Page 5 - 1955-08
P. 5
D < .-
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI
IN A C E S T N U M Ă R :
MINERII — DETAŞAMENT DE In raionul Haţeg şi Hunedoara tre- — Conferinţa internaţională de la
FRUNTE AL CLASEI MUNCI ierişul şi dezmiriştitul trebuie in Londra a oamenilor de ştiinţă
TOARE — pagină închinată Zilei tensificat (pag. 3-a) (pag. 4-a)
Minerului (pag. 2-a) Lucrările celei de a 3-a sesiuni a — Un Comunicat al Agenţiei Tele
Din activitatea organizaţiilor de Sovietului Suprem al U.R.S.S. grafice Bulgare (pag-4-a)
bază săteşti (pag. 3-ia) (pag. 4-a) — Zile de neuitat (pag.4-a)
Printre muncitorii ogoarelor Să se înlăture: primejdia războiu — Tendinţele războinice ale autorită
(pag. 3-a) lui'atom ic; (pag. 4-a) ţilor sud-coreene (pag-4-a)
Anul VII. nr. 502 Duminică 7 augusf 1955 4 pagini 20 bani
Z IU A MINERULUI e pe in i in su l re g iu n ii no a sire
Astăzi e zi de m are sărbătoare pentru cii. In prezent, în minele de cărbuni func
bravii mineri ai patriei noastre. Această ţionează un num ăr dubiu ide havaze şi de Inovatorii în luptă pentru Au recoltat 2300 kg gnu la hectar A 25-3 î n f ş i r < e
sărbătoare a întregului popor muncitor trei ori mai multe maşini de încărcat fa realizarea de acumulări
are o adâncă semnificaţie: ea este menită ţă de anul 1952, iar combina „Donbass“, Ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Draşov, raionul Sebeş, şi-au lucrat Zilele trecute, a avut loa Inaugurare* unei
să ţină vie în mintea fiecăruia, amin maşina Care taie, evacuează cărbunele şi socialiste întovărăşiri de creştere în comun a oilor
tirea eroicelor lupte ale muncitorilor mi înlocuieşte munca a 120 muncitori, este anul acesta pământiul respectând minimele agrotehnice. Păm ântul-a' fost mai întîi în salul Mada din comuna Balşa, raionul
neri, oare, neînfricaţi, sub conducerea în curs de experimentare la minele Lupeni ??? ©răştie. Aceasta este a 25-a întovărăşire
partidului, au declarat greva din august şi Vulcan. arat adânc şi îngrăşat cu gunoi din toamnă, iar prim ăvara înainte de •*răsărire, a înfiinţată pînă acum în acest raion,
1929, grevă căreia Maniu, sluga imperia- Printre numeroasele inovaţii propuse în
liiştiior americani şi englezi i-a răspuns cu Prin grija partidului şi guvernului sânt ultimul timp la mina Lupeni este şi cea fost grăpat. Insămânţarea s-a făcut ou semănătoarea, iar după-ce plantele au ră In întovărăşirea din satul Mada s-au în
masacrul de la Lupeni. Ea arată totodată create cele mai bune condiţii pentru atra a colectivului condus de inginerul Bîrsan T, scris un număr de 30 de familii de ţărani
preţuirea şi dragostea cu care poporul gerea şi calificarea cadrelor necesare ex Această inovaţie constă dintr-un nou sis sărit, au fost plivite de buruieni ori de cîte ori a fost nevoie. In timpul vegetaţiei muncitori crescători de animale, cu un nu
nostru înconjoară astăzi pe bravii munci ploatării cărbunelui în scopul creşterii tem de spălare a -haldei de steril la funi- măr de 135 oi şi capre şi cu 19,31 ha-,
tori mineri, pe acei ce scot din adîn- producţiei şi productivităţii muncii, sti cular prin presiune de apă. Prin acest sis griului, întovărăşirii au aplicat şi îngrăşăm inte chimice. > pentru păşune. Adunarea generală de cons
curile pămîntuiui bogăţiile ţării con mulării introducerii tehnicii noi şi a ridi tem se realizează o economie anuală de tituire a noii întovărăşiri, a ales ca pre
tribuind astfel la opera de construcţie a cării nivelului de trai al minerilor. Dato 55.566 lei, colectivul primind o recompensă Strădania lor a dat roade bogate. Zilele trecute,. duipă ce au secerat şi treie şedinte pe Murg Simion, ca secretar pe
¦socialismului. In acelaşi timp, Ziua Mine rită acestor măsuri în semestrul I a. c. de 2.156 lei. Zoio Simion, iar ca membri în comitet pe
rului, ca sărbătoare a poporului nostru, productivitatea muncii a crescut valoric rat, au constatat că de pe un hectar, în medie, au cules 2300 kg. de-grîu. Bucuria in- Bogdan Ioan, Găidean Mariţa şi Costa
oglindeşte respectul de care se bucură cu 6 la sută în minele de cărbuni din Va IHe. CRISTIAN IOAN
munca în ţara noastră. lea Jiului, cu 13 La sută la mina Ţebea, iar tovărăşiţilor este nespus de mare. Ei îi stimează în special pe 'tovarăşii..Popa Vasile
în minele de minereu de fier cu 9,4 la
şi Moldovan Gheorghe, oare au luc'rat zi şi noapte, neobosiţi, atît pe oîmp, cît şi
pentru conducerea treburilor întovărăşirii. ; LĂGĂTUŞ IOAN
corespondent
La aria din Pianul de sus
Exploatările miniere s-au îmbrăcat sută la mina Ghelar şi cu 9,7 la sută la # Era o zi călduroasă. Soa 1,70 ha a scos o produc rele cu cota, îl întrebase corespondent
în haine sărbătoreşti, iar pe balcoanele mina Teliuc. rele, ardea tot mai tare. ţie de 2.570 kg. Suciu. Cum scoatem ruşi ---- ,
caselor au apărut încă din ajun covoare Inovator de frunte la mina Lupeni este Oamenii cu mînecile sufle nea asta ?
şi glastre cu flori. Puţurile, clădirile şi Există în ţara noastră imense rezerve şi tovarăşul Fazecaş Ioan. El a propus pînă cate, se vedeau printre Grupa fruntaşilor condu Mitingul femeilor
gardurile minelor sânt încărcate cu ver de cărbuni. Cercetările geologice indică acum un număr de 8 inovaţii din care 7 stogurile de grîu de pe a- să de Angelescu Aurel, era — Lăsaţi, nu fiţi supă
deaţă şi drapele roşii. încă de dimineaţă existenţa a miliarde de tone de cărbune. sînt aplicate cu succes, ca de pildă: modi rie ca un roi de albine. pe sfîrşite cu treieratul. Se raţi pentru asta, le luă din oraşul Deva
fanfarele au început să cânte. In uşile clă Burghezia n-a avut interes să descopere ficarea- staţiei de acţionare a transportoare grăbea la rînă altă grupă, vorba, instructorul raional
dirilor vezi numai oameni în a căror ochi decît acele zăcăminte ce le aduceau profi lor, modificarea sistemului de ungere la Batoza lacomă, înghiţea condusă de Suciu Cornel. de partid, Coman Ioan Au Miercuri, 3 august a.c.. a avut loc fn
poţi citi bucuria datoriei împlinite. turi imediate. Noi trebuie să folosim şi angrenajele transportoarelor şi altele. snop după snop,' iar coşa fost ei primii, dar noi o oraşul Deva, în sala „Filimon Sîrbu”, un
vom pune în valoare bogăţiile patriei rul se grăbea să-i dea cit — Ce bine că am orga ducem cu convoiul. Va fi miting în scopul popularizării lucrărilor
Minerii din schimbul trei care au ieşit noastre spre binele întregului popor mun Economiile anuale aduse întreprinderii mai m ult să „mănînce". nizat treierişul pe grupe, primul convoi care soseşte Congresului. Mondial al Mamelor care *-»
abia de puţine ore din şut, cu toată obo citor. prin aplicarea celor 7 inovaţii ale sale, se zise llie Ioan, un ţăran mai la baza de recepţie din Se ţinut la Lausanne între 7- şi 10 iulie.
seala orelor de muncă, îşi îmbracă acum ridică la o valoare de 108.653 lei. Pentru Munca la aria din Pia mărunţel. Vedeţi ce fru beş.
hainele de sărbătoare pentru a lua parte Credincioşi eroicei tradiţii de luptă a aceasta el a primit ca recompensă aproape nul de Sus, nu înceta o mos muncim, cînd ne aju Cu prilejul acestui miting a vorbi! to
împreună cu ceilalţi mineri la adunările celor din Lupeni, minerii patriei noastre 8.000 lei. clipă. Organizaţi pe grupe, tăm unul pe altul 7 — Că bine zici tovarăşe, varăşa Danciu Reghina, membră a Comite
şi festivităţile ce se var desfăşura astăzi libere şi fericite de azi, au pornit o dîrză ţăranii muncitori se stră se bucură Suciu. tului Femeilor Democrate, participanta U
în cinstea lor. Pe faţa lor vezi mândria bătălie pe frontul cărbunelui. In întrece ? duiau să nu piardă nici o — Ia să mai lăsăm vor Congres.
de a purta titlul glorios de miner al Re rea socialistă pentru realizarea de cit mai clipă. Nu ajungea unul să ba, interveni şi Angelescu. In zori zilei, convoiul de
publicii noastre Populare. In ţara noastră multe acumulări socialiste peste plan, mi La mina Petrila, Inovatorul Moldovan termine cu treieratul, cină Hai mai bine la chioşcul care şi căruţe pline cu saci In cuvîntul său tovarăşa Danciu a ară
a devenit o cinste să porţi titlul de miner. nerii, tehnicienii şi inginerii de la minele Grigore de la atelierul mecanic, autorul a celălalt intra imediat la cooperativei să schimbăm de grîu, porni spre baza de tat că lucrările Congresului s-au desfăşurat
Minerii se bucură astăzi de o deosebită din Valea Jiului au obţinut o însemnată încă două inovaţii anterioare, a confecţionat rind. Astfel, batoza nu se ceva grîu pe mărfuri, că recepţie din Sebeş. Dele în împrejurări istorice deosebite. Conferinţa
atenţie din partea regimului nostru de- victorie: planul la extracţia de cărbune mai odihnea, batea toată doar avem destul. Mărfuri gatul convoiului, era Dra de la Bandung, Congresul de la Viena şi
mocrat-popular. pe întregul bazin carbonifer a fost în o matriţă pentru forjarea colţurilor de va- ziua, pînă cină ziua > nu pentru schimb, văd că sînt gau Sirhion. ¦Ţăranii m un Helsinki, toate au întărit convingerea că
deplinit în luna iulie în proporţie de gonet. ' se mai vedea în noapte. aduse la chioşc. citori Suciu Augustin şi nu. există nici o problemă de ,litigiu inter
Neînchipuit de grea a fost în timpul 102,3 la sută. Nici o mină n-a fost sub Angelescu Aurel,.aveau în naţional care să nu poată fi re z o lv a tă pe
regimului burghezo-moşieresc viaţa ce plan. Pentru economia de energie electri Cu această m atriţă. el a reuşit să exe ¦Angelescu Aurel, termină ? car lozinci şi drapele, iar. calea tratativelor paşnice.
lor Ce scormoneau adâncurile, pentru a că s-a dat o adevărată bătălie încununată cute în numai două ore, atîtea colţare de de. treierat. De pe supra muzicanţii care au ţinut să
secate la suprafaţă cărbunele, minereul. de succese răsunătoare. In cursul acestui vagonete cît se confecţionau înainte în faţa de 0,35 ha., a obţinut Tare necăjit era Suciu însoţească convoiul, cîhtau Vorbitoarea' a arătat numărul mare de
Munţi de aur adunau din truda mineri semestru, colectivul minei Aninoasa a două zile. ' . ' « . * • . 700 kg grîu. După el, şi Augustin pe colectiviştii de se auzea' pînă hăt de- participante la Congres,, pregătirea acestuia
lor ţării noastre acţionarii trusturilor realizat o economie în această direcţie alţi fruntaşi: terminară cu ¦din Pianul de' Jos, care . parte. de către femeile din toate colţurile lumii,
străine — franco-belgiene, engleze ori a- în valoare de 970.000 lei, colectivul de la * v ,-. . . treieratul.. Suciu Augustin i-o luase înainte cu pre entuziasmul cu care a fost întîmpinat.
nieridane — interesaţi ia industria carbo Lonea în valoare de 233.000 lei, de la Vul de pe suprafaţa de 0,58 ha darea cotelor la bază. El — Zi-i mă, că zici bine,
niferă a României burghezo-maşiereşti. can 60.000 ş. a. m. d. Alături de bravii mi Prin aceste inovaţii preţioase, inovatorii a încărcat carul cu 1.270 vroia să fie primul, care strigă Suciu muzi.canţilorJ in încheiere, tovarăşa Danciu a arăta! că
Traiul mizer, lucrul rudim entar fără nici neri, muncitorii de la preparaţiile de căr din întreprinderile din Valea Jiului aduc kg., iar Cosor Ioan de pe duce cota şi ca el şi A n Lucrul ce-l facem noi acu pentru femeile din patria noastră Congresul
0 măsură de protecţie, salariul de nimi o însemnată contribuţie la realizarea. a cît gelescu Aurel şi alţii vro ma, este datoria cea mai. constituie un prilej de înzeci re a tortelor
ca ou care nu-şi puteau asigura nici pîi- bune de la Lupeni şi Petrila, au produa mai multe acumulări socialiste peste plan., iau acest lucru.' • de cinste a noastră, m în- în lupta pentru apărarea păcii, pentru con
nea de toate zilele, iată condiţiile de via dria noastră. E. SIMON struirea socialismului.
ţă ale minerilor, ale celor ce au fost nu sorturi superioare de cărbune, făoînd eco — Ce să facem măi Au-
miţi pe atunci „viermi ai pămîntuiui“.
nomii în cursul semestrului I în valoare ¦k * -----------------
de 3.600.000 lei. In Valea Jiului, valoarea
Ou totul alta este viaţa minerilor, de economiilor realizate pe semestrul I al a-
la 23 August 1944 încoace. Industria car cestui an se ridică la suma de 9.554.000 Membrii întovărăşirii agricole „24 Septembrie“ din comuna Berthelot, raionul Ha In obţinerea de recolte bogate Ia anul viitor, un rol important îl are pregătirea
boniferă a luat un deosebit avânt. Largi lei. ţeg, pentru a nu pierde nici un bob din rodul muncii lor de un an, au început tre terenului încă de pe acum. In clişeu : comunistul Andrişan Nicolae, fruntaş al recolte
acţiuni de mecanizare a extracţiei cărbu ierişul imediat după ce au terminat recoltatul griului de pe cele 17 hectare. lor bogate, execută dezmiriştitul printre clăi, iar tînăra tehniciană Doncuţ Maria,
nelui şi a transportului subteran, de reu- Bravii mineri ai regiunii noastre au n explică practic adîncimea la- care trebuie făcut dezmiriştitul şi anumite reguli de
tiîare şi modernizare a minelor vechi, au arătat că în lupta pentru tot mai m ult In clişeu: membrii întovărăşirii agricole la treierişul griului. Alimentînd batoza care trebuie să ţină cont în pregătirea terenului.
uşurat m ult munca minerilor. Numai în cărbune şi tot mai m ult minereu, ei şl-au pe ambele părţi reuşesc ca zilnic să treiere cîte 10.000 kg. grîu, faţă de 8.000 kg.
Valea Jiului în anii cincinalului au fost dat toată silinţa şi dragostea lor, pentru cît este norma batozei.
introduse, utilaje în valoare de sute de muncă. Regimul democrat-papular, po
milioane iei, numărul locomotivelor din porul nostru muncitor, se mândreşte, cu 1929-1931 — ani de crîncenă restrişte pen VULCAN — oraş al minerilor ea. In locul clădirilor scunde, o întreagă
mine a crescut faţă de anul 1950 de 4,5 minerii săi. In staţiunile balneo-dimaterice tru minerii Văii Jiului, ani de durere şi armată de constructori au ridicat edificii
ori, ai benzilor transportoare cu nacleţi de unde odinioară se lăfălau moşierii, fabri lacrimi. Un ordin pornit de undeva, de sus, cum numai In marile oraşe se puteau ve
2,8 ori, al troliilor de 5 ori. Nivelul tehni- canţii, afaceriştii şi odraslele lor, noii dea, Opt blocuri cu 288 apartamente au
co-prcfeeional şi cultura! al minerilor a vilegiaturişti muncitori din fabrici şi o comisie de gîngavi care hotăra cu indi ^/—>!—*/—>!—¦!—»r
crescuit, tehnica nouă a început să fie în uzine, de pe şantiere şi ogoare, privesc cu ferenţă soarta oamenilor şi minele înce
suşită de un număr din ce în ce mai mare respect şi adm iraţie pe cei care poartă cu pură să fie închise una după alta. In aceşti se schimbe în spre bine, că situaţia aceasta dorit. Vulcanul nu numai că nu a fost aban fost date harnicilor din adîncuri pînă la
de muncitori, întrecerea socialistă a luat mândrie insigna de miner fruntaş. ani au fost închise minele 1 şi 2 de la Lonea, nu va mai putea dura mult timp. In anul donat ca aşezare de mineri, dar începu să sfîrşitul anului trecut, iar în acest an vor
un caracter de masă. Ca rezultat, extrac Dîlja şi vest din Petroşani, est, vest şi 1931, Valea Jiului devenise aproape pustie. se dezvolte cu fiecare zi. Mina a fost redes fi predate incă patru blocuri cu 219 aparta
ţia de cărbune a crescut an de an. La Pentru viaţa fericită a minerilor noştri
sfârşitul anului acesta producţia va creş dragi, s-au dat în folosinţă numai în Chorin din Vulcan, Victoria din Lupeni, pre La mina Vulcan rămăseseră doar cîţiva paz chisă şi din adîncuri se revărsau la suprafaţă mente. Celor necăsătoriţi ii s-a pus la dis
te ou peste 65 La sută faţă de 1950. dursul semestrului. I al acestui an încă 17
blocuri ou 499 de apartamente. In trim es cum şi lucrările de exploatare din concesiu nici pentru paza instalaţiilor şi a clădiri cantităţi tot mai mari de aur negru, rod poziţie un cămin cu 170 de locuri, iar in
Aportul bravilor eroi ai adâncurilor, trul II 1955 faţă de trim estrul I al acestui
reese grăitor din Comunicatul Direcţiunii an s-au desfăcut în plus în Valea Jiului nile Arpad, Terezia, Carolina şi Crivadia, pe lor. Se zvonea că Vulcanul nu va mai fi al hărniciei minerilor. anul acesta vor mai primi încă unui cu 340
Centrale de Statistică de pe lângă Con m ărfuri în valoare de peste 4.709.000 lei.
siliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la Salariul mediu al minerilor s-a îmbună motivul că sînt nerentabile şi nu există po- aşezare de mineri. Schimbări adinei s-au petrecut şi in via- de locuri.
îndeplinirea planului de stat pe semestrul tăţit mult. Partidul şi guvernul nostru s-a
1 1955. Din datele comunicatului se poate îngrijit să aşeze mineritul pe locul întâi Acum, munca de construcţie e in toi.
vedea că pe Ministerul Cărbunelui, planul în privinţa cîştigului mediu al muncitori
pe semestrul precedent a fost realizat în lor mineri. Salariul tarifar a crescut cu Aşa cum arată clişeul, noul oraş se va
proporţie de 103,3 la sută. In această cifră 50 la sută pentru mineri şi vagonetari. La
se include într-o mare măsură contribu comibineri se va plăti cu 13,60 lei în plus deosebi fundamental de Vulcanul mohorit
ţia minerilor din regiunea noastră, con pe zi, faţă de vechiul sistem de salarizare.
tribuţia fruntaşilor întrecerii ca Haidu Iu- de altă dată.
liu, Mihai Ştefan, Bratoveanu Gheorghe, Minerii patriei noastre sărbătoresc as
Vraja Gheorghe, Cristea Aurei, Hriţcan tăzi însemnatele lor realizări. Ei au trans Viaţa devine mai frumoasă, mai plină de
Vasile, Niooară Ioan şi alţii din Valea format Ziua Minerului într-o măreaţă, săr bucurii. Pentru viaţă şi pentru a şterge a-
Jiului, sau Luca Gherasim. Oprişa Ioan bătoare, într-o puternică demonstraţie de mintirea grea a trecutului, muncesc har
d e ,la mina Ţefoea, care lună de lună îşi solidaritate du lupta minerilor din ţările nicii constructori din brigăzile conduse de
depăşesc sarcinile de plan cu peste 40 la capitaliste. tovarăşii Mărăcine Ioan, Mitu Tudor, Moga
sută. Ioan şi toţi ceilalţi muncitori din cadrul
In această zi muncitorii din fabrici şi lotului de construcţii Vulcan. Şeful lotului,
In minele de minereu de fier, grupe şi de pe ogoare îşi îndreaptă cu dragoste gin- tovarăşul Andor Dumitru, deşi cunoaşte
brigăzi ca ale tovarăşilor Duna Nicolae, durile către acei care, luptând necontenit acum înfăţişarea ce o va avea oraşul în
Lupu loachim, Preda Dumitru de la Ghe- cu stînciie, scot din adîncurile p ăm în tu -. viitor, tot nu se poate stăpîni să nu dea
lar, Luca Ioan, Bobiniuc Ladislau, Petric lui cărbunii, pâinea industriei noastre so din cind în cînd şi pe la sala unde te
Simiom de la Teliuc, precum şi multe alte cialiste. găseşte macheta.
brigăzi au depăşit producţia cu mult peste
cea planificată. Mineri! întregul nostru popor munci — In locul căsuţelor de colo se va mai ri
tor vă felicită călduros şi vă doreşte noi dica încă un bloc pentru mineri. N-ar fi
Bogatul ajutor tehnic acordat an de an şi noi succese în muncă pentru înflori
de Uniunea Sovietică se face tot mai rea patriei noastre scum pe! Cinste ţie
mult simţit în lupta minerilor pentru muncă de m iner! Cinste ţie miner drag,
creşterea producţiei şi productivităţii mun- erou al adîncurilor, neînfricat luptător
pentru cit mai m ult cărbune, pentru cît
mai mult minereu!
rău dacă am mări volumul lucrărilor pînă
In cinstea Zilei Minerului sub coasta deluşorului, iar de acolo să Ie
dirijăm spre dreapta... Gînduri ale unui om
Colectivele de muncitori, ingineri şi teh candidatul de partid Preda Dumitru, care interesat în munca de viitor, preocupat de
nicieni de la minele de fier Ghelar şi Te lucrează în orizontul tineretului şi a obţi
liuc, pentru a cinsti Ziua Minerului, au nut o depăşire de normă de 90 la sută. felul în care oraşul va arăta mai frumos
organizat schimburi de onoare în cinstea Dintre echipe, cea a fruntaşului în între
acesteia. cere Cornea Nicolae, şi-adepăşit norma mai atrăgător. Blocuri înalte, străzi curate,
cu 96 la sută.
Astfel la minele Ghelar, în ziua schim ' La minele de fier Teliuc cele mal bune animaţie şi veselie. Aşa va arăta nu peste
bului de onoare prevederile planului de rezulţate au fost obţinute .de, echipa lui
producţie pe întreaga întreprindere au fost Cioară Achim, care a realizat o depăşire * mult timp oraşul minerilor — Vulcan. Şi
de plan de 190 la sută şi echipa miKeru'ui
depăşite cu 21,65 la sută. 'Cea mal mare Popa Dinică care şi-a realizat planul în atunci, aşa cuin astăzi minerii Toma Pan-
proporţie de 200 la sută.
depăşire au obţinut-o minerii din orizontul sibilităţi de plasarea cărbunelui. Pentru a nu ...23 August 1944. Zilele începură să fie ţa locuitorilor din Vulcan. De unde pînă mai teiimon, Tudorache Vaiete, Taiber Ştefan,
agita Ia exces spiritul de revoltă al mineri mai frumoase, mai pline de viaţă. Pribe- ieri şomerii rătăceau în căutare de lucru, a-
IV care au dat peste plan cu 37,89 la sută lor, conducerea asigura acestora şi familiilor giţii priveau viitorul cu speranţe şi începură cum nu mai ajung braţele de muncă. Din inginerul Plăvicheanu Dumitru şi atîţia al
lor ca drept ajutor... trenuri de marfă gra să se întoarcă în cuiburile de unde-i alun diferite colţuri de ţară poposesc oameni ţii se îndreaptă spre blocuri, întreaga masă
mai mult minereu de fier. Dintre brigăzi tuite pentru a pleca din Valea Jiului. O mai gaseră restriştiile. Minele îşi deschideau por care, odată ce gustă din apa Jiului — cum de mineri îşi va muta sălaşul în noul oraş.
mare impertinenţă nici că se putea. ţile din nou. Munca de reconstrucţie chema e o vorbă pe aici — nu mai pleacă, stabi- Voia bună va domni peste aşezarea nouă
s-a evidenţiat cea de tineret, condusă de a minerilor, ca o măreaţă victorie asupra
Luînd drumul pribegiei, minerii păstrau în oamenii cu braţele vînjoase să participe la lindti-şe pentru totdeauna în acest ¦orăşel.' timpurilor pline de durere a trecutului apus.
suflet speranţa că lucrurile trebuie y. înălţarea edificiului vieţii pe care şi l-au Haina mohorită a oraşului s-a schimbat y 1 A. CONSTANTINESCU
