Page 10 - 1955-09

Pag. 2
pentru însămînţăriSe de toamnă
„LILIO M FI“le
pregătim
~k i r
In comuna Ciugud, raionul Alba, la
casa agronomului, a avut loc de curind
o consfătuire cu fruntaşii recoltelor bo­
gate din întreaga comună, cît şi cu cei­
lalţi ţărani muncitori. In cadrul acestei
consfătuiri inginerul Bica V., şeful punctu­
lui agricol, a vorbit ţăranilor muncitori
despre importanţa pregătirii terenului
pentru cultura de grîu, despre alegerea şi
tratarea seminţei, despre metodele noi de
însămînţare, cît şi despre data cînd tre­
buie să se înceapă semănatul. In conti­
nuarea consfătuirii, fruntaşii recoltelor
bogate au vorbit pe larg despre experi­
enţa lor, în obţinerea de recolte bogate
la cultura de grîu. Ei au arătat că sar­
cina de a obţine 1.400 kg. grîu la hec­
tar. cît se prevede în proiectul de Di­
rective al celui de al II-!ea Congres al
partidului, poate fî realizată şi depăşită
cu succes, dacă, toţi plugarii dau ascul­
tare sfaturilor tehnicienilor agronomi.
Publicăm mai Jos cuvintul fruntaşilor
recoltelor bogate de grîu, care au aplicat
în practică îndrumările date de tehnicieni.
? -k Astă-primăvară, tovarăşi, o holdă cu supraveghează cu străşnicie sporită din
Cuvîntul tovarăşului Muta Petru,
ţăran muncitor
„Pămîntul rodeşte după cum îl lucrezi“
Acest sfat mi l-a dat tehnicianul agronom
din comuna noastră, tovarăşa Romcea Mar­
gareta.
Am dat ascultare acestor sfaturi şi ţin
să spun că n-ain greşit, ci dimpotrivă, ara
reuşit să obţin o recoltă mare de grîu
aşa cum nu am mai obţinut niciodată.
Recolta mare de grîu pe care am obţinut-o
se datorcşte faptului că am pregătit tere­
nul din timp, l-am lucrat aşa cum scrie Ia
carte. Suprafaţa de 0,63 ha. pe care am în-
sămînţat-o toamna trecută cu grîu, a fost
cultivată înainţe cu borceag. Vreau să vă
povestesc dragi prieteni cum am pregătit
eu pămîntul pentru grîu
întocmai după cum m-au învăţat tehni­
cienii, eu am arat şi grăpat locul imediat
după ce am recoltat borceagul. La vreo
3-4 săptămîni după aceasta, cînd au răsărit
o parte din burueni, am mai făcut o ară­
tură, mai adîncă cu 4-5 cm. decît prima.
Cu această arătură am îngropat toate bu-
ruen'ile ce răsăriseră şl care prin îngropare
au putrezit. Odată cu putrezirea lor, s-au
format acele mici vieţuitoare, (în ştiinţă se
numesc microorganisme), de care au ne­
voie plantele ca să se poată dezvolta. In
al doilea rînd arătura a ajutat mult la
menţinerea umezelii în pămînt.
In pregătirea terenului vă spun drept că
eu nu m-am mulţumit numai cu a tîta ;
după ce am făcut ogorul am început că­
ratul gunoiului. Gunoiul nu l-am împrăş­
tiat pe loc atunci cînd l-am cărat, aşa cum chimice ce trebuie dată la hectar.
fac şf astăzi încă mulţi ţărani din satul
nostru. Eu l-am împrăştiat numai în ziua
cînd am făcut arătura pentru însămînţare.
In felul acesta s-a păstrat în gunoi toată
cantitatea de azot.
Pregătind terenul astfel şi însămînţînd
gtîul la timp, de pe suprafaţa de 0,63 ha.
am recoltat cantitatea de 1.200 kg. grîu,
pe cită vreme alţi ţărani din sat. de pe a-
ceeaşi suprafaţă de teren abia au obţinut cîte
700-800 kg. grîu.
Văzînd rezultatele bune obţinute în ur­
ma aplicării sfaturilor tehnicienilor, în a-
cest an. mi-am pregătit terenul la fel. Pînă
acuma am făcut două arături; am cărat
gunoiul la capătul locului, am ales sămînţa
şi aştept doar momentul cînd trebuie să
încep însămînţatul.
Sfat zootehnic
A leg erea şi pregătirea oilor
şi berbecilor pentru prăsilă
IJn sector important al economiei noastre
naţionale este creşterea oilor. Oile asigură
materia primă de mare importanţă pentru
îmbrăcăminte şi hrana oamenilor.
Legea nr. 6 cu privire la măsurile pentru
creşterea animalelor pe anii 1954-1956 în
R.P.R., cît şi recenta Jiotărîre a guvernului
cu privire la îmbunătăţirea raselor de oi,
dă directivele necesare creşterii efectivului
de ovine şi ridicarea productivtăţii lor, ac-
centuînd îmbunătăţirea calităţii şi randa­
mentului din toate punctele de vedere.
La creşterea oilor, statul dă un mare a-
jutor, pentru realizarea planului în acest
sector. Astfel, staţiunile comunale de mon­
tă au fost înzestrate cu un număr mare
de berbeci de rasă ţigaie din care numai
în acest an s-au trimis staţiunilor de montă
peste 1.500 berbeci de rasă ţigaie, desti­
naţi să îmbunătăţească rasa oilor din gos­
podăriile colective şi individuale. Pentru a
grăbi îmbunătăţirea raselor de oi, în regiu­
nea noastră s-au organizat 20 de staţiuni
de însămînţări artificiale.
Pentru a se îndeplini planul de stat, este
nevoie ca în regiunea noastră în zonele
delimitate pentru (igaizare să se folosească
numai berbeci ţigăi şi să şe impună cas­
trarea tuturor ’ berbecilor de rasă ţurcană.
Această măsură este o condiţie esenţială,
fără de care toate celelalte măsuri, luate
pentru transformarea oilor, nu vor putea
da rezultatele dorite.
Strîns legat de această acţiune trebuie
acordată o atenţie deosebită organizării şi
efectuării montei oilor, pentru a nu se ad­
mite în nici un caz monta oilor de rasă
superioară cu berbeci inferiori din punct
de vedere al rasei sau al productivităţii.
In acest scop, oile se pregătesc pentru
montă (m îrlit) cu o lună înainte de înce­
perea sezonului. Pregătii ea lor constă
prinlr-o îngrijire şi hrăr.ire mai bună, ast­
fel ca monta să le găsească bine întreţi­
nute. Este foarte folositor ca în acest timp
pe lingă iarba care o primesc, să se dea
oilor, zilnic cîte 100-200 gr. uruială de
ovăz, orz şi porumb.
In acest timp se face şi reformarea o i­
lo r băfrîne. cele Ireeufe de 7-8 ani cărora
a început să li se clatine şi să le cadă
dinţii. Odată cu reformarea oilor bătrîne,
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 511
mm—m iw mm.. ...
CRONICA FILMULUI comuna Întregalde
V— ‘- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
De-acum sînt convins că tehnicenii agro­ a fost sărbătoare
nomi sînt acei care ne sprijină şi ne în­ Noul film în culori „Liliom fi” este lăturată şi-l ia pe Szellemfi drept iubitul
Mariskăi.
drumă să obţinem recolte bogate. De aceea ecranizarea minunatei comedii cu acelaşi
sînt hotărît să aplic vîn practică toate în­ nume a lui Szigligeti Ede, una din cele Ca să-şi salveze dragostea, Mariska şi Septembrie şi-a anunţat sosirea cu acest cămin pentru o comună răsfirată
Liliom fi făuresc un p la n : Mariska va ple­ zile calde şi însorite. Nimic nu preves­ pe creastă de munte, pentru o comună
drumările pe care ni le\dau". mai fermecătoare creaţii ale dramaturgiei ca împreună cu tutorele ei la Kesztehly. teşte timpul în care stropii mărunţi şi în care nu de mult au existat 800 de
clasice maghiare. La Badacsony, primul popas, Liliomfi, — reci ai ploilor de toamnă nu mai con­ analfabeţi. Iată că oamenii aceştia as­
care îl va urmări. într-ascuns o va răpi. tenesc. Satele îşi trăiesc viaţa intens. piră azi spre lumină. Pătrunzînd în sat
Cuvîntul tovarăşului Muntean ' Acţiunea film ului se petrece în vara a- înainte de plecare tutorele cade în mre­ Rodul bogat al muncii de un an abia slova cărţii, a pătruns lumina in min­
Teodor, ţăran muncitor nului 1830, epoca melodiilor valsurilor ne­ jele actriţei Zengoberczi care era în cău­ acum se poate vedea şi evenimentul a- tea şi sufletul oamenilor, s-a trezit în ei
muritoare. tarea unui bărbat cu stare. Liliom fi por­ cesta imprimă un caracter aproape puternică şi imperioasă setea de cultură,
neşte la drum înaintea tutorelui său. Ajuns sărbătoresc anotimpului. E vremea cînd de o viaţă mal bună, iar izvorul ce va
Mult păgubeşte omul din cauza neştiin-k Liliom fi este un tînăr actor genial, cult, se bucură cei harnici. Tot luminoasă şl potoli această sete este noul cămin.
ţei. Eu unul îmi făcusem o părere greşită ;\ cu o educaţie aleasă, îndrăgostit de arta la Badacsony, ajută un vechi prieten să caldă s-a anunţat şi ziua de 4 septem­
despre. îngrăşămintele chimice; ziceam că \dramatică pusă în slujba oamenilor simpli. se însoare cu aleasa inimii sale. Apoi, spre brie, zi care pentru comuna Intregalde ...Aci, într-o duminică apropiată se va
a nu fi recunoscut de unchiul său se tra­ a fost zi de adevărată sărbătoare. Eveni­ ţine o conferinţă despre cele mai bune
nu merită să-mi pierd vremea cu prafurile Orăşelul FUred, pe malul însorit al la­ vesteşte într-un chelner de han. Revederea mentului prim şi care de acum nu mai metode de creştere a vitelor, conferinţă
celor doi îndrăgostiţi este plină de bucurie păstrează noutatea — acela de a te bu­ la care vor asculta băţrîni sfătoşi; cîn-
acelea. Ba mai credeam că strică pămîntul cului Balaton. A ici o cunoaştem pe tînăra cura singur şi pe drept de munca ta — tecele şi jocurile satului vor înfrumuseţa
şi duioşie. Hotărăsc la căderea serii să se i se adaugă un a ltu l: inaugurarea noului o seară de şezătoare, iar o carte — dintre
şi că arde plantele. Despre avantajele fo ­ şi vesela Mariska, o blondă fermecătoare, întîlnească sub umbrarul din fundul gră­ cămin cultural. Acesta este faptul în cele 1000 pe care le are noua bibliotecă
dinii. Ca să-şi scape iubita de sub supra- toată simplitatea lui. — va fi prilej de minunăţie pentru o bă­
losirii îngrăşămintelor chimice m-am con­ \care locueşte împreună cu bătrîna sa gu- veghierea tutorelui şi a Camillei, Liliom fi trînă care de curînd a prins să înţeleagă
atrage pe cei doi într-o serie de curse iz­ ...Există în viaţa satelor noastre eve­ slovele, sau poate va deschide perspective
vins însă numai după ce le-am aplicat. !v \vernantă Camilla. Bănuitoare, Camilla o butind după un şir de peripeţii să se des­ nimente care pentru cei de la oraş nu largi de viitor în faţa unui copil ce a
cotorosească de ei. Mariska şi Liliom fi îşi par extraordinare dar care acolo prezintă apucat fericitele vremuri cînd porţile
pot realiza de acum visul. Vor porni îm ­ - o importanţă copleşitoare. O nouă clădire şcolii îi sînt larg deschise.
\ clipa cînd a aflat că Mariska iubeşte tea- preună cu trupa de teatru. Mariska va dată în folosinţă, trece aproape neobser­
grîu îmi ieşise tare slabă din iarnă. Aproa­ i,trul, vrînd să se facă actriţă. interpreta rolul Juliettei din piesa lui Sha- vată. Se clădeşte doar într-una, este Un cămin cultural în comuna de mun­
kespeare. epoca în care în ţara noastră au fost te Intregalde. Iată un fapt simplu şi to­
pe jumătate din grîu era pierit. Mă hotă- date în folosinţă m ii de case de locuit, tuşi un eveniment a cărui semnificaţie
rîsem să-l ar şi de aceea am dat pe la j In tr-o frumoasă zi de vară, liniştea oră­ Intre timp, profesorul Szilvay a aflat că teatre, cinematografe, şcoli, spitale, etc. trebuie s-o desprinzi cu grijă. Sînt oa­
casa agronomului, pe la tovarăşa Romcea, şelului este tulburată de un fapt neobiş- iubitul Mariskăi este chiar nepotul său. Sînt lucruri cu care ne-am obişnuit. La meni simpli cei ce l-au construit, oameni
, h u it: sosirea unei trupe de actori ambu- La rîndul lor cei doi îndrăgostiţi află că aceste numeroase construcţii dintre care ce n-au cunoscut altă viaţă decît cea
tehniciană noastră de Ia comună, ca să-i i lanţi, printre care se află şi talentatul tutorele îi hărăzise unul altuia. Trebuie majoritatea sînt din cele mai moderne, aspră de munteni. Au pus umăr lîngă
cer şi părerea dînsei. Am plecat amîndoî \june-prim Liliom fi. Mulţimea de cu- însă să aleagă: ori averea ori arta. Fără s-a mai adăugat .una, cei drept mai mo­ umăr şi-au construit un dispensar me­
la holdă. Cînd l-a văzut, mi-a spus să nu ' rioşi — printre care le zărim pe Mariska să şovăie Mariska şi Liliom fi renunţă la destă — un cămin cultural. Este de pri­ dical, un local nou pentru sfatul popu­
ar grîul, că se va face frumos dacă îm -j $i Camilla — se înghesue în jurul trupei, avere şi rang social, dăruindu-se cu trup sos a se vorbi despre ceea ce însemnează lar, iar acum, un cămin cultural. Toate
prăştii îngrăşăminte chimice (azotat de ,întîmpivându-o cu simpatie. şi suflet artei, pe care o pun în slujba cu banii şl cu munca lor. E ceva obişnuit
oamenilor simpli. să spui că într-un sat cu 800 de analfa­
amoniu şi superfosfat). — Bine tovarăşă! Eu ( Zărind în mulţime chipul frumos al fe- beţi, marea majoritate au fost alfabeti­
zaţi pînă în prezent. Şi nu e mai puţin
fac şi aşa — i-am răspuns eu — dar... ' tii L iliom fi se îndrăgosteşte de ea. La obişnuit să spui că într-un astfel de sat
din iniţiativa oamenilor, prin muncă vo­
vezi că răspunzi de nu se face grîul. Aveam rîndul ei Mariska este cucerită de jocul luntară, a fost ridicat un cămin. E însă
mai frumos şi m ai grăitor. E unul din
scandal însă cu soţia. Zicea că am ajuns actorului la reprezentaţia piesei „Romeo evenimentele măreţe în simplitatea lor ce
aparţin exclusiv vremurilor noastre.
în mintea copiilor, de ascult de copila aceea şi Julietta” ce are loc în acea seară,
Şi, oamenii au înţeles importanţa unui
de la sfat. ţ f Inim ile celor doi tineri sînt cuprinse pe astfel de fapt. De aceea, în comună a
fost azi sărbătoare m are; pe chipurile
Hotărîrea cu care mi-a spus însă. tî- ' nesimţite de o dragoste reciprocă. O în- oamenilor bucuria s-a oglindit din plin
şl ziua a fost parcă şi ea mai senină, a
năra tehniciană, să nu ar grîul că se v a ' tlmplare îi ajută să se cunoască. P rivirile luat parte în felul ei la această sărbă­
toare.
face dacă-i dau îngrăşăminte chimice, m-a înflăcărate ale tînărului actor o fac pe Ca-
Iar în spre seară, cînd oamenii se în­
făcut să nu-1 ar. M-am dus la dînsa la \ mlila, fată bătrînă, să creadă că ei îi torceau de la festivitate, poate în vreo
poartă i-a întîmpinat vreun bătrîn, pe
sfat şi mi-a dat 20 kg. azotat de amoniu sînt adresate. In consecinţă, îl pofteşte să care anii l-au ţintuit acasă, cu vorbele:
„De unde veniţi oameni buni 7” Şi, cu
şi 20 kg. de superfosfat ca să-l dau pe lopuiască în casa lor, fără să bănue rea­ legitimă mîndrie l s-a răspuns „De la că­
suprafaţa de 0,29 ha. însămînţată cu grîu. litatea... minul cultural", fie că cel întrebat a fost
Cristea Teodor, Topor Iuliu, Boian Sil­
Am pisat mărunt îngrăşămintele şi le-am O viaţă minunată, începe pentru cei doi vestru sau Bunea Ioan cu toţii fruntaşi
împrăştiat apoi peste holdă, întocmai după îndrăgostiţi. Fericirea lor este însă tulbu­ în munca ce-a prilejuit sărbătoarea.
cum mă învăţase „copila“ . rată de sosirea profesorului Szilvay1care ...Pe chipul bătrîn a încolţit un zîm bet;
parcă ar fi fost de faţă şi s-ar fi bucu­
N-au trecut 10 zile după ce am îm­ este tutorele Mariskăi şi în acelaşi timp rat alături de tot satul în această zi.
prăştiat îngrăşămintele şi rezultatele' au şî şi al tînărului Gyula Szilvay despre care
început să se vadă. Grîul s-a făcut mare habar n-avea că a devenit actor cu nu­ S. SILVIA
şi frum os; a început să se înfrăţească bine. mele de Liliom fi. Pentru ca averea fami­
Pînă la urmă l-a întrecut pe celălalt,de liei să nu încapă pe m îini străine, tuto­
s-au mirat toţi vecinii de grîul meu. La rele a hotărît să-şi însoare nepotul cu
treierîş grîul de pe suprafaţa de 0,29 ha. Mariska. In acest scop a venit la Fured,
l-am treierat separat şi am obţinut o can­ ca s-o ia pe fată la castelul său şi s-o
titate de 1.100 kg., iar de pe restul de 1,11 mărite.
ha. am obţinut numai 1.882 kg. grîu. Acum
sînt convins că îngrăşămintele chimice a- Aflînd că Mariska iubeşte un actor am­
jută foarte mult plantelor. bulant, Szilvay contrariat se înfurie pes­
te măsură. Şi-a anunţat doar prin scris
Tot la îndemnul tehnicianului agronom, nepotul, că i-a găsit o nevastă încîntătoa-
am făcut cîte un lot demonstrativ şi la re. Intre Mariska şi tutore are loc o expli­
cultura de porumb, cartofi şi sfeclă furaje­ caţie furtunoasă. Din camera alăturată L i­
ră. Rezultatele se văd şi acolo. Pe porţiunile liomfi aude totul. Nevoind să se însoare
de teren unde am aplicat îngrăşăminte chi­ cu altă fată şi credincios dragostei pentru
mice, plantele sînt cu mult mai frumoase. Mariska Liliom fi sare pe fereastră lăsînd
în locul său pe Szellemfi, un coleg de tru­
Acum. la însămînţarea griului pe lîngă pă.
faptul că am pregătit bine terenul şi am Hotărît să-l pedepsească pe neobrăzatul
ales bine sămînţa, odată cu arătura voi da saltimbanc, care a cutezat să-i încurce
jumătate din cantitatea de îngrăşăminte planurile, Szilvay se repede în camera a- Scenă din film ul „Liliom fi"
Eu, tovarăşi, vreau să vă spun că la
noi în comună mai sînt încă mulţi oameni Munca de achiziţionare a cerealelor trebuie îmbunătăţită O nouă gazetă
care nu folosesc îngrăşămintele chimice. de stradă satirică
Acei care. fug de aplicarea îngrăşămintelor Anul acesta, ţăranii muncitori din comu- în cele două zile 249 kg. grîu, adică tot De asemenea la cooperativa „Beriana"
chimice, nu fac altceva decît să fugă de ' nele raionului Orăştie, urmînd sfaturile teh­ atît cît a achiziţionat filiala în 12 zile. din comuna Beriu, pînă la 23 august pla­ La Sebeş şl-a semnalat de curînd apa­
belşugul de recolte. nul de achiziţii a fost realizat numai în riţia o gazeta de stradă cu caricaturi, in­
nicienilor agricoli, au obţinut recolte mult De asemenea, echipa care a mers la filia­ proporţie de 23,9o/q. Această cooperativă, titulată „Ghimpele“ .
Ca încheiere, cer sfatului popular şi teh­ mai mari decît în anii trecuţi. Cu toate la din Sibişel a achiziţionat în cele două în lunile trecute a avut frumoase realizări.
nicianului agronom să se îngrijască de pe acestea, planul la achiziţiile de cereale şi zile 98 kg grîu, 81 kg porumb, 40 ouă, a De data aceasta însă, tovarăşii din condu­ Faptul este îmbucurător şi orientarea co­
acum şi să ne aducă cît mai multe îngră­ în special la grîu, este departe de a fi în­ înscris încă doî membri cooperatori şi a în­ cerea cooperativei (preşedinte Nistoreanu lectivului spre fapte negative, ce reclamau
şăminte chimice în comună. Pentru ca să deplinit. Cooperativa „Fllimon Sîrbu“ de casat 1.185 lei fond social, pe cînd filiala Ioan şî vicepreşedinte Filipescu Ioan) s-au o îndreptare imediată, este de asemenea
putem însămînţa suprafeţe cît mai mari pildă, în problema achiziţiilor de cereale, în 12 zile a achiziţionat numai 25 kg. grîu. culcat pe laurii victoriei, ocupîndu-se mai demn de remarcat.
de grîu cu maşina, aşa după cum ne-a pînă la 23 August nu avea nici 15o/0 rea­ mult de probleme personale decît de sar­
arătat în cuvîntul său tovarăşul inginer lizat din plan. Aceste exemple înlătură afirmaţiile greşite cinile ce le reveneau în cadrul cooperati­ Tov. Pop Oclavian, lucrător la sfatul
Bica, cer ca sfatul popular să planifice mai ale gestionarilor de la filiale şi dovedesc pe vei. popular raional, a cărui caricatură o putem
bine maşinile de semănat şi să pună în Iată care sînt cauzele. Atît gestionarii deplin că dacă se munceşte se obţin şi re­ „adm ira" în această primă ediţie a gazetei
stare de funcţionare triorul şi porzolatorul, filialelor, cît şi consiliile săteşti nu acordă zultate. Toate aceste lipsuri care au făcut ca de perete, nădăjduim că va trage învă­
pentru a ne putea selecţiona şi trata să­ atenţia cuvenită achiziţionării de cereale. planul de achiziţii să nu fie îndeplinit, duc ţăminte. Imbrăcămintea-i extravagantă este
mînţa. N-au ţinut niciodată conferinţe sau con­ Filialele cooperativei „Filimon Sîrbu", cu la slăbirea schimbului de mărfuri dintre cu totul nepotrivită pentru un tînăr serios
sfătuiri cu sătenii în care să vorbească toate că au văzut cum au muncit echipele, oraş şl sat. Conducerile cooperativelor, cît care vrea să fie respectat atît de tovarăşii
despre beneficiile pe care le au în urma va ­ totuşi, nu le-au urmat exemplul. Aşa se fa­ şl conducerea Uniunii raionale a coopera­ lui de muncă cît şl de cei cu care viaţa îî
lorificării produselor prin cooperativă şi ce că la data de 23 august pe cooperativă tivelor din Orăştie, trebue să facă o co­ pune în raporturi zilnice.
nici despre importanţa achiziţiilor. Ei s-au aveau numai 14,87<>/o realizat din plan. titură în muncă, să acorde o mai mare a-
orientat spre partea cea mai uşoară a mun­ tenţie achiziţionării de cereale. Ele trebue La fel ca dînsul mai sînt de altfel şî
cii : îndeplinirea planului valoric. Aşa se Neîndeplinirea planului de achiziţii este să îndrume pe gestionarii filialelor, să folo­ alţi tineri în oraşul Sebeş care în ultimul;
explică faptul că, cooperativa „Filim on Sîr­ şi o urmare a slabei activităţi a consiliilor sească şî să ceară maî mult ajutorul con­ timp au abordat acest gen de îmbrăcă­
se vor alege oile ce vor fi date la hrănit săteşti, care nici nu cunosc planul filiale­ minte întrutotul „originală", căutînd să a-,
Este bine ca oile slabe să fie separate de bu" şi-a îndeplinit planul valoric pe luna lor. Exemplu în această direcţie este con­ siliilor săteşti şî al organizaţiilor de bază. tragă în acest fel atenţia opiniei publice a-
oile bune, dîndu-li-se o hrană mai bună august în proporţie de 100,870/q. siliul sătesc din Sibişel unde planul stă în supra lor, ceea ce au şî reuşit în ultima in­
din uruieli, în cantitate de 200-400 gr. pe Lămurirea ţăranilor muncitori în problema stanţă, dar într-un mod cu totul defavo­
zi, în aşa fel ca acestea să se refacă cît ] Conducerea cooperativei „Filimon Sîrbu" sertarul gestionarului. Preşedintele consi­ achiziţiilor este cheia care duce la îndepli­ rabil. E bine ca această caricatură să fie
mai repede. (preşedinte Golşteln Gheorghe) văzînd că liului are cunoştinţă de el însă nu l-a pre­ şî în atenţia lor.
nirea planului. De acea este necesar să
In regiunea noastră, timpul cel mai po­ planul de achiziţii nu se îndeplineşte, în lucrat cu membrii consiliului. fie folosite maî mult conferinţele şl con­ De asemenea satirizarea atitudinii unor
trivit cînd oile trebuie date la montă este Un alt exemplu. Cooperativa „Şibo- salariaţi aî aprozarului, care nu au mani­
luna octombrie, deoarece, în această peri­ zilele de 13 şi 14 august, a format echipe vorbirile cu sătenii. festat grija cuventă faţă de mărfurile din
oadă, oile sînt mai bine întreţinute, iar teana“ din Şibot pe luna august nu a rea­ Membrii consiliilor săteşti trebuesc în ­ unităţile lor, precum şi aceea de lipsă de res­
fătările se fac în luna martie a anului v i­ din salariaţii cooperativei pe care le-a tri­ lizat decît 90/^ din planul de achiziţii şl pect a unor cetăţeni faţă de bunul obştesc,
itor, cînd mieii pot fi scoşi la păşune şî mis să sprijine şl să îndrume munca fili­ drumaţi pentru a fi ei însăşi exemplu la este bine venită.
cînd se dezvoltă în cele mai bune condiţii. nici planul valoric n-a fost realizat. Aci,
alelor. Cu această ocazie s-a constatat că valorificarea produselor. Dacă din punct de vedere al conţinutului
Berbecii, la fel ca şi oile, trebuie să fie conducerea cooperativei (preşedinte Haţegan Numai în felul acesta tovarăşii din con­ gazeta şi-a atins în mare măsură scopul,
pregătiţi pentru sezonul de montă. Pregă­ dacă se duce muncă de lămurire, ţăranii Alexandru) nu a reuşit să antreneze sala­ trebuie muncit însă pentru îmbunătăţirea
tirea lor se face cu o lună sau două îna­ muncitori îşi valorifică cu plăcere produ­ ducerile cooperativelor vor aduce contri­ aspectului grafic al acestei gazete, deve­
inte de a intra în perioada de montă. La riaţii în munca de achiziţionare. Preşedintele buţia lor la creşterea nivelului de trai al nind mai atrăgătoare, crescînd în acelaşî
alegerea berbecilor buni pentru prăsilă, se sele prin cooperativă. Astfel, echipa care a cooperativei crede că planul se realizează timp şi eficacitatea materialelor.
ţine seama de starea lor de întreţinere. Ei fost la filiala din Turdaş al cărui gestio­ oamenilor muncii, la dezvoltarea schimbu­
trebuie să fie hrăniţi cu grăunţe, dîndu-li-se prin ordine şi dispoziţii fără să întreprindă Sperăm că gazeta va continua să apară,
cîte 500 gr. pe zi. nar este Istrate Ioan, îar preşedintele con­ lui de mărfuri dintre oraş şl sat.
ceva concret. Mai mult. el aşteaptă ca a- în mod regulat îmbunătăţindu-se cu fiecare
siliului sătesc Maier Alexandru, ţinînd con­ chiziţiile să lie făcute de instructorii şl re­ R. B U D IN
ferenţii tehnici ai Uniunii raionale. număr în parte, prin dezbaterea faptelor
vorbiri cu sătenii a reuşit să achiziţioneze
Să fie antrenaţi mai muiţi ţărani muncitori în concursul pentru recolte bogate
Cînd alegem berbecii destinaţi pentru La concursul Cultivatorilor de porumb, şi in gin erilor agronom i de la punctele a g ri­ tul că în comuna Streisîngeorglu, au fost celor mai semnificative, urmărirea cu grijă
prăsilă, trebuie să se înlăture din turmă Cartofi şi sfeclă de zahăr — in iţia t în cole care fac parte din colectivele respec­ însorişi num ai 22 de ţărani m uncitori iar
berbecii bălrîni, bolnavi, 'neproductivi, de­ urma consfătuirii fruntaşilor din agricul­ tiv e şi care au fost tem einic instruiţi în în Sim eria. num ai 26, pe în tregu l xaion a efectului materialelor şi preocuparea deo­
oarece aceştia nu sînt apţi pentru montă. tură de către Comitetul executiv al sfa­ această problemă de către colectivul raio­ num ărul p articipan ţilor Continuând să fie
In cazul cînd vor fi lăsaţi, de la ase­ tului popular regional, ţăranii m uncitori şi nal pentru organizarea concursului. Co­ nesatisfăcător. sebită faţă de aspectul grafic.
menea berbeci, produşii vor ieşi foarte slabi. colectiviştii, cunosoînd scopul concursului, lectivele de organizare din comunele am in­
au răspuns cu drag. tite şi din alte comune, care au avut o fru ­ Sîntem în preajma recoltării acestor Din fruntaşă, gazeiă
Pentru staţiunile de însămînţări artifi­ moasă activitate, sînt demne de laudă. culturi. în că nu este tîrziu ca num ărul de perete codaşă
ciale. se aleg cei mai buni şi mal produc­ In raionul Hunedoara, de pildă, acolo p articipan ţilor să crească. Pentru aceasta
tivi berbeci. Acest procedeu de montă are unde coleotivele comunale formate, au E xistă însă şi unele colective oare n-au colectivele de organizare a concursului Colectivul gazetei de perete de la F ila ­
marele avantaj că un berbec poate fi folo­ p r iv it şi privesc cu răspundere sarcina or­ p riv it cu destulă răspundere această sar­ trebuie să ducă o activitate intensă. T eh ­ tura Luipeni s-a situat în trecut printre
sit la însămînţarea a 600-800 oi, pe cînd ganizării concursului, numărul participan­ cină. Gu toate Că colectivu l raional de or­ nicienii şi inginerii agronom i de la punctele colectivele fruntaşe din întreprinderile
la montă naturală nu se poate folosi cu ţilor creşte mereu. In comuna Răcăştie, în ganizare s-a străduit să instruiască şi să agricole, au datoria să discute cu ţăranii V ăii Jiului, Aceasta a fost în trecut. In
rezultate bune decît numai la 30-35 oi. urma convorbirilor pe care tehnicienii de îndrume munca, din lipsa de interes pe m uncitori, să le arate im portanţa recoltă­ prezent acest colectiv desfăşoară o acti­
la punctul agricol le-au organizat mulţi care au m anifestat-o unele colective comu­ rii la tim p şi să ducă munca de lăm u rire vitate nesatisfăcătoare. A rticolele se
Insăniînţările artificiale la oi se practică ţărani m uncitori au cerut să participe la nale, pe întregul raion, pînă la data de o pentru a m ări numărul participanţilor la schimbă rar. Cele din 2()-23 August se
în regiunea noastră din anul 1950, cu re­ concurs. Unul dintre aceştia este ţăranul septem brie, s-au înscris numai 167 de p ar­ concurs. găsesc şi acum 1a gazetă, cu toate că în
zultate frumoase şi nu sînt rare cazurile muncitor Iacob Iosif al lui Moaşa, care a ticipanţi la cultura de porumb, 99 la cul­ în treprin dere au survenit o serie de noi
cînd oile însămînţate artificial au fătat cerut să fie înscris cu cultura de porumb. tura de cartofi şi 23 la cultura de sfeclă In special la cultura de sfeclă de zahăr, even im en te oa : ridicarea de noi fruntaşi,
cîte doi miei. de zahăr, înafară de în tovărăşirile şi gos­ la care sînt prea puţini participanţi, tre­ succese în realizarea planului, prem ii îm ­
Colectivul de organizare din comuna podăriile agricole colective. buie să fie antrenaţi cît mai mulţi, iar părţite pentru plan şi calitate, brigăzi
Pe lîngă organele tehnice de specialitate R ăcăştie ca şi cel din comuna Rapoltul recoltarea acestei culturi să se facă la fruntaşe şi altele.
zootehnică şi veterinară, care au datoria M are, c’ălăuzindu-se după instrucţiunile Numărul participanţilor din rîndul ţă­ tim p — atunci cînd sfecla conţine un pro­
să aleagă oile şi berbecii buni pentru re­ de organizare a concursului, în afară de ran ilor m uncitori cu gospodării individu ale centaj m are de zahăr. Tovarăşu l M usteţea Costică şi Chelaru,
producţie, şi sfaturile populare trebuie să faptul că a dus o susţinută muncă de lă ­ poate să fie m ult mai mare. Sînt însă co­ care sînt răspunzători de activitatea ga­
ia măsuri pentru asigurarea unei cît mai murire, folosind pentru aceasta toate po­ lective comunale ca cele din S treisîn geor- P en tru oa tot mai m ulţi ţărani m unci­ zetei, nu iau nici o măsură, tre d n d nepă­
bune întreţineri a acestora. sibilităţile, a făcut şi măsurătoarea pămân­ giu (preşedinte 5eonischi Simion, tehni­ t o r i să obţină recolte mari la hectar, co­ sători pe lîngă articolele învechite.
turilor participanţilor. cian agricol Găti A lexan dru , m em bri în lectivele comunale care au m anifestat lip ­
Făcînd cu grijă pregătirea oilor şi ber­ colectivul de organizare) şi Sim eria, oare suri în organizarea concursului, trebu ie să Faţă de cele arătate mai sus este ne­
becilor pentru montă, contribuim la obţi­ R ezu ltate bune a dat şi activitatea co­ au subapreciat rolul acestui concurs. M em ­ folosească toate m ijloaceleţ în special con­ cesar ca biroul organizaţiei de bază să
nerea unei producţii sporite de lînă, carne lectivelo r de organizare din comunele brii acestor colective s-au m ărginit să v o rb irile şi con ferin ţele) în :v e d e re a m ări­ controleze mai des activitatea Colectivului
şi lapte, la îmbunătăţirea nivelului de trai C ristur şi Băcia, care au reuşit să antre­ înscrie numai cîţiva ţărani muncitori, fără rii numărului de participanţi pe care to­ gazetei de perete şi să ia măsuri ca în
al celor ce muncesc. neze în acest concurs 46 şi respectiv 36 să ducă muncă de lă m u rire pentru în scrie­ todată să-i îndrum e să facă recoltările la timpul cel mai scurt gazete de perele de
de ţărani muncitori. In mare măsură a- rea a cît mai mulţi. Aşa se exp lică fa p - timp. la Filatu ra trapeni să devină din nou frun­
IACOB PETRU ceste rezultate se datoresc tehnicienilor taşă,
tehnician zootehnist B, ROMULUS