Page 6 - 1955-08
P. 6
Psg, 2 - DRUMUL SOCIALISMULUI ¦ri,iiui» 502
detaşam ent de Frunte al clasei muncitoare
/y y .v W v -
Succesele colectivului nostru ¦¦
Furnalelor — tai mai mult minereu
MÜLLER LUDOVIC lililí
direotonul minei Ţebea ADAM IOAN
Brigada lui Ciki Adalbert este una din cele mai tinere dar şi din cele mai bune brigăzi de tineret de la mina Vulcan. Fiind director al minelor de fier Ghelar
Colectivul minei noastre este mic, dar prin eforturile sale reu- prima pe mină care a început să aplice metoda graficului ciclic în abataj cameră, această brigadă a obţinut succese neaşteptate.
ş«şie să-şi îndeplinească cu succes sarcinile de plan. Deşi în se Colectivul minelor de fier Ghelar a păşit c.ti hotărîre chiar de la
mestrul ! 1955 efectivul mediu a fost de abia 85,39 la sută faţă de In clişeu: Ciki Adalbert cu ortacii săi din schimbul I au încheiat cu succes o nouă zi de muncă. Bilanţul de piuă începutul acestui an la luptă şl la muncă pentru a da patriei cît
normal, pianul producţiei brute şi nete a fost realizat în proporţie acum, arată că în întrecerea lor cu brigada lui Cornea Grigore, au ieşit învingători. mai mult minereu şi de bună calitate.
de 100,02 la sută, iar al producţiei marfă de 103,15 Ia sută. Fap
tul că am lucrat cu un efectiv mai mic de cit cel planificat şi ® In cinstea Zilei Minerului, brigăzile de mineri din Valea locativă de 2.500 m. p., alte trei clădiri cu cile 16 camere pentru Corelaţia dintre indicii de plan este justă, în această perioadă
ne-am îndeplinit sarcinile de plan, a făcut ca randamentul pe în Jiului au dat peste plan multe mii de tone de cărbune. mineri necăsătoriţi, o şcoală profesională unde pot învăţa 150 de obţinîndu-se o creştere a producţiei globale şi a productivităţii
treprindere exprimat în tone/post, să fie depăşit cu 22,15 la sută, elevi pentru a deveni mineri, un cămin pentru tehnicieni mineri, muncii care depăşeşte sarcina planificată cu 9 la sută.
iar productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 20,10 Cu cantitatea de cărbuni dată peste plan numai de brigăzile iar pentru pionieri şi şcolari — fii ai bravilor mineri — s-a ame
la sută. Preţul de cost/tona de cărbune a fost redus simţitor. Rezul de tineret se poate produce de pildă: energie pentru a mişca 10 najat tabăra de vară de Ia Vadul-Dobrii. Din convingerea de a da furnalelor cît mai mult minereu de
tate de seamă am obţinut şi în luna iulie, cînd producţia brută a trenuri încărcate, pe o distanţă de 4000 km, pentru a se topi 1000 fier, colectivul nostru în frunte cu conducerea întreprinderii a luat
fost îndeplinită în proporţie de 100,S6 Ia sută. tone oţel şi a se produce 156.000 kw, energie electrică. ® In cursul lunii iulie a. c., minerii care formează brigada o serie de măsuri tehnîco-organizatorice pentru a intensifica şi a
condusă de tovarăşul Barz Gheorghe din abatajul nr. 13 al minei mări productivitatea încărcărilor din halde, construind guri de ros-
Succesele dobîndite de colectivul nostru se datoresc străduin ® De la începutul anului şi pînă în prezent, în Valea Jiului — Aninoasa a extras 1.257 tone de cărbune peste plan. togoale mobile cu pereţi frontali, care înaintează odată cu frontul
ţei fiecărui muncitor, tehnician şi inginer de a-şi organiza mai bine numai la întreprinderile aparţinînd Direcţiei Generale a Cărbunelui de încărcatei iar pentru a imbunătăţi granulaţla minereului livrat,
locul de muncă şi de a aplica metode avansate. Prin aplicarea me — au fost făcute la cabinetele tehnice 266 propuneri de inovaţii din ® Pe lingă cele 705 tone de cărbune date peste sarcinile pre s-au luat măsuri practice pentru recluruirea minereului amestecat
todei sovietice Kotlear, brigada condusă de tovarăşul Sim Teodor care 152 sînt aplicate. Inovaţiile aplicate în anul aceîta aduc între văzute în pianul pe luna iulie, brigada de mineri de sub condu cu minereu mărunt. Calitatea minereului nostru, faţă de prevede
a reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan în primul semestru cu prinderilor o economie anuală de 1.204.780 lei, iar recompensele cerea tovarăşului Nistor Petru de la Aninoasa a economisit 130 rile caetulu! de sarcini, s-a îmbunătăţit în semestrul I al acestui
141 Ia sută, cea condusă de tovarăşul Faur Teodor, aplicînd me acordate inovatorilor se ridică la suma de peste 72.200 Iei. kg exploziv şi 33 m. c. de material lemnos. an cu 0,98 la sută.
toda Lidiei Korabelnikova şi-a depăşit planul în aceeaşi perioadă
cu 136 la sută, iar minerii conduşi de tovarăşul Jurca Cristea, ® Din anul 1950 şi pînă în prezent, pentru minerii de la Ghe- • Folosind armături metalice, minerii din sectorul V, inves Bravii noştri mineri şi-au intensificat munca lor productivă in
care folosesc în munca lor metoda graficului ciclic, şi-au rea lar s-au construit 15 clădiri cu 34 apartamente, avînd o suprafaţă tiţii al minei Aninoasa eu economisit 50 m. c. lemn de stejar. Ei întrecerea socialistă, folosind cu iscusinţă metode avansate de lu
lizat planul de producţie în proporţie de 283 Ia sută. au economisit şi 126 kg. exploziv. , cru în special în sectoarele cu surpare, reuşind astfel sâ-şi depă
şească cu mult sarcinile de plan re le reveneau. Brigada nr. 29 de
In scopul asigurării unei mai bune transportări a cărbunelui exemplu, condusă de tov. Tema Moise, în semestrul I 1955, in
de la mină la staţia C.F.R. Brad, s-a trecut la repararea funicula- condiţii grele de lucru, a depăşit planul cu 16 la sută ; brigada nr.
rului. Pentru a nu se depozita însă cantităţi mari de cărbune în 26, condusă de tov. Drăgan loviţă, cu 13 la sută, iar brigada nr.
timpul cît funicularul este în reparaţie, s-au luat măsuri în vederea 28, condusă de tovarăşul Preda Dumitru, cu 11 la sută Toate aceste
transportării cărbunelui cu autocamioanele noastre. brigăzi fac parte din cadrul orizontului tineretului, care şi-a de
păşit planul pe semestrul I cu 3,8i la sută.
In urma eforturilor comune ale întregului colectiv al minei
febea, am reuşit să îndeplinim planul cincinal iniţial încă de la Colectivul de mineri, şi tehnicieni de la mina de vest a obţi
8 mai .a c. Bazaţi pe succesele obţinute în semestrul I, am hotă- nut rezultate şi mai bune ; sarcina de plan a fost depăşită cu 4,2
rit să candidăm Ia titlul de întreprindere fruntaşă sau eviden la sută, datorită succeselor obţinute de minerii fruntaşi printre care
ţiată pe Ministerul Industriei Cărbunelui. se evldenţlează cei din echipa nr. 70 condusă de tovarăşul Lucaci
Petru care şi-a depăşit planul CU 32 Ia sută, echipa nr. 77 a to
Pe lingă preocuparea noastră în ce priveşte creşterea produc varăşului Munteanu Aron care şi-a depăşit planul cu 40 la sută,
ţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, s-a dat etc.
o atenţie deosebită asigurării unor condiţii mai bune de trai pen
tru mineri. Aşa de pildă s-a reorganizat şi mărit cantina. In pre Multe din brigăzile de mineri de la Ghelar şi-au realizat deja
zent se servesc aici aproape de opt ori mai multe mese decît In cincinalul. Brigada nr. 47, condusă de tovarăşul Lupu loachim, a
luna februarie a. c. Pentru a asigura o hrană consistentă la can realizat sarcina de producţie a primului nostru plan cincinal încă
tină a fost înfiinţată o crescătorie de porci. De asemenea a fost din luna februarie, în prezent Iucrînd în contul lunii iunie 1956';
reorganizat staţionarul, dispensarul şi baia, ultima funcţionînd în brigada nr. 26, condusă de tovarăşul Drăgan loviţă, a terminat
două schimburi. cincinalul în luna mai a. c. şi lucrează în prezent în contul lunii
februarie 1956 etc.
Acestea sînt fără îndoială doar cîteva din realizările obţinute
de colectivul minei noastre în lupta sa pentru mai mult cărbune. Pentru a asigura Condiţiile necesare îndeplinirii şi depăşirii
Animaţi de dorinţa de a munci mai bine pentru continua dezvol sarcinilor de plan, pentru a trimite furnalelor tot mai mult mine
tare a economiei noastre naţionale, toţi cei care muncesc aici se reu, conducerea întreprinderii şi-a întocmit un plan de măsuri teb-
vor strădui şi în viitor să asigure industria şi transporturile cu mco-organizntorice, bazat pe aplicarea tehnicii noi. Printre aceste
cărbuni în cantităţi tot mai mari şi la un preţ de cost redus. măsuri pot fi amintite; construirea la halda Crăciuneasa a unui
sistem de depozitare şi clasare a minereului mărunt din haldă,
care ne va permite să Valorificăm acest depozit ce imobilizează de
cîţiva ani sume importante de bani. De asemenea, studierea şi intro
ducerea unui sistem mecanizat pentru dezvelirea de părţile sterile
a zăcămîntului acolo unde lucrează unele echipe de la mina de
vest, precum şi extinderea introducerii maşinilor de încărcat şi fo
losirea din plin a coloanelor pneumatice pentru susţinerea perfora
toarelor în abataje şi înaintări miniere, va duce în mod sigur Ia
extragerea unor cantităţi mari de minereu.
Cresc oamenii ÎNTRECEREA Fruntaşii Teliucului
Acum cîţiva ani o veste străbătea în DE LA ÎNCEPUT CU folosite din plin, iar puş- : Luna Iulie şi-a cernut şi Un tovarăş din comitetul sindical al mi-
treaga Valea .Jiului: minerii conduşi de Pop căturile rup mai mult din
E., au mai realizat cîteva procente peste' - AVINT , creierii pămîntului. Focul ea îndărăt zilele. De data nei mă tot îndemna să notez fruntaşii Te
rezultatul anterior. Avea Pop nişte ortaci întrecerii ia amploare cu- aceasta' bilanţul a fost şi liucului.
să tot munceşti cu ei; harnici şi destoi —Băieţi, ce credeţi, vom pHnzînă şi alte brigăzi din
tehnician, conducătorul sectorului IV de nici. Printre ei se afla şi unul mai tînăr ¦putea săpa lunar-80 metri minele Văii Jiului. mai rodnic, dar nu numai — Avem mulţi mineri decoraţi — spunea Ing. BACIU ADALBERT
la mina Aninoasa. Punîndu-şi tot interesul Kibedy Adalbert. liniari de galerie ? al celor două brigăzi, ci şl ' e l; doisprezece cu Medalia Muncii, patru conducînd cu multă pricepere sectorul
şi priceperea în conducerea sectorului, în- — Ne alăturăm chemării a multora. cu Ordinul Muncii clasa' IlI-a, mulţi foarte I A de la mina Lupeni, fiind mereu printre
vingînd toate greutăţile, a reuşit ca secto După ce a deprins temeinic meseria, Ki Ochii ortacilor lui Iancu lui Iancu Octavian ? în mulţi cu insigna de miner fruntaş. Aceş- mineri la locurile de muncă, a făcut ca sec
rul său să fie mereu printre sectoarele bedy şi-a format o brigadă de tineret şi a Octavian străluceau ştrengă treabă Vizi Andrei pe or Adunaţi în jurul lui Ian ¦tia sînt mîndria minei noastre. Prin munca torul să se situeze printre primele pe mină.
fruntaşe din Valea Jiului. , , trecut să lucreze la pregătiri. Cum era şi reşte. Plini de încredere tacii săi. cu Octavian, ortacii din lor harnică s-a reuşit ca în cursul lunii In luna iulie sectorul pe care-1 conduce
firesc, la început înlîmpina greutăţi în exe spuseră aproape în cor: brigadă îl ascultau cu a- iulie-a.c. să-se sporească'productivitatea mun şl-a îndeplinit planul la cărbune în pro
BRATOVEANU GHEORGHE cutarea anumitor operaţii, dar oare viaţa — Desigur, mai încape tenţie arzînd de curiozi cii cu 9,6 la sută faţă de plan. Să vezi nu porţie de 112,4 la sută.
conducătorul unei brigăzi de tineret de nu ne e dală să învingem greutăţile? — Poate că şi mai m u lt; vorbă ? se însufleţeşte bri tate. mai, .ce bătălie duc ei acum pentru cît
la mina Lonea, care, deşi nu a fost înfiin Şi apoi conducerea minei, organizaţia de avem şi maşina de încăr gada. mal mult minereu.
ţată de mult, totuşi a mers din succes în partid şi UTM îl ajutau ori de cîte ori era cat. — Am muncit bine băie
succes, extrăgînd în prezent cărbune în cazul. Cu gîndul la întrecere ţi. A m obţinut o viteză de îmi notai cîteva nume de fruntaşi, cins
contul anului 1956. — Bine, dar nu uitaţi pe muncesc mal vîrtos şi or înaintare cum rar s-a în- tiţi de partid şî guvern cu diferite distinc
Primele rezultate au fost modeste, dar cine am chemat la între tacii lui Agner Iosif, Brîn- tîlnit la noi — 93,5 metri ţii : Luca Ioan Alimpescu — Ordinul Mun
ele creşteau cu fiecare zi. Începuse de acum cere. Ii cunoaşteţi doar pe dău Gheorghe, Ştuler I., am înaintat în luna aceas cii clasa IlI-a, Bobiniuc Ladislau — Or
să fie cunoscute noi metode de muncă fo Haidu şi ortacii lui, lei nu Ivan Gheorghe şi ceilalţi ta. dinul Muncii clasa IlI-a, Florincaş Gaşpar,
losite de minerii din bazinele carbonifere alta. care deschid noi drumuri Duma Ioan, Petric Simion şi alţii — cu
ale Uniunii Sovietice. S-a sfătuit odată spre bogăţiile pămîntului. — Dar cu întrecerea cum
întreaga brigadă şi, deşi le era oarecum — l-om da fest şi-om stăm ?
teamă, au hotărît să aplice şi ei metoda vedea. De ruşine n-o să PRIMUL BILANŢ
graficului ciclic. ‘Se stabiliseră şefii de ne facem. La auzul acestei între
schimb, s-au pus la punct o serie de amă A trecut o lună. Bilanţul
nunte organizatorice şi — dece n-am spune — ...Colivia se ivi şi îi co este fru m o s; 90 metri ga bări Iancu simţi o oare diferite distincţii. . Plecat apoi să-l vizitez
au fost şi din acei care nu prea erau borî în adîncuri pe cei ce lerie simplă a realizat bri
siguri că o să reuşească. porniseră întrecerea. gada lui Haidu şi aproape care strîngere de inimă. pe fruntaşi la locurile de muncă.
84 metri cea a lui Iancu
— Rezultatele ne vor confirma capaci ? Octavian. Asta înseamnă — De, băieţi şi de ...Minerii din echipele tovarăşilor Florin
tatea noastră, străduinţa şi voinţa de a — Ca să cîştigăm între cu 50 şi respectiv 44 metri
munci mai bine —- le-a spus atunci şeful cerea la care ne-a chemat mai mult decît obişnuit. data aceasta brigada lui caş Gaşpar şi Modîlcă loachim din secto
brigăzii. Dacă nu vom reuşi, înseamnă că Iancu Octavian, va trebui
n-am învăţat suficient, că nu ne-am strădu să săpăm cu peste 20 m e Nu-i rău, se gîndesc el, Haidu ne-a întrecut. A rul II al tainei se retrăseseră într-un loc
it să învăţăm. tri mai mult decît am rea dar s-ar putea şi mai bine.
lizat pînă acum. Ş i lucrul Pe ici colo s-a mai ivit muncit mai bine ca noi, ferit. Se făcea puşcarea găurilor date în
Au învăţat cu toţii şl rezultatele au nu va fi tocmai uşor,.. Am cîte un carambol, minute a realizat 113,5 metri de slînci. O adevărată canonadă de bubuituri
început să crească treptat. 25-37-45% peste însă încredere în voi. preţioase au mal fost pier galerie. Pentru asta tre făcu să hohotească văile. Din fronturile de
plan. In luna iulie a.c. norma a fost depă Haidu Iuliu îşi privi or dute. Dacă astfel de lucruri buie să-i felicităm.
şită cu 61%. Dar luna trecută a adus o tacii şi zîmbi întrebător: nu se vor mai tntîmpla
— Ei, ce ziceţi ? vom putea obţine reali Exprimînd parcă gîndic- lucru se desprînseră mari cantităţi de mi
— Apoi, să lăsăm pi- zări şi mai frumoase.
chamerele să vorbească rile tuturor, adăugă: de nereu de culoare ruginie şî albastră — sî-
şi-om Vedea. INTR-ADEVĂR, REZUL Ziua Minerului ne-a în derită de bună calitate pentru furnalele flă-
— Atunci, la treabă to TATE ŞI MAI FRUMOASE trecut, dar pînă la 23 A u mînde...
varăşi şi să nu ne închi gust vom mai vedea“..,
puim că ortacii lui Iancu Ziua Minerului se apro
sînt mai slabi ca noi. pia cu paşi repezi. Zgo ? Minerii dădeau zor cu încărcarea sîderl-
motul puşcăturilor, al cio
canelor, şi maşinilor de în Rezultatele celorlalte bri- I tei în vagonete. Graficele indicau realiză
cărcat sînt parcă mai pu
ternice. Galeriile se afun gâzi prinse în întrecere rile fiecărei echipe: echipa lui Florincaş
dă tot mai adine deschise
bucurie nouă brigăzii lui Kibedy: planul de braţele vînjoase ale mi s-au arătat şi ele fru — .32 la sută peste plan, a lui Duma
nerilor. moase. Brigada lui Vizi Ioan — 4 la sută, a lui Petric Simion —
Andrei a realizat 68 metri 5 la sută...
galerie dublă. Agner Iosif
pe anul 1957 a fost îndeplinit la 18 iulie. cu ortacii lui au înaintat ...Un şir lung de vagoane de cale ferată
Brigada lucrează acum în sectorul II al mi IN FOCUL ÎNTRECERII în galerii 62 de metri, îngustă, încărcate cu minereu şerpuieşte
Brîndău Gheorghe 60 m e tras de locomotiva ce fumegă mereu, prin
nei Petrila şi odaia cu rezultatele dobîndite Şi aşa se porni între tri. O realizare deosebit de tre dealuri, către furnalele de la Călan. Le-
cerea socialistă pentru o frumoasă a obţinut şi bri
au crescut şl cadrele de mineri. Kibedy An mai rapidă înaintare în ga
lerii.
ton, Kadar Grigore, Moldovan Iosif, Kala- ...Fiecare m inut e folosit cu gada lui Ivan Gheorghe ca gănîndutse pe cabluri de oţel, corfe cu ro
chibzuială, maşinile sînt
pacs Ignat şi. toţi ceilalţi şi-au adus cu pri re a betonat în această lu dul muncii harnicilor mineri de la Teliuc
nă 40 metri galerie dublă. Iau drumul — cu ajutorul funlcularuluî —
sosinţă contribuţia la depăşirea sarcinilor spre furnalele Hunedoarei. ANDREI NICOLAE
R. ŞERBAN
de plan.
miner fruntaş la Teliuc, Lucrează într-o
A. CIBIAN I. TUFARU
brigadă de tineret în subteran, galeria
DIN VIAŢA MINERILOR nr. 10. Pe luna Iulie a.c. a obţinut o de
păşire de normă de 41 la sută. Aceeaşi
frumoasă depăşire, o are şî pe primele zile
ale lunii august, . ţ . ,
PREDA DUMITRU Deşi tinără, brigada minerului Bralovcanu Gheorghe de Ia Lonea obţine zilnic Tinărul miner Mihai Ştefan de la Petrila este imul din minerii cei maî 'de ŞERBAN IOAN
însemnate depăşiri de normă. Totuşi membrii brigăzii nu se mulţumesc cu atît şi-şi frunte ai Văii Jiului. împreună cu brigadă sa produce acum în contul anului 1959. şef de echipă la întreprinderea carboni
responsabilul brigăzii de tineret „6 Au propun mereu alte taeiode de muncă 'pentru a extrage mal mult cărbune. feră Ţebea. Pentru munca sa' de pînă acum
gust" de Ia Ghelar. Brigada condusă de el El are o deosebită predilecţie pentru citit şi studiu. a fost decorat cu Medalia Muncii şî Ordi
a extras ir, cursul lunii Iulie a.c. 411 tone j j ° clişeu: Hiiilei til BfalOViâJU. Gheorglie Ia^ sfat cit ortacii săf. „In clişeu: Mihaj Ştefan. împrfeună cu soţia studiind o nouă metodă de lucru nul Muncii clasa IlI-a. In iuna iulie echipa
de minereu peste prevederile planului, iar Intr-o revistă tehnică. , pe care o conduce şî-a depăşit norma cu
In primele trei zile ale lunii august — 60 30 ia sută.
tone.