Page 12 - 1955-09

*ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 511

Conferinţa F@rfele armate ale R. P. Polone Avîntul industriei grele
Uniunii Interparlamentare se redye ey 47.000 de oameni fii ţările de democraţie populară
de la Helsinki a luat sfîrşit
V A R Ş O V IA (Agerpres). — P.A.P. trans­ guvernelor Celor patru puteri, precum şi Dezvoltarea industriei v a fi redus întâi la 15 m inute şi apoi La
Intre 25-31 august la Helsinki a avut tăţii popoarelor, depinde în cea mal mare mite : tinzând ca Polonia să contribuie în mod constructoare de maşini 12 m inute şi jumătate.
re a l La eforturile ce se întreprind în do­
loc cea de a 44-a conferinţă a Uniunii _ măsură de crearea unei încrederi reciproce Ziarele centrale au publicat îa 4 sep­ m eniul dezarm ării, a hotărît ca, pină la în R. P. Chineză — O ţelăriile şi uzina de lam inate din
tem brie hotărirea din 3 septem brie 1955 20 decem brie 1955. să reducă cu 47.000 Riesa acordă o deosebită atenţie speciali­
Interparlamentare care, ca urmare a re­ între state. Astfel, reprezentantul Republi­ a gu vern u lu i RepuWLioii P o p u lare Polone de soldaţi şi ofiţeri efotivul forţelor a r­ In prim ii ani ai cincinalului, la Şenian zării tinerilor muncitori. In cursul ulti­
cu privire La reducerea efectivului forţe­ mate ale Republicii Populare Polone. (M ukden), Şamhai şi în alte m ari centre m ilor doi ani. peste 250 de tineri m unci­
zultatelor pozitive a conferinţei de la Ge­ cii Federale Germane. Erler, printre altele, lo r arm ate poloneze. In hotărîre se spune industriale ale Chinei, a luat o m are dez­ tori au fost trimişi de întreprindere să
că guvernul Republicii Populare Polone, Celor eliberaţi din rîndurile armatei po­ voltare industria constructoare de maşini. urm eze cursurile unor şcoli superioare şi
neva, s-a desfăşurat într-o atmosferă de a arătat că dezarmarea este imposibilă fără ţinînd seama de micşorarea încordării în loneze li se v a asigura de lucru în între­ alto r instituţii. P în ă în prezent 80 de tineri
relaţiile internaţionale obţinută ca u r­ prinderile de stat, în industrie şi agricu l­ D u p ă cum anunţă ziarul „Jbnrnm jibao“, tehnicieni, ingineri şi economişti s-au
colaborare prietenească. încredere reciprocă, fără lichidarea temeri­ m are a conferinţei de la Geneva a şefilor tură. colectivele întreprinderilor constructoare înapoiat la locurile lor de muncă după ce
de maşini din Şenian au pus la punct în au absolvit cursurile diferitelor institute.
Uniunea Interparlamentară, care cuprin­ lor că unui popor sau altuia i se va im­ ultimul timp fabricarea multor tipuri noi
de maşini. In cursul an ilor 1953-1954, uzi­ Dezvoltarea industriei
de astăzi grupuri parlamentare a 43 de pune un sistem politico-social pe care el na constructoare de maşini grele din Şe- grele în R. P. Bulgaria
nian a d at ţării 59 de noi tipuri de m a­
state, cu peste 7.000 de membri, printre nu-1 doreşte. De asemenea, Erler s-a pro­ şini-unelte grele. Uzina de utilaj pentru In R.P. B ulgaria industria grea se dez­
oompresat, construită în anii puterii popu­ voltă în ritm rapid. Dintr-o. ţară agricolă1
care şi delegaţia grupului parlamentar na­ nunţat pentru interzicerea armelor de ex­ Reducerea forfeSor armate ale I. P. Albania lare, fa b ric ă 12 tipuri de m aşini d u pă mo­ înapoiată, Bulgaria s-a transformat într-o
dele sovietice. ţară in d u strial-agrară cu o industrie grea
ţional romîn, a fost înfiinţată în anul 1888 terminare în masă şi pentru un sistem ri­ care se dezvoltă repede. In timpul puterii
In ultim ii doi ani, în 40 de întreprin­ populare, industria a produs de cinci ori
la Paris. Statutul acestei Uniuni a fost a- guros de control. deri Constructoare de maşini din Şenian m ai m ult decât în tim p de aproxim ativ
au fost instalate m ii de noi maşini-unelte 70 de ani sub dom inaţia burgheziei.
doptat la Viena în 1922 care, cu unele mo­ Printre celelalte probleme în cadrul con T IR A N A (Agerpres). — A.T.A. trans­ precum şi la întărirea încrederii între moderne fabricate în uzinele din ţară,
dificări aduse ulterior, este valabil ş: as­ ferinţei Uniunii Interparlamentare de la mite : state, a h o t ă r ît : precum şi trim ise din U n iu n ea Sovietică şi A u apărut noi ram uri ale industriei
tăzi. Articolul 1 al acestui statut arată Helsinki, a fost discutată şi problema în­ d in ţările de dem ocraţie populară. In 1954 grele între care : construcţia de maşini,
scopul Uniunii Interparlamentare şi anu­ tăririi Uniunii. Luînd în discuţie această Ziarele albaneze au publicat hotărirea 1. — S ă reducă, pînă la 31 decem brie industria constructoare de maşini din Şe­ industria electrică tehnică, construcţia de
me : „Să încurajeze contactul personal din­ problemă, delegaţii parlamentari ai A n ­ Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­ 1955, efectivul forţelor arm ate ale R epu­ nian a sporit producţia de strunguri pen­ vapoare, industria extractivă, siderurgia şi
tre membrii tuturor parlamentelor consti­ gliei, Indiei, Franţei şi ai altor parlamente lare A lbania cu privire la reducerea efec­ blicii P o p u lare A lb a n ia cu 9.000 de oa­ tru aşchierea m etalelor de 6,5 ori faţă de industria metalelor neferoase, industria
tuiţi în grupuri naţionale şi să reunească şi-au exprimat părerea că pentru întărirea tivului forţelor armate. In hotărîre se meni. an u l 1949, producţia de transform atoare — chimică gréa. P a ralel cru com binatul chi­
eforturile lor în acţiuni comune în vede­ Uniunii este necesar să se facă primirea spume: de 40 de ori, de pom pe — de 9,6 ori, de mic „Stalin“ s-au dezvoltat numeroase în­
rea consolidării colaborării dintre statele de noi membri. Astfel, aceştia au pus în 2. — Fondurile devenite disponibile prin perforatoare — de 67 de ori etc. Produsele treprinderi mari — uzina metalurgică
respective, în special cu ajutorul unei orga­ discuţie problema admiterii R. P. Chineze Consiliul de Miniştri al Republicii Popu­ această reducere vor fi folosite pentru industriale din Şenian se îndreaptă spre „Lenin”, fabrica de sodă „Karl M arx”,
nizaţii atotcuprinzătoare a naţiunilor me­ în Uniunea Interparlamentară. Intrucît a- lare Albania, ţinînd seama de slăbirea în­ nevoile ec'onomiei naţionale. toate colţurile ţării, unde înzestrează in­ fabrica de ciment „Vuikan“, fabrica de
nite să întărească şi să dezvolte institu­ ceastă propunere a fost respinsă cu ostili­ cordării internaţionale realizată ca ur­ dustria metalurgică, a cărbunelui, a hîr- celuloză „Ştefan K iradjiev“. fabrica de
ţiile democratice, precum şi să consolideze tate de către parlamentarii S.U.A., cît şi de m are a conferinţei de la Geneva şi do­ 3. — P ersonalului scos din rîn du l forţe­ tiei şi a alto r ram uri industriale în plină azbo-ciment. numeroase electrocentrale.
pacea şi colaborarea între poopare". cei ai altor ţări, Comitetul Executiv al U n i­ rind să contribuie la m icşorarea continuă lor armate i se va asigura de lucru în dezvoltare. fabrici de flotaţie, uzine constructoare de
unii a amînat discutarea acestei probleme. a încordării în relaţiile internaţionale, instituţiile de stat şi publice, în întreprin­ maşini, întreprinderi ale industriei electri­
Organul suprem al Uniunii este confe­ deri şi în diferite organizaţii A n de an sporeşte volum ul producţiei ce şi altele, înzestrate cu tehnică de prim
rinţa anuali. Cea de a 44-a conferinţă care In cadrul celei de a 44-a conferinţă a globale în întreprinderile constructoare de rang. •
a avut loc de curînd la Helsinki a dezbă­ Uniunii Interparlamentare au fost adoptate Componenţa delegaţiei guvernamentale maşini din ŞanhaL
tut probleme importante de pe arena in­ o serie de rezoluţii, care au menirea să con­ a R. F. Germane la apropiatele tratative In prezent. în B ulgaria a fost pusă Ia
ternaţională şi a scos la iveală că majori­ tribuie la slăbirea încordării internaţionale Producţia industriei constructoare de punct producţia de îngrăşăm inte chimi.ca,
tatea parlamentarilor prezenţi au fost pre­ şi la întărirea colaborării între state. Ast­ de la Moscova maşini din Şanhai a fost expusă la expo­ lam inate, m etale feroase si neferoase, a -
ocupaţi de a participa în mod sincer la slă­ fel, rezoluţia adoptată în problema secu­ ziţiile şi târgurile internaţionale .de la L e i- oizi, sodă caustică, celuloză, ciment etc.
birea încordării internaţionale şi la întă­ B E R L IN (Agerpres) .4 — A.D.N. trans­ ciul federal al presei şi informaţiilor) — co­ pzig, Dam asc şi India unde a fost m ult a - Pe şantierele navale bulgare s-au con­
rirea colaborării între state. rităţii Internaţionale şî dezarmării, chiamă mite : laboratori al Ministerului Afacerilor Externe preciată. struit cîteva vase modeme. Uzinele con­
al P.F. Germane. In afară de aceasta. îm­ structoare de maşini produc în prezent
O atenţie deosebită a fost acordată în toate parlamentele să determine guvernele ‘ La 4 septembrie, a fost dată publicităţii preună cu delegaţia va pleca prof. Koch, Din succesele industriei 420 de tipuri de maşini, printre oare aproa­
la Bonn lista persoanelor care fac parte conducătorul Institutului pentru problemele grele a R. D. Germane pe toate tipurile de maşini agricole.
timpul discuţiilor problemelor coexistenţei lor să acţioneze în direcţia creării unul din delegaţia guvernamentală ce urmează Europei răsăritene.
să plece la 8 septembrie la Moscova, pe — In apropierea fluviului Oder, la gra­ In cursul celui de al doilea cincinal se
paşnice, securităţii Internaţionale şl dezar­ sistem de securitate colectivă pentru toate calea aerului. Din delegaţia guvernamen­ Cancelarul federal va fi însoţit de ase­ niţa dintre R. D. G erm ană şi R. P. P o lo ­ prevede un avîn t şi m ai m are a l indus­
tală fac parte: menea de Karl Arnold, preşedintele Comi­ nă, se înalţă astăzi furnalele combinatului triei grele. In prezent se construiesc în
mării. In discutarea problemei coexistenţei popoarele. Cancelarul federal Adenauer, von Bren- siei pentru Afaceri Externe din Bundesrat, metalurgic Stalin. Muncitorii de la acest ţară noi uzine, se lărgesc num eroase fa ­
tano, ministrul Afacerilor Externe, Globke, precum şî de Kiesinger şi Karlo Schmidt, com binat luptă pentru a realiza economii brici, se introduce tehnica nouă, m ai per­
paşnice majoritatea celor care au luat cu- Delegaţia grupului naţional romîn de secretar de stat, Hallstein secretar de preşedinţii Comisiei pentru Afaceri Externe în v alo are de 6.500.000 d e m ărci. M uncito­ fecţionată. In curînd v a fi dată în e x p lo a ­
stat, ambasadorul Blantkenhorn, prof. a Bundestagului. rii, maiştrii şi inginerii de la furnalul Nr. tare fab rica de p lum b şi zinc, Care se a flă
vîntul au aprobat declaraţia reprezentan­ deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, în ca­ Grewe, director de minister, ambasa­ 5 au Organizat o întrecere socialistă în care în funcţiune de probă, — prima fabrică
dorul von Eckhardt, Reinhart, director în La 7 septembrie, în ajunul plecării, va au antrenat întregul colectiv al combina­ b u lg a ră în domeniul! m etalurgiei n efe­
tului U.R.S.S.,! K. P. Gorşenin, care a drul celei de a 44-a conferinţă a Uniunii Ministerul Economiei, von Scherpenberg, avea loc o şedinţă a Comisiei pentru A fa­ tului. roase.
şef de serviciu (colaborator al secţiei de ceri Externe a Bundestagului în cadrul că­
arătat printre altele că în epoca contempo­ Interparlamentare de la Helsinki a scos în politică comercială din Ministerul Afaceri­ reia vor fi examinate problemele care pri­ — Tehnica înaintată ocupă un loc din Succesele constructorilor
lor Externe ăl R. F. Germane), von Trutz- vesc în mod direct călătoria la Moscova a ce în ce m ai m are în industria carboniferă de maşini din R. P. Ungară
rană coexistenţa dintre state cu sisteme evidenţă lupta pe care o depune poporul schler (de la secţia culturală), von Walter delegaţiei R. F. Germane. a R. D. Germane. Astfel, la întreprinderea
(de Ia1 secţia politică pentru răsărit), Mohr A.B.U.S.-K ohen s-a construit un nou exca­ Inginerii, tehnicienii şi inovatorii îa
social-economîce diferite poate şl trebuie să romîn pentru rezolvarea problemelor inter­ (şeful protocolului) şî Dworak (de la servi­ vator — „ D S 120“ pentru exploatările car­ producţie din R P . U ngară lucrează per­
bonifere prin m etoda la zi. A cest exca­ manent la perfecţionarea construcţiei m a­
se bazeze pe principiile fundamentale ale naţionale litigioase pe calea tratativelor, vator de proporţii uriaşe a fost construit şinilor şi mecanismelor.
pentru exploatarea carboniferă prin me­
dreptului internaţional c a : respectarea re­ cît şi pentru crearea unui sistem de secu­ toda la zi Scado. L a uzina ..Klement Gottwald“ se fabri­
că trei m ari hidrogeneratoare pentru cen­
ciprocă a integrităţii teritoriale şi suvera­ ritate colectivă în Europa şi în întreaga — U n colectiv de la fabrica construc­ tra la hidroelectrică d e la Tdszalok. In ul­
toare de maşini Nr. 1 din K a rl-M a rx - tim ul timp, constructorii acestei uzine au
nităţii, neagresiune, neamestec reciproc în lume. Stadt a Construit un nou calandru h idra­ introdus m odificări în construcţia cehii de
ulic de gotfraj şi u n calandru pentru ope­ al treilea hidrogenerator care se constru­
treburile interne, egalitate şi avantaje re­ Lucrările recente ale conferinţei de la raţiunile de finisare ale ţesăturilor de m ă­ ieşte în prezent. Datorită acestor modi­
tase. C u ajutorul acestora se dă ţesătu­ ficări, greutatea celei m ai m ari piese a
ciproce, coexistenţă paşnică. Helsinki care sînt o nouă contribuţie la slă­ rilor un luciu m ai frum os şi se îm bunătă­ hidrogeneratorului a fost redusă de la 26
ţeşte apretarea ţesăturilor. de tone la 5 tone. Prin aceasta se uşu­
După discutarea acestei probleme, parti­ birea încordării internaţionale, au arătat clar Declaraţia fostului ambasador al S. U. A. rează şi se grăbeşte considerabil executa­
la Moscova — D e pe şantierul naval Peene din W o l- rea hidrogeneratorului.
cipanţii la conferinţă au' trecut la discuta­ rolul Uniunii Interparlamentare de a crea Igast a fost lansat vasul de cabotaj „G rei-
fsw a ld “. Acesta este al doilea dintr-o se­ Locomotivele Diesel de producţie un­
rea problemei securităţii internaţionale şl o atmosferă de încredere reciprocă între gară fabricate în uzina „Gonz“ sînt bine
rie de vase de cabotaj de 500 de tone. oare Cunoscute peste hotarele ţării — în Uniu­
dezarmării. Participanţii care au luat cu- state cu sisteme sociale diferite, care să N E W Y O R K (Agerpres). — T A SS nea Sovietică, Argentina, India, Egipt. In
D upă cum anunţă agenţia United Press, se construiesc pe acest şantier. In cursul prezent, constructorii ungari lucrează la
vîntul au subliniat că rezolvarea acestei ducă la întărirea cauzei păcii popoarelor. fostu l am basador a l S .U .A La Moscova, mea, liderii sovietici nu vor un război perfecţionarea motoarelor Diesel, în scopul
George Kennaig a declarat că el nu con­ mondial. Acum sînt de aceeaşi părere ca acestui an vor fi lansate alte patru ase­ sporirii puterii şi reducerii greutăţii lor.
probleme ca o garanţie a păcii şi securi­ ^ , .... V. OLTEANU sideră că actuala fază amicală în rela­ şi în 1945 şi anum e că Rusia sovietică nu menea vase. M unca lo r a fost încununată de succese.
ţiile dintre R ăsărit şi A p u s este num ai „o vrea război". Astfel, de pildă, greutatea unui motor de
Rezoluţiile adoptate de conferinţa Uniunii m anevră comunistă oare are drept scop — L a uzâna d e m otoare „Johannistahl", 12 cilindri „ W “ va- fi redusă cu a p ro x i­
Interparlamentare s& câştige tim p în războiul rece“. E l a întrebat dacă este de acord cu părerea m ativ o tonă, iar puterea acestuia va spori
confirmat de asemenea vechea sa părere că actuala destindere în relaţiile dintre la fiecare 20 de minute iese de p e banda de la 600 la 800 c. p.
H E LSIN K I (Agerpres). — TASS trans­ Conferinţa cere să se ia toate măsurile pen­ că Rusia nu vrea război. Răsărit şi Apus este un pas din partea
„ S -a petrecut o schim bare şi o schim­ ru şilor cu scopul de a câştiga tim p în rulantă câte un a rb o re cotit. Aceasta în­
mite : I• tru încheierea unui acord cu privire la de­ bare entuziasmantă“ — a declarat George „războiul' rece“, Kennan a s p u s : „N u sînt
zarmare. Kennan corespondenţilor înainte de a de loc de acord cu acest punct de ve­ seamnă o importantă sporire a producţiei.
Cea de-a 44-a conferinţă a Uniunii In­ pom i spre Europa pe bordul motonavei dere...” S ubliniind că în ultim ii ani „a
„Constitution“. fost realizat un im portant sudces în slă­ Prin perfecţionarea procesului tehnologic,
terparlamentare, care şl-a încheiat lucră­ In rezoluţia privitoare la colaborarea eco­ „...In parte, această schimbare este un birea cortinei de fier oare desparte cele
nomică se subliniază că dezvoltarea acestei rezultat a l schimbării poziţiei noastre, două lu m i“, el a d e c la ra t: „Consider că procesul de fabricaţie a unul arbore cotit
rile la Helsinki, a adoptat o serie de re­ colaborări constituie una din cele mai Impor­ înainte noi aveam tendinţa de a exagera noi trebuie să facem tot ce ne stă în pu­
tante condiţii ale coexistenţei paşnice. Uniu­ prim ejdia unei agresiuni militare sovie­ tinţă pentru a m enţine această tendinţă...“
zoluţii asupra problemelor discutate, avînd nea interparlamentară cheamă toate parla­ tice".
mentele să organizeze într-un viitor apropiat „A ni de zile am spus că, după părerea Kennan a avertizat că „atmosfera plă­
o mare însemnătate pentru destinderea con­ o conferinţă mondială care ar ajuta, printre cută şi norm ală pentru tratative (cu
altele, să se ajungă la un acord în privinţa Rusia) nu rezolvă de la sine problem ele“.
tinuă a încordării internaţionale, pentru renunţării la restricţiile cu caracter economic
şl a sporirii numărului acordurilor comer­ „Dar, a continuat Kennan, ea ajută la
stabilirea colaborării şi a încrederii între rezolvarea lor“.

ţări cu sisteme sociale diferite.

Rezoluţia în problema principiilor juri­

dice şi morale ale coexistenţei subliniază că

coexistenţa paşnică între toate naţiunile Tradiţionala sărbătorire a ziarului L ’Humanité

corespunde năzuinţelor tuturor popoarelor, ciale.
In problema schimbului cultural, conferinţa
ceea ce la rîndul său impune tuturor gu ­ P A R IS (Agerpres). — T A S S transmite:
a adoptat o hotărîre în care cheamă parla­ Z e d de mii de parizieni au venit la 4
vernelor respectarea normelor dreptului in­ mentele să aprobe convenţiile şi recomandă­ septembrie în pădurea Vineennes pentru Cachin, directorul ziarului „ L ’H um anité“,
rile U.N.E.S.C.O. referitoare la schimbul de a participa la festivităţile tradiţionale în im ul din cei m ai vechi activişti ai mişcă­
ternaţional şi, în special, a principiilor care informaţii cu caracter ştiinţific şi cultural, cinstea ziarului „ L ’H um anité“, organ al rii muncitoreşti franceze. Ettiene Fajon,
şi la libera circulaţie a oamenilor. Partidului Comunist Francez. m em bru în B irou l P olitic a l C.C. ea P a rti­
p rev ăd : respectarea reciprocă a Integrităţii Potrivit program ului festivităţilor, au dului Comunist FranCez, a vorbit despre
Problemei consolidării Uniunii Interparla­ avu t loc Competiţii de cros, b o x şi alte lupta ziarului „ L ’H um anité“ pentru pace,
teritoriale, neagresiunea, renunţarea la a- mentare îi este consacrată o rezoluţie spe­ discipline sportive, cu participarea sporti­
cială în care se subliniază cu satisfacţie pro­ vilor m em bri ai Federaţiei muncitoreşti de
mestecul în treburile interne, la planurile punerea cuprinsă în declaraţia Sovietului Su­ sport şi gimnastică.
prem al U.R.S.S. privitoare la stabilirea de L a o ra 16,30 a fost deschis mitingul. In
imperialiste şl la discriminarea rasială. Sta­ legături directe între parlamente. Conferinţa aplauzele furtunoase ale celor prezenţi, la
atrage atenţia tuturor parlamentelor asupra tribună au luat loc m em brii Birouluâ P o ­
tele sînt chemate să soluţioneze problemele necesităţii :de a-şl ridica prestigiul şî le chea­ litic al C.C. a l P a rtid u lu i Com unist F ra n ­ pentru independenţa naţională a Finanţe?,
mă încă odată la consolidarea păcii, Iar toate cez în frunte cu M aurice Thorez, secretar pentru libertatea şi drepturile muncitori­
litigioase pe cale paşnică. naţiunile — la dezvoltarea Instituţiilor par­ general al C.C., B enoit Frachon, secretar lor francezi. Vorbitorul a subliniat m arile
lamentare. general al Confederaţiei Generale a succese realizate în ultimul timp de po­
Rezoluţia adoptată în problema securi­ MunCii, şi reprezentanţi ai altor organi­ poare în lupta pentru pace. „Aceste suc­ Conferinţa de presă organizată la Moscova
Celelalte rez'oluţii se referă la politica pri­ zaţii democratice. cese. a subliniat Fajon, se datofesc în de delegaţia parlamentară japoneză
tăţii internaţionale şl a dezarmării cheamă vitoare la repartizarea braţelor de muncă şî M itingul a fost deschis printr-o scurtă prim ul rînd Uniunii Sovietice, caracteru­
la lupta împotriva şomajului, la împuterni­ cuvântare introductivă rostită de M arcel lui just al propunerilor sale paşnice...“.
parlamentele din întreaga lume să deter­ cirile preşedinţilor parlamentelor şî la echi­

mine guvernele lor să acţioneze în direcţia

creării unul sistem de securitate colectivă M O S C O V A (Agerpres). T A SS transmite: dărîi internaţionale, am sosit în ţara dvs.
Delegaţia parlamentară japoneză care se în scopul dezvoltării înţelegerii reciproce
pentru toate ţările. Subliniind că propune­ Cu m are interes, participanţii la sărbă­ află la Moscova a organizat la 3 septembrie şi prieteniei, ceea ce va servi cauzei norma­
o conferinţă de presă pentru reprezentanţii lizării relaţiilor noastre şi va netezi calea
rile franco-engleze privitoare la dezarmare torire au vizionat film ul sovietic „M area presei sovietice şi străine. N. K. Kozlov, spre schimburile culturale şî economice.
şeful cancelariei Prezidiului Sovietului Su­
se află la baza lucrărilor Adunării Gene­ fam ilie“ şi film ul chinez „Victoria poporu­ prem al U.R.S.S., a anunţat reprezentanţi­ In numele poporului nostru, sperăm să
lor presei că conducătorii delegaţiei parla­ avem posibilitatea de a duce tratative sin­
rale a O.N.U., care a căzut de asemenea de lui chinez“. ^ mentare japoneze Tokutaro Kitamura şî
Masaru Nomidzo vor să dea citire textului cere cu conducătorii dvs. în problemele cu­
acord asupra necesităţii de a dezvolta cola­ Seara, în poiana din pădurea Vineennes unei declaraţii în legătură cu vizita dele­
gaţiei în Uniunea Sovietică. După aceea,
borarea internaţională în scopul folosirii a avut loc un m are b a l a l m uncitorilor şi Tokutaro Kitamura a dat citire textului de­
claraţiei :
paşnice a energie! atomice, conferinţa cere valarea diplomelor eliberate de instituţiile de tineretului din Paris. „La 19 februarie, Sovietul Suprem al U n i­
unii Republicilor Sovietice Socialiste a pro­
instituirea unui control asupra armelor ato­ învăţămînt din 'diferite ţă ri..Conferinţa şi-a pus un schimb de delegaţii parlamentare rente nerezolvate, ceea ce, după părerea
cu diferite ţări în interesul menţinerii şî noastră, va contribui la succesul tratative­
mică, ou hidrogen şî a armelor clasice, in­ exprimat.printre altele regretul că problema In legătură cu prăbuşirea avionului „Kashmir Princess" asigurării păcii în lumea întreagă. lor sovîeto-japoneze de la Londra.
Potrivit acestei propuneri, noî, reprezen­
terzicerea armelor de exterminare în ma6ă persoanelor strămutate nu este încă rezol­ tanţi ai parlamentului japonez, am hotă­ In această ordine de îdei folosindu-ne de
rît să vizităm ţara dvs. la iniţiativa pre­ sprijinul conducătorilor dvs., vom depune
şţ reducerea echilibrată a forţelor armate. vată. c P E K IN (Agerpres). — China Nouă trans­ flate pe bordul avionului, în afară de trei şedinţilor celor două camere ale Sovietului toate eforturile pentru a înfăptui misiunea
mite : membri din echipaj, au pierit. Suprem, dl. Volkov şi dl. Laţis. In condi­ noastră istorică.
Evenimentele din Africa de nord ţiile actuale ale relaţiilor dintre ţările noas­
După cum se anunţă din Hongkong, la Ciu Tin-min a părăsit Hongkongul pe ca­ tre, vizita noastră în această ţară este un Mulţumim încă odată în mod cordial pen­
P A R IS (Agerpres). — sse, la 5 septem brie a sosit în MadiagasoaT 3 septembrie autorităţile din Hongkong au lea aerului în cursul zilei de 18 mal pie­ eveniment de însemnătate istorică. tru ospitalitatea ce nî s-a acordat de către
P o trivit reiljatăriilor presei fraudeze, 7.000 generalul Georges Catrouix însoţit de şe­ dat publicităţii următorul comunicat: rind spre Formoza (Taîvan). S-a cerut au­ Am fost înfîmpînaţî în mod cordial în reprezentanţii Sovietului Suprem şî alţî
3 soQjdaţd francezi d in M aroc, sprijiniţi de fu l Cancelariei ministrului A facerilor In ­ torităţilor din Formoza să-l predea la Hong­ Republica Populară Chineză, ţară vecină cu
ncuri şi aviaţie, efectuează o operaţiune terne. Se crede că generalul Caitroux va După patru luni de cercetări intense asu­ kong pentru a fi judecat. noi. Din momentul în care am trecut fron­ conducători. La rîndul nostru. întindem o
3 „curăţire“ în regiunea Ued-Zem . In duce tratative cu fostul sultan al M aro­ pra împrejurărilor în care s-a produs la tiera şî am sosit în ţara dvs., am fost în- mînă prietenească tuturor popoarelor U n iu ­
ndul populaţiei marocane au fost ope- cului, Ben Iusef. Tot în acest scop în 11 aprilie a.c. prăbuşirea avionului indian ? tîmpinaţi pretutindeni în mod cordial atît
ite num eroase arestări. Soldaţii d in le - M adagascar a sosit o delegaţie de oam eni „Kashmir Princess", poliţia a obţinut îa nii Sovietice".
unea străină franceză şi paraşutdşti or- politici marocani. 3 septembrie autorizaţia de a aresta sub a- P E K IN (A gerpres). — China Nouă trans­ de conducători cît şi de popor, peste tot
anizează razii în căutarea m arocanilor cuzatla de tentativă de asasinat pe un anu­ mite : unde ne-am oprit în drum spre Moscova. Ziariştii sovietici ş! străini au pus nume­
ire a u părăsit saltele şi s -a u adăpostit în P A R IS (Agerpres). —* me Cîu Tin-min, zis şî Ciu-şu, fost angajat Delegaţia exprimă recunoştinţa profundă
iunţi. In ultim ele 24 de ore în A lg e ria a fost ca îngrijitor la societatea de navigaţie ae­ După cum relatează agenţia Associated roase întrebări referitoare la impresiile de­
C a şi până acum problem a m arocană se semnalată o sîngeroasă ciocnire în re­ riană din Hongkong, şî care în ziua acci­ Press, la 3 septembrie consulul britanic din pentru acest sentiment de prietenie.
Bă în centrul atenţiei cercurilor politice giunea Arris. O unitate a legiunii străine dentului era de serviri pe aeroportul Kaitak. Tamsui (Taivan), Alexander Hermann, a ce­ Avînd în vedere recenta slăbire a încor- legaţiei şî la programul vizite! ei în
in Franţa. Z ia ru l „Com bat“ relatează dă se află angajată într-o luptă cu răsculaţii rut guvernatorului provinciei Taivan extră­
algerieni. Pîn ă în prezent, potrivit agenţiei In curshl aceleiaşi zile avionul „Kashmir darea sabotorului avionului indian „Kashmir U .R .S .S .
l rîndul acestor cercuri continuă disputa F ran ce Presse, a u fost uicişi trei răsdulaţi Princess" s-a prăbuşit în mare în drum Princess“ — agentul ciancaişist Ciu Tin-min,
l jurul problem elor privind înlăturarea şi patru soldaţi din legiunea străină. In spre Djakarta în urma explozieî care a a- pentru a fi predat autorităţilor din H ong­ *
ctualulud sultan a l M arocului, com ponen- regiun ea PhilipviMe, la 10 kilom etri de vut loc pe bord. Toate cele 19 persoane a- kong unde urmează să apară în faţa justi­
l viitorului „C onsiliu de coroan ă“ şi' a Saint Antoine, unităţi de represiune spri­ ţiei. M O SCO VA (Agerpres). — TASS trans­
uvem ulm marocan, precum şi condiţiile jinite de helicoptere se aflau la 4 sep­ mite :
tembrie angajate într-o serioasă luptă cu PE S C U R T
data aducerii fostului sultan Ben Iuseî răsculaţii algerieni. Delegaţia parlamentară japoneză în frunte
• L a invitaţia secţiei de presă din M i­ ria, a fost ales secretar a l Comitetului cu Tokutaro Kitamura şi Masaru Nomidzo
î F ran ţa d in M ad agascar unde se a flă în nisterul Afacerilor Externe ol U.R.S.S., la C entral al partidului. L a c'ererea sa, P r e ­ care se află la Moscova, a vizitat Mauso­
5 septembrie a sosit la M oscova o delega­ zidiu] R. P. U ngare a eliberat pe B ela leul lui V. I. Lenin şî I. V. Stalin şi a de­
rezent. ţie de ziarişti egipteni. Delegaţia este con­ Szalai din funcţia de ministru al Indus­ pus o coroană cu următoarea inscripţie:
După oum anunţă agenţia France P re- dusă de Husein Fahmi, preşedintele sindi­ triei U şo are şi a num it în acest post pe „Lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin din partea
catului ziariştilor din Egipt. Jozsefne Nagy, vicepreşedinte al Comite­ membrilor parlamentului japonez care au vi­
tului de stat al planificării.
• B ela Szalai, m em bru în B iroul Politic zitat Uniunea Sovietică".
a l Partidului celor ce muncesc din U n ga­

!Redacţia şi Adm. ziarSMI str. 0 Martie, gr,‘ fi Telefon: 188.189. Ta*« plătită tn numerar cont, aprobării Direcţiunii Oenetale S.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat DEVA.