Page 11 - 1955-09

Nr. 511
Pentru îmbunătăţirea activităţii cercurilor
artistice de amatori ale sindicatelor
De curînd consiliul sindical regional a
organizat la clubul C. F. R. Simeria un
schimb de experienţă în care a fost anali­
zat stadiul de pregătire a formaţiilor artis­
tice de amatori a sindicatelor în vederea
celui de al IV -lea concurs organizat de
către C.C.S., Ministerul culturii şi C.C. al
U.T.M.
La acest schimb de experienţă au partici­
pat numeroşi membri ai comisiei regionale
şi a comisiilor raionale de concurs, preşe­
dinţi ai comisiilor de concurs din întreprin­
deri, responsabili culturali şi instructori ai
cercurilor artistice de amatori. Cele trei re­
ferate prezentate, unul de către comisia ra­
ională de concurs Petroşani, altul de comi­
sia de concurs de la întreprinderea „Vic­
toria“ Călan şi în sfîrşit al treilea de co­
misia de la clubul „Gh. Apostol“ Cugir,
toate avînd drept temă „Cum se desfăşoară
activitatea de organizare şi pregătire a
cercurilor artistice de amatori în cadrul
concursului“, au scos la iveală o serie de
realizări obţinute de la apariţia hotărîrii şt
regulamentului de concurs, cît şl lipsuri ce
se manifestă în această etapă de pregătire
a echipelor artistice.
Astfel, în cadrul clubului sindical de la
C ugir se pregătesc pentru concurs un cor
mixt format din 50 persoane, o orchestră
semisimfonică, o fanfară, o echipă de dan­
suri populare, un cerc de teatru format din
20 persoane care a luat fiinţă în această pe­
rioadă, un cerc de recitatori, solişti vocalf
şi instrumentali, dansatori, acrobaţi, Inter­
preţi de dialoguri, creatori în domeniul mu­
zicii, etc. Comisia de concurs are în planul
său ca în viitor să înfiinţeze încă un cerc
de artă plastică — un cerc de balet şî
creatori în domeniul literaturii.
In perioada de pregătire a concursului,
formaţiile artistice ale clubului au făcut un
număr de 22 Ieşiri la locul de muncă şî la
sale. Astfel, echipa de teatru a pregătit
pînă în prezent piesa „Să fie linişte“ de
G rigore Piucea, orchestra a pregătit şl pre­
zentat creaţii muzicale ale tovarăşului Birta
Anton, dirijor, ca de exemplu „M arşul mun­
cii“. suite de dansuri ciobăneşti, iar cercul
de dansatori a pregătit dansuri romîneşti,
sovietice şl maghiare cu care apoi au făcut
ieşiri la gospodării agricole colective, cămi­
nul cultural din SăsciorI, etc. Clubul acordă
deosebită atenţie celor cinci brigăzi artistice
de agitaţie din secţii, care sînt sprijinite şl
îndrumate de colectivul de creaţie al brigă­
zilor artistice de agitaţie de pe lîngă club.
Pentru stimularea activităţii artiştilor ama­
tori a fost iniţiată o întrecere între comi­
siile culturale din secţii în cinstea zilei de
23 August, avînd drept obiective mobili­
zarea oamenilor muncii în formaţiile artis­
tice existente pe lîngă club, organizarea de
brigăzi artistice de agitaţie, etc. ceea ce a
contribuit în oarecare măsură la îm bună­
tăţirea muncii culturale de masă cît şî la
mobilizarea oamenilor muncii la îndeplini­
rea sarcinilor de producţie.
De asemenea, la uzina „Victoria" Călan
se simte o înviorare a activităţii cercurilor
artistice de amatori. Pînă în prezent se pre­
gătesc pentru concurs corul, orchestra semi­
simfonică, fanfara, cercul de teatru şi dan­
suri. solişti vocali, instrumentali, dansa­
torii, iar în ultimul timp au luat fiinţă o
brigadă artistică de agitaţie şî un cerc de
artă plastică.
Pentru îmbunătăţirea activităţii cultu-
ral-artistlce în general, comitetul de între­
prindere, sub îndrumarea şi cu sprijinul co­
mitetului de partid, a trecut la reorganiza­
rea şi instruirea comisiei muncii culturale
de masă din întreprindere şl secţii, cum
Oam enii m uncii din toate ram urile in­
dustriei noastre socialiste înţeleg din ce
în ce m ai bine că reducerea sistematică a
preţului de cost este o problem ă care
trebuie să-i preocupe îndeaproape. In a -
ceSt scop ei folosesc pe o scară din ce în
ce m ai Largă rezervele interne ale între­
prinderilor, înlătură metodele învechite
d e lu c ru p rin a lte le noi, pu n din ce în ce
m ai m ult iniţiativa lo r creatoare în sluj­
ba deservirii patriei, pentru îndeplinirea
sarcinilor de producţie, pentru îndeplini­
rea înainte de termen a prim ului nostru
plan cincinal.
U n aport însemnat în această direcţie îl
aduc. fără îndoială, propunerile de inova­
ţii, invenţii şi raţionalizări, p ro p u n eri care
dovedesc că oam enii muncii se preocupă
de problem ele productivităţii muncii, de
creşterea necontenită a ei.
P e n tru a d a u n avîn t şi m ai m are m iş­
cării de inovaţii, Consiliul Central al Sin­
dicatelor, îm preună cu oficiul de Stat pen­
tru S tan d ard e şi In ven ţii de p e lîn g ă C.S.P. fost prem iate în cadrul acestei consfătuiri
şi cu sprijinul Consiliului Central A.S.I.T..
a iniţiat. în acest an concursul d e inovaţii
p e ţară, care se încheie la 7 noiem brie a.c.
Consfătuirea de la Petroşani
De curînd a avut loc la Petroşani o con­
sfătuire a tuturor cabinetelor tehnice din
regiunea Hunedoara. Ou prilejul acestei
consfătuiri s-a decernat drapelul de ca­
binet tehnic fruntaş colectivului de ino­
vatori de la Uzina de reparat utilaj m i­
nier Petroşani, care în trimestrul II al
«cestui an a avut o prodigioasă activitate.
Inovatorii de la U R U M P , prin aplicarea
inovaţiilor din trim estrul II în procesul
tehnologic aduc an ual întreprinderii eco­
nom ii în v alo are de peste 90.000 lei, re­
compensa cuvenită lor, fiind d e peste
13.000 lei.
L a această consfătuire s-au prezentat
trei re fe ra te : cabinetul tehnic de la
TJRUMP., U M C Cugir, cabinet ce s-a cla­
sificat în prim a fază a concursului p e lc -
DRUMUL SOCIALISMULUI
STOICA CORNEL simfonică Călan, echipa de dansuri Călan
şl Cugir, recitatori, solişti vocali şi instru­
şeful secţiei m uncă culturală de m asă a mentali, acrobaţi de la Cugir, cît şi de
C.S.R. brigada artistică de agitaţie de la Simeria,
au scos în evidenţă faptul că problema re­
este cea de la secţia turnătorie mecanică, pertoriului legat de procesul de producţie, a
montaj şi expediţie, cît şi la completarea şi creaţiilor noi artistice şi valorificării fol­
instruirea delegaţilor culturali din grupele clorului local, sînt de o importanţă deose­
sindicale. bită în munca artistică de amatori.
Comisia de concurs pe întreprindere, în In alegerea repertoriului se mai constată
frunte cu tovarăşul preşedinte, Speriosu însă şi o serie de lipsuri. Astfel, orchestra
Gheorghe, desfăşoară o muncă de atragere semisimfonică de la uzina „Victoria" Că­
de noi membri în formaţiile de amatori, iar lan. în loc de a alege cîntece care să
pentru întărirea disciplinei acestora au fost oglindească c’ocotul de viaţă şi de muncă
create colective de 3-5 tovarăşi pe fiecare n o iă al oamenilor în lupta pentru construi­
formaţie artistică care se ocupă cu mobi­ rea socialismului, a prezentat cîntece cu
lizarea la repetiţii şi asigurarea erudiţiilor totul nepotrivite.
necesare pentru desfăşurarea activităţii a-
cesteia. Pentru îmbunătăţirea repertoriilor, comi­
siile de concurs din întreprinderi vor trebui
Consfătuirea a scos în evidenţa că ase­ să tină cont de indicaţiile hotărîrii şl re­
menea rezultate, s-au obţinut şi la alte în­ gulamentului de concurs care pun ca obiec­
treprinderi cum este Filatura Lupeni, Mina tiv important îmbunătăţirea conţinutului
Petrila, M ina Lonea, „1 M a i" Petreşti şl ideologic şi ridicarea nivelului artistic al
altele unde- comisiile de întreprinderi au repertoriilor prin introducerea celor mai v a­
înţeles importanţa muncii cultural-artistice, loroase lucrări muzicale şi literare ale au­
acordă atenţie îndeplinirii sarcinilor tra­ torilor clasici şi contemporani din ţara noa­
sate de hotărîrea C.C.S., Ministerul Cultu­ stră, din Uniunea Sovietică şi ţările priete­
rii şi C.C. al U .T.M . cu privire la concursul ne, precum şi valorificarea folclorului nos­
cercurilor artistice de amatori. tru şi a folclorului minorităţilor naţionale.
Num ai în felul acesta echipele noastre ar­
De asemenea din discuţiile purtate în ca­ tistice vor contribui la educarea oamenilor
drul schimbului de experienţă s-a desprins muncii.
faptul că formaţiile de amatori au nevoie
în munca lor de un ajutor mai concret din In munca de pregătire a formaţiilor ar­
partea organelor sindicale, U.T.M . şi con­ tistice este necesar un sprijin mai concret
ducerile administrative. In multe întreprin­ şi din partea organizaţiilor U.T.M . Refe­
deri şi instituţii cercurile artistice de ama­ ratul prezentat de comisia raională de con­
tori primesc acest ajutor aşa cum se în- curs Petroşani a arătat că tov. G ăgeanu
tîmplă la mina Ghelar, P. T. T. R. Deva, Dumitru, secretar al comitetului raional
„1 M a i" Petreşti şi altele. U.T.M., locţiitorul preşedintelui comisiei ra ­
ionale de concurs, subapreciază în mod ne­
N u la fel privesc munca artistică condu­ justificat sarcinile ce-î stau în faţă. Acelaşi
cerile administrative de Ia Mina Lupeni, lucru se întîmplă şi la Mina Teliuc, Uzina
Uzina „Victoria“ Călan, M in a Teliuc. Mult „Victoria” Călan, unde nu există o colabora­
mal grav este faptul că sînt şî organe sin­ re strînsă între organizaţiile sindicale şi
dicale care subapreciază importanţa muncii U.T.M. îndreptată spre atragerea unuî nu­
cultural-artistice ca factor de seamă în măr cît mai mare de tineri la activitatea cul­
opera de culturalizare a oamenilor muncii. turală.
Este cu totul nejustă atitudinea tov. Groza
Ioan, preşedinte al comitetului de între­ De asemenea însăşi C.S.R. va trebui ca
prindere de la mina Ţebea, care nu a luat prin Instructorii săi să acorde o atenţie mal
nici o măsură pentru aplicarea hotărîrii cu mare bunei pregătiri a formaţiilor artistice.
privire la concursul echipelor artistice. L a In unele raioane unde însăşi instructorii
mijia Lupeni nu s-a constituit nici măcar C.S.R. sînt preşedinţii comisiilor raionale
comisia de concurs pe întreprindere, lucru de concurs (Ilia, Sebeş, B rad ), există o se­
ce dovedeşte cît de superficial este privită rie de lipsuri în pregătirea echipelor pen­
problema muncii artistice de către acest tru concurs şi creiere de formaţii noi. Unele
comitet de întreprindere. Nici comisia mun­ comitete regionale sindicale c a : Alimen­
cii culturale de masă avînd ca responsabilă tar, Sanitar, Cooperaţie, au luat slabe mă­
pe tov. Gogonea Sanda nu a luat nici o suri pînă în prezent pentru îmbunătăţirea
măsură pentru popularizarea hotărîrii şl re­ muncii cultural-artistice în ramurile respec­
gulamentului de concurs, desconslderînd ce­ tive.
rinţele muncitorilor mineri care-şi mani­
festă dorinţa de a avea echipe artistice cu Este necesar ca învăţămintele trase din
care să participe Ia concurs. schimbul de experienţă să constituie o bază
serioasă pentru a ridica munca formaţiilor
Aceste lipsuri se manifestă ş! la- alte în­ artistice de amatori Ia un nivel mai înalt.
treprinderi din cadrul regiunii noastre cuin O atenţie deosebită trebuie acordată reper­
sînt I.C.S.H. şi C.S.H., unde comitetele sin­ toriului şi brigăzilor artistice de agitaţie,
dicale respective, cu toate posibilităţile largi care prin programele lor, legate de speci­
de care dispun, au luat slabe măsuri pen­ ficul producţiei, să contribuie la mobiliza­
tru îmbunătăţirea activităţii formaţiilor rea oamenilor muncii la îndeplinirea sarci­
artistice de amatori. Felul cum comitetul nilor de plan. De asemenea va trebui acor­
de întreprindere de la C.S.H. şî I.C.S.H. pri­ dată mai multă atenţie pregătirii soliştilor,
vesc problemele muncii cultural-artistice se recitatorilor, cercurilor de artă plastică,
vede din însuşi faptul că la o serie de ac­ creaţiei muzicale şi literare, care prin con­
ţiuni culturale organizate de C.S.R. nu par­ tribuţia lor să aducă elemente noi în acest
ticipă, aşa cum a fost de exemplu chiar la concurs.
schimbul de experienţă unde au fost Invi­
taţi instructor! artistici, responsabili cultu­ In perioada care urmează va trebui să
rali şi preşedinţii comisiilor de concurs pe ne intensificăm eforturile pentru obţinerea
întreprinderi. Numai aşa se explică faptul că unor rezultate mult mai bune în pregătirea
la cele două întreprinderi mai există numai ^echipelor artistice de amatori care să con-
cîte o brigadă artistică de agitaţie, deşi tribue efectiv Ia mobilizarea maselor de oa­
sînt toate posibilităţile de a fi create pe meni ai muncii la îndeplinirea sarcinilor de
fiecare sector în parte. producţie.
Program ele artistice dale în cadrul schim­
bului de experienţă de către orchestra semi-
Pentru o vie activitate a cabinetelor tehnice
cul II, cabinetul tehnic de la Vulcan, cla­ Lipsuri ce trebuie lichidate
sat pe locul I I I p e regiune, precum şi un
coreferat a l Consiliului regional sindical. In nenumărate rînduri s-a atras aten­
ţia prin presă şi prin organele competen­
Lucruri bune te, conducerilor în treprinderilor de a se
debarasa odată şi pentru totdeauna de
C abin etu l tehnic d e La V u lc a n e a l trei­ uritul obicei de a trata cu superficialitate
lea p e regiune. In cursul an u lu i 1955, la cabinetele tehnice din întreprinderi. F ap ­
acest cabinet s -a u prop u s 64 d e inovaţii tul acesta a fost amintit m ereu şi totuşi
dintre care 16 d e ja sînt aplicate. C ele 16 există lipsuri şi acum. L a I.C.S. H une­
inovaţii vor aduce întreprinderii anual, e- doara, p în ă la 31 iunie a.c. a u fost în re ­
conom ii în va lo a re de 99.311 lei. T o v a ră şu l gistrate num ai 15 p ro p u n e ri d e inovaţii.
Cuipu Constantin, de exem plu, prin p erfec­ R esponsabilul cabinetului tehnic, tov. V lad
ţionarea tehnică la ciocanele de abataj şl Tiberiu, dă dovadă de interes în muncă,
pneum atice, a adus o econom ie de 56.047 însă sprijinul pe oare-1 prim eşte din p ar­
lei. Lăcătuşul M urarek Ştefan, care a tea întreprinderii şi din partea comitetu­
confecţionat un aparat de vulcanizat cu lu i de întreprindere şi A.S.I.T., este foarte
două cazane, în care aburii se produc cu neînsemnat. Chiar şi la Com binatul side­
ajutorul curentului electric a realizat o rurgic Hunedoara num ărul de inovaţii, ra­
econom ie întrep rin d erii de 19.434 lei. portat la num ărul muncitorilor este nesa­
tisfăcător. A ceeaşi situaţie este şi la T ru s­
In afară de cabinetele tehnice de la tul 4 construcţii Hunedoara, ia r de aici,
U R U M P , C u g ir şi M in a V ulcan , care a u denotă slaba activitate şi a filialei A.S.I.T.
Hunedoara.
se m ai pot evidenţia şi cele de la atelie­
rele de zonă C.F.R. A lba, unde la fiecare D e asemenea, activitatea filialei A.S.I.T.
20 d e m uncitori a a v u t loc cîte o p ro p u ­ şi a cabinetelor tehnice din raionul B rad
nere înregistrată. A u obţinut rezultate este aproape inexistentă. L a unele cabi­
frum oase şi colectivele cabinetelor tehnice nete tehnice din întreprinderile raionului
de la F ila tu ra Lupen i, în tre p rin d e re a „1 B ra d nu s-a*' înregistrat nici o inovaţie.
Miai“ Petreşti, A telierele C.F.R. Sim e­ Acest lucru dovedeşte slaba activitate atît
ria. I.C. Aninoasa şi altele. Printre inova­ a filialei cît şi a unor cabinete tehnice. Că
torii care au venit cu propuneri preţioase filia la A.S.I.T. B ra d şi cabinetele tehnice
din aceste întreprinderi sînt to v a ră ş ii: Jic din întreprinderile raionului nu dau aten­
Jianu şi V la d N ic o la e d e la U R U M P , S i- ţia cuvenită mişcării inovatorilor, o do­
cora Nicolae şi Keltz Victor de la Vulcan, vedeşte şi fa p tu l că la consfătuirea .de la
Ţ u ra C aro l de la filatu ra Lupen i şl alţii. Petroşani au fost absente, netrimiţîndu-şi
P în ă la 31 iu n ie a.c. s -a u în registrat în nici un reprezentant. Şi în raza de acti­
re giu n ea noastră, 595 prop u n eri d e inova­ vitate a filialei A.S.I.T. V alea Jiului sînt
ţii, din care în trim estrul I I au fost ac­ lipsuri. L a Petrila, în locul cabinetului
ceptate p en tru a p lic a re 376, ia r aplicate tehnic a fost preferată înfiinţarea unei fri­
250. L a C om bin atu l sid eru rgic H u n e d o a ­ zerii, iar la postul de responsabil al aces­
ra, economiile rezultate în urm a aplică­ tui cabinet, s-au perindat vreo patru to­
rii in ovaţiilor prop u se a n u l acesta se ci-* varăşi în acest an, fără a face vreo ispra­
fre a z ă la ap ro a p e 5.000.000 lei. A c i s -a u vă. L a I.C.M .M . Petroşani, biroul cabi­
plătit recompense inovatorilor în valoa­ netului tehnic este necorespunzător, ca şi
re de peste 294.000 lei.
Se îmbunătăţeşte
aprovizionarea oamenilor
muncii
Fiecare om al muncii din regiunea noas­
tră se poate convinge cu proprii săi ochi
de schim bările în spre bine ce au loc în
fiecare oraş şi sat, poate sim ţi g r ija p a r ­
tidului şi guvernului faţă de îm bunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi trai ale populaţiei.
Iată cum se poate concretiza acest lucru
numai într-un singur dom eniu:
Num ărul m agazinelor pentru desface­
rea produselor industriale şi alim entare din
regiun e a a ju n s să fie d e 670. N u m a i în
cu rsu l lu n ii august a u fost deschise 11 m a ­
gazine noi, dintre care un m agazin alim en­
tar, un aprozar, un restaurant şi o cofetă­
rie p en tru m in erii V ă ii Jiulud, un m agazin
alim en tar şi u n u l in dustrial în O ra şu l
Muncitoresc din Hunedoara, un m agazin
alim entar central la Sebeş, u n aprozar şi
o cofetărie la Deva.
D e la începutul anului şi pînă în pre­
zent s-au deschis în regiune un num ăr de
53 m agazine şi 15 chioşcuri şi gherete,
adică cu 23 m agazin e m ai m u lt decît era
planificat să se deschidă în întregul an.
Pînă la sfîrşitul cincinalului se vor mai
deschide în V alea Jiului încă 4 m agazine
alim en tare şi 2 aprozar, u n restauran t şi
2 cofetării, iar la H unedoara încă 2 m aga­
zine pentru desfacerea m ărfurilor indus­
triale şi alim entare.
Buna aprovizionare a magazinelor cu
m ărfu ri i n d u s t r i e şi produse alim entare
a făcu t să crească şi n u m ăru l Cum părăto­
rilor. In cursul lunii trecute num ai în V a ­
lea Jiului şi Hunedora s-au vîndut m ăr­
fu ri în vo lo are d e peste 40.000.000 lei, ia r
în întreaga regiune, valoarea produselor
vîndute populaţiei de la oraşe şi din cen­
trele muncitoreşti depăşeşte sum a de
.64.081.000 lei.
Făcând o comparaţie între volum ul pro­
duselor distribuite populaţiei în luna au­
gust a.c. se poate constata că ecesta a cres­
cut cu 20,30/o La produsele, a lim en tare (fă ­
ină, zahăr, d a m e orez, etc), şi cu 41,10/^ la
produsele de alim entaţie publică (mâncă­
ruri, băuturi spirtoase, răcoritoare, etc),
faţă de perioada corespunzătoare anului
trecut. D e asemenea de la începutul anu­
lu i şi pîn ă în prezent s -a u vîn dut prin m a­
gazinele. chioşcurile şi gheretele A prozar
cu 38,50/q m ai m ulte le g u m e ş i fru cte fa ­
ţă d e aceeaşi p erioadă a a n u lu i 1954.
Aşfeapfă caravana
cinematografică
Creşterea nivelului cultural al oameni­
lor muncii este o problem ă ce stă în per­
manenţă în atenţia statului nostru. Există
diverse căi pentru a se putea atinge acest
scop. Cinem atograful este una din căile
cele m ai uşor accesibile m aselor largi.
C aravane cinem atografice colindă satele
cele m al îndepărtate ale patriei noastre,
răspândind lum ina în rindul oamenilor
dornici d e a cunoaşte Cît m a i m ult. A cest
lucru a fost realizat într-o oarecare m ă­
su ră şi în regiunea noastră. Există însă
şi unele lipsuri care trebuie lichidate fără
întârziere. A şa de pildă, lipsa unei p lan ifi­
cări juste a caravanelor de către între­
p rin d erea cin em atografică region ală' ia d u s
la situaţii cu totul inadm isibile. Există
sate, cum este Sîncrai, raionul Hunedoara,
unde caravana cinematografică n -a tre­
cut de m ultă vreme.
Este de prisos a m ai spune că el sînt
dornici de a vedea oît mai curînd cara­
va n a şi prin satul lo r şi este bin e ca în ­
treprinderea cinem atografică să ţină cont
d e acest luOru şi să caute să treacă prin
rotaţie, prin toate satele.
M U N TEAN STELTAN
corespondent
Abonaţi-vă la ziarele
şî revisfeîe sovietice
pe anul 1956
Muncitori, ingineri şi tehnicieni din
toate ramurile de activitate, reînoiţi
abonamentele la ziarele şi revistele
sovietice pe anul 1956.
Abonamentele se primesc la ofi­
ciile poştale, factorii poştali şi difu-
zorii voluntari din întreprinderi şi ins­
tituţii.
in m ajoritatea întreprinderilor din regiu­
nea Hunedoara. L a Lupeni, pînă acum
Cîtva timp nici n -a fost responsabil cu ino­
vaţiile. O slabă activitate în m unca cu ino­
vaţiile este m anifestată la I.F .E .T .-u ri şi
la Occeleie silvice din regiunea noastră.
C onsfătuirea de la Petroşani a m ai scos în
evidenţă că în munca cu inovatorii s-a ne­
glijat atragerea tineretului şi a femeilor.
Faptul că în întreprinderile din regiunea
noastră d in totalul de 295 inovaţii ap lica­
te în trim estru l II, sînt n u m ai 58 de ino­
vaţii oare rezolvă teme din planul te­
m atic şi 19 p rin gen eralizare, este
o lipsă serioasă asupra căreia trebuie gîn -
dit cu cprofunzim e.
C h iar şi Consiliul sindical regional are
o lipsă serioasă în această privinţă, fiind­
că nu a impulsionat această acţiune, tra­
tând superficial întreprinderile m ai mici.
S -a m ai dezbătut la consfătuire şi proble­
m a înfiinţării atelierelor de prototipuri
care lipsesc în m ajoritatea întreprinderi­
lor din regiunea noastră.
In cuvîntul de închidere a consfătuirii,
tovarăşul inginer Roman Petru, preşedin­
tele filialei A.S.I.T. V alea Jiului, a arătat
cît este de importanta mişcarea de inova­
ţii pentru economia noastră naţională. In o­
vaţiile aduc economii mari, duc la spori­
rea acum ulărilor socialiste. Pentru acest
lucru, inovatorii sînt chemaţi să contri­
buie cu toată priceperea lo r la progresul
tehnicii. Cabinetele tehnice din întreprin­
derile din regiune trebuie să desfăşoare
pe viitor o activitate m ai intensă, o între­
cere mai vie între ele, întrecere în u rm a
căreia să rezulte o ridicare a productivi­
tăţii m uncii şi a reducerii preţului de cost
al produselor. Organele de conducere ale
întreprinderilor, organizaţiile de partid,
sindicale şi U .T .M . sînt datoare să dea
tot sp rijin u l cabinetelor tehnice, ca ele
să-şi trăiască viaţa, să scoată 1a Iveală
noi num e de inovatori, să pună în valoare
alte rezerve interne ale întreprinderilor.
A. p A d u r a r u
Z ile ce nu pot f i uitate
N u a m cu/vinte să -m i e x p rim bucuria ce
m -a cuprins eînd din capitala ţării noas­
tre, ca m em bru al delegaţiei R.P.R., am
plecat spre Varşovia, oraşul celui de, al
V - le a F e stiv a l M o n d ia l a l T ineretului şi
Studenţilor. Eu, ca şi ceilalţi tineri din
delegaţia noastră la Festivalul de la V ar­
şovia, am fost plăcut impresionat de calda
ospitalitate cu care tineretul polonez şi în ­
tregul popor polonez ne-au primit prin
diferitele gări prin care am trecut în drum
spre Varşovia.
Ajunşi la Varşovia, m ulţum irea noastră
şi recunoşti]nţa faţă de poporul polonez
a u devenit şi m ai m ari, datorită condiţiilor
optime ce ne-au fost create pentru a ne
sim ţi bine.
Vizitând capitala Poloniei, m -a im pre­
sionat hărnicia cu care poporul polonez
în num ai 10 ani de la term inarea războiu ­
lui, a reuşit să schim be cu totul înfăţişa­
rea Varşoviei care a suferit din plin dis­
trugerile războiului hitlerist. C u m ultă ad­
m iraţie am privit d ăd irea Palatului Ştiin­
ţei şi Culturii din Varşovia care a fost
dată ca dar poporului polonez de către
M area ţară a socialismului — U R .S.S.
C u toată munca eroică a poporalul po­
lonez m ai sînt şi astăzi la periferia ora­
şului urm e ale odiosului război hitlerist.
M ulţum irea cea m ai m are pentru mine
a fost faptul că la Varşovia pentru prima
dată în viaţă, am avut posibilitatea să
stau de vorbă cu tineri din diferite ţări,
cu oare ocazie m -a m convins pe deplin că
toţi, prin m unca noastră de zi cu zi, nu
urm ărim altceva deoît să contribuim la
a p ă ra re a păcii şi La în tărirea prieteniei în­
tre popoare. Astfel, întâlnirile prieteneşti
c are a u a v u t loc între tineretul rom în şi
tineretul din o serie de ţări ca : Am erica
Latină, Egipt, Suedia, Finlanda şi altele,
xni-ou în tărit şi m ai m ult încrederea că
toţi dorim oa tinereţea şi munca noastră
paşnică să nu fie curmate de un al trei­
lea război.
C u nespusă adm iraţie şi interes am ur­
m ărit m anifestările artistice ale ţărilor
participante la Festival a căror tineri s-au
străduit să-şi depună toată măestria lor
Din activitatea unei biblioteci raionale
Biblioteca raională din A lb a -Iu lia se nu­
m ără printre bibliotecile fruntaşe din re*
giumea noastră. Colectivul condus de to­
varăşa Şerban A n a se străduieşte mult
pentru a răspândi în m ijlocul oamenilor
m uncii lum ina cărţii.
Rezultatele acestei strădanii se oglindesc
în creşterea simţitoare a num ărului citito­
r ilo r cît şi a n u m ăru lu i d e Cărţi citite. D e
p ildă, în a n u l trecut d e la 1 ian u arie şi
p în ă la 30 a u gu st n u m ă ru l cititorilor era
d e 1.586, 14.854 cărţi citite. C olectivul însă
n u s -a m ulţum it num ai cu atât. In an u l
acesta şi-a intensificat munca de popu­
larizare a cărţii p r in : vitrine, panouri cu
coperte false, a în fiinţat şi activizat noi
biblioteci de casă, iar faţă de a n u l trec'ut
a ţinut mai multe recenzii şi convorbiri.
Procedând astfel num ărul cititorilor în ­
scrişi în a n u l acesta p în ă la 30 au gu st s -a
rid ic a t la 1.836, ia r n u m ă ru l cărţilor citite
la 18.333.
O muncă frum oasă a depus colectivul
bibliotecii şi în cadrul Concursului „Iubiţi
cartea” unde pînă în prezent au fost în­
scrişi 151 d e tineri.
Rezultatele colectivului bibliotecii raio­
nale din A lb a -Iu lia a r putea fi însă şi
m ai bune, dacă cititorii a r veni în spriji­
Să pregătim pătulele pentru depozitarea porumbului
Anul acesta, suprafaţa cultivată cu po­
rumb este mai mare decît în anii trecuţi,
iar producea la hectar va fi de asemenea
cu mult mai bogata. De aceea problema
păstrării recoltei de porumb din toamna
aceasta va trebui să constituie o preocupare
deosebită pentru toţi cultivatorii.
In primăvara aceasta au fost multe cul­
turi de porumb reînsămînţate, care au ve­
getaţia întârziată, iar timpul excesiv de
ploios şi rece din vara aceasta, va întâr­
zia în unele locuri coacerea porumbului,
fapt care impune o grije deosebită pentru
buna păstrare a porumbului în ştiuleţi. De
aceea, gospodăriile agricole de stat, gospo­
dăriile colective, întovărăşirile agricole şî
ţăranii muncitori cu gospodării individuale,
trebuie să ia măsuri de pe acum pentru
asigurarea spaţiului de depozitare a po­
rumbului în ştiuleţi din recolta anului a-
cesta, pînă la completa lui \uscare. Minis­
terul Agriculturii şi Silviculturii recomandă
să se construiască pătule provizorii, cu
materiale ieftine şi recuperabile în între­
gime.
Se recomandă construirea de pătule drep­
tunghiulare, cu pereţi de sîrmă împletită,
araci împletiţi cu sîrmă sau nuiele împle­
tite, cu lăţimea de 1,50 pînă la cel mult
2 m., înălţimea de 3 m. şi lungimea după
nevoie. Pentru depozitarea unui vagon de
porumb în ştiuleţi este necesară de exem­
plu lungimea d e -3,5— 4 m.
Pentru construirea acestor pătule se alege
un teren mai ridicat, cu o uşoară pantă
pentru scurgerea apei trpfovenită din ploi.
Aria pătulului se nivelează şi se înalţă cu
0,30 m. prin umplutură din lut bine bătut
pe o suprafaţă dreptunghiulară, cu lăţimea
corespunzătoare tipului necesar, la care se
adaugă trotuarul de o parte şi de alta a
pătulului în pantă spre un şanţ de colec­
tare şi scurgere a apelor. Vatra pe care
se va construi pătulul se arde cu un foc
de paie pînă ce se usucă bine.
Stîlpii de lemn rotund, cu lungime de
4,20 m., se îngroapă în pămînt la1 o adîn-
cime de 1,20 m. şi se înţepenesc bine, bă-
tîndii se pămînlul cu un par. Distanţa în­
tre stîlpi trebuie să fie de 1 m. Stupii se
Pag. 3
artistică. M i-a plăcut in mod deosebit
spectacolul de gală dat de tineretul chi­
nez.
L a Festivalul de la Varşovia m -am con­
vins încă odată de simpatia de care se
bucură poporul nostru din partea altor
popoare. Spectacolul de gală dat de solii
tineretului nostru la V arşovia a fost a -
plaudat cu multă căldură de m iile de ti­
neri veniţi din toate colţurile lumii. A -
ceste două cuvinte „P ace şi prietenie” p u ­
teau fi auzite pretutindeni la Varşovia, oa
o am intire plăcută ‘ de la cel al IV -le a
Festival M o n d ial al T ineretului şi S tu den ­
ţilor de la Bucureşti.
Deşi au trecut doi ani de la Festivalul
d e la Bucureşti, delegaţia ţării noastre La
Varşovia a prim it mii de m ulţum iri din
partea tinerilor lum ii oare păstrează şi
acum în m inte frum oasele zile de v a ră ce
le -a u petrecut în ţara noastră în timpul
festivalului.
M om entul despărţirii de tineretul din
întreaga lume, cu care începusem să în fi­
ripăm o sinceră prietenie, m ărturisesc că
m i-a um plut inima de regret. Acest regret
a dispărut însă pe nesimţite. Atm osfera
prietenească care a domnit în cursul celui
de al V -lea Festival M ondial al Tineretu­
lu i şi Studenţilor de la V arşovia între ti­
neretul întregii lumi, cît şi legătu rile trai­
nice ce s -a u creat între tinerii la găru lu i
păcii şi dem ocraţiei cu cei din ţările ca­
pitaliste fac ca niciodată minunatele zile
petrecute la Varşovia să nu le pot da ui­
tării.
De asemenea, strângerea legăturilor
prieteneşti dintre tineretul lumii, este pen­
tru mine un nou im bold în muncă. A lă ­
turi de tinerii din brigada pe care o
conduc sînt hotărît să dau şi m ai mult
cărbu n e peste plan, ca astfel, concret, să
contribui la apărarea păcii popoarelor şi
la consolidarea regimului, nostru demo­
crat-popular.
EM IL COSTAŞ
responsabilul unei brigăzi de tineret de la
mina Lupeni, m em bru al delegaţiei R.P.R.
la cel de al V -le a Festival al Tineretrilui
şi Studenţilor de la Varşovia.
nul acestui colectiv. Sînt, de exemplu,, nu­
meroşi cititori care nu înapoiază bibliotecii
cărţile în termen, ţinîndu-le, unii, ani de
zile, nesocotind p ro b a b il fap tu l că acestea
sînt un bun al poporului de oare trebuie
să se folosească toţi oamenii muncii. A -
cest lucru determină colectivul bibliotecii,
ca în loc să se ocupe de o mai largă răs­
pândire' a cărţii în masă, să piardă m ult
tim p preţios, colindînd pe la oasele citito­
rilor pentru a recupera cărţile îm prum u­
tate. '
Asem enea exem ple de „cititori“ se gă­
sesc destule la biblioteca raională din
A lb a -Iu lia . C îteva doar, şi ne id en tificăm :
R adu Teodora funcţionară în A lb a -Iu lia ,
Henţ Iosif de la S.M.T., Sibişan Vasile din
V in ţu l de Jos, Jurca M aria, şi alţii au r i­
dicat cărţi încă din anii 1953-1954, d a r pe
oare au „uitat” să le înapoieze.
Strădania coleotivului bibliotecii raio­
nale din A lba-Iu lia, este frum oasă dar a -
cest colectiv trebuie sprijinit m ai mult de
organele în drept şi chiar de cititori, pen­
tru a înlătura greutăţile pe care în p re­
zent le întîm pină în munca de popularizare
şi răspândire a cărţii în masa largă a oa­
menilor muncii.
ieagă între eî atît pe linie, cît şl cu cei
din faţă de pe linia opusă, cu lăturoaie
bătute în cuie, atît la mijloc cît şl la vîrf
sau se leagă cu sîrmă groasă de 5 mm.
Pentru legatul stâlpilor pe linie, lăturoaicle
se bat pe dinăuntrul pătulului. De stîlpi
se leagă plasă de sîrmă galvanizată, făcută
din sîrmă groasă de 2,5 mm., cu ochiuri
de 4-5 cm. sau araci împletiţi cu sîrmă.
înălţimea plasei de sîrmă sau a gardului
de araci trebuie să fie de 1,5 m. Plasa de
sîrmă sau gardul de araci se aşează pe
dinăuntrul pătulului şi se leagă la am­
bele capete de stîlpi cu sîrmă.
Fundul coşului se amenajează cu o po-
dină ridicată cu 30 cm. de la sol, din lemn
rotund sau despicături, pe care se întinde
împletitura de nuiele sau se aşează crăci
uscate. După umplerea coşului cu porumb,
se aşează deasupra al doilea rînd de plasă
'de sîrmă, gard de araci sau nuiele tot pe
dinăuntru şi se leagă de stîlpi la capete.
Apoi, pătulul se umple cu ştiuleţi de po­
rumb pînă la vîrf.
După umplerea pătulului se trece la exe­
cutarea învelitoarei, care se poate face din
coceni sau carton asfaltat după cum ur­
mează :
Se construeşte o coamă ce se sprijină
pe scaune înfipte în masa de porumb, cu
tălpici pentru a împiedica scufundarea, iar
la margini se bat pe capetele stîlpilor co-
soroabe. P e această coamă se aşează snopii
de coceni de porumb legaţi între ei precum
şî de coama şî cosoarbe, cu sîrmă moale,
aşa cum se face învelitoarea de stuf.
Acoperişul se poate face şi cu carton as­
faltat, pe seînduri aşezate pe coamă şi co­
soarbe.
După înmagazinare, se - va controla pe­
riodic starea porumbului şi se vor lua mă­
suri de aerisire şi alegere a ştiuleţilor ce
eventual au început să se strice şi care
se dau imediat drept hrană la animale.
Apoi, se umple din nou pătulul.
După ce porumbul se scoale şi se bate,
se procedează la desfacerea pătulului pro­
vizoriu, cu multă atenţie, astfel ca tot ma­
terialul să poată fi recuperat şi folosit apoî
la alic construcţii.