Page 7 - 1955-08

í
Nr. 502
Din activitatea
organizafiâhr de bază săteşti
AGITATORI BINE PREGĂTIŢI
In vederea bunei desfăşurări a muncilor
agricole în campania de vară, organizaţiile
de bază din satele Pojoga şl Sălciva, raio­
nul Ilia, acordă tn această perioadă o mare
importanţă întăririi muncii politice de
masă.
Organizîndu-şl colectivul de agitatori,
care numără peste 40, secretarii organiza­
ţiilor de bază de aci au trecut la instrui­
rea lor cu problemele cele mai importante
din această campanie. Ei au repartizat
cîte 3-4 agitatori pe circumscripţie electo­
rală unde-şi desfăşoară munca de lămurire
printre întovărăşiţii şi ţăranii muncitori,
ajutînd astfel deputatul din circumscripţia
respectivă.
Datorită muncii de lămurire desfăşurată
de către colectivele de agitatori, secerişul
griului atît în cele două întovărăşiri, cît
şi în restul satului, a fost terminat numai
în 8 zile, iar după 5 zile s-a început tre-
ierişul.
Agitatorul Drăghincea Viorel nu pierde
nici 6 ocazie să stea de vorbă cu oamenii.
El îi lămureşte asupra avantajelor aplică­
rii regulilor agrotehnice. O astfel de dis­
cuţie a avut nu demult cu ţăranul munci­
tor Trifon Nicolae.
— „Uite, bade Nicolae — spunea el —
ce se întimplă dacă dezmirişteşti din timp:
în primul rînd seminţele buruienilor care
s-au scuturat cînd ai* secerat, la arat sînt
băgate sub brazdă. Cînd fa d arătură a-
dîncă de toamnă, toate buruienile răsărite
se nimicesc, iar anul viitor vei avea mai
puţine buruieni î n . cultura pe care o vei
însămînţa. In al doilea rînd, dezmiriştitul
face ca pămîntul să primească mai multă
apă. Dacă aplici dezmiriştitul, bade Nico­
lae, la anul viitor cu siguranţă că vei ob­
ţine cu 100-200 kg. porumb boabe mai mult
la ha. Şi badea Nicolae în ziua următoare
a început dezmiriştitul. Şi-a predat şi co­
tele obligatorii către stat (de fîn, lapte şi
carne) pe întreg anul.
Muncă asemănătoare a depus şi agitato­
rul Laz Iuliu. El a explicat gospodinei Laz
Valeria rostul dezmiriştituluL
Despre treierlş a vorbit ţăranilor muncL_
tori agitatorii: Furdui Gheorghe, Ilie Ma­
tei, Popescu Nicolae, Jeleru Andrei 'Şi mulţi
alţii.
DEPUTAŢI HARNICI '
Birourile organizaţiilor de bază au re­
comandat comitetului executiv al sfatului
.popular comunal, să se ocupe de antrena­
rea deputaţilor comunali în sesiuni pentru
ca aceştia să aibă sarcini concrete în cam­
pania mundior agricole de vară. De ase­
menea, în adunările generale, organizaţiile
de bază. au analizat activitatea deputaţilor,
felul cum muncesc cu alegătorii în cir­
cumscripţiile de care' răspund.
In. acelaşi timp. deputaţii sînt îndrumaţi bază şi comitetul executiv al sfatului popu­
de a mobiliza alegătorii la participarea
muncilor 'de folos obştesc, de înfrumuseţa­
rea satelor. De pildă, deputatul Hodor Eu­
gen în circumscripţia sa nu are nici un ce­
tăţean rămas .în restanţă cu plata- impozite­ de agitaţie să dea roade. Este necesară
lor către stat sa.u cu predarea-cotelor-obli­ îmbunătăţirea acestei activităţi, întrucît
gatorii. In circumscripţia sa toate podeţele
au fost reparate. Circumscripţia deputatului
Hodor Eugen este fruntaşă pe comună. .
RezulUte asemănătoare au obţinut şi de­
putaţii : Munteanu Emllian, Clâtinel Ştefan
şi Gaşpar Emil.
Ce să citim
IN EDITURA DE STAT PENTRU LITE-
RATURA POLITICA
au apărut:
N. ONIGA, I. APOSTOLATU: Munca po­
litică pentru crearea de noi întovără­
şiri agricole. Colecţia „Din experienţa
muncii de partid" — 48 pag. 80 bani.
AL. TRESTIENI: O experienţă rodnică
(Din succesele obţinute de colectiviştii
din Lenauheim în cultura porumbului)
48 pag. — 50 bani.
— Industria grea — baza dezvoltării. în­
tregii economii naţionale — Colecţia
In raioanele Haţeg şi Hunedoara treierişul şi dezmiriştitul trebuie intensificat
Să se treiere griu,
nu vorbe de laudă
Inoîntaţi de perspectiva unei recolte bo­
gate, unii activişti de partid şi de stat,
din raionul Haţeg şi unii conducători de
unităţi agricole, s-au lăsat copleşiţi de un
sentim ent de autodiniştire şi autom ulţu-
mire, socotind că oricum după terminarea
secerişului, planul la treieriş, dezmiriş­
tit şi predarea cotelor va fi îndeplinit.
A lţi conducători, în frunte cu tovarăşul
Devean Nicolae, secretar al com itetului
raional de partid., căutând să acopere slă­
biciunile m uncii organizatorice şi politice,
a luat în braţe ca pe un scut de apărare,
„greutăţile obiective“ şi a început să se
văicărească că nu-I ajută timpul. Toate
acestea au făcut ca treierişul să nu se fa­
că concomitent cu secerişul.
Deşi la data de 3 august, în raionul
H aţeg existau un num ăr de 43 de batoze,
din cauza proastei organizări a m uncii şi
din lipsa de m obilizare a ţăranilor m un­
citori in transportul griului la arii, mai
m ult de jum ătate din num ărul lor nu
treieraseră nici un snop de griu pînă la
aceeaşi dată. 1 tă după seceriş, aceste munci în raionul
P e raza comunii Berthelot de exemplu,
sînt patru batoze din care num ai două
funcţionează din plin ; cea de pe aria în­
tovărăşirii agricole şi cea din cătunul Co­
paci, iar celelalte două batoze din satul
Fărcădin, stau din oauză că nu sîn t ame­
najate ariile şi nu se transportă griul pe
arii. Membrii com itetului executiv, şi în
primul rînd tovarăşul Ungur Samoilă, pre­
şedinte al sfatului popular, pînă la data
de 3 august nu a întreprins nim ic Concret
pentru a se transporta griul la arii şi pen­
SPRE 2.000 kg. PORUMB BOABE LA HA.
Munca politică de masă organizată şi
desfăşurată în satele Pojoga şi' Sălciva a
făcut ca o mare parte din ţăranii munci­
tori să se găsească în întrecere.
La început Întrecerea s-a răspîndit în
întovărăşiri, de la om la om, trecînd peste
hotarele satului. întovărăşirea din Pojoga
în cadrul întrecerii are o răspundere în
plus. Vrea neapărat să cîştige şi întrece­
rea pe care o are cu întovărăşirea din Zam.
La casele lor, anul acesta, întovărăşiţii
nu o să ducă mai puţin de 2.000 kg. porumb
boabe la ha. Acesta este unul din anga­
jamentele pe care şi le-au luat.
Cei 86 ţărani muncitori aflaţi în între»
eere pe bază de contracte şi un număr de
14 grupe, au drept scop Ca prin aplica»
rea metodelor agrotehnice avansate să ob­
ţină în medie 2.800 kg. porumb boabe -lâ
hectar, 15.000 kg. cartofi şi 25.000 kg; sfe­
clă de zahăr.
LA ARIE
Cei 13 agitatori sînt îm părţiţi. în grupe
pe schimburi cîte 2-3( la fiecare din cele doua
arii.. Ei folosesc timpul liber prin grupa­
rea ţăranilor muncitori citindu:le. ultimele
noutăţi din ziar. Aci se dezbat probleme de
politică internaţională. Agitatori ca Mun­
teanu Emil, Tolh Ana, Popa Eugen, Laz
Gheorghe şi Duma. Eugen, fac cunoscute
rezultatele semnării tratatului celor, opt state
de la Varşovia, al Conferinţei de la Ge­
neva şi a multor alte probleme de politică
externă.
Una din sarcinile agitatorilor la arii
este şi aceea de a împrospăta gazetele de pe
arii în permanenţă cu materiale noi. Prin
intermediul acestora se evidenţiază frunta­
şii la treierlş şi dezmiriştit. Nu este zi în
care să nu se schimbe articolele.
? Pui de şoim (film romînesc), 18-19 Fluviul
Dacă munca politică de masă desfăşu­
rată de către cele două organizaţii de par­
tid din satele Pojoga şi Sălciva, a putut
să cuprindă un număr important de agita­
tori şi deputaţi, ea n-a reuşit însă ca să
mobilizeze colectivele gazetelor de perete
săteşti, fapt pentru care acestea nu au de­
venit adevărate focare de mobilizare a ţă­
ranilor muncitori în campania de vară. La
gazetele de perete, articolele^ se schimbă
cu înlîrziere de săptămîni. Faptul că satele
Pojoga şi Sălciva nu au nici pînă în pre­
zent panouri de onoare la care să se expu­
nă portretele *fruntaşilor recoltelor bogate
dovedeşte nepăsarea de care dă dovadă co­
mitetul executiv al sfatului popular comu­
nal, căruia i s-a recomandat în repetate
rînduri să ia măsuri pentru confecţionarea
lor.
De munca defectuoasă â colectivelor g a ­
zetelor de perete cît şi de neconfecţionarea
panourilor fruntaşilor recoltelor bogate, se
face vinovat şi instructorul teritorial de
partid, tovarăşul Lăncrănjan Ion care nu
a stăruit în suficientă măsură în această
direcţie pe lingă birourile organizaţiilor de
lar. Secţia de propagandă şi agitaţie a co­
mitetului raional de partid, trebuie de ur­
genţă să ia măsurile necesare pentru ca în
satele Sălciva şi Pojoga şi această formă
toate1forţele trebuiesc îndreptăte pentru cîş-
tigarea bătăliei, a terminării treierişului şi
recoltatului la timp şi fără pierderi.
RADOVICI IOAN
„In ajutorul propagandistului — 32
pag. — 55 bani.
K. MARX: Capitalul voi. III partea ILa
V. I. L enln: Opere voi. 28
MAO TZE-DUN : Opere alese voi. 3
A. GRAMSCI: Scrisori din închisoare.
N. A. BULGANIN: Despre sarcinile pri­
vind dezvoltarea continuă a industriei,
progresul tehnic şl îmbunătăţirea or­
ganizării producţiei — Raport prezentat
la plenara Comitetului Central al
P.C.U.S. — 4 iulie 1955 —
88 pag. — 1,60 lei.
tru a se treiera din plin ş i l a aceste ba­
toze. Nu a 'întocmit un plan de acţiune
prin oare ţăranii m uncitori să fie progra­
maţi pe zile să treiere la batoze. Pentru
faptul că batozele din Fărcădin nu func­
ţionează din plin, tovarăşul Ungur, pre­
şedintele sfatului, afirmă că nu se poate
treiera din cauza tim pului nefavorabil, ori,
această afirm aţie nu este întru totul întem e­
iată, deoarece la batozele de pe aria în -
tovărăşiţilor şi cea din cătunul Copaci,
folosindu-se fiecare oră bună de lucru s-au
treierat pînă la data de 3 august cerea­
lele de pe suprafaţa de 45 ha. Aceasta
ne dovedeşte însă că sfatul popular nu
s-a ocupat peste tot de a mobiliza ţăranii
m uncitori la. treieriş. i însă pe teren, facem Cunoscut tovarăşului
Faţă de aceste lipsuri, organele raionale
n-au luat cele mai juste măsuri. In loc
să se ocupe. de antrenarea organizaţiilor
de bază şi a sfaturilor populare comu­
nale, să mobilizeze ţărănimea m uncitoare
de a -şi transporta griul la arii, au con­
siderat că este mai „bine" să m ute bato­
zele dintr-un sat în altul.
Din lipsa de organizare .a m uncii şi
preocupare faţă de. m obilizarea ţăranilor
muncitori pentru a începe treierişul înda­
Haţeg se desfăşoară neîngăduit de încet.
Din această cauză pînă la data de 5 au­
gust au fost treierate păioasele numai de
pe o sup rafaţă d e 230 ha., cît trebuia de
fap t să treiere cele 22 de batoze în tr-o
singură zi de lucru.
Lipsuri serioase se manifestă în raionul
H aţeg şi în ceea ce priveşte am enajarea
ariilor. D eşi organele raionale de partid şi
ale sfatului popular raional, precum şi
sfaturile. populare com unale-au fost criti-
DRUMUL SOCIALISMULUI
VEŞTI DE LA
corespondenţii voluntari
PRIN MUNCA LOR
Ţăranii muncitori din raza comunii Bu-
cureşci, raionul Brad, muncesc cu multă
dragoste pentru a schimba faţa satelor lor.
In satul Şesuri, din dorinţa de a-şi ve­
dea şcoala cît mai repede construită, ţăra­
nii muncitori, au făcut multe zile de muncă
voluntară. Aşa de exemplu Ţiu Solomon,
membru în comitetul de cetăţeni, a prestat
un număr de peste 50 zile muncă volun­
tară, iar ţăranii nftincitori Dărăbanţ Can-
din, Cioroiu Macarie, Dărăbanţ Avram şl
alţii, fiecare cîte 30 de zile. In momentul
de faţă şcoala din Şesuri se găseşte zidită în
roşu. H
* repezindu-se spre larg în ritm săltăreţ, gata de a începe.
In satele Curechi şi Bucureşci, clădirile
pentru căminul cultural sînt de asemenea
ridicate fn, roşu..
La construcţia căminului din satul Cu­
rechi, sau evidenţiat în mod deosebit'prin
munca voluntară depusă, ţărarii muncitori
ca : Marian Avram şi Iviniş Aron, iar în
salul Bucureşci tovarăşii Băticiu Gheorghe,
preşedintele comitetului de cetăţeni, Cirou
Sabin, deputat comunal, şi mulţi alţii.
MOŢ NICOLAE
PEN TR U . TRANSPORTAREA
CEREALELOR
Numai cine a trecut, cu cîteva săptămîni
în urmă, prin salul Cib-Chei, raionul Alba,
a putut vedea că drumurile din sat eraii
stricate. Azi nu mal sînt. Opt kilometri de
drum s-a reparat prin muncă voluntară, trei
podeţe S-au Construit şi s-au curăţit şan­
ţurile ‘pentru scurgerea apei.
Ţăranii muncitori din acest sat, printre
care s-au găsit mereu în frunte Hancheş
Petru, Popovici Aron, Mumătă Aron, Suciu
Aron şi alţii, au reparat acest drum ca să
poală asigura transportul păioaselor şi ce­
realelor.
OLEA V. tul că aici nu exista o scenă. Acest lu­ fost petrecuţi pîna departe de către bu­
UN AJUTOR PREŢIOS
Achim Rozalia din comuna Ţărăţel, raio­
nul Brad. esle femeie bătrînă; nu mai
poate munci ca în tinereţe. De aceea, co­
misia de femei .de pe lîngă sfatul popular
al comunii a hotărît sa mobilizeze cîteva
femei perttrn a o ajuta să-şi strîngă recolta
dc păioase la timp şi în bune condiţiuni.
Hotărîrea comisiei de femei a fost tradusa
în fa p tă ; zece femei (Roba Zamfira, Bartha
Maria, Oprean Elena, Igna Ileana, Golda
Ileana şi altele) i-au secerat zilele trecute
griul.
LUCA MARIOARA
‘* -
'L .*
N IC I LA DISPENSAR, NICI PE TEREN
Aşa Se întîmplă .oamenilor superficiali în
muncă. Aşa se întîmplă şi tovarăşei doc­
tor de circumscripţie Ignat Eleonora de la
dispensarul medical din satul Unciuc, raio­
nul Haţeg, care nu-şi face datoria în mod
conştiincios.
Nu de puţine ori tovarăşa Ignat a refu­
zat de a da consultaţii bolnavilor la dis­
pensar sau în cadrul circumscripţiei în
care e numită să-şi desfăşoare activitatea.
Aşa s-a întîmplat cînd a fost chemată de
şeful ocolului silvic pentru a consulta cî-
ţiva muncitori. De asemenea în ziua de
24 iulie a.c. tovarăşa doctor Ignat a pre­
ferat mai birte să facă plajă decît Să con­
sulte copilul cetăţeanului Stoica Marinică
care era bolnav, mulţumindu-se să-i răs­
pundă „vino miine, cheile sînt la moaşă
Privind această stare de lucruri comite­
tul executiv al sfatului popular al comunii
Rîul de Mori, precum şi secţia sănătate
a raionului Haţeg, trebuie să Ia atitudine ho-
tărîtă faţă de lispurile ce se manifestă în
activitatea doctoriţei ignat Eleonora, pre­
cum şi faţa de metodele ei de muncă.
ŢAPU HERMINA
cate în articolul de fond din 28 iulie al
ziarului „Drumul Socialismului" pentru
faptul că nu s-au preocupat de am ena­
jarea ariilor, această situaţie continuă şi
pe mai departe. Tovarăşul Devean Ni­
colae, secretar al com itetului raional de
partid Haţeg, în Iod să ia m ăsuri opera­
tive pentru ca ariile din raion să fie a-
m enajate conform instrucţiunilor primite
în această direcţie, a răspuns ziarului în­
tr-un mod neprincipial, cum că éele ară­
tate in articol nu ar corespunde adevăru­
lui, deoarece in raionul Haţeg la acea
dată’ erau am en ajate un num ăr de 58 de
arii, iar în m om entul de faţă sînt am e­
n ajate 88 de arii. D in constatările noastre
Deveanu, că nici la ora actuală nu sînt în
raion arii am enajate care să corespundă
schiţei după care trebuie să fie amena­
jată o arie. • - { s-âu format trei patru stoguri cu grîu
In comuna Sîntămăria Orlea unde aria
nr. 1 este. am en ajată m odel, după cum su s­
ţin organele raionale, în m om entul de faţă
nu există nici un butoi c u . apă, nu este
transportat nisip, la !pichetul de incen­
diu nu există nici o unealtă, în baraca
pentru ad&postirea cotei şi uium ului
plouă, iar la panoul de onoare riu este tre­
cut nici un fruntaş.
Situaţii asem ănătoare sînt şi în alte co­
mune şi sate din raionul Haţeg.
Executarea dezm iriştitului în acest ra­
ion de asem enea a rămas mult în urmă.
dezm iriştindu-se pînă în prezent numai
532 ha din cele 7.000 ha cîte sîn t plani­
ficate.
Faţă de aceste lipsuri grave, ce se m a­
nifestă în raionul Haţeg, comitetul raio­
nal de partid, sfatul popular raional şi
cele comunale, vor trebui să ia grabnice
Pag. 3
Printre muncitorii ogoarelor Programul filmelor
Sîmbătă cînd am plecat, era o amiază grămadă pe scenă. Tovarăşul Soare ieşi Intre 4 şi 18 august a.c., pe ecranele
cinematografelor din regiunea noastră vor
tulbure, cu u n cer nelăm urit, şters. Din in faţa cortinei şi în tim p ce anunţa rula următoarele film e :
hornurile lungi ale combinatului, năvă­ că „formaţia mică de teatru a ansam­ D E V A : 4-9 VIII. Inamicul public nr. 1
(film franco-itallan), 10-14 Dubla Lotte (film
leau trombe de fu m albăstriu, ce, luate blului artistic al I.C.S.H.-ului va da un german), 15-19 Eu şi bunicul (film ma­
ghiar).
de adierea unui vînt, se lăsau în valuri program în faţa ţăranilor m uncitori din
ALBA-IUL IA : 8-10 VIII. încărcătură pe­
neregulate spre bătrînul castel al hunia- Lăpuşnic, program închinat celui de riculoasă (film german), 11-14 Libejula şi
Pe Drumul libertăţii (film sovietic), 15-17
zilor, învălulndu-l ca în nişte draperii al V-lea Festival Mondial al Tineretu­ Stepa în flăcări (chinez).
anum e estom pate parcă de vrem e, pentru lui"... eu îm i aruncai privirea în ju r să APOLDUL DE S U S : 8-14 VIII. Aleco,
Veniţi Mîine (film sovietic), 18-19 Meciul
a ascunde în spatele lor mărturia unor văd dacă nu lipsea cineva. Nu, nu lip­ de fotbal Anglia-Ungaria.
vrem i sub care omul a gemut şi a scrîş- sea nimeni. Erau p rezen ţi: Adam A n ­ HAŢEG: 8-10 VIII. Fiul pădurarului
(film m aghiar), 11-14 Nikolas Nikleby (film
n it frîngîndu-se sub bici de călăi. ton, Vlad Dumitru, llea Vicenţiu — din e- englez), 15-17 Scrisoare cifrată (chinez).
Nu eram prea m ulţi la număr cei por­ chipa de tea tru ; m embrii brigăzii ar­ ILIA: 11-14 VIII. O scrisoare pierdută
niţi, dar m ăsuraţi după gălăgia pe care tistice de ag ita ţie: Voicu Vasile, Olteanu (film romînesc) 18-19 Ciuc şî Ghec (film
o făceam, puteam f i asem uiţi foarte bine Nicolae, Anca Moinar, Cadu lo a n ; înde- sovietic culorat).
mînaticli dansatori: Secară Gheorghe,
cu efectivul unei şcoli... de fete. B R A D : 8-10 VIII. întreceri vesele, Vi­
Im ediat după ce ne-am aşternut dru­ Mocanu Titi, Ghinea loan, Preda Anlşoa- neri 13 (film maghiar), 11-14 Ordinul Anna,
m ului, gălăgia se potoli oarecum, iar e- ra,' Pom îrlean M aria; harnicii instru­ Pe drumul celor trei Republici (film sovie­
chipa de cor se apucă să-şi încerce ta­ m entişti : Claudiu Stoianovici şi Chiţu tic, culorat), 15-17 Pădurea şoimilor albaş­
lentele. Cîntecele porniră unul cîte unul Gheorghe, în tr-u n cuvînt toţi erau acolo tri (film maghiar).
ORAŞTIE: 8-10 VIII. De la1 ghiocei la
căderea frunzelor (film maghiar), 11-14
tineresc, sfidînd parcă posomorala na- Deschiderea a fost făcută de către cel Mînăstirea din Parma (film francez), 15-17
din brigada artistică de agitaţie. Veseli, Petroliştii din Caspica (film culorat).
. turii. PETROŞANI: 2-8 VIII. Doi acri de. pă-
A m ajuns în comuna Lăpuşnic pe la plini de viaţă, aceştia au început a-şi mînt (film indian), 9-15 Inamicul public
orele 4. Aici, eram deja aşteptaţi. De expune programul. Ţăranii m uncitori îi nr. 1 (film franco-italian), 16-22 Neamul Jur*
cum ajunserăm lingă sediul gospodăriei ascultă $1 rîd, rîd cu poftă de felul binilor (film sovietic, culorat^,
anexe,, unde era ţinta noastră, ne şi în- cum ei înţeapă pe cei ce nu-şi văd de SIM ERIA: 8-10 VIII. Fiica regimentului
(film austriac), 11-14 Crîngul de călini,
tîm pinară cu zîm bet plin m uncitorii de treabă. 15-17 Maeştrii baletului rus, Nicolae Băl-
aici şi ţăranii din sat. Tocmai spun cum că tovarăşul Amă- Cescu.
— Bine aţi venit tovarăşi, bine aţi ve­ riuţei nu-şi vede de munca culturală; SEBEŞ,: 8-10 VIII. Campionatele mon­
acesta auzindu-l începu a se face mic, diale de' fotbal (film francez), 11-14 Mica
nit. Poftiţi... şi marea fericire (film german), 15-17 Fiul
m ic de to t sub hohotele nestăpînite ale pădurarului (film maghiar)’.
. In curtea gospodăriei, ne întîlnirăm şi spectatorilor. Tot aşa ca el au păţit şi
cu tovarăşul Homorodeanu, directorul alţii.Ţăranii nu m ai pot de veselie şi din . T E IU Ş : 11-14 VIII. Directorul nostru,
acestei gospodării. Şi el se arătă tot a- cînd în cînd îi auzi întrebîndu-se: Huai trebuie îmblînzit (film Indian).
tit de bucuros că am m ers şă-i vizităm . „— De unde nevoia le-or fi aflat?"... ZLATNA: 8-10 VIII. In vîrtejul dansului
(Despre bucuria lui, m ă gîndesc să m ai Urmară după ei dansatorii şi după a- (film culorat), 11-14. Ţiganii şl Valea soa­
relui, 15-17 Liubov Iarovaîa1 (film sovietic)’,
spun cîte ceva spre sfîrşitul acestui re­ ceea. sceneta „Forma-i form ă", scenetă 18-21 O noapte la Veneţia, Turismul (film
italian).
portaj). îndreptată ascuţit împotriva birocratis­
BARU-MARE: 11-14 VIII. Aventură Ia
Aşa după cum fiecare dintre noi o mului. castel (film austriac).
ştia, urm a ca seara ‘să dăm u n pro­ După c e 'spectacolul a fo st terminat,
gram artistic, program pe care-l pregă­ taraful nostru a început a cînta cu foc
tisem cu dtîta grijă^şi drag. Această pro­ pentru joc-şi în cînteâ a ţinut-o p tnă.în
blemă însă, raportată fiind la condiţiile zorii zilei următoare, iar participanţii au
găsite de noi în gospodărie, nu prea pă­ ţinut-o şi ei tot în joc.
rea simplă şi nu părea aşa pentru fap­ Cînd am plecat a doua zi înapoi, am
cru ne puse oarecum pe gînduri. După nele urări ale ţăranilor în m ijlocul că­
cîteva clipe însă responsabilul nostru rora ne simţiserăm atît de. bine. Sln-
cultural, tovarăşul Soare Gheorghe, sau gur tovarăşul director Homorodeanu, nu
„bătrînul" cum s-au obişnuit să-i spună a fo st de faţă la plecarea noastră ?l
tinerii ansamblului, făcu propunerea ca astfel nu ne-am. p u tu t lua rămas bun.
să amenajăm noi singuri una. Acest lu­ De altfel, el dispăruse im ediat după ce ne
cru ne entuziasma, şi-l prim irăm cu ex­ urase bun venit. La început n u am
clamaţii de bucurie. Din nou „bătrînul" înţeles de ce. Am . înţeles însă m ai pe
ne făcu dovada isteţim ii cu care ştie să urmă. De nu ar f i „dispărut", de ar fi
descurce treburile cele mal incîlcite. rămas alături de noi, era poate pus în
Ne apucarăm aşa dar de lucru şi în mai situaţia de a se interesa de cazarea noas­
p u ţin de două ore scena a fo st im pro­ tră, de locul unde vo m lua masa şl de IN F O R M A Ţ II
vizată. Locul ales pentru ea l-am soco­ alte asemenea probleme ce, fără îndo­
tit n im erit pe treptele principale ale gos­ ială, i-ar fi dat o oarecare bătaie de cap. Institutul Polilehnic din Timişoara, fa­
podăriei Şi iată că după o m uncă de Iată pentru ce, dar s-a retras cu atîLa cultatea Electrotehnică, cursuri fără frec­
vreun ceas şi ceva, treptele bătrîne, pe grijă, iar noi am fost lăsaţi să ne des­ venţă, comunică că înscrierile pentru exame­
care în trecutul nu prea îndepărtat se curcăm cum am ştiut. N u -i vorbă, că nul de admitere se fac pînă la 1 septem­
tîrîiau hîrşîit. şi leneş papucii de casă a ţăranii muncitori care ne primiseră atît brie a.c.
mai ştiu cărui grof, se transformară în de însufleţiţi, s-au îngrijit de acest lu­ Candidaţii la examenul de admitere pen­
loc de spectacol, iar pe aleea mare din cru. tru cursurile fără frecvenţă se vor înscrie
faţa lor, de-a-lungul căreia de asemenea Nouă, m ărturisim cinstit, că ne-a pă­ pe baza unei cereri individuale urmînd ca
se puneau odată la cale tot soiul de a- rut totuşi rău şi încă ne pare şl aciim că declaraţia tip de înscriere să fie comple­
ventUri amoroase de către baronesele tovarăşul Homorodeanu a lipsit. Nu tre­ tată ulterior, în .perioada examenelor de
plictisite de trîndâvle, s-au adunat în buia să se lase prada unor. griji pe care admitere, ¦ î ¦ '• ‘ } J
această seară peste 700 de ţărani m un­ noi nu i le-am fi dat şi pentru Ca să La cererea individuală pentru cursurile
citori. Ei au ven it acum nU pentru a n u mai păţească şi pe viitor vreun ase­ fără frecvenţă se vor anexa în orig in a l:
asculta „porunci", nici pentru a -şl plăti menea lucru, e bine să ştie că atunci — Certificatul de naştere.
„gloabele", ci pentru a asculta cîntecele cînd Vom mai merge prin Lăpuşnic nu — Diploma de maturitate, pentru absol­
şi jocurile pe care fra ţii lor, muncitorii m ai trebuie să „dispară". Ii garantăm cu venţii şcolilor medii de zece ani, diplomă de
de la oraş, veniseră să le prezinte, ca toată certitudinea că nu-l vom stinghe­ tehnician pentru absolvenţii şcolilor medii,
sem n de mare cinstire şl dragoste pe ri cu nici o cerere. Aceasta, p entru ca diploma de examen • de stat pentru absol­
care le-o poartă. să fie liniştit. venţii şcolilor pedagogice, certificatul de
...Seara a so sit Noi ne adunarăm toţi V. AFLOAREI
absolvire al facultăţilor muncitoreşti.
— Pentru cei care sînt în cîmpul mun­
„FESTIVALUL CĂRJII* cii, se Va anexa1 recomandaţia de la lo­
cul de muhdă cu indicaţia postului pe ca-
In vederea organizării şl desfăşurării continuă a numărului de ştanduri perma­ re-1 ocupa, a specialităţii ’ şi a salariului.
„Festivalului cărţii \ care va avea loc în nente, pentru îmbunătăţirea muncii aces­
perioada 13-23 August, zilele trecute a avut tora. De asemenea1, vor fi organizate ştan­ Recipisa de plata taxei de cinci leî
loc la Comitetul regional de partid o şe­ duri ocazionale, ştanduri nocturne, acţiuni
dinţă în cadrul căreia a fost constituită o de la om la om, iar unităţile vor deschide pentru examenul de admitere care se va
comisie regională ce se va ocupa în mod pentru această perioadă bazare şi expoziţii
direct de buna reuşită a acestei acţiuni. ale cărţii. In centrele industriale şi în oraşe plăti la caseria facultăţii.
vor fi organizate bazare ale cărţii tehnice,
In planul de muncă întocmit, membrii vitrine, ştanduri, Urmărindu-se pe * această — Trei fotografii 6/9.
acestei comisii, şi-au prevăzut un şir de cale o cît măi’ largă difuzare â cârtii teh­
obective însemnate, menite şă popularizeze nice. Examenul de admitere pentru cursurile
cartea şi să mobilizeze în jurul ei un nu­
măr cît mal mare de cititori. Mobilizînd toate forţele noastre pentru o fără frecvenţă se va ţine la Institutul Poli­
cil mal bună reuşită a „Festivalului căr­
„Festivalul cărţii" va prilejui, organiza­ ţii", vom aduce o contribuţie de seamă la tehnic din Timişoara, între 10-17 septem­
rea unei serii de acţiuni de popularizare şl marea operă întreprinsă de partid şi pute­
difuzare a cărţii, atît în mediul urban, cît rea populară, aceea de a răspîndi lumina brie, şl se va da la următparele discipline:
şi în mediul rural. Printre altele, libră­ cărţii pînă în cele mai îndepărtate sate şl — Lirpba'.şl-’ literatura rdmînă (scris).
riile noastre, vor amenaja vitrine potrivit cătune. — um fia ’rUsâ^(oral). **•
fiecărei zile consacrată acestui festival şî — Matematici (scris şi oral).
vor da o bătălie susţinută pentru creşterea — Fizică (oral).
I. S. LOTERIA DEVA
Rezultatul tragerii din 5 august 1955
Au fost extrase din urnă următoarele nu-,
. mere: .
90, 33, 49, 83, 66, 22, 46, 20, 13
Premiul general pe ţară lei 1.590.603.
măsuri, să fie mai operativi în rezolvarea ca treieratului în comuna Băcia, a fost cunoască terenul, - fără să ouacască oa­
sarcinilor ce le revin în această perioadă organizată fără sim ţ de răspundere din m enii ogoarelor pe care trebuia să-i în­
a m uncilor agricole de vară, să privească partea sfatului popular, deşi posibilităţi drume, şi să le arate practic la ce tim p
cu m ai m ult spirit de răspundere sarci­ pentru desfăşurarea treieratului în bune trebuie executate unele lucrări. Şeful
nile ce li s-au încredinţat, să acorde mai condiţiuni, există în această comună. punctului agricol Cemoianu loan şi cu
multă atenţie m uncii politice şi organiza­ tehnicienii de la punct, aplică acelaşi
torice pe •care treb u ie s-o desfăşoare în Cu totul mai gravă se prezintă situa­ procedeu de muncă. Ei n-au fost traşi la
rindud ţăranilor m uncitori, să conducă la ţia treierişului în comuna Simeria. La răspundere şi în momentul de faţă con­
concret şi nu în general. cele 5 arii înfiinţate aici, batozele n-au tinuă să lucreze tot atît de superficial,
lucrat decît cîteva ore pe zl, din cauză, în tim p ce griul ţăranilor m uncitori
Arii fără stoguri că alimentarea batozelor ou snopi se fă­ stă pe cîmp, nu este transportat la
cea din căruţe, fără ca ţăranul muncitor arii, nu se treieră.
şi batoze care nu treieră să-şi aducă recolta la arie şi să facă sto­
guri. La data de 3 august, la aceste arii Tovarăşul Hanţa Gheorghe, şeful secţiei
Ţăranii m uncitori din raionul Hunedoa­ nu se formase nici un stog. Pe arii se agricole raionale, ar fi trebuit să cu­
ra, au term inat în scurt tim p cu strînsul vedeau doar grămezi de paie şi pleavă. noască această situaţie şi să îa din timp
recoltei. îndată ce acest lucru a fost ter­ Mai m ult ca atît, aria din Simeria V e­ măsurile cuvenite. De asemenea, tovarăşul
minat, trebuia început treierişul. Este lu­ che de care răspunde pentru amenajarea preşedinte Florean Simion, trebuie să
cru cunoscut că treierişul este o lucrare ei secretarul sfatului popular, Faur loan, treacă de în d ată la m ăsuri energice, şi
ce trebuie executată'în Scurt timp. El nu este lipsită complet de am enajare, nu are să trimită pe teren pe funcţionarii sfa­
suferă nioi un fel de amânare, deoarece nici un fel de ţăruşi care să indice linia tului ce .s-au cuibărit în birouri, pentru
orice prelungire, aduce după sine pier­ unde vor fi form ate.stogurile de grîu. impulsionarea treierişului.
deri din !recoltă.
Acelaşi lucru poate fi întâlnit aproape Tovarăşul Mihuţ Avram, preşedintele
Folosirea din plin a tim pului bun de pe fiecare arie din această comună; o lo­ sfatului popular raional, e mulţumit de
treierat şi a capacităţii batozelor, aduceau zincă prinsă în doi pari, batoza şi m o­ munca tovarăşului Florean Simion. D în-
cu siguranţă şi în raionul Hunedoara re­ torul şi cu acestea aria e „formată". sul s-a plimbat cu maşina prin satele co­
zultate mai bune la treierat, decît cele ce munei Simeria, dar n-a văzut situaţia a -
s-au obţinut pînă în prezent. Cauza acestor lipsuri porneşte tocmai devărată, şi a lăsat ca munca de treieriş
de la tovarăşul preşedinte Florean Simi­ să decurgă pe mai departe la întâmplare.
Pentru, a ne da seama de stadiul aces­ on, oare a trecut, cu vederea în m od n e-
tor lucrări să luăm două exem ple. In co­ permis, felul superficial, defectuos, de or­ Vină are în această direcţie şi Comite­
muna Băcia, patern spune că cele trei ganizare avariilor. El n-a tras la răspun­ tul raional de partid, care nu a luat mă­
arii, din oare două sîn t electrificate, sînt dere p e cei c'e a u fo st direot răspunzători, suri prin organizaţiile de bază. să intensi­
bine am enajate. Până la data de 31 iulie* şi pe acei ce trebuiau sa ducă m uncă în fice ritmul lucrărilor agricole de vară.
erau treierate pe întreaga comună păioa­ direcţia transportării griului ,la arie. Din
sele de pe o suprafaţă de 200 ha. griu. această cauză, deputaţi ca Lungu Toan din Nu se mal adm ite nici o tărâgăneală în
Dar Oare nu se putea realiza m ai mult, circumscripţia Uroi şi alţii ca el în loc această muncă. Comitetul raional de par­
ţinând cent de capacitatea' de lucru a b a­ să ducă muncă de lăm urire în rin— tid Hunedoara şi sfatul popular raional,
tozelor ? întrebarea' aceasta tovarăşul pre­ dul ţăranilor pentru a -ş i transporta griuil au datoria de a îmbunătăţi situaţia treieri­
şedinte al sfatului popular, Dehelean Li- la arii, ei înşişi spun că îşi vor duce re­ şului, atât în com una Simeria d t şi în
viu, nu şi-a pus-o. S-a m ulţum it doar, că celelalte comune, să mobilizeze toate for­
colta acasă. ţele pentru ca batozele să lucreze din plin,
la o arie, şi n-a mai mobilizat persona­ şi să ia măsuri acolo unde lucrările de
lul sfatului şi deputaţii, pentru a duce C auzele acestor lipsu ri m ai pornesc şi
muncă de lămurire, să se transporte în­ treieriş sînt tărăgănate.
treaga recoltă de la câmp la arie. Mun­ de la faptul că, tehnicianul agronom Stă-
D. DEMEA
nesCu A driana stă în biroul sfatului popu­
B. CRIŞ
lar de aproape trei luni de zile, fără să