Page 1 - 1955-09

PRO! ETARI DIN TO ATT TARII.E U N IT IV A !
Anul VII. nr. 509
producţie sporită în industria
siderurgică,
Manifestări de un entuziasm deosebit a
prilejuit în ţara noastră ziua de 23 August,
sărbătoarea independenţei naţionale a po­
porului nostru. In cel de al 11-lea an de la
dala eliberării Romîniei de către armata
sovietică de sub jugul fascist, în oraşele şi
în satele patriei noastre, 23 August a în ­
semnat o zi în care poporul şi-a arătat re­
cunoştinţa faţă de eliberatorii săi şi a ra­
portat totodată partidului şi guvernului nos­
tru, despre succesele dobîndite pe drumul
construirii unei vieţi din ce în ce mai îm ­
belşugate.
Un elocvent bilanţ al acestor realizări a
fost făcut de tov. Gh. GHeorghiu-Dej în
cuvîntarea pe care a ţinut-o cu prilejul adu­
nării festive pentru sărbătorirea zilei de
23 August. La baza acestor succese a stat
politica partidului de industrializare socia­
listă a ţării. Astfel, la sfîrşitul anului 1955
industria construcţiilor de maşini, de pre­
lucrarea metalului, vor depăşi producţia din
1950 cu 280 la sută, cea de energie elec­
trică va creşte în cincinal cu 3,8 la sută
faţă de anul 1938, în industria petroliferă
producţia s-a dublat faţă de 1950 (cinci­
nalul fiind depăşit), iar producţia de fontă
creşte în cincinal cu 80 la sută, cea de oţel
cu 42 la sută.
Măreţe construcţii ale cincinalului au fost
ridicate şi în regiunea noastră. La Combi­
natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din
Hunedoara s-au construit în anii cincinalului
fabrica de aglomerare, uzina cocso-chîmică
şi o nuuă termocentrală care va' furniza
energie electrică necesară dezvoltării pro­
ducţiei de fontă şi oţel la acest combinat.
Tot în cinstea zilei de 23 august a intrat
în funcţiune prima baterie de semicocs din
Călan, construită de asemenea în anii cin­
cinalului.
Vorbind despre rezultatele ce au fost ob­
ţinute în industria siderurgică, la adunarea
festiva închinată celei de a 11-a aniversări
a eliberării patriei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-
Dej a arătat că : „Cu toate rezultatele în­
semnate obţinute, capacitatea de producţie
a industriei siderurgice nu asigură în în­
tregime metalul necesar ramurii construc­
ţiilor de maşini“ . Acest lucru se reflectă şi
în întreprinderile siderurgice din regiunea
noastră. La uzinele „V ictoria“ Călan, de
pildă, cu toate că în primul semestru al
acestui an. s-a îndeplinit sarcina de plan pe
această perioadă la 25 iulie, totuşi s-ar fi
putut obţine rezultate şi mai bune dacă s-ar
fi folosit mai bine volumul util al furna­
lelor. Adesea, aci procesul tehnologic lasă
de dorit în sensul că agregatele nu sînt în­
treţinute bine. De asemenea în unele ca­
zuri, se constată că timpul de oprire al fur­
nalelor pentru mici reparaţii este depăşit
din cauză că nu s-au asigurat din timp pie­
sele şi materialele de rezervă necesare.
Furnalele de la Călan şi Hunedoara în­
deplinesc un rol hotărîtor în industria me­
talului şi oţelului din ţara noastră. Produc­
ţia de metal trebuie continuu mărită şi 1n
lupta pentru această producţie mărită, e ne
cesar să ţinem cont de productivitatea mun­
cii şi de preţul de cost al produselor. Refe­
ritor la preţul de cost al produselor se con­
stată multe deficienţe la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara care este influenţat şi
de proasta organizare a transporturilor in­
terne, a aprovizionării furnalelor şi cuptoa­
relor cu ceea ce este necesar procesului de
fabricaţie. Cifra acumulărilor sociali te peste
plan la combinatul siderurgic Hunedoara a
fost de aproape 5 milioane lei. Trebuie amin­
tit însă faptul că în primul semestru al
acestui an, la combinat s-au plătit locaţii
în valoare de 10.600.000 lei ceea ce denotă
că în această direcţie — a reducerii chel­
tuielilor la transporturi — munca merge slab.
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din in­
dustria metalului sînt chemaţi să intensifice
şl mai mult întrecerea, să valorifice în mal
mare măsură rezervele interne pentru mă­
rirea producţiei de metal.
Deşi productivitatea muncii pe întreaga
industrie naţională va creşte cu cca. 40 la
sulă faţă de realizările din 1950, totuşi ea
nu a crescut în măsura posibilităţilor create ramuri de producţie, şi-au dat cu drag con­
în întreprinderile noastre. De asemenea ac­ tribuţia în folosul dezvoltării economiei noa­
ţiunea de reducere a preţului de cost al stre naţionale. Pe acelaşi drum să mergem
producţiei nu s-a desfăşurat în condiţiuni şi de acum înainte. Să lichidăm cu rămîne-
satisfăcătoare.
In Valea Jiului la unele mine s-au obţinut ramuri. Să ridicăm tot mai sus steagul în­
succese frumoase pe calea măririi produc­ trecerii socialiste şi să folosim în mai mare
tivităţii muncii. La mina Uricani, de exem­ măsură rezervele interne pentru lichidarea
plu, randamentele în abataje în primele 7 rămînerii în urmă a producţiei în întreprin­
luni ale acestui an, au crescut cu 15 la sută. derile din industria fontei, oţelului, cărbu­
O productivitate mai mare a muncii au nelui şi construcţii!
De la Consiliul de Miniştri al R. P. R.
C a o urm are ,a rezultatelor con ferin ţei de La G en eva care au contribuit
la o anumită slăbire a încordării în relaţiile internaţionale, Consiliul de
M iniştri al R.P.R., dorind să-şi aducă aportul la continua slăbire a încordării
în relaţiile între state, a hotărît redu cerea pînă La 1 decem brie 1955 a efecti­
vului forţelor armate ale R .P.R . cu 40.000 de oameni.
Fondurile devenite disponibile vor fi utilizate pentru construcţii de locu­
inţe şi alte nevoi social-cultunale.
In frunte şi după 2 3 August
In cinstea zilei de 23 A u gu st colectivul
minei Vulcan s-a situat în' fruntea între­
cerii socialiste între m inele din Valea Jiu­
lui, a vin d la acea dată un indice de plan ¦
de 109,2%. Deşi au trecut numai tcâteva
zile de atunci, iată' că m inerii au înscris
noi şi frum oase r e a liz ă r i: la data ..de 29 cele conduse de Iovan Andronic, Toderici
auigust g ra fic u l m inei arăta 10,6-% depă­
şire de plan.
Joi 1 septembrie 1955
şi construcţii
obţinut şi colectivele unor mine ca Petrila,
Vulcan şi Aninoasa. Dar tot în Valea Jiu­
lui sînt întreprinderi carbonifere care au
rămas în urmă cu productivitatea muncit
şi preţul de cost. La minele Vulcan, Petrila
şi Lonea se face încă risipă de materiale, iar şoară astăzi în întreprinderea noastră o
la uzina electrică Vulcan consumul specific de largă activitate a tuturor oamenilor mun­
combustibil este foarte ridicat.
Trebuie pus accentul pe extinderea şi fo­
losirea largă a metodelor înaintate de muncă
în minele din Valea Jiului, pentru a se
asigura înainte de toate o ridicare a pro­
ductivităţii muncii. Dacă numai 50 la sută
din producţia extrasă la mina Lupeni s-ar
obţine din abatajele ciclizate, productivita­
tea în aceste abataje crescînd în medie cu
30 la sută, pe mină productivitatea muncii
va creşte cu cca. 15 la sută, ceea ce ar
însemna o economie de cca. 4.200.000 lei pe
an la- preţul de cost. Prin aplicarea largă a
metodei graficului ciclic pot rezulta mili­
oane de lei pe întreaga industrie carboni­
feră. La fel şi folosirea deplină a tehnicii în realizat acumulări peste plan în valoare
minele de cărbuni a lăsat mult de dorit. Ma­
şinile de încărcat sînt folosite într-o insufi­ gajam en tu l luat în cinstea zilei de 23 A u ­
cientă măsură Ia minele Lonea şi Uricani,
Iar capacitatea de transport a craterelor in­
stalate este utilizată în medie la minele din
Va tea Jiului în proporţie de 15-25 la sută,
Iar a locomotivelor aflate în funcţiune de
40-60 la sută.
Lucrările de construcţii au progresat în­
trucâtva, totuşi nu în măsura cuvenită. Me­
canizarea lucrărilor, introducerea prefabri­
catelor din beton şi beton armat
precum şi montajul blocurilor mari de zi­
dărie s-a făcut în măsură Insuficientă. La
Trustul 4 şi 7 construcţii, sînt o serie de
deficienţe în ceea ce priveşte folosirea uti­
lajelor şi mecanismelor. In Valea Jiului de
exemplu, capacitatea parcului de utilaje şi
mecanisme nu este folosită nici măcar 50
la sută, capacitatea concasoarelor granula-
toare a fost folosită numai în proporţie de
48 la sută, a macaralelor pionier şi catarg
de tipul B. 15 în proporţie de 46 la sută,
a macaralelor catarg „23 August" de 11 la
sută, iar ciururile vibrante în proporţie de
30 la sută. Pe lîngă toate acestea se mai
observă aci că transportul materialelor pe
şantiere se face foarte defectuos. Este inad­
misibil faptul că pe şantierul Lupeni la
fiecare bloc în construcţie să fie instalate
cîte o betonieră şi o bandă de transport, în
loc ca Ia 1-2 betoniere, instalate în centrală,
să se transporte mortar şi beton la blocuri
pe liniile decovil.
Iată dar cum, cu toate rezultatele obţi­
nute muncitorii, tehnicienii şi- inginerii din
industria metalului, a cărbunelui şi construc­
ţii nrau dat tot ceea ce au putut da.
Aceste ramuri de o importanţă deosebită în
economia noastră naţională, trebuie să se
bucure de toată atenţia organizaţiilor de
partid, sindicale şi de U.T.M.
Excluzînd colectivul minei Ţebea şi o se­
rie de grupe miniere ce lucrează de mult în
contul anilor ce vin, sau colectivul de
muncă de la oţelăria electrică a combina­
tului, care au reuşit ca pînă în prezent să
se achite cu cinste de sarcinile ce le re­
veneau în cadrul primului plan cincinal, con
statăm că în aceste ramuri îndeplinirea sar­
cinilor din primul plan cincinal au rămas în
urmă.
In lupta pentru o producţie sporită de
metal, cărbune şi la lucrările de construcţii,
ţelul permanent în momentul de faţă este
îndeplinirea cu cinste a sarcinilor din pri­
mul plan cincinal. Minerii de la Ghelar şi
Teliuc trebuie să dea mai mult şi mai bun
minereu furnalelor de la Călan şi Hune­
doara. In minele de cărbuni trebuie intensi­
ficată şi mai mult întrecerea pentru obţine­
rea de acumulări socialiste peste plan, pen­
tru îndeplinirea înainte de termen a: preve­
derilor de plan ale cincinalului. In construc­
ţii, mecanizarea şi industrializarea trebuie
dusă cu şi mai multă perseverenţă.
Rezultatele obţinute în cinstea- zilei de
23 August, au dovedit cu prisosinţă că mun­
citorii dn industria fontei, oţelului, cărbune­
lui şi construcţii precum şi din celelalte
rea în urmă a întreprinderilor din aceste
In fruntea sectoarelor din această mină'
se află colectivul sectorului I care în a-
ceste zile de continuare a întrecerii a e x ­
tras din adîncuxi cu 22,7% m ai m ult căr­
bune. Asem enea rezultate s-au : obţinut
fiin dcă aici lucrează brigăzi fruntaşe ca
Ioan şi altele, dare au extras ziilmc cîte
30— 60 tone- cărbune peste plan.
IN A C E S T UM ĂR
Raid — M unca de transportare, rea legumelor prin uscare Poporul bulgar se pregăteşte să
sărbătorească cea de a Îl-a ani­
prim ire şi depozitare ia cotelor la (pag. 2-a)
versare a eliberării ţării sale.
bazele de recepţie — sarcină im­ Educaţia marxist-leninistă a comu­ (pag. 4-a)
portantă (pag- 2-a) niştilor (pag. 3-a) A 10-a aniversare a proclam ării
Republicii Democrate Vietnam.
Aspecte de la consfătuirile raiona­ Prim ele şarje de cocs. (pag. 3-a)
(pag. 4-a)
le ale cadrelor didactice, (pag. 2-a) Din activitateafilialei A. S. I. T.
4 pagini 20 bani Cuvîntul agronomului: C on serva­ Valea Jiuluj. (pag. 3-a)
e pe întinsul regiunii noastre
N e străduim sa dam viată angajamentelor Veşii de pe ogoare
Sub lozinca „Să asigurăm patriei acu­ rită muncii conştiincioase a sudorilor Re- ţuiui de cost. P rin aceasta, am putut de­ împart produsele
m ulări socialiste peste plan” se desfă­ sitga Loghin, Ţ e ln a r C o m e i şi alţii. pista punctele neeconomice aie întreprin­
derii iar prin măsurile de îndreptare lua­ Zilele trecute a avut loc împărţirea
O parte din arm ătura cazanului de lo ­ te, s-au redus cheltuielile neproductive în avansului de 40% din produsele obţi­
com otivă a fost confecţionată din fon ­ luiha iu lie cu 11% faţă de cele planificate, nute în acest an la G. A. C. Pricaz.
cii. Problem a acum ulărilor socialiste a tă în loc de bronz, lucru ce n-a influenţat iar econ om iile rea liza te au crescut cu 90% Pentru o zi-muncă s-a împărţit ca
faţă de beneficiul planificat, realizîndu-se avans : 5 kg. grîu, 2 kg. orz, 15 kg.
fost în'tîi dezbătută în consfătuiri de pro­ în rău funcţionarea locom otivei. L a repa­ a stfel acum ularea socialistă de 1.353.000 fin şi paie, brînză, lină şi în plus 10
lei. lei.
du cţie a le gru p elor sindicale. P e baza an ­ rarea va goa n elor s-au făcuit econom ii de
T reb u ie să arătăm însă şi lipsurile care Colectivistul Adam Ioan, pe cele
gajam entelor luate de muncitori, conduce­ m aterial lemnos prin întrebiuinţarea scîn- încă persistă în întreprin derea noastră şi 237 zile prestate pînă în prezent
rea A telierelo r C.F.R. Sim eria, a hotărît durilor bune de la reparaţia capitală, la frînează lupta m ajorităţii m uncitorilor de singur a p rim it: 1185 kg. grîu, 474
ca până la 23 A u gu st să rea lizeze acum u­ re v izii periodice. A ioi s-au evidenţiat tâm­ a realiza acum ulări peste plan şi mai , kg. orz, 16,500 kg. brînză, 9 kg. lînă,
lă r i peste plan în v a lo a re de 750.000 lei, p larii Preda Ioan, R ovni lu liu şi Fodor mari. Astfel, nerespeCtarea întocmai a peste 3.550 kg. fîn şi paie precum şi
ia r pîn ă la sfîişiitul anului d e 1.125.000 lei. Nicolae. graficu lu i d e producţie, face ca anum ite suma de 2.370 lei. Colectivistul C ră­
locuri d e muncă slab organizate, să tragă ciun Tom a pentru cele 268 zile-
In urma desfăşurării unei munci tem ei­ S-au realizat economii la manoperă, ri- înaipoi restul procesului de producţie, dind muncă prestate împreună cu soţia a
nice duse de întregul colectiv de muncă, dicîndu-se productivitatea muncii în u l­ o producţie neritm ică cu asalturi la sfîr- primit ca a v a n s : 1.340 kg. grîu, 536
s-a reuşit să se întreacă cu m ult angaja­ tim ele două luni Cu 3,5%. P rod u ctivitatea şit de lună. Necolaborarea între diferite kg. orz, peste 18,700 kg. brînză, 10,720
mentul luat. Astfel, pînă în prezent s-au muncii s-a îm bunătăţit datorită unei servicii funcţionale şi şantier de asem e­ kg. lînă, 2.680 kg. fîn şi 2.680 lei.
munci de calitate a tovarăşilor V lad Onu, nea produc stagnări şi pertu rbaţii în
de 1.353.000 lei, depăişindu-se nu num ai an­ L o va sz Ioan, G old b erg M ih ai şi P e tro v ic i procesul de producţie, ăvîn d ca rezultat Colectivistul fruntaş Şerban Ioan cu
Ioan, astfel că în acest sector de produc­ •scăderea producţiei, deci şi a produ ctivi- soţia, a făcut şi mai multe zile pînă
gust, d ar şi angajam en tu l lu at pîn ă la ţie, din anul 1953 nra m ai a v e m n ici un .taţii m u n cii şi acum ulărilor socialiste. în prezent. Pentru cele 297 zile-muncă
sfîrşitul anului. . vagon căzut în termen de garanţie. Prin el a p rim it: 1.485 kg. grîu, 594 kg.
, Duptînd, îm potriva acestor lipsuri, vom orz, 11,800 kg. lînă, 2.970 lei, etc.
C e reprezin tă această sumă de bani e- inowarţia tovarăşu lu i D e lla -M e ia Eugen, ou putea face ca avîn tu l în trecerii m uncito­
rilor noştri pentru realizarea de cit mal Au ferminaf treierişul
con om isită? Ea rep rezin tă valoarea a 55 răţirea ţe v ilo r de apă la cazanele stabile 'm u lte acum ulări socialiste p e s te 'p la n . să
Mult s-au luptat ţăranii munpitori
loicuinţe individuale, sau valoarea u n e i1 şe execută intr-un tim p de două ori mai ’ aducă o contribuţie' tot mai m are la pro­ din raionul H aţeg cu timpul neprielnic
pentru a grăbi treierişul. Folosind din
hale de lucru de 1.000 m.p. necesară în ­ s c u r t . • . , păşirea patriei şi ridicarea nivelului de plin fiecare zi bună, la îndemnul co­
muniştilor şi al deputaţilor, ţăranii
treprinderii .noastre pentru atelier de su­ L a realizareţa econom iilor a contribuit în trai al poporului. muncitori din oraşul Haţeg, colectiviş­
mare măsură şi 'întărirea gospodăriei chib­ tii din cele patru G.A.C. şi 7 din cele
d u ră .. ' zuite a întreprinderii. De la 1 Mai, am VERNICHESCU IU L IU 8 întovărăşiri au terminat zilele aces­
trecut la. gospodărirea chibzuită a c e lo r două in gin er şef. A te lie re le C.F.R. Sim eria tea ultimul snop de grîu de treierat.
Cum a ajuns colectivul nostru.de mun­ sectoare de ,produ cţie :. locom otive ş i . v a ­
goane. Prin tr-o evidenţă ţinută la zi> s-a De asemenea au terminat treierişul
că la aceste realizări frum oase? Cele mal reuşit să se cunoască valoarea cheltuieli­ un num ăr de 15 sale dintre care : Sîn-
lor angajate în lucru pe elem entele pre- tămăria-Orlea-sat, Pui-sat, Ponor, Nă-
m ari econom ii s-au realizat la materiale. laţi, Reia, Rîul-Âlb, Subcetate, etc.
In această perioadă, un' număr important Un deosebit efort pentru mobiliza­
rea ţăranilor muncitori de a duce griul
de cilindri de locomotivă,' oare ' altădată la arii, de a folosi din plin orice oră
prielnică, l-au adus : Baci Ladislau,
dacă se spărgeau erau retopiţi în cubilou, preşedintele sfatului popular al oraşu­
lui Haţeg, deputata Tam aş M aria, res­
au fost de astădată recondiţionaţi, date- . ponsabila comisiei de femei, Mureşan
Gheorerhe, secretarul organizaţiei de
Intrecerea conţin ua bază din Reia, Danciu Cornel, preşe­
dintele sfatului popular din Pui şi
Z ile le ce s-au scurs d e Ia 23 A u gu st au sufleţiţi ea şi în focul în trecerii în cinstea bucăţi ceaune, brigada de tin eret Condusă mulţi alţii.
m arcat noi succese ale m uncitorilor de la marii sărbători. de A ndorka Ema, şi-a depăşit în aceste zile
uzina „V ictoria” din Călan. întrecerea indicii de pian cu 46%, realizare din care 4r
pentru depăşirea planului de producţie Iată de pildă, echipa fruntaşă a turnă­ numai utemista Tomesou Eugenia a tur­
continuă cu avînt la furnale, iar zilele în ­ torului Munteanu V aier de la turnat ar­ nat în plus 200 bucăţi picioare pentru vane. De vreo cîteva zile, în raionul O-
scriu una după alta frum oase depăşiri de ticole sanitare. In cinstea zilei d e 23 A u ­ răştie toate gospodăriile agricole co­
plan. gust el şi-a depăşit sarcina de plan cu A ceste realizări au făcu t ca planul pe lective şi întovărăşirile agricole
82%, iar acum, numai în răstim pul de la în treg sortim entul — bunuri de Larg con­ au terminat treierişul. Cele mai bune
Da fu rn alu l nr. 1, după prim ele 2 zile 23-29 august, a turnat cu 30 bucăţi chiu­ sum — să fie depăşit în aceste zile ou recolte, le-a obţinut gospodăria co­
de la 23 august, planul arăta un in dice de ve te continentele m ai m ult decît avea Ca peste 12%. lectivă din satul Pricaz, care a avut
104,6%. S e v e d e însă că fu m a iiş tii nu sarcină. o producţie medie la hectar ce întrece.
s-au m ulţum it cu aitît şi-n .urm ătoarele O altă realizare 2.000 kg.
tr e i z ile indicele de plan arăta 111%. Da T o t la turnat articole sanitare lucrează
aceasta şi-a adus o Contribuţie preţioasă şi brigada lu i Sladic Ioan I I oare în aces­ In p reajm a zilei de 23 august, m aistrul Lucrînd organizat, pe cete, şi în
echipa fum alistului B îrlea Iosif oare a t e z ile a. tu rn at 70 ch iu vete în plus, iar şef Dudaş Ioan a pus în aplicare noul in-
obţinut cele m ai frumoase rezultate. cea condusă de B ărboni G heorghe 55 bu­ jector — inovaţie proprie — pentru us­ întrecere patriotică, ţăranii munci­
căţi. carea fo rm elo r de turnat cu m otorină, în ­ tori cu gospodării individuale din sa­
De asemenea, la furnalul nr. 2 unde lu­ locuind mangalul. tele : Spini, Turdaş, Balomir, Pişchinţ,
crează şi echipa lu i M unteanu Ionuşcu în Da sortim entul bunuri de Larg consum Turmaş, Gelmar, Tărtăria şi Foit au
prim ele două zile planul a fost depăşit sânt de asem enea m ulte b rigăzi ce ari ob­ F in ă la 23 august, calculul econom iilor term inat cu treierişul tuturor păioase-
cu 7%. ţinut succese frumoase. Brigada condusă aduse prin aplicarea acestei inovaţii, a lor pe care le-au recoltat.
de Jebereianu Ioan a turnat ou 200 bucăţi arătat suma de 8000 lei, iar în aceste zile
• Cinci zile după 23 August p lite mai mult, cea a lu i Enghiş V a ie r 69 de cca. 1500 lei. ceea ce rezultă o econo­ ....... •
m ie lunară de pînă la 10.000 lei.
' M uncitorii secţiei tu rnătorie's-au arătat
şi în aceste zile tot aitît d e harnici şi în ­
Noi unităti comerciale
Execută arături adinei
Pentru a asigura o mai bună apro vizionare şi deservire a oamenilor muncii din oraşul Deva, in anul acesta în urma Executarea arăturilor adinei, contri­
creşterii simţitoare a volumului mărfurilor, s-au deschis noi unităţi de desfacere printre care : două magazine alimentare, un buie în mare măsură la obţinerea de
local de cofetărie şi un magazin pentru desfacerea legumelor şi fructelor. recolte bogate ia hectar. Acest lucru,
colectiviştii din comuna Vinerea, ra­
In clişeu, stingă : un aspect la noua cofetărie din oraşul Deva, prevăzută cu instalaţii şi mobilier modern, bine apro­ ionul Orăştie, îl cunosc şi în înţelegere
vizionată cu diferite articole de cofetărie. cu S.M.T. Orăştie, au început să facă
arături adinei pe suprafeţele ce le-au
In clişeu, dreapta: la noul magazin „Aprozar” gospodinele se aprovizionează cu diferite legume şi zarzavaturi. Numai avut însămînţate cu păioase.
în prima zi a deschiderii magazinului s-au vîndut legume şi fructe în valoare de peste 3.350 lei.
Pînă în prezent, tractoriştii au arat
gospodăriei o suprafaţă de 40 ha., iar
ţăranii muncitori cu gospodării indi­
viduale din comuna Vinerea, luînd
exemplul colectiviştilor, au executat
arături adinei pe o suprafaţă de 116
ha.
Această muncă, îi preocupă şi pe
ţăranii muncitori din comuna Geoa-
giu, raionul Orăştie, care pînă acum
au arat adînc o suprafaţă de 73 ha.
(XXX X X >000<X X X X X >000<X X >000<X )0000000<X X >00000<X X X >0<X X >0000000 9<X X X X X X >0<X X X X X X >00000000000<X X X X >0000|0000000<X >00000000000 o o o o o
Zorile dimineţii de 25 august s-au lui şi pentru fericirea tuturor ...Şi
parcă în dimineaţa asta, ciocanul s-a
Focul întrecerii nu s-a stinsrevărsat peste comuna ce nu-şi lepă- înfipt mai dîrz în masa strălucitoare
dase încă straele de sărbătoare. .Si­
renele sunară prelung vestind o nouă de cărbune ce nu se lăsa răpusă cu
zi de muncă, un nou pas în spre maţ nuit să le-o ia întotdeauna înainte, de ...Atît a fost în dimineaţa lui 25 una cu două. Din primele ore ale di­
'bine. data asta s-au petrecut însă lucrurile august ...Ce a urmat apoi în abata­ mineţii de la abatajul V al sectorului
altfel. jul 10 din sectorul IV, unde lucrează I au plecat multe, tot mai multe to­
Cu paşii domoli şi hotărîţi, aşa brigada lui Bereţki, o spun faptele, ne, iar în dimineaţa următoare în
cum ii este mersul, minerul Bereţki — Unde o luară-ţi aşa de vreme ? o spune cartea de producţie a secto­ cartea de producţie maistrul înscrise:
Francisc porni spre mina din deal, se grăbi Bereţki Francisc cu între­ rului care în dimineaţa următoare, la 87 tone de cărbune peste sarcinile
mină pe care o cunoştea încă barea. 26 august, a înregistrat 94 tone de de plan ce reveneau brigăzii lui Ojog
din anii grei ai trecutului. Pe cărbune peste sarcinile de plan, căr­ Ioan.
bune dat într-o singură zi, de o sin­
gură brigadă. Iar după două zile Dar întrecerea nu se desfăşoară
tonele de cărbune scoase în plus erau numai în abatajul 10 sau 5 ; între­
în număr de 296. cerea continuă la fiecare loc de mun­
faţa lui citeai o mulţumire ne­ — La şut, la şut, răspunse Re- că. In prima zi după marea sărbă­
In dimineaţa zilei de 26, o veste toare, în abatajul lui Borodi Petru
tăgăduită : mulţumirea pentru ziua mus, un tînăr înalt şi mereu zîmbi- îmbucurătoare s-a adus şi din aba­ au ieşit la lumină 15 tone peste sar­
tajul cameră nr. 2. Biro Ştefan cu cinile de plan, din abatajul lui Barz
marii sărbători pe care a petrecut-o tof, căruia îi place nespus de mult să ortacii lui au extras în prima zi după
sărbătoarea eliberării, 81 tone de Gheorghe Ia fel, din cel al lui Tuca-
în mijlocul familiei, cu mîndria omu­ lucreze într-un schimb cu brigadie­ cărbune mai mult. ciuc Mihai au fost extrase 24 tone.
iar din cel a lui Nistor Ioan 19 to­
lui ce a cîştigat o mare bătălie. In­ rul de la care a învăţat multe din Minerul Ojog Ioan, împreună cu ne mai mult Şi multe tone de căr­
nepotul său, Constantin, se îndreptau bune au ieşit din fiecare abataj, în
tr-adevăr Bereţki Francisc are moti­ tainele frumoase ale mineritului. şi ei spre abatajul lor. Cu două zile galerii şi pe suitoare s-a înaintdt
înainte a cîştigat întrecerea cu bri­
ve să ţie mîndru. A obţinut cel mai — Da cum de mi-o luară-ţi înain­ gada lui Bodo. E mîndru de asta mai mult. Ziua a fost încheiată cu
frumos rezultat în extracţia cărbu­ te, doar nu vreţi să puneţi ceva la dar nu se culcă pe lauri, vrea acum
nelui. Brigada lui s-a situat în frun­ cale, fără ştirea mea ? se interesă succes de fiecare muncitor din sec­
tea tuturor brigăzilor de la Aninoasa din nou brigadierul. din nou să se pună pe treabă cu
în întrecerea pentru cinstirea lui 23 toarele minei.
August. Cele peste 1200 tone de căr­ — Nici clecum, răspunse zîmbind rîvnă. Şi de ce n-ar continua între­
buni date peste plan în numai 22 zi­ iordăchescu, un alt tînăr, tare pri­ Aceste cîteva cifre şi. fapte grăiesc
le, sînt într-adevăr fapte pentru care ceput în ale mineritului. Vrem doar cerea cu aceeaşi însufleţire ? Doar
te poţi mîndri. să continuăm întrecerea, să nu lăsăm că între vajnicii mineri de ia Ani­
In această dimineaţă Bereţki baci nici acum după dou’ştrei să ne-o ia noasa focul întrecerii nu s-a stins.
alţii înainte.
urca scările ce duc spre lămpăria mi­
nei, .ele unde îşi. luă nedespărţita-i Răspunsul plăcu . brigadierului
0 prietenă — lampa — şi porni spre care-l aprobă Învăluindu-şi. ortacii
într-o privire caldă..... Cu tinerii, ăş­
L puţ.. Aici. îşi întîlnţ, spre uimirea lui., tia — gîndi el — poţi s-o iei din nou
3 ortacii veniţi, mai devreme în aceas- la întrecere că n-o să te lase de că­
0 tâ dimineaţă, brigadierul era obiş- ruia'. pentru el munceşte, pentru familia LUCIA LICIU
OOOOOROOOCOObOOOOOCOCOOOCCOCOCO OCOCCOOOOOOOOtXXXXXXXXXXXXXMXXXMKXtoOOOCCOCC’OOO’ ObCCCCOOOOObOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKX?