat internaţionale p en tru folo.vJr^i energiei atom ice în tco-
a fost citit de m ine participanţilor la conferinţă în cadrul şedinţei d e închidere. sfârşit prim a conferinţă tehnico-ştiinţifică puri paşnice, dovedesc că în tr-o sen e de
internaţională pentru folosirea energiei a- ţă ri ale lum ii, şi în sp ecial în U.R.S.S. şi
Toţi participanţii la conferinţă au d at o înaltă apreciere celor două m esaje ale tom ice în scopuri paşnice. S.U.A., en erg ia atom ică îşi găseşte o larg ă
dvs ; ele vor servi ca izvor de stim ulare în Încercările noastre de a folosi energia folosire în diferite domenii ale ştiinţei şi
economiei naţionale.
atom ică în scopuri paşnice. L ucrările acestei conferinţe, la oare au
participat delegaţi şi oam eni de ştiinţă „Schim bul de p ăreri şi inform aţii care
HOMI BHABA d in 72 d e s ta te , a u fo s t u rm ă r ite cu u n v iu scopuri paşnice, d ar acordă un aju to r te- energiei atomice în scopuri paşnice pre a a v u t loc La co n fe rin ţă — a r a t ă N. A.
preşedintele conferinţei internaţionale interes de opinia publică a tu tu ro r ţări hnico-ştiinţific şi de producţie R. P. Chi Bulganin în m esajul său de salut adresat
pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice lor dornice ca oam enii să cunoască pro neze, R. P. Polone, R. Cehoslovace, R. P. zentate de savanţii englezi, am ericani şi conferinţei cu ocazia încheierii lucrărilor
grese din ce în ce m ai însem nate. Romîne, R. P. B ulgaria şi R. P. U ngaria de m ulţi alţii din alte ţări care au luat — rep rezin tă o contribuţie preţioasă ia
Geneva în crearea unor baze ştiinţifico-experi- parte la această conferinţă. cauza progresului continuu al ştiinţei şi
In cadrul conferinţei internaţionale m entale pentru dezvoltarea cercetărilor tehnicii în acest dom eniu“.
Hotărîrea guvernului Cehoslovaciei pentru folosirea paşnică a energiei ato în dom eniul fizicii nucleare şi pentru fo A stfel savantul englez J. Cockcroft în
cu privire la reducerea forţelor armate mice, au fost prezentate de către diferiţi losirea energiei atom ice în scopuri paşm - referatul său a expus program ul guver D esfăşurarea cu succes a lucrărilor a-
oam eni de ştiinţă referate concrete cu pri ce. nului englez în domeniul dezvoltării ener cestei conferinţe are m enirea, ca, după
BRAGA (Agerpres). — CETEKA o anum ită îm bunătăţire a situaţiei inter v ire la realizările obţinute în dom eniul giei atomice. El a com unicat că peste doi conferinţa de la Geneva a şefilor guver
In şed in ţa sa din 24 au g u st, g u v e rn u l naţionale şi luînd în consideraţie interesele folosirii energiei atom ice pentru ridicarea In cadrul şedinţei de închidere a con ani în Anglia urm ează să fie pusă în func nelor celor p atru puteri, să fie un nou
Republicii Cehoslovace a adoptat urm ă slăbirii continue a încordării internaţio tehnicii la un nivel cît m ai înalt. Cu ferinţei internaţionale pentru folosirea e- ţiune o centrală atom o-eleCtrică cu o putere pas pe calea destinderii încordării inter
toarea hotărîr e : nale şi stabilirii încrederii în tre state, gu m u lt interes şi cu deosebită atenţie a fost de p este 60.000 kw ., ia r în p erio ad a 1960- naţionale şi a consolidării păcii tu tu ro r
Pornind de la faptul că rezultatele con vernul R epublicii Cehoslovace hotărăşte ascultat raportul U niunii Sovietice cu p ri nergiei atom ice în scopuri paşnice, pro 1965 se p re v e d e co n stru ire a a în c ă 12 cen popoarelor. Această conferinţă constituie
ferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor să reducă efectivul arm atei cehoslovace cu vire la funcţionarea prim ei Centrale elec tr a le ato m o -eleo trice, a ju n g în d ca în 1970 de asem enea u n început bun pe calea co
celor patru puteri şi evenim entele din u l 34.000 d e o am eni p în ă la d a ta d e 23 de trice atom ice industriale din lum e, pre fesorul sovietic A. L avrişcev a a ră ta t în în Anglia centralele atom o-electrice să laborării internaţionale în ceea ce priveş
tim a vrem e au contribuit şi contribuie la ce m b rie a.c. zentat de savantul sovietic Blohinţev. aib ă un ro l pred o m in an t fiaţă de to a te ce te folosirea energiei atom ice în scopuri
raportul său cu privire la ajutorul dat de lelalte centrale electrice. paşnice.
A ceastă atenţie este pe deplin justifi U.R.S.S. alto r ţă ri p en tru folosirea en e r
cată, deoarece punerea în funcţiune a pri giei atom ice în scopuri paşnice, că U niu In cadrul lucrărilor conferinţei de la Toate popoarele iubitoare de pace oare
m ei centrale pe bază de energie atomică nea Sovietică nu consideră acest ajutor G enva s-a acordat o deosebită aten ţie şi
de către U niunea Sovietică, înseam nă pu ca o întreprindere com ercială. Deşi Uni cercetărilor în dom eniul folosirii energiei cer cu insistenţă ca m area descoperire a
nerea bazelor energeticii atomice. Acest unea Sovietică a cheltuit sume imense atom ice în biologie, agricultură, medicină,
pentru punerea la punct a reactorilor a- chimie, fizică, etc. P rin tre Celelalte refe epocii noastre — energia atom ică — să
Sosi rea la Moscova a unei delegaţii economice m ă reţ suCces al U.R.S.S., constituie u n sti tom ici şi a acceleratorilor, ea transm ite rate a fost prezentat referatul academ ici
a R. P. F. Iugoslavia m u len t şi pen tru celelalte popoare care celeilalte ţări, fără plată, docum entaţia an u lu i A. L. K ursanov, s a v a n t sovietic, fie folosită exclusiv în scopuri paşnice,
fac diferite cercetări în vederea folosirii tehnico-ştiinţifică precum şi experienţa cu p riv ire la folosirea în U.R.S.S. a izo
MOSCOVA (Agerpres). — TASS m in is tru l C o m e rţu lu i E x te rio r, p recu m şi energiei atom ice în scopuri paşnice. sa. Ţările sus m enţionate care prim esc a- topilor radioactivi în biologie şi în agri pentru pace şi progres, îşi exprim ă spe
In ziua de 22 a u g u s t a sosit la Mosc'ova de alte personalităţi. ju to ru l U.R.S.S. ach ită n u m ai cheltuieli cultură care a constituit trecerea în re
o delegaţie economică a Republicii Popu In raportul său savantul sovietic Blo- le legate de executarea u tilajelo r Care u r vistă a celor m ai esenţiale rezultate ob ranţa că acest început favorabil al cola
lare F ederative Iugoslavia, condusă de ? hinţev a arătat că pe baza experienţei a- mează să fie livrate acestor ţări pe baza ţin u te în U.R.S.S. în dom eniul studierii
Svetozar V ukm anovici Tempo, vicepreşe MOSCOVA (Agerpres). — TASS cu m u late p în ă acum , în U.R.S.S. se vor convenţiilor încheiate. p lantelor cu aju to ru l „atom ilor m arcaţi“. borării internaţionale va fi continuat şi
dinte al Vecei F ederative Executive. L a 24 au g u st, A. I. M ikoian, p rim -v ic e putea realiza centrale atom o-eleetrice du pe mai departe.
preşedinte a l Consiliulrui de M iniştri al o şi m ai m are putere instalată. A stfel în Profesorul A. Lavrişcev a m enţionat de In tre oam enii de ştiinţă oare au p arti
U.R.S.S. se prevede ca în cursul anului asem enea în ra p o rtu l său, că U.R.S.S. cipat la această conferinţă au av u t loc A tm osfera de prietenie reciprocă şi sin
este oricând gata să exam ineze problem a discuiţii şi în le g ătu ră cu prospecţiunile de ceritate care a dom nit în to t cursul lu
viitor să fie term inată o centrală atomică uraniu şi toriu. Com unicări asupra meto
d e 100.000 kw . sporirii num ărului ţărilor cărora să le a- delor de prospectare a m inereurilor de crărilor conferinţei internaţionale pentru
u ra n iu şi to riu folosite în U.R.S.S., au
La aeroportul cen tral delegaţi© econo U.R.S.S., a oferit un dejun în cinstea de U.R.S.S. fiind în to td eau n a p en tru pacea corde aju to r în dom eniul folosirii energiei fost prezentate în rapoartele oam enilor folosirea energiei atom ice în scopuri paş
de ştiin ţă sovieticii V. B ara n o v şi A. S an-
m ică iugoslavă a fost întâm pinată de A. I. legaţiei econom ice a R.P.F. Iugoslavia. şi progresul om enirii, nu num ai că nu atom ice în scopuri paşnice. kov. nice, fără îndoială că este un nou succes
M ikoian, prim -vicepreşedinte al Consiliu D ejunul s-a desfăşurat într-o atm osferă face un secret din succesele sale obţinute L a desfăşurarea cu succes a conferinţei R eferatele şi com unicările prezentate la al luptei popoarelor pentru interzicerea
arm elor nucleare ; popoare care sînt ho
lui de M iniştri al U.R.S.S.; I. G. K abanov, cordială. în dom eniul folosirii energiei atom ice în au Contribuit şi referatele asupra rezul
tărâte să depună şi m ai m ulte eforturi
tatelor cercetărilor în domeniul folosirii
pentru apărarea păcii şi progresului.
PO P E S C U V.
Redacţia şl Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită tn numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale E.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr, Poligrafică 'de Stat DEVA'.